Steagul Roşu, martie 1956 (Anul 3, nr. 597-623)

1956-03-01 / nr. 597

ORGANUL COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul III — Nr. 597 Joi 1 martie 1956 4 pagini 20 bani Munca intelectualilor în sprijinul transformării socialiste a agriculturii Nu a trecut multă vreme de cînd intelectualii din comuna Peretu, raionul Roşiori, au adresat tuturor intelectualilor din raion o chemare pentru sprijinirea activităţii cultural-educative de masă la sate. In această perioadă cînd în faţa organizaţiilor de partid de la sate se pune cu tărie problema necesităţii intensificării muncii politice în direcţia transformării socialiste a agriculturii, preţioasa iniţiativă a intelectualilor din Peretu constituie un minunat prilej de a întări această muncă. Despre influenţa pozitivă adusă de chemarea intelectualilor din Peretu, care a contribuit la înviorarea activităţii culturaleducative, la desfăşurarea unei tot mai rodnice munci politice de masă pentru crearea de noi întovărăşiri şi gospodării agricole colective, vorbesc convingător tot mai numeroase exemple. Astfel, pînă nu de mult, în satul Brezoaia, din comuna Brezoaiele (raionul Răcari), nu se putea vorbi despre o activitate culturală satisfăcătoare. Insă, după ţinerea consfătuirii intelectualilor din întregul raion, cadrele didactice din această comună, sub îndrumarea organizaţiei de bază şi cu sprijinul direct al sfatului popular, au trecut la reorganizarea activităţii culturale. In prezent, se desfăşoară aci o bogată activitate culturală de masă al cărei conţinut e strîns legat de sarcinile concrete ale transformării socialiste a agriculturii. Prin lecţiile cercului agrotehnic, prin conferinţe, prin difuzarea cărţilor şi broşurilor agrotehnice, prin extinderea experienţei fruntaşilor recoltelor bogate şi printr-o vie agitaţie vizuală, au fost popularizate metodele înaintate de lucrare a pămîntului, traiul tot mai îmbelşugat şi avantajele pe care le au ţăranii colectivişti şi întovărăşiţi. Foarte apreciate de ţăranii muncitori au fost recenzia la romanul ,,Pămînt desţelenit“, discuţiile asupra statutului întovărăşirilor agricole. Toate acestea au contribuit ca în ultimul timp să se primească noi cereri de înscriere pentru întovărăşirea agricolă. Munca culturală a pornit pe drumul cel bun ! Şi în comunele Poiana (Răcari), Dragoş-Vodă (Călăraşi), Stăneşti (Giurgiu), Ţigăneşti (Alexandria), Conţeşti (Zimnicea) activitatea cultural-educativă desfăşurată de intelectuali prin căminele culturale a adus o contribuţie însemnată la atragerea de noi membri în întovărăşiri şi gospodării agricole colective. Exemplele de mai sus arată, pe scurt, cît de mare poate fi contribuţia intelectualilor de la sate la opera de transformare socialistă a satului, dacă organele de partid se pricep să folosească energia şi capacitatea de muncă a acestora. Este regretabil însă că mai există încă o serie de raioane in care problema extinderii acestei iniţiative valoroase este trecută cu vederea. Chiar dacă în unele comune intelectualii sprijină în întregime activitatea căminelor culturale, situaţia în ansamblu pe raion este departe de a fi satisfăcătoare. Sunt comune ca Grădiştea, Berceni (Vidra), Baloteşti (Snagov) şi altele în care cadrele didactice, în marea lor majoritate, manifestă o atitudine condamnabilă de indiferenţă şi subapreciere a muncii culturale. Dar lipsa cea mai importantă care se remarcă în domeniul activităţii cultural-educative de masă constă în slaba preocupare care se acordă pe plan raional conţinutului manifestărilor culturale. Or, tocmai în această constă marele merit al iniţiativei intelectualilor din Peretu. Cel mai important punct din chemarea acestor intelectuali, conştienţi de sarcinile lor, este subordonarea întregii activităţi culturale problemei transformării socialiste a agriculturii. In munca de îndrumare şi control în această direcţie se manifestă serioase tendinţe cancelaristo-birocratice : se urmăreşte mai mult aspectul organizatoric şi statistic, mulţi activişti care răspund de această muncă declarindu-se mulţumiţi de creşterea numărului formaţiilor artistice, al conferinţelor, al cititorilor de la biblioteci, etc. Aceşti activişti neglijează să controleze în ce măsură conţinutul manifestărilor din căminele culturale şi colţurile roşii are un caracter politico-educativ, în ce măsură este legat de sarcinile cele mai actuale ale construcţiei socialiste la sate. Lichidînd aceste lipsuri, activiştii din raioanele citate trebuie să facă din munca cultural educativă o pîrghie puternică a muncii politice de masă în opera de atragere a ţărănimii muncitoare pe drumul belşugului. A populariza metodele înaintate în agricultură şi superioritatea lucrării pămîntului pe suprafaţe întinse şi cu mijloacele mecanizate, a contribui la întărirea sectorului socialist al agriculturii printr-o bogată activitate culturală, într-un cuvînt a orienta întreaga activitate către practica vieţii, iată principala sarcină în această direcţie. Activitatea culturală trebuie să fie totodată strîns legată şi de sarcinile curente. De aci necesitatea ca ea să susţină îndeaproape actuala campanie electorală. Pentru a realiza acest obiectiv, extinderea iniţiativei intelectualilor din Peretu prin toate formele muncii de propagandă, este o condiţie de bază. Principalele obiective ale chemării din Peretu , activitatea multilaterală şi permanentă cu o largă bază de masă şi subordonată transformării socialiste a agriculturii, trebuie să stea în centrul conducerii concrete a muncii culturale de masă. In această perioadă, cînd ne aflăm în plină campanie electorală şi cînd lucrările agricole de primăvară bat la uşă, căminele culturale trebuie să devină adevărate focare ale unei activităţi puse în slujba acestei noi etape în construcţia socialistă la sate, care este începutul realizării sarcinilor trasate de Congresul partidului în domeniul agriculturii. Iar intelectualitatea sătească trebuie antrenată în primele rînduri ale acestei lupte mărețe . I Acolo unde se prelucrează vinilinul in secţia de poşete a fabricii „Chi-mica nr. 10" tinărul maistru Vasile Dumitrescu şi colectivul pe care il conduce au primit zilele trecute o veste bună din partea comitetului de întreprindere, s-au aprobat 3 prototipuri de poşete de primăvară gen sport şi o sacoşă din dermatină. De aceea, din ziua primirii acestei veşti, insecţie se lucrează cu un avint sporit. Cele 4 modele reprezintă o serie nouă de articole care vor fi date pe piaţă şi vor îmbogăţi varietatea acestui sortiment în rafturile şi vitrinele magazinelor de specialitate. Cum, în mod obişnuit, prototipurile de modele sunt executate in fabrici de creatori modelişti, l-am întrebat pe maistru dacă mai aşteaptă pentru sezonul de primăvară şi alte modele de la sectorul respectiv. — Nu vă înţeleg — imi răspunde tovarăşul Dumitrescu. — De la cine ? Gh. Vișcovski la masa de lucru. -0 La locul de muncă şi în mijlocul alegătorilor Deunăzi, localnicii din satul Brătuieşti, raionul Snagov, s-au întrunit intr-o adunare cetăţenească Veniseră oamenii in număr mare să discute cu candidatul lor, tovarăşa Elena Stoica. Candidata este o vrednică muncitoare la combinatul de producţie de ţesături naţionale. Şi întotdeauna a sprijinit acţiunile gospodăreşti pentru înfrumuseţarea satului. Pentru faptele ei vrednice, localnicii au propus-o candidată F.D.P. In circumscripţia electorală raională nr. 33, pentru alegerile de la 11 martie. La întîlnirea sa cu alegătorii, care a avut loc acum cîteva zile, tovarăşa Elena Stoica şi-a notat cu multă luare aminte propunerile cetăţenilor: electrificarea uliţelor satului, reconstruirea unui pod, îmbunătăţirea drumului spre şosea, şi multe altele. Foto-reporterul a prins în obiectivul aparatului său două momente: tovarășa Elena Stoica la locul ei de muncă (stingă), alegătorii la întîlnirea cu candidata lor (dreapta). (Foto: MIRCEA LASTNIC) PROJETARî BW rtffiB TÁfÚZB. VWfTFV* f Capitala şi regiunea se pregătesc pentru alegeri în cartierul Drumul Serii La capătul dinspre Getroceni al liniei de autobuz 47 se găseşte unul dintre cartierele cunoscute în trecut printre cele mai sărăcăcioase ale Bucureştiului. Este străbătut de la un capăt la celălalt de şoseaua Drumul Serii. De abia în anii puterii populare acest colţ de margine al Capitalei şi-a schimbat aspectul. împreună cu deputaţii sfaturilor populare, locuitorii cartierului şi-au unit forţele şi au ridicat aici un mic orăşel. Au asfaltat Drumul Serii, dîndu-i aspectul unui mare bulevard, au pavat multe străzi, au extins reţeaua de electrificare, au plantat în multe locuri pomi, au extins conducta de gaze naturale şi au amenajat un parc în Drumul Taberii. Acestea sunt numai cîteva din realizările gospodăreşti ale cartierului cuprins între şoseaua Panduri şi Cîmpul Cotrocenilor. Cetăţenii nu sunt însă mulţumiţi numai cu atât. Şi aceasta au arătat-o la întîlnirea cu inginerul Ştefan Bălan, ministrul Construcţiilor, candidat propus de ei în circumscripţia electorală orăşenească nr. 278 Bucureşti. Alegătorii prezenţi la adunare au arătat că sfaturile populare au dobîndit în anii cincinalului o bogată experienţă pe care o folosesc în scopul îmbogăţirii şi înfrumuseţării oraşelor şi satelor ţării. Pentru a veni în sprijinul activităţii organelor locale ale puterii de stat, mulţi din alegători au făcut propuneri preţioase. In cuvîntul său, ing. Ştefan Bălan a arătat că întreaga ţară cunoaşte în zilele noastre prefaceri adînci. Se ridică noi fabrici şi uzine, pe hartă apar noi oraşe; satele şi comunele ţării, care secole au trăit în întuneric şi sărăcie, sînt chemate la viaţă. Capitala patriei noastre cunoaşte şi ea multe transformări. Numai în anul 1955, în Bucureşti s-au construit şi dat în folosinţa oamenilor muncii 1.700 apartamente, au fost modernizate marile artere ale oraşului, au fost deschise mai mult de 200 magazine ale comerţului de stat. La multe din propunerile făcute în timpuladunării, candidatul F.D.P. a răspuns pe loc. Chiar în primele zile calde ale primăverii se vor continua lucrările de modernizare a şoselei Drumul Serii, se va organiza un centru de lapte în cartier, vor începe lucrările de pavare şi canalizare a numeroase străzi. Vorbitorul a arătat că participarea cetăţenilor la diferitele acţiuni obşteşti stă la baza viitoarelor înfăptuiri. (Agerpres) Agitatorii desfăşoară o muncă rodnică SLOBOZIA (de la trimisul nostru). Organizaţia de bază din comuna Muntenii-Buzău din raionul Slobozia acordă multă atenţie muncii politice de masă. La desfăşurarea acestei munci în rîndul ţăranilor muncitori, participă un număr însemnat de agitatori. Paralel cu munca de popularizare a realizărilor regimului democrat-popular, a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare care vor avea loc la 11 martie a.c., ei desfăşoară o susţinută muncă de lămurire în rîndul ţăranilor muncitori de a păşi cu încredere pe drumul transformării socialiste a agriculturii. Astfel, agitatorii Vladimir Navruc, Gheorghe Popescu, Ion Cristea, Stan Dumitru, Ilie Buduianu şi alţii în raza lor de activitate, pe lingă munca desfăşurată în vederea popularizării alegerilor, ei au reuşit să lămurească un număr de 125 familii de ţărani muncitori de a-şi uni pămînturile în suprafaţă de 305 ha. într-o întovărăşire. Acum cîteva zile, această întovărăşire a fost inaugurată primind denumirea de „Viaţă nouă". Munca agitatorilor din comuna Muntenii-Buzău continuă să înregistreze pe zi ce trece noi succese. Acum trei zile au luat fiinţă încă două comitete de iniţiativă pentru crearea a noi întovărăşiri. Biroul organizaţiei de bază din comuna Muntenii-Buzău în frunte cu M. Ştefan, secretarul organizaţiei de bază, se străduie ca munca de agitaţie să fie cît mai vie, cit mai concretă pentru a înregistra succese tot mai mari. — De la laboratorul de creaţie. Acolo, după cum ştiu, se execută modelele. Maistrul se codeşte să-mi dea lămuriri , ca orice om modest care nu ţine să-şi dea un vileag anumite merite ce-i aparţin. De aceea intervine preşedintele comitetului de întreprindere : — Hai, tovarăşe Dumitrescu! De ce nu spui că dumneata le faci ? Aici nu-i vorba de laudă, ci de meritul dumitale. Aflu, aşadar, de la tovarăşul preşedinte, că marochinerul Vasile Dumitrescu este pe lingă un maistru merituos şi un pasionat creator de modele. El se ocupă in timpul liber cu studierea documentaţiei sovietice, are numeroase reviste de specialitate din care se inspiră , şi se mai îndeletniceşte cu desenul. Modelele fabricii sunt rezultat al acestor preocupări ale maistrului. Vecină cu secţia de poşete este una nou înfiinţată în sectorul de prelucrare a vinilinului. Maistrul şi tehnicianul Gheorghe Şişhovski, tânăr ea şi Vasile Dumitrescu, îmi arată 4 maşini noi, sosite de curta din fabrică. — Acestea sunt maşini electrice de sudat. — Vinilinul se sudează şi el ca şi metalele ? — Sigur că da. Vinilinul are proprietăţi speciale, lată cum se face sudura. Maistrul Şişkovski asamblează citeva bucăţele de vinilin — componentele unui portofel — şi le supune presiunii electrodului maşinii. Cele ctteva operaţii de sudare — care înlocuiesc cusătura cu aţă ce se făcea pînă acum la maşinile de cusut — se execută nu mai puţin de un minut. La maşinile de cusut cu aţă durau 15 minute. Aceste maşini sunt întrebuinţate deocamdată pentru confecţionarea articolelor mici, portofele, agende, albume, mape şi funcţionează cu curent de înaltă frecvenţă care încălzeşte un electrod sub presiunea căruia se face sudura. Maşinile electrice au făcut să scadă preţul de cost şi deci şi cel de vînzare. Preocupat de scăderea preţului de cost al articolelor de larg consum, maistrul Şişkovski studiază şi posibilitatea de a folosi noile maşini la sudarea poşetelor şi a servietelor de vinilin. — Ne-au reuşit pind acum — îmi spune tinărul tehnician — aproape toate operaţiile. Numai una ne mai dă puţin de lucru. Dar o să reuşim... MARIUS LIGI DE VORBĂ CU CANDIDATUL GIURGIU. (De la corespondentul nostru). — Alegătorii din circumscripţia electorală raională rrt. 16, s-au întîlnit zilele trecute cu candidatul lor pentru alegerile din 11 Martie, tov. Tănase Pascu. Sala de clasă în care a avut loc întîlnirea devenise neîncăpătoare. Cei aproape 250 participanţi au ascultat cu viu interes cuvintele candidatului, care a arătat mai întîi realizările ţăranilor muncitori din comuna Putineiu. — In comuna noastră, a spus alegătorul M. Ulea, a început anul trecut construirea unui cămin cultural. La lucrările efectuate ţăranii muncitori au participat cu entuziasm prin muncă voluntară. Lucru sigur e faptul că anul acesta clădirea va fi dată în folosinţă. Ceilalţi participanţi la discuţii au vorbit despre pregătirile în vederea campaniei agricole de primăvară şi au arătat că la 11 martie vor da cu toată încrederea votul lor, candidaţilor Frontului Democraţiei Populare -O— Se pun la cale noi înfăptuiri ROŞIORI DE VEDE. (De la cores- pondentul nostru). — Sala căminului cultural din comuna Măldăeni a primit cu drag oaspeţii. Gospodarii circumscripţiei electorale raionale nr. 30, s-au întîinit cu candidatul lor, Constantin Firu. Veniseră aici întovărăşiţi ţărani muncitori şi mai toţi gospodarii satului. Constantin Firu, candidat F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare, le-a vorbit celor de faţă, despre realizările obţinute în comună şi în raion. Oaspeţii l-au ascultat cu atenţie şi apoi şi-au spus şi ei cuvîntul: — Din Directivele celui de al doilea Congres al partidului, a spus Niță Dincu, reies frumoase perspective de dezvoltare pentru satele din patria noastră. Dar pentru a înfăptui acest lucru trebuie să muncim cu hotărîre. Noi cei din comuna Măldăeni am pus temelia unei vieți noi căci am înfiinţat o întovărăşire agricolă, dar trebuie să luptăm pentru a o întări şi dezvolta. Şi acest lucru se poate realiza dacă va exista şi sprijinul deputaţilor. Rînd pe rînd participanţii şi-au spus gîndurile. Astfel mulţi locuitori ai cătunului Măgureni şi-au exprimat dorinţa de a avea şi el o şcoală. Din discuţiile purtate s-a desprins hotărîrea atît a candidatului F.D.P. cit şi a participanţilor ,de a lupta pentru ridicarea nivelului cultural al cotrinei lor şi al cătunelor vecine. ați verificat listele de 2-31 alegători * Tovarăşul Florian Danalache , în mijlocul alegatorilor Numeroşi alegători din circumscripţia electorală orăşenească nr. 286 Bucureşti au participat la întîlnirea cu candidatul lor, tovarăşul Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Alegătorii şi candidatul au vorbit despre diferite realizări gospodăreşti la care cetăţenii Capitalei au depus un sprijin efectiv. Cu ajutorul cetăţenilor, în anii cincinalului, au fost electrificate 540 km. de străzi, s-au executat lucrări de pavaje şi asfaltări pe 3.326.000 m.p. străzi, s-au amenajat 28 de parcuri, 130 de grădini, peste 100 de scuaruri, solarii etc. in suprafaţă de aproape 1.800.000 m.p. Alegătorii Ignat Alexandru, Stoica Ion au subliniat în discuţii importanţa întăririi legăturii deputaţilor cu masele de alegători, precum şi rezultatul acestei legături. Ei şi-au exprimat dorinţa de a sprijini prin muncă, în orele lor libere, realizarea unor lucrări de gospodărie comunală care se vor face în cartierul lor. Alegătorii Gheorghe Corneli, Săndulescu Angela şi alţii au vorbit despre necesitatea efectuării de noi lucrări edilitare pe unele străzi ale cartierului, precum şi a deschiderii unor farmacii, instalării de telefoane publice şi altele. Luînd cuvîntul, tovarăşul Florian Dănălache a vorbit cetăţenilor despre sarcina importantă pe care o au oamenii muncii din patria noastră de a traduce in viaţă Directivele celui de al 11-lea Congres al P.M.R. In continuare, candidatul a vorbit despre rodnicia colaborării dintre deputaţi şi alegători, despre faptul că datorită acestei colaborări Capitala patriei noastre işi schimbă înfăţişarea. (Agerpres)" Angajament da, activitate ba VIDELE. (De la trimisul nostru). In inima comune! Videle există o clădire frumoasă pe uşa căreia stă scris atâtere meşteşugite: ,,Casa alegătorului“. . Dar dacă-i treci pragul, te întrebi pe bună dreptate: în folosul cui a fost amenajată această casă, din moment ce alegătorilor ea nu le oferă nici o îndrumare în vederea alegerilor? Nici limitele electorale nu sînt afişate, nici materialele editate în legătură au problemele alegerilor, de deputaţi nu sînt puse de îndemîna vizitatorilor. Cît priveşte programul, acesta există, însă pe... hîrtie, casa alegătorului fiind în mare parte din zi închisă. Nu de emilt, tovarăşul Mihai Ion şi-a luat angajamentul în faţa consiliului raional F.D.P., să mobilizeze membrii corpului didactic din comună la întocmirea şi realizarea unui program complex. Dar nici consfătuirile, nici convorbirile, nici audiţiile colective şi nici unul dintre celelalte puncte din program nu sunt respectate. Chiar şi colectivul artistic al Casei alegătorului, care începuse să se organizeze, s-a destrămat după primele două repetiţii. Cum rămîne atunci cu programul atlt de bogat şi cu celelalte angajamente ale tovarăşului Mihai Ion? Căci în felul în care funcţionează pînă în prezent, Casa alegătorului din Videle nu foloseşte nimănui. Casa alegătorului trebuie activizată TURNU MĂGURELE (de la trimisul nostru). In centrul oraşului Turnu-Măgurele, există Casa alegătorului nr. 7. Lipsită de orice agitaţie vizuală exterioară, cu greu o afli după firma abia perceptibilă vederii. Nu este deloc surprinzătoare complecta inactivitate a acestei Case. De la deschiderea ei şi pînă acum nu au fost organizate intîlniri intre candidaţi şi alegători sau alte activităţi legate de campania electorală. Responsabilul Casei, tovarăşul Udrişte Tudor este complect nepregătit pentru această muncă. El nu ştie ce are de făcut. Tocmai datorită acestui lucru, duminică 26 februarie, Casa alegătorului a fost închisă de la ora 11. Despre această situaţie, consiliul raional F.D.P. este străin, fapt care a permis ca pînă acum lucrurile să se menţină în această stare. Trebuiesc luate de urgenţă măsuri pentru activizarea acestei Case a alegătorului care să devină un factor important în popularizarea alegerilor de la l1 martie printre cetăţenii oraşului. In întîmpinarea zilei de 8 Martie ÎN RAIOANELE CAPITALEI Ne mai desparte puţin timp pînă la 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, zi a solidarităţii şi prieteniei femeilor din lumea întreagă. In cinstea acestei sărbători comisiile de femei de pe lîngă sfaturile populare au organizat diferite manifestări interesante. Vor avea loc conferinţa despre activitatea femeilor muncitoare, cercuri de citit, re- cenzii, întâlniri cu scriitorii şi com- pozitorii, clăci, etc. Astfel, în raio- nul Tudor Vladimirescu la biblioteca populară nr. 15, din Dudeşti, se va vorbi la 1 martie despre „Femeia oglindită în literatura sovietică“, iar în zilele următoare la biblioteca nr. 18 şi la biblioteca populară nr. 29 se va vorbi despre „Chipul mamei oglindit în literatura sovietică“. Comisia de femei din raionul 11 Mai se ocupă de organizarea de clăci unde în zilele acestea se lucrează diferite obiecte pentru bazarul ce se va deschide în cinstea zilei de 8 Martie în str. C. A. Rosetti nr. 45. Femeia in viaţa artistică In anii puterii populare se intilnesc tot mai des nume de femei pe copertele cărţilor, pe afişele concer- telor şi spectacolelor, pe tablouri şi sculpturi. Artista poporului din R.P.R., Lu- , cia Sturza Bulandra, decorată cu ’ Ordinul Steaua Republicii Populara . Române, de două ori laureată a Premiului de Stat, este una din reprezentantele de frunte ale femeilor din ţara noastră. Creaţiile sale din piesele „Pădurea", „Vassa Jelezno- .ova", „Citadela sfărimată", vor rămîne de neuitat. Alături de activi- tatea sa artistică şi didactică, Luicia Sturza Bulandra desfăşoară o muncă susţinută ca directoare a Teatrului Municipal. Artistă cetă- jeană, a fost propusă drept candi-.. dată a F.D.P. în circumscripţia elec- ' torală orăşenească nr. 259. Regia de teatru şi de film, arta dirijorală şi componistică, domenii ale artei in care femeile au avut '' posibilitatea să se afirme deabia în anii regimului de democraţie popu- \ Iară, se mîndresc cu nume ca acela al Mariettei Sadova, maestră eme- .] rită a artei, director artistic al Studioului actorului de film „C. Notta■■ ra" și cu nume ca acelea al tinerei , regizoare Sorana Coroamă, al diri- toarei Florica Dimitriu, ale compo- zitoarelor Hilda Jerea, Ana Severa , Benţia şi altele. In semn de preţuire a contribuţiei pe care o aduc dezvoltării artei * din ţara noastră, multe femei din sectorulcreaţiei artistice au fost distinse cu înalte titluri. In prezent, 34 de femei, artiste de teatru, pia-niste, violoniste, cîntăreţe, au fost distinse pentru activitatea desfăşu- rată cu titlul de artistă emerită al R.P.R. Pentru volumele de versuri şi proză, pentru lucrările dramatice, pentru lucrările simfonice sau de muzică de cameră, pentru creaţiile lor plastice, 41 de femei poartă tittiul de laureat al Premiului de Stat. 148 de femei din sectorul creaţiei artistice au primit Ordinul Steaua Republicii Populare Române sau Ordi- I1 nul Muncii, iar sute de femei artiste au fost decorate cu Medalia Muncii \ (Agerpres) } In laborator Cornelia Obejdeanu este studentă la Facultatea de chimie industrială, ur- mind cursurile fără frecvenţă. In cli- J seuli nostru, o vedem pe tînăra stu- J dentă lucrînd în laboratorul de chimie al fabricii „Electro-izolatorul“ la con- densarea rășinii bachelitice. r. e* Candidaţi ai F. D. P. LĂCĂTUŞUL COOPERATOR Tineri şi vîrstnici, ucenici şi meşteri de la cooperativa meşteşugărească „Menghina" ii cunosc şi-l preţuiesc pe tov. Gheorghe Popescu, meşter lăcătuş, la unitatea nr. 3 din cadrul cooperativei. Dar nu numai atlt. El este cunoscut şi stimat şi de cetăţenii din cartierul lui. Cărui fapt se datoreşte oare această preţuire ? In cadrul cooperativei, unde lucrează, meşterul lăcătuş Gheorghe Popescu a obţinut de două ori insigna cooperaţiei meşteşugăreşti, „fruntaş in întrecerea socialistă", iar fotografia lui se găseşte la loc de cinste pe panoul de onoare al cooperativei „Menghina". In ultimul timp a calificat 7 tovarăşi la locul de muncă după metoda sovietică Kotlear, printre care şi pe utemiştii Vasile Baciu şi Nicolae Ionescu. In lupta pentru obţinerea de economii de materiale a iniţiat în unitate şi este in fruntea întrecerii pentru o croială cit mai precisă, reducerea procentului de rebuturi cu sută la sută şi introducerea şi extinderea micii mecanizări. — Eu sint calificat de meşterul Popescu — spune cu mîndrie tinărul Vasile Baciu... — Noi vom fi calificaţi de meşterul Popescu, continuă alţii printre care şi ucenicii Orhogea Florian, Roman Bela şi Cornel Tudoraşcu, căci este cunoscut in unitatea ■ nr. 3 angajamentul tovarăşului Popescu de a califica noi tovarăşi la locul de muncă, cinstind astfel congresul cooperaţiei. In cartierul în care locuieşte, numeroşi sunt cetăţenii care au primit întotdeauna un sfat, un ajutor prietenesc de la tovarăşul Popescu. De aceea in adunarea de la şcoala poligrafică de pe strada Episcopul Radu, tovarăşul Gheorghe Popescu a fost propus candidat al F.D.P. in circumscripția orășenească nr. 57 București.