Steagul Roşu, ianuarie 1956 (Anul 3, nr. 547-571)
1956-01-03 / nr. 547
Pag. STEAGUL ROŞU CU ELAN SPORIT —IN NOUL AN Problemele producţiei — în centrul preocupărilor organizaţiei de bază Cel de al II-lea Congres al partidului nostru a adoptat un program măreţ de luptă şi de muncă pentru obţinerea de noi victorii în construirea economiei socialiste, înflorirea patriei şi creşterea nivelului de trai material şi cultural al poporului. Traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului cere organizaţiilor de partid şi fiecărui comunist să-şi îmbunătăţească mereu activitatea politică şi organizatorică, ridicînd-o pe o treaptă superioară, corespunzătoare noilor sarcini ce stau în faţa partidului, întregul colectiv al uzinelor „Mátyás Rákosi“ a urmărit cu interes profund lucrările Congresului. Organizaţia de bază s-a îngrijit ca documentele Congresului să fie larg popularizate, întrenind în acest scop membrii de partid cu funcţii de răspundere, pe propagandişti şi pe agitatorii cei mai pregătiţi In secţiile întreprinderii au fost organizate adunări în care au fost citite documentele Congresului. Numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni, membri şi nemembri de partid, au participat activ la discuţii. Ei au subliniat că documentele Congresului sunt un îndreptar preţios în lupta oamenilor muncii, arătîndu-le căile ce trebuie urmate pentru obţinerea de noi realizări pe drumul construirii socialismului. Aceste adunări au constituit totodată un prilej de analiză a activităţii desfăşurată în întreprinderea noastră. In discuţii s-au scos în evidenţă succesele dobîndite de colectivul uzinelor „Mátyás Rákosi“ în anii primului cincinal, succese care îi întăresc încrederea în forţele sale şi îi dă un imbold în lupta pentru îmbunătăţirea continuă a muncii. Vorbitorii s-au oprit de asemenea, asupra lipsurilor care mai persistă în muncă. Muncitorii de la atelierul strungărie-pompe, de exemplu, au arătat în cuvîntul lor deficienţele care împiedică bunul mers al producţiei. Ei s-au referit în deosebi la organizarea locurilor de muncă, aprovizionarea cu materiale, calitatea pieselor turnate, disciplina în muncă, etc. La sectorul mecanic-şef, muncitorii au discutat despre necesitatea executării la timp şi în bune condiţiuni a reparaţiilor la maşini. Discuţiile curtate în lumina Raportului de scrrttere al CC. (n PM.R, prezentat la Congres au avut darul de a arăta organizaţiei noastre de bază o serie de probleme concrete ale activităţii întreprinderi, pentru rezolvarea cărora organizaţia de bază trebuie să intervină cu toată energia. Organizaţia noastră de bază trebuie să aibă în centrul preocupărilor sale problemele producţiei şi să desfăşoare o susţinută muncă politică şi organizatorică spre a mobiliza întregul colectiv al întreprinderii la îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în cel de al II-lea cincinal. O atenţie mai mare va trebui dată folosirii întregii capacităţi a utilajului. Intr-adevăr, în întreprinderea noastră mai sunt locuri de muncă, ca de exemplu la atelierele de strungărie unde din cauza lipsurilor în aprovizionarea cu materiale şi scule maşinile nu lucrează din plin. Unii strungari pierd timp preţios din cauză că trebuie să meargă după materialele şi sculele de care au nevoie. Nu pot fi trecute cu vederea nici întîrzieriie de la lucru, absenţele nemotivate, plimbăreala, care determină ca timpul de lucru să nu fie folosit în mod just. Această situaţie arată că, comuniştii din organizaţiile de partid pe ateliere n-au combătut cu destulă tărie aceste stări de lucruri, n-au tras la răspundere conducerea administrativă a atelierelor şi n-au desfăşurat permanent munca politică în rîndul muncitorilor pentru a-i educa în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă. La turnătorie sunt mari posibilităţi de a reduce şi mai mult rebuturile. Rezultatele obţinute în urma iniţiativei organizaţiei de bază de a îmbunătăţi procesul tehnologic de turnare a cilindrilor motorului Bolinder ne-a arătat că în secţiile întreprinderii există mari rezerve, care trebuie descoperite şi puse în valoare. Comuniştii care lucrează în secţia turnătorie trebuie să lupte cu perseverenţă pentru a perfecţiona necontenit procedeele tehnologice, astfel ca procentul de rebuturi la toate reperele să fie cit mai mic cu putinţă. Comuniştii din celelalte secţii, de asemenea, trebuie să fie în fruntea acţiunilor pentru realizarea de economii, luptîri pentru reducerea consumurilor specifice de metal, de materiale şi energie electrică, pentru mai buna gospodărire asculelor. Directivele celui de al II-lea Congres al partidului pun cu ascuţime sarcina sporirii productivităţii muncii, a reducerii preţului de cost, a îmbunătăţirii calităţii produselor. De aceea, organizaţia noastră de bază, fiecare comunist din uzinele „Mátyás Rákosi“, îşi va îndrepta activitatea spre a contribui la realizarea în fapt a prevederilor Directivelor. Statutul partidului adoptat de Congres va face să crească rolul de avangardă al organizaţiei noastre de bază şi al comuniştilor, în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa întreprinderii, va spori iniţiativa comuniştilor şi simţul lor de răspundere faţă de activitatea întreprinderii Pentru ca toţi membrii şi candidaţii de partid să lupte activ pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului, organizaţia de bază le va repartiza sarcini concrete pe locul de muncă, potrivit cu cunoştinţele şi aptitudinile lor. Repartizarea de sarcini comuniştilor va avea în vedere extinderea metodelor înaintate de lucru, creşterea nivelului profesional al muncitorilor, îmbunătăţirea activităţii grupelor sindicale, educarea comunistă a tinerilor, etc. Prin executarea unui control sistematic asupra îndeplinirii sarcinilor, organizaţia de bază va ajuta pe comunişti să-şi ducă la bun sfîrşit sarcinile încredinţate şi li va educa în spiritul atitudinii neînduplecate faţă de lipsuri O atenţie deosebită va acorda organizaţia noastră de bază desfăşurării criticii şi autocriticii. Faptul că pînă acum n-a fost, înlăturată practica dăunătoare ce s-a manifestat în munca conducerilor administrative ale unor secţii şi a unor comitete sindicale din secţii care nu totdeauna ţin seama de observaţiile critice juste ale muncitorilor şi nu rezolvă operativ propunerile făcute, a constituit o piedică în dezvoltarea criticii şi mai ales a criticii de jos. Stimularea criticii şi combaterea birocratismului vor întări legătura dintre organizaţia de bază şi colectivul întreprinderii. Experienţa de pînă acum a arătat organizaţiei de bază că activul fără partid constituie un mare sprijin în rezolvarea problemelor producţiei. Organizaţia de bază se va preocupa de lărgirea activului fără partid, de educarea lui. Mobilizată de hotărârile istorice ale celui de al II-lea Congres al partidului, organizaţia de bază de la uzinele „Mátyás Rákosi“ porneşte cu însufleţire din primele zile ale noului cincinal să-şi aducă întreaga contribuţie la îndeplinirea sarcinilor trasate de Congres. DUMITRU MARICA secretarul organizaţiei de bază de la uzinele „Mátyás Rákosi" însuşirea tehnicii moderne* o sarcină importantă ! Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul al doilea al partidului a arătat că industria electrotehnică, creată şi dezvoltată de regimul nostru democrat-popular, şi-a îndeplinit planul de producţie globală pe perioada 1951-1955 încă din luna mai anul trecut. Ea a devenit o puternică ramură a industriei grele cu fabrici profilate, iar productivitatea muncii a crescut cu 122 la sută faţă de anul 1950, atingînd cea mai înaltă creştere dintre toate ramurile industriei noastre. Succesul acesta obţinut de industria electrotehnică, bucură nespus de mult colectivul de muncă al întreprinderii noastre care şi-a adus în bună parte contribuţia sa la aceste victorii. Astfel, întreprinderea „Electroaparataj“ a fabricat şi livrat în anii trecuţi o serie de produse electrotehnice necesare dezvoltării economiei naţionale. Pentru instalaţiile de forţă (motoare electrice) bunăoară, noi am executat întrerupătoare automate în ulei de 25 amperi. In scopul de a ajuta industria carboniferă am confecţionat întrerupătoare automate antigrizutoase, de 25-60 şi 100 amperi, precum şi echipamente întregi pentru locomotive de mine. Pentru tramvaiele de mare viteză fabricate de către întreprinderea „Electroputere“ Craiova, fabrica noastră a livrat o parte din echipamentul electric necesar. Obţinerea acestor produse pentru prima rară în ţară sa datoreşte faptului că tehnica nouă a fost introdusă tot mai mult în procesul de producţie. Bogata documentaţie tehnică sovietică a stat la baza noilor tipuri de produse ce le-am fabricat. De asemenea măsurile speciale tehnice şi organizatorice luate de către conducerea întreprinderii în urma propunerilor făcute de către muncitori, ingineri şi tehnicieni au contribuit din plin la asigurarea condiţiilor favorabile fabricării acestor produse. Aşa de pildă, din anul 1953 am introdus benzile rulante ce se folosesc pentru aparatajul automat, s-au trecut numeroase repere de la strungurile semi-automate la strungurile automate, automatizînd prin aceasta procesul de prelucrare a pieselor. La turnătorie s-a introdus formarea mecanică cu mașini speciale pneumatice și cu transport pe banda, fapt ce a dus la creşterea productivităţii muncii şi înlăturarea eforturilor fizice ale muncitorilor. Perfecţionarea utilajului în întreprindere a constituit o preocupare de seamă a întregului colectiv. Pe baza documentaţiei de specialitate sovietică am mărit randamentul maşinilor prin introducerea de scule combinate. De pildă introducerea sculelor combinate pentru executarea dintr-o singură operaţie a trei repere diferite la elementul de siguranţă de 60 de amiperi a făcut posibil să crească într-o mare măsură capacitatea maşinilor şi productivitatea muncii. Metodele avansate de muncă ale oamenilor sovietici au adus un aport însemnat în introducerea tehnicii noi. Pelingă metodele sovietice Bîkov- Bortkevici şi Soboliev — de decupare fără deşeuri a reperelor ştanţate, metoda Lazarenko a contribuit la confecţionarea din resurse proprii a unui aparat special ce se foloseşte pentru acoperirea sculelor aşchietoare şi de ştanţare cu un strat de metal dur ce duce la prelungirea duratei de întrebuinţare a sculelor respective. Un exemplu care arată preocuparea colectivului nostru de muncă pentru perfecţionarea procesului de producţie, pentru introducerea de noi procedee tehnologice îl constituie şi cele peste 1700 de propuneri de inovaţii şi raţionalizări înregistrate în cursul cincinalului de către cabinetul tehnic. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul al doilea al partidului a arătat pe lîngă succesele obţinute de industria electrotehnică şi lipsurile care au existat în special în ce priveşte calitatea, aspectul şi preţul de cost al unor produse. Aceste deficienţe s-au simţit în anii trecuţi şi la întreprinderea „Electroaparataj“. De exemplu nu întotdeauna produsele de mare serie cum ar fi întrerupătoarele, comutatorii şi prizele electrice au fost de calitate corespunzătoare. Acest lucru a creat greutăţi întreprinderilor beneficiare. Unele poduse s-au confecţionat şi livrat la un preţ de cost ridicat. Şi acest lucru a existat îndeosebi la produsele de serie mică, cum ar fi desjunctorul pentru tramvai al cărui preţ de cost a crescut în ultimele luni ale anului 1955. Directivele Congresului cu privire la cel de al doilea plan cincinal prevăd creşterea producţiei de motoare electrice de 2,5—2,7 ori, fabricarea în serie a transformatorilor şi a aparatajului de 110 kilowaţi iar pentru dezvoltarea transportului în comun se va spori producţia de tramvaie şi de troleibuze. La îndeplinirea acestor directive o contribuţie principală o va aduce şi întreprinderea noastră. Pentru a face faţă cu succes sarcinilor ce ne revin vom căuta ca în cel de al doilea plan cincinal să folosim mai mult tehnica înaintată. Chiar de la începutul anului 1956 vom extinde montarea pe bandă pentru automate mici, de serie mare şi mijlocie şi altele. Se va extinde construirea de ştanţe combinate şi dezbaterea (ciocănire) mecanizată a pieselor turnate. In prezent studiem o nouă tehnologie pentru izolarea şi polizarea rolelor de la electromagneţi, precum şi introducerea electropolizării în, locul şlefuirii manuale. Printr-o aprovizionare ritmică a maşinilor şi prin executarea de bacuri tangenţiale se vor automatiza operaţiile de executare a şuruburilor. Pe baza documentaţiei sovietice, în anul acesta vom trece la înlocuirea tipurilor existente de întrerupătoare şi comutatoare cu un nou tip care asigură o mai bună funcţionare. De sarcinile ce ne revin în cel de al doilea plan cincinal, colectivul nostru de muncitori, ingineri şi tehnicieni a luat cunoştinţă din dezbaterile care au avut loc în consfătuirile de producţie. Hotărîrea tuturor este de a lupta pentru însușirea și aplicarea pe scară largă a tehnicii avansate în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor planului cincinal. Ing. NICOLAE LAZAR din colectivul cabinetului tehnic de la întreprinderea „Electroaparataj“ La cabinetul tehnic Angajamentul nostru, al filatoarelor In anul care s-a încheiat, muncitoarele din întreprinderea noastră şi-au adus şi ele contribuţia la dezvoltarea economiei statului nostru, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate. Mărturie stă în această privinţă faptul că planul cincinal la secţia de filatură de la „Industria Bumbacului A" a fost îndeplinit încă de la 23 martie şi în prezent lucrăm în contul lunii octombrie 1956. Datorită condiţiilor de lucru ce au fost asigurate la secţia de filatură, firele şi-au îmbunătăţit calitatea, reuşind să dăm fire de calitatea I în proporţie de 90 la sută. La acest început de an avem în faţă importantele documente ale celui de al doilea Congres al partidului, care de aci înainte ne vor fi călăuză preţioasă în muncă. In afară de admirabilele realizări ale oamenilor muncii din patria noastră. Congresul a scos în evidenţă şi o serie de lipsuri în ce priveşte productivitatea muncii. La Congres s-a vorbit şi despre slaba preocupare pentru introducerea tehnicii noi, a metodelor înaintate de muncă, pentru generalizarea metodelor avansate, despre nerealizarea sarcinei de reducere cu 23 la sută a preţului de cost pe întreaga industrie şi altele. Şi la noi, la filatură de pildă, mai avem greutăţi şi lipsuri în muncă. Astfel, motoarele care conduc ringurile se defectează uneori şi repunerea lor în funcţie se face în unele cazuri cu întîrzieri, ceea ce provoacă întreruperi în producţie, timpi morţi. Iată cîteva aspecte negative din munca noastră care, în lumina sarcinilor ce ne revin în urma celor arătate la Congresul partidului, vor trebui analizate şi înlăturate cu hotărire. In anul care a început mă voi strădui să pun în valoare o serie de noi cunoştinţe însuşite în cadrul unui preţios schimb de experienţă ce a avut loc luna trecută la Timişoara. Astfel, pentru continua îmbunătăţire a calităţii firelor, îmi iau angajamentul să instruiesc pînă la ultima filatoare, în aplicarea celor mai avansate metode de muncă. Mă voi strădui ca operaţiunea de prindere a firelor să fie atît de corect efectuată, încît legarea să nu se observe. Astfel calitatea ţesăturilor finite va putea să fie îmbunătăţită în mod simţitor. De asemenea, printr-o mai bună organizare a locului de muncă, vom căuta să asigurăm ringurilor o continuă funcţionare spre a folosi la maximum cele 480 minute de muncă. Iată sarcini atît de importante care pentru noi filatoarele de la „Industria Bumbacului“ devin, astăzi, la Început de nou an, angajamente. ELENA CHIŞIU filatoare, fruntaşă în producţie ,,Industria Bumbacului“ Gînduri la premiera filmului „Alarmă în munţi" Imi aduc aminte că în preajma Conferinţei naţionale a Partidului Comunist Român, care a avut loc în anul 1945, am regizat primul spectacol din dramaturgia sovietică pe scena Teatrului Naţional. Piesa „Petre Crîmov“ a fost prima lucrare a dramaturgiei sovietice care s-a jucat la noi după 23 August 1944. Pentru actori cît şi pentru regizor, această piesă a fost o adevărată şcoală pentru înţelegerea şi aprofundarea minunatului chip de comunist care luptînd pentru fericirea patriei găseşte în izbînzile acestei lupte şi fericirea lui personală. Această piesă, alături de celelalte piese sovietice regizate în această perioadă, a însemnat o bogată experienţă care urma să se fructifice odată cu trecerea mea în domeniul regiei de film. In filmul „Viaţa învinge“ am adus pe ecran figura comunistului Andrei, asistentul universitar al profesorului Dan Olteanu. Trebuie să mărturisesc de la început că acestui erou nu ara reuşit să-i clădesc o viaţă autentică, o viaţă bogată, plină de expresivitatea intelectualului devotat cu trup şi suflet cauzei poporului. Şi aceasta este în special vina mea. El nu a avut decît unele schiţări de personaj revoluţionar, menţinîndu-se pe tot parcursul la nivelul unei scheme confuze, lipsită de suflul uman. In schimb comuniştii de la Reşiţa cărora le-am dat viaţă în acelaşi film, sânt mai aproape de inima comuniştilor. In „Nepoţii Gornistului“ şi „Răsare soarele“ strădania noastră s-a îndreptat în direcţia evocării luptei partidului Comunist din Romînia pe o perioadă de două decenii. In această producţie cinnematografică prezentăm o serie întreagă de eroi ai clasei DINU NEGREANU laureat al Premiului de Stat muncitoare în diferite etape de luptă. Realizarea figurii lui Andronie Ruja în interpretarea actorului Nucu Păunescu a însemnat pentru regizor şi actor o muncă intensă, plină de răspundere şi în acelaşi timp deosebit de pasionantă. La început, tînărul luptător socialist Ruja ia parte, în 1921, la formarea Partidului Comunist din Romînia, apoi participă la luptele grele ale clasei muncitoare din perioada anului sîngeros 1933, al luptei ceferiştilor de la Griviţa. Iar in „Răsare soarele", Andronie Ruja, după mulţi ani trăiţi la Doftana, reia lupta cu mai multă hotârîre. Aceasta se reflectă de la prima imagine a filmului care prezintă noaptea de 22 iunie 1941 şi pînă la ultima imagine din însorita zi-hotar de 23 August 1944. De obicei munca în documentare a regizorului de film trebuie să fie la fel de bogată ca şi pentru interpreţi. Trebuie să vă spun că în afara studierii documentelor de partid, a ziarelor epocii, articolelor evocatoare, pricipala sursă de cunoaştere a vieţii şi oamenilor care au luptat odinioară pentru ziua însorită de 23 August 1944 a fost cunoaşterea oamenilor de azi, mulţi dintre ei adevăraţi eroi ai luptelor pentru fericire, zugrăviţi de film. Am cunoscut aceşti oameni în cadrul unor întîlniri cu ilegaliştii care au durat nenumărate ore din zi şi din noapte. Ei toţi au trăit viaţa lui Ruja. In cîteva fabrici regizorul şi actorul au stat de vorbă cu muncitorii care au participat la grevele de odinioară, cu comuniştii căliţi în luptele partidului din perioada celui de al doilea război mondial. Unul din aceşti comunişti întîlniţi în uzina „Mátyás Rákosi“, cu părul nins la tîmple, ne-a povestit o noapte întreagă felul cum muncitorii au purtat pe braţe în oraş, pînă la locul de veci, pe unul din tovarăşii lor, asasinat în timpul grevei de copoii poliţiei. Această povestire tulburătoare ne-a creat rezolvarea cinematografică a episodului înmormintarii lui Vijelie din finalul filmului „Nepoţii Gornistului". Asemenea povestiri şi întîmplări autentice, alături de multe alte evocări ale muncitorilor cu care ne întîlneam adesea pe platoul de filmare, au adus nu numai soluţii creatoare pentru realizarea celor două serii de film, ci în acelaşi timp au îmbogăţit colectivul de cineaşti cu cunoaşterea amănunţită a vieţii şi Ouratei comuniştilor pentru izbînda zilelor de azi. Intr-un fel asemănător, am putut realiza şi figura comunistului Cristea Dorobanţu în interpretarea actorului Andrei Codarcea. La început este simplu ucenic, apoi U.T.C.-ist înflăcărat, iar mai tîrziu între gratiile Doftanei, primind marele titlu de membru de partid. Comunistul Cristea Dorobanţu luptă pentru aceleaşi năzuinţi pentru care au luptat jertfindu-şi viaţa bunicul şi tatăl lui. El are marea bucurie să trăiască şi să vadă cu ochii lui strălucitorul moment al eliberării, mărturisind lui Ruja la intrarea Armatelor Sovietice în Bucureşti: „răsare soarele". Andrei Codarcea a depus o muncă creatoare intensă pentru realizarea celor trei personaje: Oprea, Pintea şi Cristea Dorobanţu. Sunt trei oameni din aceeaşi familie, trăind generaţii după generaţii în etape diferite de luptă şi de cunoaştere a legilor vieţii. Desigur că de la ţăranul dîrz Oprea, împuşcat în 1907, pînă la comunistul matur şi experimentat in luptă, Cristea, din 1944, a fost un drum lung, plin de greutăţi, de frămîntări, de bucurii şi de dureri atît pentru personaj cît şi pentru actori şi regizor. La capătul acestei munci pot mărturisi că atît Andrei Codarcea cît şi eu, ca regizor, am putut învăţa multe de la Cristea Dorobanţu. Înalta distincţie a Premiului de Stat, primită recent de către o grupă de cineaşti care a realizat filmul „Nepoţii Gornistului“, constituie atît pentru regizor cît şi pentru toţi tovarăşii din cinematografie o mărturie aleasă a preţuirii muncii noastre. Este aceasta o cinste pe care o vom păstra cu demnitate şi recunoştinţă. Şi iată că de cîtva timp, pe ecranele noastre rulează un nou film romînesc: „Alarmă în munţi“. Este o nouă pagină de viaţă din lupta unor alţi eroi cu dragoste şi devotament fierbinte pentru apărarea cuceririlor poporului, pentru apărarea fruntariilor patriei. „Alarmă în munţi" este un film de aventuri, gen nou în cinematografia noastră. Dar şi aici apar oamenii vii ai zilelor noastre care, departe la hotar, străjuiesc eforturile noastre creatoare pentru construirea socialismului. Grănicerii , firi îndrăzneţe, curajoase, neînfricate în luptă, sunt oameni cu caractere puternice, simpli, modeşti, dotaţi cu o neînfricată dragoste de patrie. Aceştia sunt eroii principali ai filmului. De bună seamă că printre grănicerii ce îi întîlnim în acest film, facem cunoştinţă cu figuri luminoase de Comunişti. Nu-şi etichetează aceşti eroi calitatea şi răspunderea de comunişti, dar simţi în tăria faptelor comandantului Ştefan, în umanitatea locţiitorului Pavel, în optimismul fruntaşului Grigore trăsăturile caracteristice ale comuniştilor. Ei se comportă în drama dragostei nefericite şi primejdioase a lui Mihu Durau pentru Codiţa, ca şi în lupta pe viaţă şi pe moarte cu banda de spioni a lui Stavrescu, ca nişte comunişti cu o concepţie limpede despre viaţă, cu un deosebit simţ al datoriei, cu o inteligenţă pătrunzătoare, cu o căldură umană deosebită pentru tovarăşul lor de luptă şi cu ură de moarte faţă de duşmani. Pentru realizarea acestor figuri de eroi ai zilelor noastre, regizorul şi numeroşi actori ca Ion Manta, George Carabin, Ion Lucian, Dem. Savu, Emanoil Petruţ, Darie Iurie şi alţii au trăit alături şi împreună cu grăniceri, contopindu-se cu viața complexă și bogată a oamenilor de la frontieră. Ceea ce noi am descoperit acolo nu este numai atmosferă dramatică, ci muncă încordată de zi şi de noapte, inimi cutezătoare care bat neasemuit de puternic pentru apărarea scumpei noastre patrii, a căminelor copiilor şi fericirii noastre. Grănicerul de elită Grigore, unul din apărătorii pichetului „Ciocârlia", spune un film cu adîncă semnificaţie: „Să dăruieşti ■ patriei clipă de clipă din simţirea ta, aceasta e mai greu ca o prindere de infractor". Şi, într-o măsură mai modestă, noi care am lucrat noua producţie cinematografică, ne-am străduit aproape un an de zile ca să dăruim „clipă de clipă din viaţa noastră" realizării acestui film. Păşind pragul noului an, cineaştii noştri vor munci zi de zi cu elan sporit, pentru a zugrăvi în imaginile filmelor noastre viitoare, neuitatele pagini de epopee, scrise cu patosul muncii rodnice de către glorioşii constructori ai socialismului. O scenă din filmul „Alarmă in munţi“ Oamenii muncii din Capitală și regiune discută documentele Congresului La „Griviţa Roşie“ La secţia montaj-locomotive din cadrul Completului „Griviţa Roşie“ are loc un miting însufleţit. Colectivul acestei secţii ascultă cu multă atenţie Raportul C.C. # P.M.R. la Congresul al 11-lea care este citit de propagandistul C. Simionescu. Pe feţele lor se citeşte bucuria pe care o simt oamenii care printr-o muncă însufleţită contribuie la realizarea unor succese mari, la plămădirea unei vieţi noi, la fericirea poporului. Cei prezeiţi la acest miting ascultă cu viu interes şi pasagiile care scot în evidenţă şi unele rămâneri în urmă, în ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii şi scăderea preţului de cost, faţă de posibilităţile existente. Sublinierea de către Raportul C.C. al P.M.R. a lipsurilor îi face ,pe muncitori să-şi analizeze munca, să se stîbdlească la deficienţele existente în secţia lor, deficienţe care uriează creşterea productivităţii şi reducerea preţului de cost. Aceste gînduri şi le exprimă ei luînd cuvîntul la discuţiile care au urmat după citirea Raportului C.C. al P.M.R. Mulţi muncitori şi tehnicieni arată că la secţia montaj se mai munceşte în asalt, ceea ce duce la nefolosiirea raţională a utilajului iar acest fapt se reflectă negativ asupra indicilor productivităţii şi preţului de cost. Ei s-au angajat să muncească cu însufleţire pentru lichidarea lor şi să-şi îndeplinească sarcinile ce le revin înainte de termen. De pildă comunistul Zamfirescu Constantin, în unele partizi de polizat măsurat s-a angajat să dea în luna ianuarie un trem peste plan; membrii de partid Alexandrescu Dumitru și Tudor Gh. și-au propus să dea împreună cu echipele lor cîte o lucrare peste planul lunii ianuarie, etc. Tov. Mihalache Nicolae şeful secţiei montaj-locomotive s-a angajat să organizeze mai bine munca pentru a asigura ritmicitatea producţiei şi micşorarea timpului de imobilizare a vehiculelor aflate în reparaţie şi să contribuie la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea preţului de cost. •fc Asemenea însufleţite mitinguri de ci- tire a Raportului C.C. al P.M.R. la Con-' gresul al 11-lea al partidului nostru, au avut loc în fiecare sector din cadrul Complexului „Griviţa Roşie“. In cele 18 raioane ale regiunii In întreprinderile industriale, de gospodăriile agricole de stat şi S.M.T.-uri, gospodării colective, întovărăşiri şi în satele şi comunele regiunii noastre, au loc adunări ale oamenilor muncii în cadrul cărora comuniştii popularizează istoricele documente ale celui de al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Numeroşi agitatori străbat uliţele satelor popularizînd pe mijlocul ţăranilor muncitori Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. prezentat de tov. Gh. Gheorghiu-Dej, Directivele Congresului al II-lea al P.M.R., cu privire la cel de al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956—1960 şi celelalte documente ale Congresului. In scopul de a lămuri cît mai bine sarcinile ce le pun Directivele în faţa oamenilor muncii din agricultură, agitatorii organizează scurte convorbiri cu ţăranii muncitori insistînd asupra măsurilor menite să ducă la creşterea producţiei în agricultură, la sporirea suprafeţelor arabile, insistînd asupra sarcinilor în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii. Asemenea adunări, în cadrul cărora s-a dat citire documentelor Congresului al II-lea, au avut loc de 106 cămine culturale, în 255 grupe sindicale şi de 1035 circumscripţii electorale la care au participat peste 50.000 de oameni ai muncii din cele 18 raioane săteşti. In ziua de 29 decembrie, numeroşi muncitori de la şantierul naval din Giurgiu s-au adunat la chemarea comuniştilor în sala mare a şantierului, unde au ascultat cu mult interes citirea capitolului I din Directivele Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Român, cu privire la cel de al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956—1960. Dornici de a traduce în viaţă istoricele documente ale celui de al doilea Congres al partidului, peste 200 de deputaţi din satele şi comunele raionului Zimnicea, la îndemnul comuniştilor, au organizat adunări cu alegătorii din circumscripţiile electorale, în care au fost aleşi, citindu-le documentele apărute în presa de partid. Cu ocazia acestor adunări, numeroşi ţărani muncitori au cerut să fie primiţi în gospodăriile colective şi în întovărăşirile existente, iar acolo unde nu sunt încă înfiinţate, avînd, în fruntea lor pe membrii de partid, ei au început lupta pentru înfiinţarea_d_e_nou gospodării colective şi întovărăşiri agricole. In comuna Dala din raionul Giurgiu, de pildă, în urma citirii documentelor Congresului, 6 ţărani muncitori au făcut cereri de înscriere în întovărăşiri agricole, iar în comuna Ciochina din raionul Slobozia, 7 noi familii au cerut să fie primite în gospodăria colectivă. Serbarea pomului de iarnă Şi micuţii de la grădiniţa de copii din simda C. F. Robescu au trăit bucuria sărbătoririi pomului de iarnă. In clişeu: un aspect de la serbare. Ne scriu corespondenţii voluntari Autobaza trans-Spre noi succese portul Nr. Filaret şi-a îndeplinit primul plan cincinal cu 114 zile înainte de termen. Studiind Directivele Congresului partidului colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari de la această autobază a dezbătut pe larg sarcinile de la capitolul transporturi luîndu-se o serie de măsuri pentru a se obţine realizări şi mai frumoase în cel de al II-lea plan cincinal. Astfel, pentru sporirea productivităţii muncii s-au prevăzut: mărirea parcursului mediu zilnic în kilometri prin reducerea staţionărilor; utilizarea la maximum a capacităţii de încărcare a autocamioanelor prin sincronizarea transporturilor; folosirea tuturor remorcilor; întărirea rolului maiştrilor pe locul de muncă şi ridicarea calificării muncitorilor. De asemenea se vor extinde metodele noi de muncă, se va face o organizare temeinică a întrecerii socialiste şi se va trece la o aplicare mai justă a normelor în cadrul muncii in acord in atelierele de reparaţii. Măsuri s-au luat şi pentru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor. LICA TULAN Prin contribuţia “ Mi strada, “«• electrificată finul sfatului popular al raionului Lenta pe strada Plopilor s-au montat stîlpii cu lămpile necesare pentru iluminarea străzii. Zilele trecute după ce electricienii au tras reţeaua de alimentare la lămpi, becurile au inundat strada cu lumina lor sclipitoare. Toţi cetăţenii s-au bucurat deopotrivă. Gh. Stelian, T. Vasile şi T. Gheorghe au fost printre primii care au făcut cereri pentru a se introduce lumină electrică şi pe locuinţele lor. GRECU Şcoala va fi mărită In «s1TM1 rtemocrat-popular cartierul nostru Tudor Vladimirescu — Canal — raionul Lenin, a fost înzestrat printre altele şi cu o şcoală nouă cu 4 clase mari, o cancelarie şi un laborator. Cu timpul, datorită faptului că acum toţi copiii de vîrstă şcolară urmează cursurile de învăţămînt, şcoala a devenit neîncăpătoare pentru cei 300 de copii. Grija partidului şi guvernului s-a vădit din nou faţă de cartierul nostru. Sub îndrumarea comitetului raional de partid, cu sprijinul sfatului popular al raionului Lenin spre bucuria cetăţenilor din acest cartier s-au început lucrările de construcție a încă două clase mari, spațioase. LUPU ION* «