Steagul Roşu, ianuarie 1956 (Anul 3, nr. 547-571)

1956-01-03 / nr. 547

Pag. STEAGUL ROŞU CU ELAN SPORIT —IN NOUL AN Problemele producţiei — în centrul preocupărilor organizaţiei de bază Cel de al II-lea Congres al parti­dului nostru a adoptat un program măreţ de luptă şi de muncă pentru obţinerea de noi victorii în construi­rea economiei socialiste, înflorirea pa­triei şi creşterea nivelului de trai material şi cultural al poporului. Tra­ducerea în viaţă a hotărîrilor Con­gresului cere organizaţiilor de partid şi fiecărui comunist să-şi îmbunătă­ţească mereu activitatea politică şi organizatorică, ridicînd-o pe o treaptă superioară, corespunzătoare noilor sarcini ce stau în faţa partidului, întregul colectiv al uzinelor „Má­tyás Rákosi“ a urmărit cu interes profund lucrările Congresului. Or­ganizaţia de bază s-a îngrijit ca do­cumentele Congresului să fie larg popularizate, întrenind în acest scop membrii de partid cu f­uncţii de răs­pundere, pe propagandişti şi pe agita­torii cei mai pregătiţi In secţiile în­treprinderii au fost organizate adu­nări în care au fost citite documen­tele Congresului. N­umeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni, membri şi ne­membri de partid, au participat­­ ac­tiv la discuţii. Ei au subliniat că do­cumentele Congresului sunt un în­dreptar preţios în lupta oamenilor muncii, arătîndu-le căile ce trebuie urmate pentru obţinerea de noi rea­lizări pe drumul construirii socialis­mului. Aceste adunări au constituit totodată un prilej de analiză a acti­vităţii desfăşurată în întreprinderea noastră. In discuţii s-au scos în evi­denţă succesele dobîndite de colecti­vul uzinelor „Mátyás Rákosi“ în anii primului cincinal, succese care îi în­tăresc încrederea în forţele sale şi îi dă un imbold în lupta pentru îm­bunătăţirea continuă a muncii. Vorbitorii s-au oprit de asemenea, asupra lipsurilor care mai persistă în muncă. Muncitorii de la atelierul strungărie-pompe, de exemplu, au a­­rătat în cuvîntul lor deficienţele care împiedică bunul mers al producţiei. Ei s-au referit în deosebi la organi­zarea locurilor de muncă, aprovizio­narea cu materiale, calitatea pieselor turnate, disciplina în muncă, etc. La sec­tor­ul mecanic-şef, muncitorii au discutat despre necesitatea execută­rii la timp şi în bune condiţiuni a reparaţiilor la maşini. Discuţiile curtate în lumina Rapor­tului de scrrttere al CC. (n P­M.R, prezentat la Congres au avut darul de a arăta organizaţiei noastre de bază o serie de probleme concrete ale activităţii întreprinderi, pentru rezol­varea cărora organizaţia de bază tre­buie să intervină cu toată energia. Organizaţia noastră de bază tre­buie să aibă în centrul preocupărilor sale problemele producţiei şi să des­făşoare o susţinută muncă politică şi organizatorică spre a mobiliza în­tregul colectiv al întreprinderii la în­deplinirea sarcinilor ce-i revin în cel de al II-­lea cincinal. O atenţie mai mare va trebui dată folosirii întregii capacităţi a utilaju­lui. Intr-adevăr, în întreprinderea noastră mai sunt locuri de muncă, ca de exemplu la atelierele de strun­­gărie unde din cauza lipsurilor în aprovizionarea cu materiale şi scule maşinile nu lucrează din plin. Unii strungari pierd timp preţios din cau­ză că trebuie să meargă după ma­terialele şi sculele de care au nevoie. Nu pot fi trecute cu vederea nici întîrzieriie de la lucru, absenţele ne­motivate, plimbăreala, care determi­nă ca timpul de lucru să nu fie fo­losit în mod just. Această situaţie arată că, comu­niştii din organizaţiile de partid pe ateliere n-au combătut cu destulă tărie aceste stări de lucruri, n-au tras la răspundere conducerea admi­nistrativă a atelierelor şi n-au des­făşurat permanent munca politică în rîndul muncitorilor pentru a-i educa în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă. La turnătorie sunt mari posibilităţi de a reduce şi mai mult rebuturile. Rezultatele obţinute în urma iniţia­tivei organizaţiei de bază de a îm­bunătăţi procesul tehnologic de tur­nare a cilindrilor motorului Bolin­­der ne-a arătat că în secţiile între­prinderii există mari rezerve, care trebuie descoperite şi puse în valoare. Comuniştii care lucrează în secţia turnătorie trebuie să lupte cu perse­verenţă pentru a perfecţiona neconte­nit procedeele tehnologice, astfel ca procentul de rebuturi la toate repe­rele să fie cit mai mic cu putinţă. Comuniştii din celelalte secţii, de asemenea, trebuie să fie în fruntea acţiunilor pentru realizarea de eco­nomii, luptîri­ pentru reducerea con­sumurilor specifice de metal, de ma­teriale şi energie electrică, pentru mai buna gospodărire a­­sculelor. Directivele celui de al II-lea Con­gres al partidului pun cu ascuţime sarcina sporirii productivităţii mun­cii, a reducerii preţului de cost, a îmbunătăţirii calităţii produselor. De aceea, organizaţia noastră de bază, fiecare comunist din uzinele „Mátyás Rákosi“, îşi va îndrepta activitatea spre a contribui la realizarea în fapt a prevederilor Directivelor. Statutul partidului adoptat de Con­gres va face să crească rolul de a­­vangardă al organizaţiei noastre de bază şi al comuniştilor, în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa întreprinderii, va spori ini­ţiativa comuniştilor şi simţul lor de răspundere faţă de activitatea între­prinderii Pentru ca toţi membrii şi candidaţii de partid să lupte activ pentru înfăptuirea hotărîrilor parti­dului, organizaţia de bază le va re­partiza sarcini concrete pe locul de muncă, potrivit cu cunoştinţele şi ap­titudinile lor. Repartizarea de sarcini comuniştilor va avea în vedere ex­tinderea metodelor înaintate de lu­cru, creşterea nivelului­ profesional al muncitorilor, îmbunătăţirea activităţii grupelor sindicale, educarea comu­nistă a tinerilor, etc. Prin executa­rea unui control sistematic asupra îndeplinirii sarcinilor, organizaţia de bază va ajuta pe comunişti să-şi ducă l­a bun sfîrşit sarcinile încredinţate şi li va educa în spiritul atitudinii neînduplecate faţă de lipsuri O atenţie deosebită va acorda or­ganizaţia noastră de bază desfăşu­rării criticii şi autocriticii. Faptul că pînă acum n-a fost, înlăturată prac­tica dăunătoare ce s-a manifestat în munca conducerilor administrative ale unor secţii şi a unor comitete sin­dicale din secţii care nu totdeauna ţin seama de observaţiile critice jus­te ale muncitorilor şi nu rezolvă ope­rativ propunerile făcute, a constituit o piedică în dezvoltarea criticii şi mai ales a criticii de jos. Stimularea cri­ticii şi combaterea birocratismului vor întări legătura dintre organizaţia de bază şi colectivul întreprinderii. Experienţa de pînă acum a arătat organizaţiei de bază că activul fără partid constituie un mare sprijin în rezolvarea problemelor producţiei. Or­ganizaţia de bază se va preocupa de lărgirea activului fără partid, de edu­carea lui. Mobilizată de hotărârile istorice ale celui de al II-lea Congres al partidu­lui, organizaţia de bază de la uzinele „Mátyás Rákosi“ porneşte cu însu­fleţire din primele zile ale noului cincinal să-şi aducă întreaga contri­buţie la îndeplinirea sarcinilor tra­sate de Congres. DUMITRU MARICA secretarul organizaţiei de bază de la uzinele „Mátyás Rákosi" însuşirea tehnicii moderne* o sarcină importantă ! Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul al doilea al par­tidului a arătat că industria electro­tehnică, creată şi dezvoltată de regi­mul nostru democrat-popular, şi-a în­deplinit planul de producţie globală pe perioada 1951-1955 încă din luna mai anul trecut. Ea a devenit o pu­ternică ramură a industriei grele cu fabrici profilate, iar productivitatea muncii a crescut cu 122 la sută faţă de anul 1950, atingînd cea mai înaltă creştere dintre toate ramurile indus­triei noastre. Succesul acesta obţinut de indus­tria electrotehnică, bucură nespus de mult colectivul de muncă al în­treprinderii noastre care şi-a adus în bună parte contribuţia sa la aceste victorii. Astfel, întreprinderea­ „Electro­­aparataj“ a fabricat şi livrat în anii trecuţi o serie de produse electro­tehnice necesare dezvoltării economiei naţionale. Pentru instalaţiile de forţă (mo­toare electrice) bunăoară, noi am exe­cutat întrerupătoare automate în ulei de 25 amperi. In scopul de a ajuta industria carboniferă am confecţionat întrerupătoare automate antigrizutoa­­se, de 25-60 şi 100 amperi, precum şi echipamente întregi pentru locomotive de mine. Pentru tramvaiele de mare vi­teză fabricate de către întreprinderea „Electroputere“ Craiova, fabrica noas­tră a livrat o parte din echipamentul electric necesar. Obţinerea acestor produse pentru prima rară în ţară sa datoreşte fap­tului că tehnica nouă a fost intro­dusă tot mai mult în procesul de producţie. Bogata documentaţie teh­nică sovietică a stat la baza noilor tipuri de produse ce le-am fabricat. De asemenea măsurile speciale tehnice şi organizatorice luate de către con­ducerea întreprinderii în urma pro­punerilor făcute de către muncitori, ingineri şi tehnicieni au contribuit din plin la asigurarea condiţiilor fa­vorabile fabricării acestor produse. Aşa de pildă, din anul 1953 am in­trodus benzile rulante ce se folosesc pentru aparatajul automat, s-au tre­cut numeroase repere de la strungu­rile semi-automate la strungurile au­tomate, automatizînd prin aceasta procesul de prelucrare a pieselor. La turnătorie s-a introdus formarea me­canică cu mașini speciale pneumatice și cu transport pe banda, fapt ce a dus la creşterea productivităţii mun­cii şi înlăturarea eforturilor fizice ale muncitorilor. Perfecţionarea utilajului în între­prindere a constituit o preocupare de seamă a întregului colectiv. Pe baza documentaţiei de specialitate sovietică am mărit randamentul ma­şinilor prin introducerea de scule combinate. De pildă introducerea scu­lelor combinate pentru executarea dintr-o singură operaţie a trei repere diferite la elementul de siguranţă de 60 de amiperi a făcut posibil să crească într-o mare măsură capacitatea ma­şinilor şi productivitatea muncii. Metodele avansate de muncă ale oamenilor sovietici au adus un aport însemnat în introducerea tehnicii noi. Pe­­lingă metodele sovietice Bîkov- Bortkevici şi Soboliev — de decu­pare fără deşeuri a reperelor ştan­ţate, metoda Lazarenko a contri­buit la confecţionarea din resurse proprii a unui aparat special ce se foloseşte pentru acoperirea sculelor aşchietoare şi de ştanţare cu un strat de metal dur ce duce la prelungirea duratei de întrebuinţare a sculelor respective. Un exemplu care arată preocupa­rea colectivului nostru de muncă pentru perfecţionarea procesului de producţie, pentru introducerea de noi procedee tehnologice îl constituie şi cele peste 1700 de propuneri de inovaţii şi raţionalizări înregistrate în cursul cincinalului de către cabi­netul tehnic. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul al doilea al partidului a arătat pe lîngă succesele obţinute de industria electrotehnică şi lipsurile care au existat în spe­cial în ce priveşte calitatea, aspectul şi preţul de cost al unor produse. Aceste deficienţe s-au simţit în anii trecuţi şi la întreprinderea „Electro­­aparataj“. De exemplu nu întotdeau­na produsele de mare serie cum ar fi întrerupătoarele, comutatorii şi prizele electrice au fost de calitate corespunzătoare. Acest lucru a creat greutăţi întreprinderilor beneficiare. Unele poduse s-au confecţionat şi livrat la un preţ de cost ridicat. Şi acest lucru a existat îndeosebi la produsele de serie mică, cum ar fi desjunctorul pentru tramvai al cărui preţ de cost a crescut în ultimele luni ale anului 1955. Directivele Congresului cu privire la cel de al doilea plan cincinal pre­văd creşterea producţiei de motoare electrice de 2,5—2,7 ori, fabricarea în serie a transformatorilor şi a aparata­­jului de 110 kilowaţi iar pentru dez­voltarea transportului în comun se va spori producţia de tramvaie şi de troleibuze. La îndeplinirea acestor directive o contribuţie principală o va aduce şi întreprinderea noastră. Pentru a face faţă cu succes sarcinilor ce ne revin vom căuta ca în cel de al doilea plan cincinal să folosim mai mult tehnica înaintată. Chiar de la începutul a­­nului 1956 vom extinde montarea pe bandă pentru automate mici, de serie mare şi mijlocie şi altele. Se va ex­tinde construirea de ştanţe combinate şi dezbaterea (ciocănire) mecanizată a pieselor turnate. In prezent studiem o nouă tehno­logie pentru izolarea şi polizarea rolelor de la electromagneţi, precum şi introducerea electropolizării în, lo­cul şlefuirii manuale. Printr-o aprovi­zionare ritmică a maşinilor şi prin executarea de bacuri tangenţiale se vor automatiza operaţiile de executare a şuruburilor. Pe baza documentaţiei sovietice, în anul acesta vom trece la înlocuirea tipurilor existente de întrerupătoare şi comutatoare cu un nou tip care asigură o mai bună funcţionare. De sarcinile ce ne revin în cel de al doilea plan cincinal, colectivul nostru de muncitori, ingineri şi teh­nicieni a luat cunoştinţă din dezba­terile care au avut loc în consfătui­rile de producţie. Hotărîrea tuturor este de a lupta pentru însușirea și aplicarea pe scară largă a tehnicii avansate în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor planului cincinal. Ing. NICOLAE LAZAR din colectivul cabinetului tehnic de la întreprinderea „Electroaparataj“ La cabinetul tehnic Angajamentul nostru, al filatoarelor I­n anul care s-a încheiat, muncitoarele din între­prinderea noastră şi-au adus şi ele contribuţia la dezvoltarea economiei statului nostru, la îmbună­tăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate. Mărturie stă în această privinţă faptul că planul cincinal la secţia de filatură de la „Industria Bumbacului A" a fost îndeplinit încă de la 23 martie şi în prezent lucrăm în contul lunii oc­tombrie 1956. Datorită condiţiilor de lucru ce au fost asigurate la secţia de filatură, firele şi-au îmbunătăţit calitatea, reuşind să dăm fire de calitatea I în proporţie de 90 la sută. La acest început de an avem în faţă importantele documente ale celui de al doilea Congres al partidu­lui, care de aci înainte ne vor fi călăuză preţioasă în muncă. In afară de admirabilele realizări ale oamenilor muncii din patria noastră. Congresul a scos în evi­denţă şi o serie de lipsuri în ce priveşte productivi­tatea muncii. La Congres s-a vorbit şi despre slaba preocupare pentru introducerea tehnicii noi, a meto­delor înaintate de muncă, pentru generalizarea meto­delor avansate, despre nerealizarea sarcinei de redu­cere cu 23 la sută a preţului de cost pe întreaga in­dustrie şi altele. Şi la noi, la filatură de pildă, mai avem greutăţi şi lipsuri în muncă. Astfel, motoarele care conduc ringurile se defectează uneori şi repunerea lor în funcţie se face în unele cazuri cu întîrzieri, ceea ce provoacă întreruperi în producţie, timpi morţi. Iată cîteva aspecte negative din munca noastră care, în lumina sarcinilor ce ne revin în urma celor arătate la Congresul partidului, vor trebui analizate şi înlă­turate cu hotărire. In anul care a început mă voi strădui să pun în valoare o serie de noi cunoştinţe însuşite în cadrul unui preţios schimb de experienţă ce a avut loc luna trecută la Timişoara. Astfel, pentru continua îmbu­nătăţire a calităţii firelor, îmi iau angajamentul să instruiesc pînă la ultima filatoare, în aplicarea celor mai avansate metode de muncă. Mă voi strădui ca operaţiunea de prindere a firelor să fie atît de corect efectuată, încît legarea să nu se observe. Astfel ca­litatea ţesăturilor finite va putea să fie îmbunătăţită în mod simţitor. De asemenea, printr-o mai bună or­ganizare a locului de muncă, vom căuta să asigu­răm ringurilor o continuă funcţionare spre a folosi la maximum cele 480 minute de muncă. Iată sarcini atît de importante care pentru noi filatoarele de la „Industria Bumbacului­­“ devin, astăzi, la Început de nou an, angajamente. ELENA CHIŞIU filatoare, fruntaşă în producţie ,,Industria Bumbacului­­“ Gînduri la premiera filmului „Alarmă în munţi" I­mi aduc aminte că în preajma Conferinţei naţionale a Partidu­lui Comunist Român, care a avut loc în anul 1945, am regizat primul spectacol din dramaturgia sovietică pe scena Teatrului Naţional. Piesa „Petre Crîmov“ a fost prima lucrare a dra­maturgiei sovietice care s-a jucat la noi după 23 August 1944. Pentru actori cît şi pentru regizor, această piesă a fost o adevărată şcoală pentru înţele­gerea şi aprofundarea minunatului chip de comunist care luptînd pentru fericirea patriei găseşte în izbînzile acestei lupte şi fericirea lui personală. Această piesă, alături de celelalte piese sovietice regizate în această perioadă, a însemnat o bogată experienţă care urma să se fructifice odată cu trece­rea mea în domeniul regiei de film. In filmul „Viaţa învinge“ am adus pe ecran figura comunistului Andrei, asistentul universitar al profesorului Dan Olteanu. Trebuie să mărturisesc de la început că acestui erou nu ara reuşit să-i clădesc o viaţă autentică, o viaţă bogată, plină de expresivita­tea intelectualului devotat cu trup şi suflet cauzei poporului. Şi aceasta este în special vina mea. El nu a avut decît unele schiţări de perso­naj revoluţionar, menţinîndu-se pe tot parcursul la nivelul unei scheme confuze, lipsită de suflul uman. In schimb comuniştii de la Reşiţa că­rora le-am dat viaţă în acelaşi film, sânt mai aproape de inima comu­niştilor. In „Nepoţii Gornistului“ şi „Răsare soarele“ strădania noastră s-a îndrep­tat în direcţia evocării luptei parti­dului Comunist din Romînia pe o perioadă de două decenii. In această producţie cinnematografică prezentăm o serie întreagă de eroi ai clasei DINU NEGREANU laureat al Premiului de Stat muncitoare în diferite etape de luptă. Realizarea figurii lui Andronie Ruja în interpretarea actorului Nucu Pău­­nescu a însemnat pentru regizor şi actor o muncă intensă, plină de răs­pundere şi în acelaşi timp deosebit de pasionantă. La început, tînărul luptător socialist Ruja ia parte, în 1921, la formarea Partidului Comunist din Romînia, apoi participă la luptele grele ale clasei muncitoare din pe­rioada anului sîngeros 1933, al luptei ceferiştilor de la Griviţa. Iar in „Ră­sare soarele", Andronie Ruja, după mulţi ani trăiţi la Doftana, reia lupta cu mai multă hotârîre. Aceasta se reflectă de la prima imagine a fil­mului care prezintă noaptea de 22 iunie 1941 şi pînă la ultima imagine din însorita zi-hotar de 23 August 1944. De obicei munca în documentare a regizorului de film trebuie să fie la fel de bogată ca şi pentru interpreţi. Trebuie să vă spun că în afara stu­dierii documentelor de partid, a zia­relor epocii, articolelor evocatoare, pricipala sursă de cunoaştere a vieţii şi oamenilor care au luptat odinioară pentru ziua însorită de 23 August 1944 a fost cunoaşterea oamenilor de azi, mulţi dintre ei adevăraţi eroi ai luptelor pentru fericire, zugrăviţi de film. Am cunoscut aceşti oameni în cadrul unor întîlniri cu ilegaliştii care au durat nenumărate ore din zi şi din noapte. Ei toţi au trăit viaţa lui Ruja. In cîteva fabrici regizorul şi actorul au stat de vorbă cu mun­citorii care au participat la grevele de odinioară, cu comuniştii căliţi în luptele partidului din perioada celui de al doilea război mondial. Unul din aceşti comunişti întîlniţi în uzina „Mátyás Rákosi“, cu părul nins la tîmple, ne-a povestit o noapte în­treagă felul cum muncitorii au pur­tat pe braţe în oraş, pînă la locul de veci, pe unul din tovarăşii lor, asasinat în timpul grevei de copoii poliţiei. Această povestire tulburătoare ne-a creat rezolvarea cinematografică a episodului înmormintarii lui Vijelie din finalul filmului „Nepoţii Gornis­tului". Asemenea povestiri şi întîm­­plări autentice, alături de multe alte evocări ale muncitorilor cu care ne întîlneam adesea pe platoul de fil­mare, au adus nu numai soluţii crea­toare pentru realizarea celor două serii de film, ci în acelaşi timp au îmbogăţit colectivul de cineaşti cu cu­noaşterea amănunţită a vieţii şi Oura­tei comuniştilor pentru izbînda zile­lor de azi. Intr-un fel asemănător, am putut realiza şi figura comunis­tului Cristea Dorobanţu în interpre­tarea actorului Andrei Codarcea. La început este simplu ucenic, apoi U.T.C.-ist înflăcărat, iar mai tîrziu între gratiile Doftanei, primind ma­rele titlu de membru de partid. Co­munistul Cristea Dorobanţu luptă pentru aceleaşi năzuinţi pentru care au luptat jertfindu-şi viaţa bunicul şi tatăl lui. El are marea bucurie să trăiască şi să vadă cu ochii lui stră­lucitorul moment al eliberării, măr­turisind lui Ruja la intrarea Armate­lor Sovietice în Bucureşti: „răsare soarele". Andrei Codarcea a depus o muncă creatoare intensă pentru reali­zarea celor trei personaje: Oprea, Pintea şi Cristea Dorobanţu. Sunt trei oameni din aceeaşi familie, trăind generaţii după generaţii în etape di­ferite de luptă şi de cunoaştere a le­gilor vieţii. Desigur că de la ţăranul dîrz Oprea, împuşcat în 1907, pînă la comunistul matur şi experimentat in luptă, Cristea, din 1944, a fost un drum lung, plin de greutăţi, de fră­­mîntări, de bucurii şi de dureri atît pentru personaj cît şi pentru actori şi regizor. La capătul acestei munci pot mărturisi că atît Andrei Codar­cea cît şi eu, ca regizor, am putut în­văţa multe de la Cristea Dorobanţu. Înalta distincţie a Premiului de Stat, primită recent de către o grupă de ci­­neaşti care a realizat filmul „Nepoţii Gornistului“, constituie atît pentru regizor cît şi pentru toţi tovarăşii din cinematografie o mărturie aleasă a preţuirii muncii noastre. Este aceasta o cinste pe care o vom păstra cu demnitate şi recunoştinţă. Şi iată că de cîtva timp, pe ecra­nele noastre rulează un nou film ro­­mîn­esc: „Alarmă în munţi“. Este o nouă pagină de viaţă din lupta unor alţi eroi cu dragoste şi devotament fierbinte pentru apărarea cuceriri­lor poporului, pentru apărarea frun­tariilor patriei. „Alarmă în munţi" este un film de aventuri, gen nou în cinematografia noastră. Dar şi aici apar oamenii vii ai zilelor noastre care, departe la hotar, străjuiesc efor­turile noastre creatoare pentru cons­truirea socialismului. Grănicerii , firi îndrăzneţe, curajoase, neînfricate în luptă, sunt oameni cu caractere puternice, simpli, modeşti, dotaţi cu­­ o neînfricată dragoste de patrie. A­ceştia sunt eroii principali ai filmu­lui. De bună seamă că printre gră­nicerii ce îi întîlnim în acest film, facem cunoştinţă cu figuri luminoase de Comunişti. Nu-şi etichetează a­­ceşti eroi calitatea şi răspunderea de comunişti, dar simţi în tăria faptelor comandantului Ştefan, în umanitatea locţiitorului Pavel, în optimismul fruntaşului Grigore trăsăturile carac­teristice ale comuniştilor. Ei se com­portă în drama dragostei nefericite şi primejdioase a lui Mihu Durau pentru Codiţa, ca şi în lupta pe viaţă şi pe moarte cu banda de spioni a lui Stavrescu, ca nişte comunişti cu o concepţie limpede despre viaţă, cu un deosebit simţ al datoriei, cu o in­teligenţă pătrunzătoare, cu o căl­dură umană deosebită pentru tovară­şul lor de luptă şi cu ură de moarte faţă de duşmani. Pentru realizarea acestor figuri de eroi ai zilelor noas­tre, regizorul şi numeroşi actori ca Ion Manta, George Carabin, Ion Lu­cian, Dem. Savu, Emanoil Petruţ, Da­rie Iurie şi alţii au trăit alături şi împreună cu grăniceri, contopin­du-se cu viața complexă și bogată a oa­menilor de la frontieră. Ceea ce noi am descoperit acolo nu este numai atmosferă dramatică, ci muncă în­cordată de zi şi de noapte, inimi cu­tezătoare care bat neasemuit de pu­ternic pentru apărarea scumpei noas­tre patrii, a căminelor copiilor şi fe­ricirii noastre. Grănicerul de elită Grigore, unul din apărătorii piche­tului „Ciocârlia", spune un film cu adîncă semnificaţie: „Să dăruieşti ■ patriei clipă de clipă din simţirea ta, aceasta e mai greu ca o prindere de infractor". Şi, într-o măsură mai mo­destă, noi care am lucrat noua pro­ducţie cinematografică, ne-am stră­duit­­ aproape un an de zile ca să dăruim „clipă de clipă din viaţa noas­tră" realizării acestui film. Păşind pragul noului an, cineaştii noştri vor munci zi de zi cu elan spo­­­­rit, pentru a zugrăvi în imaginile filmelor noastre viitoare, neuitatele pagini de epopee, scrise cu patosul muncii rodnice de către glorioşii con­structori ai socialismului. O scenă din filmul „Alarmă in munţi“ Oamenii muncii din Capitală și regiune discută documentele Congresului La „Griviţa Roşie“ La secţia montaj-locomotive din ca­drul­ Completului „Griviţa Roşie“ are loc un miting însufleţit. Colectivul ace­stei secţii ascultă cu multă atenţie Ra­portul C.C. #­ P.M.R. la Congresul al 11-lea care este citit de propagandistul C. Simionescu. Pe feţele lor se citeşte bucuria pe care o simt oamenii care printr-o muncă în­sufleţită contribuie la realizarea unor succese­ mari, la plămădirea unei vieţi noi, la fericirea poporului. Cei preze­iţi la acest miting ascultă cu viu interes şi pasagiile care scot în evidenţă şi unele rămâneri în urmă, în ceea ce priveşte creşterea productivi­tăţii muncii şi scăderea preţului de cost, faţă de posibilităţile existente. Sublinierea de către Raportul C.C. al P.M.R. a lipsurilor îi face ,pe muncitori să-şi analizeze munca, să se stîb­dlească la deficienţele existente în secţia lor, deficienţe care uri­ează creşterea pro­ductivităţii şi reducerea preţului de cost. Aceste gînduri şi le exprimă ei luînd cuvîntul la discuţiile care au ur­mat după citirea Raportului C.C. al P.M.R. Mulţi muncitori şi tehnicieni arată că la secţia montaj se mai munceşte în asalt, ceea ce duce la nefolosiirea raţională a utilajului iar acest fapt se reflectă negativ asupra indicilor pro­ductivităţii şi preţului de cost. Ei s-au angajat să muncească cu însufleţire pentru lichidarea lor şi să-şi îndepli­nească sarcinile ce le revin înainte de termen. De pildă comunistul Zamfirescu Con­stantin, în unele partizi de polizat­ mă­­surat s-a angajat să dea în luna ianua­rie un trem peste plan; membrii de par­tid Alexandrescu Dumitru și Tudor Gh. și-au propus să dea împreună cu e­­chipele lor cîte o lucrare peste planul lunii ianuarie, etc. Tov. Mihalache Nicolae şeful secţiei montaj-locomotive s-a angajat să or­ganizeze mai bine munca pentru a asi­gura ritmicitatea producţiei şi micşo­rarea timpului de imobilizare a vehicu­lelor aflate în reparaţie şi să contri­buie la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea preţului de cost. •fc Asemenea însufleţite mitinguri de ci-­ tire a Raportului C.C. al P.M.R. la Con-' gresul al 11-­lea al partidului nostru, au avut loc în fiecare sector din cadrul Complexului „Griviţa Roşie“. In cele 18 raioane ale regiunii In întreprinderile industriale, de gos­podăriile agricole de stat şi S.M.T.-uri, gospodării colective, întovărăşiri şi în satele şi comunele regiunii noastre, au loc adunări ale oamenilor muncii în cadrul cărora comuniştii popularizează istoricele documente ale celui de al doilea Congres al Partidului Muncito­resc Român. Numeroşi agitatori stră­bat uliţele satelor popularizînd pe mij­locul ţăranilor muncitori Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. prezentat de tov. Gh. Gheorghiu-Dej, Directivele Congresului al II-lea al P.M.R., cu privire la cel de al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956—1960 şi celelalte documente ale Congresului. In scopul de a lămuri cît mai bine sarcinile ce le pun Directivele în faţa oamenilor muncii din agricultură, agita­torii organizează scurte convorbiri cu ţăranii muncitori insistînd asupra mă­surilor menite să ducă la creşterea producţiei în agricultură, la sporirea suprafeţelor arabile, insistînd asupra sarcinilor în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii. Asemenea a­­dunări, în cadrul cărora s-a dat citire documentelor Congresului al II-lea, au avut loc de 106 cămine culturale, în 255 grupe sindicale şi de 1035 circum­scripţii electorale la care au participat peste 50.000 de oameni ai muncii din cele 18 raioane săteşti. In ziua de 29 decembrie, numeroşi muncitori de la şantierul naval din Giurgiu s-au adunat la chemarea co­muniştilor în sala mare a şantierului, unde au ascultat cu mult interes citirea capitolului I din Directivele Congresu­lui al II-lea al Partidului Muncitoresc Român, cu privire la cel de al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956—1960. Dornici de a traduce în viaţă isto­ricele documente ale celui de al doilea Congres al partidului, peste 200 de de­putaţi din satele şi comunele raionului Zimnicea, la îndemnul comuniştilor, au organizat adunări cu alegătorii din circumscripţiile electorale, în care au fost aleşi, citindu-le documentele apă­rute în presa de partid. Cu ocazia acestor adunări, numeroşi ţărani muncitori au cerut să fie pri­miţi în gospodăriile colective şi în în­tovărăşirile existente, iar acolo unde nu sunt încă înfiinţate, avînd, în frun­tea lor pe membrii de partid, ei au început lupta pentru înfiinţarea_d_e_nou gospodării colective şi întovărăşiri a­­gricole. In comuna Dala di­n raionul Giurgiu, de pildă, în urma citirii docu­mentelor Congresului, 6 ţărani munci­tori au făcut cereri de înscriere în în­tovărăşiri agricole, iar în comuna Cio­china din raionul Slobozia, 7 noi fa­milii au cerut să fie primite în gospo­dăria colectivă. Serbarea pomului de iarnă Şi micuţii de la grădiniţa de copii din simda C. F. Robescu au trăit bucuria sărbătoririi pomului de iarnă. In clişeu: un aspect de la serbare. Ne scriu corespondenţii voluntari Autobaza trans-Spre noi succese portul Nr.­­ Fila­ret şi-a îndeplinit primul plan cincinal cu 114 zile înain­te de termen. Studiind Directivele Congresului partidului colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni şi func­ţionari de la această autobază a dez­bătut pe larg sarcinile de la capitolul transporturi luîndu-se o serie de mă­suri pentru a se obţine realizări şi mai frumoase în cel de al II-lea plan cincinal. Astfel, pentru spo­rirea productivităţii muncii s-au prevăzut: mărirea parcursului me­diu zilnic în kilometri prin reducerea staţionărilor; utilizarea la maximum a capacităţii de încărcare a autoca­mioanelor prin sincronizarea trans­porturilor; folosirea tuturor remorcilor; întărirea rolului maiştrilor pe locul de muncă şi ridicarea calificării mun­citorilor. De asemenea se vor extinde metodele noi de muncă, se va face o organizare temeinică a întrecerii socialiste şi se va trece la o aplicare mai justă a normelor în cadrul muncii in acord in atelierele de reparaţii. Mă­suri s-au luat şi pentr­u reducerea pre­ţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor. LI­CA TULAN Prin contribuţia “ Mi strada­­, “«• electrificată finul sfatului popu­lar al raionului Le­nta pe strada Plopilor s-au montat stîlpii cu lămpile necesare pentru ilu­minarea străzii. Zilele trecute după ce electricienii au tras reţeaua de ali­mentare la lămpi, becurile au inundat strada cu lumina lor sclipitoare. Toţi cetăţenii s-au bucurat deopotrivă. Gh. Stelian, T. Vasile şi T. Gheorghe au fost printre primii care au făcut ce­reri pentru a se introduce lumină electrică şi pe locuinţele lor­­. GRECU Şcoala va fi mărită In «s1TM1 rte­­mocrat-popular car­tierul nostru Tudor Vladimirescu — Canal — raionul Lenin, a fost înzestrat printre altele şi cu o şcoală nouă cu 4 clase mari, o can­celarie şi un laborator. Cu timpul, da­torită faptului că acum toţi copiii de vîrstă şcolară urmează cursurile de învăţămînt, şcoala a devenit neîncă­pătoare pentru cei 300 de copii. Grija partidului şi guvernului s-a vădit din nou faţă de cartierul nostru. Sub­ în­drumarea comitetului raional de par­tid, cu sprijinul sfatului popular al ra­ionului Lenin spre bucuria cetăţenilor din acest cartier s-au început lucră­rile de construcție a încă două clase mari, spațioase. LUPU ION* «

Next