Steagul Roşu, februarie 1956 (Anul 3, nr. 572-596)
1956-02-01 / nr. 572
Difuzarea cârtii d @ muncă politică Pentm a răspindi cartea in filtre, statul democratpopular a creat, pe Hngă miile de biblioteci de tot felul, o vastă reţea de librarii atît la oraşe cit şi la sate, menite a face din carte un bun direct, de nelipsit al maselor. In munca desfăşurată de lucrătorii din acest domeniu s-au obţinut rezultate importante. O serie de librării raionale din regiunea noastră au desfăşurat o temeinică activitate de popularizare a cărţii, iar succesele pe care le-au obţinut au arătat, odată în plus, că munca de difuzare a cărţii prin librării, este o muncă politică. In multe raioane săteşti difuzarea cărţii şi în special a cărţii agrotehnice şi politice, datorită preocupării comitetelor raionale de partid a fost strîns legată de munca politică pentru crearea de noi gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole, de executarea la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole. In acest fel contribuţia adusă prin difuzarea cărţii la sate operei de transformare socialistă a agriculturii a crescut simţitor în ultimul timp. Un mare rol l-a avut în această direcţie priceperea de care lucrătorii din librării au dat dovadă în popularizarea cărţii. La librăria din Slobozia, una dintre unităţile fruntaşe pe regiune, cartea este popularizată într-un mod viu, atractiv. Pentru aceasta se folosesc cele mai felurite metode. „Colţurile“ cărţii politice, ale cărţii literare, ale cărţii agrotehnice, ale cărţilor pentru copii şi tineret sînt aranjate cu gust şi ţinute la zi cu ultimele noutăţi. Sînt amenajate de asemenea standuri, vitrine, panouri cu coperte, sau chiar expoziţii pe anumite teme. Lucrătorii de aci studiază cu atenţie cererea cititorilor, atît prin contactul direct cu aceştia cît şi prin caietul „Ce doriţi să citiţi?“ Şi în unele comune, respectiv în secţiile de librării ale cooperativelor săteşti difuzarea cărţii se desfăşoară satisfăcător datorită rîvnei şi preocupării cu care muncesc lucrătorii din acest domeniu de activitate. Astfel în comuna Bragadiru raionul Lenin, secţia de librărie a cooperativei, amenajată atractiv şi sprijinită de cercul de „Prieteni ai cărţii” din comună este vizitată de numeroşi ţărani muncitori care şi-au făcut o obişnuinţă în a cumpăra cărţi şi în special broşuri agrotehnice. Aceste aspecte sînt însă departe de a fi predominante în acţiunea de difuzare a cărţii în regiunea noastră. Lipsuri mari persistă de mult în această direcţie. Sînt librării raionale cu posibilităţi mari care nu-şi îndeplinesc cu regularitate planul de desfacere. Este cazul librăriei din Giurgiu. Aceasta nu desfăşoară o muncă susţinută, variată, care să contribuie la atragerea cititorilor în jurul ei. In oraşul Giurgiu există prea puţine standuri permanente în cadrul instituţiilor şi întreprinderilor. Din această cauză difuzarea cărţii nu are o bază de masă corespunzătoare. In general responsabilii acestor librării sînt lipsiţi de iniţiativă. Lipsurile cele mai mari se manifestă însă în difuzarea cărţii la sate, prin reţeaua cooperativelor regionale. Atît U.R.C.A.D.Bucureşti cît şi uniunile raionale subestimează într-un mod nepermis difuzarea cărţii prin secţiile de librării ale cooperativelor. Aşa se poate explica faptul că o serie întreagă de secţii de librării sînt lipsite de condiţii de activitate şi sînt deservite fără prea mare interes de personalul cooperativelor. In comuna Vasilaţi (Brăneşti) secţia de librărie n-are vitrină, rafturi sau măcar o masă pentru stand. Cărţile stau aşezate In teancuri, fără posibilitatea de a fi cercetate mai îndeaproape. La rîndul lor organele C.R.L.D.C. nu au reuşit încă să cuprindă această activitate, să o controleze şi să o îndrumeze cu competenţă. îndrumătorii raionali ai C.R.L.D.C. trec de cele mai multe ori în „goana şaretei“ prin comune, fără a aduce un ajutor substanţial. C.R.L.D.C.-Bucureşti trebuie să acorde un sprijin calificat şi sistematic acţiunii de difuzare a cărţii. In acest scop se recomandă un studiu aprofundat al cerinţelor cititorilor, al celor mai bune metode şi iniţiative de reclamă şi răspîndire a cărţii, lucru care nu este făcut în momentul de faţă. Este necesar să se acorde mai multă atenţie problemei cărţii agrotehnice, a cărei difuzare se desfăşoară încă slab. Cartea agrotehnică, purtătoare a realizărilor deosebite ale ştiinţei agrotehnice Înaintate este o călăuză sigură pe drumul realizării celor 15 milioane tone de cereale prevăzute de Directivele Congresului, însuşirea învăţămintelor preţioase conţinute de cartea agrotehnică convinge zi de zi tot mai mulţi ţărani muncitori de superioritatea agriculturii pe întinderi mari şi cu mijloace moderne, de necesitatea de a păşi pe drumul transformării socialiste a agriculturii. Cărţile nu trebuie să mai stea nefolosite, în stocuri, cum se întîmplă la unele unităţi. C.R.L.D.C.-Bucureşti trebuie să conlucreze mai strîns cu celelalte organe regionale care au sarcini pe linia difuzării cărţii. U.R.C.A.D., secţiunile de învăţămlnt şi culturală ale sfatului popular regional şi organizaţiile de masă. Intelectualii de la sate, angrenaţi în iniţiativa intelectualilor de la Peretu, sprijiniţi mai îndeaproape de secţiunile de învăţămînt ale sfaturilor populare, pot şi trebuie să aducă o contribuţie mai mare la difuzarea cărţii, activînd efectiv în cadrul cercului de „Prieteni ai cărţii“. Cu sprijinul mai activ al organizaţiilor de partid şi al sfaturilor populare, lucrătorii de pe tărîmul difuzării cărţii au datoria de a da acestei munci un caracter politic, punînd-o în slujba traducerii în viață a hotăririlor Congresului. —O— Manifestări consacrate proiectului de Directive ale Congresului al XX-lea al P.C. U.S. In Capitală continuă să aibă loc numeroase manifestări organizate de A.R.L.U.S. în colaborare cu celelalte organizaţii de masă pentru popularizarea proiectului Directivelor Congresului al XX-lea al P.C.U.S. cu privire la cel de al 6-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anii 1956—1960. Astfel, sub auspiciile Consiliului raional A.R.L.U.S. „1 Mai“ a avut loc în sala Teatrului Armatei din bdul General Magheru, un simpozion cu tema „Cel de al 6-lea plan cincinal al Uniunii Sovietice, un măreţ program de construcţie a comunismului“. In faţa unui numeros public, au luat cuvîntul tovarăşii Avram Ion, director în Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, prof. univ. M. Manoliu şi Aurora Chioreanu, redactor al Editurii de Stat pentru literatură economică şi juridică. Peste 500 de muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la uzinele „Boleslav Bierut“ au participat la adunarea care a avut loc în sala clubului întreprinderii. A luat cuvîntul tov. A. Kreingold, care a vorbit despre însemnătatea istorică a celui de al XX-lea Congres al P.C.U.S. şi a proiectului Directivelor celui de al 6-lea plan cincinal al U.R.S.S. Au mai avut loc asemenea manifestări, organizate de comisiile A.R.L.U.S din întreprinderi şi instituţii, la uzinele „Mátyás Rákosi“, „Vasile Roaită“, la întreprinderile „Viscofil“, „Solex“, Chimica 10, Tarom, la căminul cultural din comuna Popeşti-Leordeni etc. (Agerpres) Concursul echipelor artistice de amatori Pregătirea celui de al IV-lea concurs al cercurilor artistice ale sindicatelor a început încă de la 1 mai anul trecut şi s-a încheiat la finele anului. De la 1 ianuarie s-a intrat in prima fază a concursului, aceea pe întreprindere, care are loc şi in present. La acest concurs participă echipe de coruri, dansuri, teatru, brigăzi artistice de agitaţie, cercuri de artă plastică, literare, solişti de dansuri, solişti instrumentali, etc. La clubul Întreprinderii poligrafice nr. 1, echipa de dansuri a comitetului de întreprindere repetă de zor. papura# Wf fxtifi&.wrrrm i _________________________________ __________|______ ttelll COMtmEU REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R. $1 AL SFATURTloFPOPULARE ALI rIgIUnTi SI ORAŞULUI BUCUREŞTI /L Anul III Nr. 572 Miercuri 1 februarie 1956 4 pagini 20 bani ÉBBBUSEttSSBES££B3BE££ESESBS£SSES£SBE££ESS££ŰBEBBBESBS3EBBBSEBBS8Btt3S!S2IEBIS!SEBB LUCRĂRILE PLENAREI C. C. S. R. P. R. Marţi au continuat lucrările plenarei Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. La discuţii, pe marginea raportului prezentat în prima zi a plenarei de către tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., au luat parte numeroşi activişti sindicali, conducători ai ministerelor, fruntaşi în producţie, care au făcut observaţii critice şi propuneri preţioase în vederea îmbunătăţirii activităţii organizaţiilor sindicale. Plenara a adoptat o hotărîre prin care aprobă raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Apostol. Tov. Stelian Adoraru, vicepreşedinte al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., a prezentat raportul cu privire la executarea bugetului mişcării sindicale pe anul 1955, şi proiectul de buget pe anul 1956. Raportul privind executarea bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 1955, şi proiectul de buget pe anul 1956 a fost prezentat de tov. Liuba Chişinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. Lucrările plenarei se încheie astăzi. Filmul „Prietenia marilor popoare" Marţi seara, la Casa prieteniei romîno-sovietice, Ambasada Uniunii Sovietice la Bucureşti a prezentat filmul documentar în culori „Prietenia marilor popoare“ realizat de operatorii cinematografici sovietici cu prilejul vizitei tovarăşilor N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov în India. Au asistat membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, membri ai Consiliului General A.R.L.U.S., personalităţi ale vieţii ştiinţifice, artistice şi culturale, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă membri ai Ambasadei Uniunii Sovietice. Filmul a fost prezentat de A. A. Episev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Filmul documentar în culori „Prietenia marilor popoare“ a fost primit cu deosebită căldură de cei prezenţi. —O— Pentru înfăptuirea Directivelor Congresului partidului Grăbesc pregătirile pentru campania agricolă de primăvară SLOBOZIA. (De la corespondentul nostru). — Ţăranii muncitori din satul de centru Valea Ciorii au chemat la întrecere patriotică pe cei din satul Murgeanca şi, sprijiniţi de către comitetul executiv al sfatului popular comunal prin organizarea şi aprovizionarea celor patru centre de reparat, au început revizuirea şi repararea uneltelor agricole. Antrenaţi în această întrecere meşterii fierari de la centrele de reparat, ajutaţi de ţăranii muncitori, lucrează de zor pentru a termina cît mai curînd revizuirea şi repararea atelajelor şi uneltelor agricole. Pînă în ziua de 28 ianuarie, la centrul Nr. 2 din satul Valea Ciorii au fost reparate şi revizuite 6 căruţe, 19 pluguri, 12 grape, 3 prăşitoare şi s-au ascuţit peste 120 cuţite de plug, iar maiştrii fierari Ion şi Dumitru Vîşcu de la centrul Nr. 3 din satul Murgeanca, au reparat 11 căruţe, 16 grape, 17 pluguri şi au ascuţit 90 cuţite de plug. Avansaţi în aceste lucrări sînt ţăranii muncitori din satul Valea Ciorii care pînă la data mai sus amintită aveau reparate peste 85 la sută din atelajele şi uneltele agricole identificate. Nici cei din Murgeanca nu s-au lăsat mai prejos. Aci, uneltele agricole au fost reparate în proporţie de 80 la sută. Printre primii care şi-au dus uneltele la reparat sînt ţăranii muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate Barbu Buzea, Ion Simion, Stan Răducan, Gheorghe Mocanu şi alţii. Antrenaţi în întrecere patriotică în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, ţăranii muncitori din comuna Valea Ciorii vor termina în bune condiţiuni lucrărilede pregătire a muncilor agricole de primăvară. -O Brigada fruntaşă ROŞIORI. (De la corespondentul nostru). — In atelierele de reparat ale gospodăriei de stat „Dumitru Marinescu“, munca pentru revizuirea şi repararea tractoarelor, semănătorilor, plugurilor şi grapelor, este în plină desfăşurare. Organizaţi pe echipe şi brigăzi, mecanicii şi tractoriştii desfăşoară o însufleţită întrecere socialistă, obţinînd zi de zi noi şi frumoase rezultate. Astfel, pînă acum, ei au revizuit şi reparat toate uneltele agricole — semănători, grape, pluguri — ultimele lucrări făcîndu-se la tractoare, unde planul de reparaţie este îndeplinit pînă acum în proporţie de 80 la sută. Prir buna organizare a muncii, mecanizatorii brigăzii a VII-a, condusă de utemistul Florea Rădoiasa, au obţinut cele mai frumoase succese, situîndu-se în fruntea întrecerii, socialiste. Astfel, ei au reuşit să repare trei din cele cinci tractoare ale brigăzii, iar la celelalte două tractoare revizuirea este făcută în proporţie de 95 la sută. Cu mult entuziasm ajută la efectuarea acestor lucrări tinerii tractorişti Nicolae Isacov şi Victor Rolea. De asemeni, bune rezultate a înregistrat brigada I-a, condusă de comunistul Dumitru Simion și brigada a IlI-a, condusă de utemistul Dumitru Pascu. Oamenii muncii desfăşoară o largă întrecere socialistă şi patriotică Calitatea, obiectiv important Anul acesta, ca o urmare directă a sarcinilor trasate de Directivele Congresului partidului, pe lîngă îndeplinirea planului de producţie, în cadrul întrecerii socialiste la ţesătoria de mătase „8 Martie“ s-a acordat o atenţie mai mare problemei calităţii produselor. Pentru ca întrecerea socialistă să se poată desfăşura în cît mai bune condiţiuni şi fiecare să-şi poată realiza angajamentele, atît cantitativ, cît şi pentru obţinerea unei calităţi superioare, conducerea întreprinderii a iniţiat predarea urzelilor de la un schimb la altul, fără defecte, la predare trebuind să asiste ori ajutorul de meşter, ori controlorul de calitate. O serie de muncitoare Fruntaşe, aplicînd această măsură tehnico-organizatorică, reuşesc să obţină acum şi depăşiri ale planului de producţie, dar în mod deosebit să ajungă la o calitate superioară. Un exemplu în această privinţă îl constituie ţesătoarele fruntaşe Neagu Elena, Stoica Elena şiDinu Daria, care lucrează în schimburi diferite la aceleaşi patru războaie de mătase. Fiecare dintre acestea se prezintă cu 5 sau 10 minute înainte de intrarea în schimb pentru a controla din timp maşinile şi urzeala. Ele se străduiesc în orele de lucru să preîntimpine defecţiunile ce ar putea surveni, efectuînd un control preventiv asupra urzelii, curăţind nodurile care apar pe urzeală sau scamele ce se produc. Se evită astfel ruperi masive de fire care ar putea mări procentul de ore de staţionare. Vrednic de subliniat este faptul că în întrecerea ce se desfăşoară, între cele trei ţesătoare fruntaşe, ele nu sînt animate de interese personale, ci colaborează în chip tovărăşesc, spre a realiza planul cantitativ şi în mod deosebit calitativ. Întrecerea între ele este foarte strînsă şi rezultatele foarte apropiate, graficul de evidenţă înregistrînd cînd pe una în frunte, cînd pe cealaltă. In medie, ele depăşesc planul de producţie cu circa 20— 30 la sută, dînd în acelaşi timp şi o marfă de calitate superioară. Ţesătoarea Elena Stoica predă schimbul tovarăşei sale de muncă, Daria Dinu. Din metal economisit Muncitorii care modelează metalul la strung au nu numai înclinaţie artistică ci sînt pătrunşi şi de un anumit simţ al utilului. Ajungi la o asemenea concluzie dacă vizitezi mai ales secţia strungărie a fabricii „21 Decembrie“. Faci cunoştinţă aici de oameni în etate şi cu strunguri mai tineri, dar care în aceeaşi măsură preţuiesc metalul ce-l lucrează. Să ne oprim lîngă strungul lui Florea Popescu. El lucrează cu migală tot felul de piese pentru manometrele de presiuni, pentru aparatele de desen „Isis”, ele de o placardă lingă maşîna lui zăreşti o explicaţie formată doar din două cuvinte: „Din economii”. Intr-adevăr, toate piesele pe care le lucrează tovarăşul Florea Popescu sînt executate numai din metal economisit. Cum s-au realizat asemenea economii? In aparenţă, destul de simplu. Maistrul Alexandru Mierloiu, împreună cu strungarul Florea Popescu au studiat ca şi ceilalţi muncitori sarcinile deosebite ce le revin din Directivele Congresului. Problema, economiilor le-a reţinut atenţia mai multă vreme. In cadrul întrecerii socialiste ei au acordat o atenţie deosebită economiilor. Şi iată că intr-o zi cînd trebuiau să decupeze dintr-un bloc de fier o garnitură pentru micrometru, miezul metalului nu l-au mai aruncat, aşa cum se proceda în trecut, ci l-au folosit pentru confecţionarea altor piese de precizie. In cîteva zile, din metalul primit în mod obişnuit pentru confecţionarea a 1000 de micrometre, aceşti tovarăşi au realizat în plus sute de noi piese de precizie. *Tnti*j*+*+^*^»»+*zr**+*-»»»-» ■» *. PAGINA TINERETULUI - Discuţii pe marginea cazului Cărtoliu — Stelian Dumitru: Copilul meu a devenit mai disciplinat; L. Nicolau: O legătură strînsă intre şcoală şi familie; Ion Macarie: Ajutorul preţios al instructorului; Lucian Blujdea: O întîmplare din viata lui Iulian Ghită; Cornel Popescu: Exemplul utemiştilor din Buda; V. Glă mmust ean: Atitudinea faţă de munci, o problemă importanta* Xpag..2-a) Stefan Ene: IHunca politică, factor de seama ît transformarea socialistă in Agriculturii. (pag. 8-a) Ioan Grossu — Recenzie — V. I. LENIN: OPERE, volumul IX. (pag. 3-a) Comentariile presei străine despre mesajul lui N. A. Bulganin adresat lui Dwight Eisenhower. (pag. 3-a) — Sesiunea Comitetului pe întreaga Chină al Consiliului Consultativ Politic Popular— Raportul lui Ciu En-lai. (pag. 4-a) — Componenţa noului guvern al Franţei. (pag- 4-a) — SPORT. (pag. 4-a) Au depăşit cu 50 la sută planul de reparaţii VIDELE. (De la corespondentul nostru). — La gospodăria agricolă de stat Blejeşti, planul însămînţărilor şi arăturilor adinei din toamna anului trecut a fost realizat în întregime, la timp şi în condiţiile cerute de ştiinţa agrotehnică. Aceasta se datoreşte în cea mai mare parte tractoriştilor şi mecanizatorilor de la sectorul mecanic care în lupta pentru recolte cît mai bogate n-au precupeţit nici un efort. In ultima decadă a lunii trecute la atelierul mecanic al gospodăriei a început reparatul tractoarelor şi maşinilor în vederea bunei desfăşurări a muncilor agricole de primăvară. Pînă acum cîteva zile, din cele 32 de tractoase, 15 au fost reparate. In felul acesta tractoriştii şi mecanizatorii de la gospodăria agricolă de stat Blejeşti, luptînd pentru traducerea în fapt a Directivelor Congresului, au realizat planul de reparaţii din ultima decadă a lunii decembrie în procent de 150 la sută Cele mai bune rezultate le-au obţinut tractoriştii din brigăzile I-a şi a V-a conduse de Dumitru Predel şi Petre Păunici. Demn de remarcat este fapttul că aceste două brigăzi au fost fruntaşe în tot timpul anului, executînd faţă de celelalte un număr de hanuri mult maii mare. La succesele obţinute în munca de reparaţii, comunistul Alexandru Fieraru, şef mecanic, a adus o preţioasă contribuţie. Aprovizionarea cu piese de schimb, organizarea muncii, controlul reparaţiilor şi ridicarea nivelului profesional al tractoriştilor, sînt obiective de bază în activitatea sa de zi cu zi. Atelierul mecanic, înzestrat cu utilaje noi, a ajutat de asemenea mult pe mecanizatori să obţină rezultate bune. De curînd, atelierul a fost utilat cu o forjă electrică, două polizoare, o bormașină și un transformator sudură. —O— Selecţionează semințele CALARAŞII. (De la corespondentul nostru). — Membrii gospodăriei colective „6 Martie“ din comuna Crucea, raionul Călăraşi, au început de mult pregătirile pentru campania agricolă de primăvară. Avînd munca bine organizată şi antrenaţi în întrecere socialistă pe echipe şi brigăzi, harnicii colectivişti dau zor ca odată cu reparatul uneltelor agricole să pregătească şi sămînţa necesară pentru primăvară. Pînă la data de 30 ianuarie ei au selecţionat 3.500 kg. orz, 2.100 kg. ovăz, 3.400 kg. floarea soarelui şi mari cantităţi de porumb şi mazăre, încercînd în acelaşi timp puterea lor de încolţire. In scopul asigurării unei recolte bogate de cereale, colectiviştii au tratat sămînţa de orz şi ovăz cu formalină. In cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, colectiviştii din Crucea s-au angajat ca pînă la data de 15 februarie să termine toate pregătirile legate de buna desfăşurare a însămînţărilor din primăvara acestui an. Pregătiri în vederea alegerii deputaţilor în sfatuile populare în circumscripţia electorală comunală nr. 13 Colectivista Patriţa Nedelea propusă candidata Peste 800.000 de bucureşteni au fost înscrişi pînă acum în listele electorale TURNU MĂGURELE. (De la corespondentul nostru). — In cadrul adunării populare din raza circumscripţiei electorale comunale nr. 13 Liţa, raionul Turnu Măgurele, cetăţenii au propus drept candidat al F.D.P. pe tovarăşul Mihai Fleacă, preşedintele U.R.C.C. Luînd cuvîntul numeros, ţărani muncitori au susţinut propunerea făcută arătînd că prin munca desfăşurată pînă acum Mihai Freacă s-a dovedit un om priceput, un bun organizator şi activist pe tărîm obştesc. Printre cei care au susţinut propunerea se numără ţăranii muncitori Florea Cojoacă şi Dumitru Oiţei. In unanimitate cei prezenţi au hotărît ca tovarăşul Mihai Fleacă să fie candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală comunală nr. 13. La G. A. S. Dî l ga LEHLIU (De la corespondentul nostru). — La gospodăria agricolă de stat Dîlga, muncitorii şi tehnicienii s-au întîlnit îrftr-o adunare pentru propunerea unui candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală raională nr. 19. Luînd cuvîntul, muncitorul Mihai Domocoş a propus drept candidat al F.D.P. pe inginerul mecanic Dinescu Marian. Vorbitorul a arătat că tovarăşul Dinescu Marian este bine cunoscut de toţi muncitorii din gospodărie ca un om sîrguincios şi destoinic, care depune eforturi sporite în îndrumarea de zi cu zi a muncitorilor din cadrul atelierului mecanic pe care îl conduce. Muncitorul Marin Popa, şeful brigăzii de tractoare nr. 2, inginerul zootehnist Ioan Doroftei şi alţii, au susţinut cu căldură propunerea făcută. In unanimitate, adunarea muncitorilor şi tehnicienilor de la gospodăria agricolă de stat Dîlga a hotărît să desemneze pe inginerul mecanic Dinescu Marian candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală raională nr. 19, de utemistul Dumitru Pscu. ALEXANDRIA: Cei peste 350 rie colectivişti de la G.A.C. „Gheorghe Doja“ comuna Buzescu, ţărani muncitori, fruntaşi ai recoltelor bogate şi activişti culturali, s-au întrunit în sala de festivităţi a căminului cultural din comună pentru a propune într-un cadru festiv candidatul F.D.P. în circumscripţia electorală comunală nr. 33 din comuna Buzescu. Luînd cuvîntul ţăranul muncitor, fruntaş al recoltelor bogate, Marin Lungoci a arătat marile transformări petrecute în anii regimului democratpopular în această comună, propunînd drept candidat pentru circumscripţia electorală comunală nr. 33 din comuna Buzescu pe colectivista Patriţa Nedelea, de la G.A.C. „Gheorghe Doja”. Adunarea a hotărît în unanimitate să propună pe tovarăşă Patriţa Nedelea candidată a F.D.P. în circumscripţia electorală comunală nr. 33. In Capitală, pregătirile pentru alegerea deputaţilor în sfaturile populare sînt în plină desfăşurare. Peste 800.000 de bucureşteni au fost înscrişi pînă acum in listele de alegători. Pînă la 4 februarie vor fi terminate lucrările de întocmire a listelor de alegători. Pentru a înlesni cercetarea acestor liste de către cetăţeni, Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei a hotărît să înfiinţeze în diferite cartiere ale oraşului 85 centre unde vor fi afişate listele. Actualmente se lucrează la editarea unor publicaţii , care vor fi afişate în ziua de 3 februarie , spre a îndruma pe cetăţeni la centrul unde se găseşte lista pe care au fost înscrişi. De asemenea, în Capitală au fost terminate lucrările de împărţire a teritoriului oraşului, al raioanelor şi al comunelor subordonate, pe secţii de votare. In ziua de 11 martie vor funcţiona în Bucureşti 455 secţii de votare. Clişeul reprezintă un aspect din activitatea punctului de agitaţie „1 Mai“ din raionul „Griviţa Rofie“. Cetăţenii urmăresc cu interes lămuririle ce le sunt date în legătură cu alegerile de către tov. Savu Grigore, director la școala medie nr. 4 băieți.