Steagul Roşu, aprilie 1956 (Anul 3, nr. 624-649)
1956-04-01 / nr. 624
Pactele militare nu pot împiedica prăbuşirea colonialismului Zilele şubredului sistem colonialist sunt numărate. Creşterea conştiinţei popoarelor din colonii, intensificarea luptei lor pentru libertate, solidaritatea tot mai strînsă a omenirii, contradicţiile care macină puterile imperialiste fac inevitabilă prăbuşirea acestui sistem de jaf şi asuprire care dezonorează epoca noastră contemporană. In Asia şi Africa, unde colonialiştii se simţeau pînă acum o jumătate de secol stăpîni desăvîrşiţi, s-au petrecut transformări de însemnătate uriaşă, sute de milioane de oameni luptînd cu îndîrjire pentru înlăturarea exploatării crunte colonialiste au cunoscut triumful eliberării lor naţionale. China semicolonială şi înapoiată a devenit puternica Republică Populară Chineză în urma revoluţiei populare victorioase. R.P.D. Coreeană şi R.D. Vietnam, din foste colonii s-au transformat în ţări libere, independente care urmează fermecalea progresului continuu. India, Indonezia, Birmania, Ceylonul, Pater-Lao, Cambodgia, Egiptul, Siria, Iordania şi alte ţări şi-au cucerit de asemenea independenţa naţională. Primele luni ale acestui an au fost deosebit de rodnice şi în ce priveşte rezultatele puternicei mişcări de eliberare naţională. Sudanul, Marocul şi Tunisia şi-au proclamat independenţa, în Algeria, Cipru, Goa s-au intensificat mişcările patriotice, iar în Malaya, Kenya, Camerun ş.a.m.d., lupta de eliberare naţională nu a putut fi înăbuşită, în pofida măsurilor represive ale autorităţilor dominaţiei străine. Loviturile nimicitoare primite de sistemul colonialist atît în Asia cît şi în Africa au înfricoşat cercurile guvernante din metropole. Ele și-au schimbat masca de stăpîne absolute cu aceea de binefăcătoare și „apărătoare“ ale popoarelor înapoiate, iar în limbajul lor oficial au înlocuit termenul „colonie“ cu expresia „posesiuni de peste mări“ (guvernatorul unor colonii belgiene are chiar subite înclinaţii paterne de limbaj, folosind cu făţărnicie expresia de „regim de protecţie părintească“ în loc de regim colonialist). Cercurile guvernante ale puterilor colonialiste nu s-au limitat la schimbarea limbajului pentru a crea impresia că colonialismul nu mai există ci, dîndu-şi seama de falimentul vechilor lor metode de dominaţie şi jaf, au trecut la o serie de acţiuni „mai suple“ pentru a-şi menţine dominaţia şi chiar pentru a-şi restabili poziţiile pierdute. Pentru a încătuşa popoarele Asiei, puterile imperialiste au născocit ideea pactelor şi blocurilor agresive.Tendinţele noului colonialism au fost dezvăluite limpede la sesiunea de la Caraci a Consiliului blocului militar al Asiei de sud-est — S.E.A.T.O., unde reprezentanţii puterilor occidentale s-au străduit să abată pe cît posibil discuţiile de la problema „ajutorului economic“ şi să le canalizeze spre problemele de ordin militar. Pentru cercurile largi ale opiniei publice din ţările Asiei a devenit însă clar caracterul imperialist al „ajutorului“ american şi britanic condiţionat de participarea la blocuri militare ca pactul de la Bagdad sau S.E.A.T.O. „Noi ştim că adevăratul scop al pactului de la Bagdad este apărarea imperialismului şi a intereselor sale în Orientul Mijlociu“— scrie ziarul egiptean „Al Gumhuria“. Iar premierul Egiptului, Nasser, într-un interviu acordat corespondentului ziarului american „New York World Telegram and Sun“ a caracterizat alianţa militară de la Bagdad ca fiind „un complot imperialist împotriva naţionalismului arab“, subliniind că este exclusă ameninţarea unei agresiuni militare din partea Uniunii Sovietice. Mentalitatea şubredă a diplomaţiei occidentale că prin înarmarea ţărilor subordonate şi prin aţîţarea unora contra altora vor putea fi menţinute sau redobîndite vechile poziţii ale colonialismului se izbeşte pretutindeni de nemulţumirea şi opoziţia popoarelor. Turneele întreprinse în Orient de Lloyd, ministrul de Afaceri Externe al Angliei, şi de Dulles, secretarul Departamentului de Stat al S.U.A., cu scopul de a salva cît de cît situaţia, s-au soldat cu eşecuri lamentabile. Cît de adîncă este nemulţumirea popoarelor orientale dacă ele au refuzat să-şi manifeste tradiţionala ospitalitate faţă de aceşti mesageri ai diplomaţiei Occidentului! Ce deosebire uriaşă faţă de primirea călduroasă ce li se făcuse cu cîteva săptămîni înainte reprezentanţilor sovietici N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov, cu prilejul vizitei lor în India, Birmania şi Afganistan! „Un milion de oameni i-au salutat pe Hruşciov şi Bulganin pe acelaşi drum pe care a trecut în goană limuzina închisă a lui Dulles“ — scrie revista „Paris Match“, subliniind răceala cu care a fost primit la Delhi J. F. Dulles. Contrastul acesta îşi are izvorul în deosebirile considerabile dintre politica externă a U.R.S.S. de colaborare cu alte ţărî — politică ce are la temelie principiile leniniste ale egalităţii în drepturi a tuturor popoarelor şi principiile coexistenţei paşnice — şi politica puterilor occidentale ce tinde să reînvie faima jalnică a imperiilor coloniale. Sprijinul acordat de Uniunea Sovietică ţărilor independente ale Asiei care doresc să-şi întemeieze o industrie naţională proprie nu este condiţionat de nici o clauză politică, de nici un fel de amestec în treburile interne ale ţărilor respective, în vreme ce creditele acordate de S.U.A. sau Anglia sunt însoţite întotdeauna de condiţii politice umilitoare. Pe lingă aceasta, ţările atrase în mrejele pactelor militare urzite la Washington sau Londra nu se bucură cîtuşi de puţin de o soartă economică mai bună decît altădată. Vistieria Iranului, ţară membră a pactului de la Bagdad, a rămas goală anul trecut, deşi monopolurile din S.U.A. au extras din sondele iraniene 16 milioane tone petrol. Situaţia economiei Turciei, Pakistanului, Tailandei, Filipinelor este de asemenea tragică, încredinţate că politica blocurilor militare reprezintă un atentat la independenţa lor, popoarele Asiei şi Africii opun o rezistenţă tot mai hotărîtă, refuzînd să accepte tutela angloamericană. Egiptul, Siria, Arabia Saudită, Libanul, Iordania resping străduinţele colonialiştilor de a le momi cu avantajele participării la pactul de la Bagdad. India, Ceylonul, Indonezia şi Birmania refuză categoric să adere la blocul militar S.E.A.T.O. O atmosferă tot mai glacială cuprinde chiar opinia publică din ţările care s-au lăsat ademenite în aceste pacte. Slăbit şi destrămat, ca orice lucru pe care l-au depăşit timpurile, sistemul colonialist merge vertiginos spre prăbuşire şi nu poate fi menţinut în nici un fel de strategii „noului colonialism“. In sala muzeului de paleontologie In cinstea celei de a 86-a aniversări a naşterii lui V. I. Lenin vor apare în Editura de stat pentru literatură politică. V. I. LENIN: Opere, vol. 29. V. I. LENIN : Despre revoluţia din 1905—1907 V. I. LENIN : Despre munca aparatului de stat sovietic V. I. LENIN : Despre productivitatea muncii. O delegaţie interparlamentară din R. P. R. a plecat in R. P. F. Iugoslavia La sfîrşitul acestei săptămîni a părăsit Capitala, plecînd în R.P.F. Iugoslavia, o delegaţie a grupului naţional român al Uniunii interparlamentare, care va lua parte la reuniunea de primăvară a Uniunii interparlamentare ce va avea loc între 3 şi 8 aprilie la Dubrovnik. Delegaţia este compusă din deputaţii acad. M. Sadoveanu, preşedintele grupului naţional român din Uniunea interparlamentară, A. Bunaciu, vicepreşedinte, şi C. Paraschivescu-Balăceanu, secretar. La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost condusă de tovarăşii M. Mujic, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. M. Roşianu şi Gh. Hidraşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Cinstirea unor înaintaşi. Am vizitat ieri un mic muzeu. **Mic în ceea ce priveşte dimensiunile sale, (căci deocamdată, se compune dintr-o singură încăpere) — dar în acelaşi timp uriaş prin conţinutul său, al valorii exponatelor. Muzeul inaugurat în cadrul sesiunii ştiinţifice a cadrelor didactice de la Universitatea „C. I. Parhon" cu ocazia împlinirii a 50 de ani de activitate a catedrei de paleontologie, cinsteşte amintirea primilor noştri profesori de geologie şi paleontologie, a iniţiatorilor acestei ştiinţe la noi în ţară. Sunt profesorii Gregoriu Ştefănescu, Sabba Ştefănescu şi Ion Simionescu, oameni minunaţi care şi-au închinat viaţa activităţii ştiinţifice, au muncit neobosit şi au răspîndit ideile darwiniste, evoluţioniste. Privind piesele rare expuse în muzeu, reprezentînd rodul muncii acestor neobosiţi cercetători, te simţi mîndru de aceşti înaintaşi care au muncit întreaga lor viaţă pentru dezvoltarea ştiinţelor naturale în ţara noastră şi în special a paleontologiei. In muzeu, se află expuse, in vitrine, fosile ale diferitelor animale descoperite în expediţiile ştiinţifice făcute de către Gregoriu Ştefănescu, Sabba Ştefănescu şi Ion Simionescu, precum şi diferite lucrări ştiinţifice şi manuale didactice. In colţul rezervat profesorului Gregoriu Ştefănescu, primul profesor de geologie, paleontologie şi mineralogie din ţara noastră, vizitatorul găseşte reconstituite fragmente din Dinotherium gigantissimus, descoperit la Minzaţi, regiunea Bacău, sau din cămila fosilă, printre puţinele de acest gen în Europa, precum şi prima Hartă Geologică a ţării noastre. S-au păstrat în manuscris unele lucrări ale lui Sabba Ştefănescu. Intr-o vitrină poţi vedea craniul de om paleolitic de la Cioclovina, studiu al profesorului Ion Simionescu. Se află expuse de asemenea în muzeu fotografii şi acte inedite care vorbesc despre activitatea catedrei de paleontologie de-a lungul anilor. M-am oprit îndelung în faţa unui grafic care, prin cifrele sale, vorbea mult pe de o parte despre condiţiile atît de grele în care au lucrat primii profesori de paleontologie, iar pe de altă parte, despre condiţiile în care munceşte astăzi catedra de paleontologie, despre dezvoltarea ei. Mulţi ani de-a rândul, zeci de ani catedra de paleontologie s-a compus doar dintr-un profesor şi un singur asistent, care lucrau într-un laborator format dintr-o singură cameră, destul de prost utilat. Astăzi, la această catedră lucrează 13 oameni, profesori, conferenţiari universitari, asistenţi, preparatori, laboranţi, care au la dispoziţie cîteva laboratoare, săli de studiu, săli de colecţii şi de planşe, bibliotecă, etc., şi se bucură de stima şi consideraţia tuturora. Munca lor este preţuită şi cinstită. Tocmai pentru a cinsti memoria înaintaşilor lor, care în condiţii grele, cînd oamenii de ştiinţă nu erau preţuiţi şi ajutaţi, au îmbogăţit tezaurul nostru cultural, cadrele didactice de la catedra de paleontologie a facultăţii de geologie-geografie au alcătuit acest muzeu, o pagină din munca pentru dezvoltarea ştiinţei in ţara noastră. FELICIA NANU PROLETARI VIN TOATE ŢARILE; 3 ORGANUL COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul III —Nr. 624 Duminică 1 aprilie 1956 4 pagini 20 bani Rodnic schimb de experienţă In sala Colţului Roşu de la secţia mecanică a uzinelor „23 August“ s-au întîlnit pentru schimb de experienţă, muncitori fruntaşi (dia la uzinele „23 August", „Mao Tze-dun", „Mátyás Rákosi“ şi Atelierele ,,Griviţa Roşie". Intîlnirea a fost organizată de către editura C.C.S. şi cabinetul tehnic al uzinelor „23 August". Ea a avut drept scop extinderea metodei găuririi intensive rapide, iniţiată de muncitorii sovietici V. Jirov (pentru lucrări în fontă) şi N. Vlasov (pentru găurirea oţelului). Inginerul N. Vlad, de la cabinetul tehnic al uzinelor „23 August" a arătat că tovarăşul Muşat Gheorghe, folosind această metodă, a reuşit să mărească productivitatea muncii cu 250 la sută. După expunerea teoretică tovarăşul Muşat Gheorghe a exemplificat practic metoda. Muncitorii participanţi, printre care Roşea Maria, de la „Griviţa Roşie", Boiangiu Petre de la „Mao Tze-dun" şi alţii, au pus diverse întrebări în legătură cu metoda prezentată. IN ACEST NUMĂR: LITERATURA ŞI ARTA Adrian Dumitraşcu: „Pasul“; George Silviu : Intîmplări cu tîlc; Ravel Clincina: Floarea-soarelui; I. Macarie: Paranteze ; Viaţa literară şi artistica peste hotare (pag. 2-a) Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale — Discuţii pe marginea raportului prezentat de Iov Gh. Diaconescu, ministrul Justiţiei (pag. 3-a) Adunarea activului sindical din Capitală consacrată rezultatelor vizitei delegaţiei sindicatelor din R.P.R. în R.P.F. Iugoslavia Caleidoscop extern (pag. 3-a) Reducere de preţuri în R. Cehoslovacă (pag. 4-a) — Sport (pag. 4-a) (pag. 3-a) DIN CAPITALA SI REGIUNE Cu 300 de minute mai puţin Pe linia Directivelor celui de al doilea Congres al P.M.R., inginerii şi tehnicienii de la fabrica de aparate electrice „Clement Gottwald“ din Capitală, luptă cu succes pentru introducerea tehnicii noi şi folosirea cît mai raţională a tehnicii existente, pentru a se asigura astfel obţinerea unei producţii mărite. Un succes deosebit în această direcţie îl constituie metoda de raţionalizare a tehnicianului Ghinăraru Marius, din sectorul „tehnolog-şef“, metodă de raţionalizare care constă în faptul că s-a făcut o modificare de concepţie la flanşa motorului şi cutia angrenajului. Flanşa motorului a suferit schimbarea anzaţului din forma pătrată în forma circulară, cutia angrenajului pe care se fixează flanşa motorului a suferit aceeaşi modificare. De asemenea a fost schimbat procesul tehnologic şi s-a confecţionat dispozitivul D.G. 681, ce serveşte la găurirea flanşei şi cutiei angrenajului. Noul sistem permite sporirea randamentului şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Această metodă de raţionalizare reduce timpul de lucru al produsului cu aproape 300 de minute (înainte lucrarea se făcea în 2.100 minute). Tehnicianul Ghinăraru Marius, stabileşte o nouă metodă de raţionalizare Un nou şantier de construcţii De cîteva zile, în centrul Capitalei, pe bd. N. Bălcescu, colţ cu str. Aristide Briand, pe terenul fostului bloc Carlton, s-a deschis un nou şantier. Deocamdată, şantierul este în curs de organizare, muncitorii lucrînd la instalarea baracamentelor. Cetăţenii au observat desigur draglina cu care se efectuează lucrările de săpături, fiind de escavat aproximativ 8.000 m.c. pămint. In acelaşi timp se fac şi sondajele pentru stabilirea rezistenţei terenului. Sfatul popular al Capitalei, în cadrul campaniei de ridicare de noi blocuri de locuinţe, va construi aci, prin Trustul de Construcţii nr. 3 din cadrul Ministerului Construcţiilor, un impunător bloc de locuinţe, alcătuit din parter şi 6 etaje. Conducerea şantierului a luat măsura de a se pregăti betoanele necesare la staţia de betoane de pe şantierul Palatului Republicii, de unde ele vor fi transportate pe noul şantier cu maşini speciale. Proiectanţii Institutului Proiect Bucureşti, care au întocmit proiectele noii construcţii, au studiat în aşa fel faţada şi aspectul final al blocului, incit acesta să se încadreze şi să formeze împreună cu clădirile învecinate un tot cît mai armonios. Un aspect de pe noul șantier Insămînţează în mustul zăpezii Zilele frumoase de primăvară au început să se facă cunoscute pe întreg cuprinsul regiunii noastre. Zăpada, ce pe alocuri a mai rămas, sub razele puternice ale soarelui, se transformă în apă iar apoi, prin nesfîrşite șuvoaie se îndreaptă către cele mai apropiate văi. Ogoarele, de acum dezbrăcate de mantia albă a zăpezii pe care au purtat-o timp de cîteva luni se trezesc la viaţă, îmbiind parcă ţăranii muncitori să folosească acest timp frumos. In raionul Domneşti, de altfel ca şi în alte raioane din cuprinsul regiunii noastre,mulţi ţărani muncitori au pornit să-şi însămînţeze ogoarele aşa după cum prevăd regulile agrotehnice adică în mustul zăpezii. Ţăranii muncitori Dumitru Simion, Badea Simion, Petre Andrei şi alţii din comuna Slobozia, raionul Domneşti, pînă la 30 martie a.c., şi-au însămînţat suprafeţele ce şi le planificaseră cu mazăre şi rădăcinoase. La fel şi în comuna Popeşti satul Novaci, ţăranii muncitori Gheorghe I. Stoian şi Grigore Zaharia au însămînţat cu mazăre cîte 0,13 ha. Lucrările de însămînţări în aceste comune au început să se intensifice. In 10 zile 140 ţărani muncitori s-au înscris în întovărăşire Cu prilejul prelucrării şi studierii Documentelor Congresului al II-lea al P.M.R., comuniştii din comuna Orbească raionul Olteni, şi-au luat angajamentul să-şi intensifice munca de lămurire în rindul ţăranilor muncitori spre a-i convinge de importanţa lucrării pămîntului în comun cu tractoarele şi maşinile statului. Ei au organizat de îndată un comitet de iniţiativă alegînd ca preşedinte pe tov. Gheorghe Marinescu, secretarul organizaţiei de bază P.M.R. din comună. La munca de lămurire dusă de la om la om agitatorii au folosit unele exemple vii asupra rezultatelor dobîndite de membrii celor două întovărăşiri agricole existente în comună. Acest lucru a făcut ca numeroşi ţărani muncitori la început mai şovăielnici, să se convingă de adevăr, făcînd cerere pentru a intra în noua întovărăşire agricolă. Printre aceştia se află şi ţăranul mijlocaş Dumitru Dumitrescu care prin exemplul său a mai atras în întovărăşire încă 6 familii de ţărani muncitori. Ca urmare a muncii politice de masă desfăşurată de comunişti şi de membrii comitetului de iniţiativă în ziua de 4 martie a.c. 83 familii de ţărani muncitori din comuna Orbească au pus bazele întovărăşirii agricole „Înfrăţirea". In momentul inaugurării încă 58 familii de ţărani muncitori din această comună au făcut cereri pentru a intra în întovărăşire. Printre aceştia se numără fruntaşi ai recoltelor bogate ca Marin Stănescu, Soare R. Oprea, Dumitru Mihalache, Ioana A. Tudor şi alţii. Un lucru important este că în această întovărăşire au intrat toţi cei 18 comunişti care aveau pămînt, fapt ce a făcut ca numai în 10 zile întovărăşirea agricolă „înfrăţirea“ să cuprindă peste 10 familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de aproape 160 hectare teren arabil. M. MARINESCU corespondent voluntar îndeplinesc planul de colectare pe primul trimestru ALEXANDRIA. (De la corespondentul nostral). — Dacă aruncăm o privire asupra situaţiei îndeplinirii planului de colectări in comuna Nanov, vedem că la data de 27 martie a.c. planul de colectare a laptelui era îndeplinit 100 la sută, iar în ceea ce priveşte carnea, se realizase aproape 90 la sută din plan. Primii care au predat cotele au fost ţăranii muncitori întovărăşiţi Anghel Zaharia, Oprea Ulmeanu, Ştefan Flămînzeanu, Petre Pirvan şi alţii, iar la această dată toţi întovărăşiţii din comună au achitat in întregime cotele pe primul trimestru. In aceste zile colectorul Stan Caniu colindă ulițele comunei, trece din nou pe la locuitorii care mai au de predat din cota de carne, pentru ca ziua de 31 martie să găsească comuna Na,nou cu planul de colectare îndeplinit în întregime. Primăvara bate la geam... BIROCRATUL. — Nu mă stingheri, tovarășe, acum vine primăvara și n-am terminat planul pentru campania însămînțărilor. Desen de I. Davidescu VN%VVNNNSN^**^NNN*^*****N***^**5^^v**^**>v>‘N>>VXXXXXXXXXXXXÍXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX%XXXXXXXX Locomotiva București a întrecut Progresul Oradea cu 4-1 (3-0) Progresul Oradea.Progresul bucurești 2—1 !?! Aceasta a fost una din surprizele etapei a doua. In urma acestui rezultat orădenii se anunţau redutabilii şi venirea lor în Capitală, unde în toamnă jucaseră atît de frumos cu C.Q.A., în fimailia Gupei R.P.R., a făcut ca meciul de ieri să stîrnească un interes deosebit Peste 20.000 die spectatori, un teren de joc excelent, dar o partidă sub aşteptări. Iată ce putem spune de la început despre meciul de ieri. Si aceasta se datoreşte echipei orădene. Intr-un meci de fotbal e necesar să joace ambele echipe. Ieri însă a jucat numai Locomotiva, care a câştigat pe merit si la un scor concludent 4—1 (2—0). Progresul din Oradea n-a arătat nimic care să justifice victoria asupra Progresului Bucureşti. Este o formaţie destul de vulnerabilă, care nu are — cel puţin , aşa a fost ieri — nici apărare şi nici atac. O apărare penetrabilă, care ieri a fost totalmente depăşită de incursiunile vijelioase ale bucureștennllor. Pe lingă aceste lipsuri (Continuare în pag. 4L1) ‘ O fază a jocului Locomotiva București—Progresul Oradea