Steagul Roşu, aprilie 1956 (Anul 3, nr. 624-649)

1956-04-01 / nr. 624

Pactele militare nu pot împiedica prăbuşirea colonialismului Z­ilele şubredului sistem co­lonialist sunt numărate. Creşterea conştiinţei po­poarelor din colonii, intensifica­rea luptei lor pentru libertate, solidaritatea tot mai strînsă a omenirii, contradicţiile care macină puterile imperialiste fac inevitabilă prăbuşirea acestui sistem de jaf şi asuprire care dezonorează epoca noastră con­temporană. In Asia şi Africa, unde colo­nialiştii se simţeau pînă acum o jumătate de secol stăpîni de­­săvîrşiţi, s-au petrecut transfor­mări de însemnătate uriaşă, sute de milioane de oameni lup­­tînd cu îndîrjire pentru înlătu­rarea exploatării crunte colonia­liste au cunoscut triumful eli­berării lor naţionale. China semicolonială şi înapo­iată a devenit puternica Repu­blică Populară Chineză în urma revoluţiei populare victorioase. R.P.D. Coreeană şi R.D. Viet­nam, din foste colonii s-au trans­format în ţări libere, indepen­dente care urmează ferme­calea progresului continuu. India, Indonezia, Birmania, Ceylonul, Pater-Lao, Cambod­­gia, Egiptul, Siria, Iordania şi alte ţări şi-au cucerit de ase­menea independenţa naţională. Primele luni ale acestui an au fost deosebit de rodnice şi în ce priveşte rezultatele puternicei mişcări de eliberare naţională. Sudanul, Marocul şi Tunisia şi-au proclamat independenţa, în Algeria, Cipru, Goa s-au intensi­ficat mişcările patriotice, iar în Malaya, Kenya, Camerun ş.a.m.d., lupta de eliberare na­ţională nu a putut fi înăbuşită, în pofida măsurilor represive ale autorităţilor dominaţiei stră­ine. Loviturile nimicitoare primite de sistemul colonialist atît în Asia cît şi în Africa au înfrico­şat cercurile guvernante din metropole. Ele și-au schimbat masca de stăpîne absolute cu aceea de binefăcătoare și „apă­rătoare“ ale popoarelor înapoia­te, iar în limbajul lor oficial au înlocuit termenul „colonie“ cu expresia „posesiuni de peste mări“ (guvernatorul unor co­lonii belgiene are chiar subite înclinaţii paterne de limbaj, fo­losind cu făţărnicie expresia de „regim de protecţie părintească“ în loc de regim colonialist). Cercurile guvernante ale pu­terilor colonialiste nu s-au li­mitat la schimbarea limbajului pentru a crea impresia că colo­nialismul nu mai există ci, dîn­­du-şi seama de falimentul vechi­lor lor metode de dominaţie şi jaf, au trecut la o serie de ac­ţiuni „mai suple“ pentru a-şi menţine dominaţia şi chiar pen­tru a-şi restabili poziţiile pier­dute. Pentru a încătuşa popoarele Asiei, puterile imperialiste au născocit ideea pactelor şi blocu­rilor agresive.Tendinţele noului colonialism au fost dezvăluite limpede la sesiunea de la Ca­­raci a Consiliului blocului mi­litar al Asiei de sud-est — S.E.A.T.O., unde reprezentanţii puterilor occidentale s-au stră­duit să abată pe cît posibil dis­cuţiile de la problema „ajutoru­lui economic“ şi să le canalizeze spre problemele de ordin militar. Pentru cercurile largi ale opi­niei publice din ţările Asiei a devenit însă clar caracterul im­perialist al „ajutorului“ ameri­can şi britanic condiţionat de participarea la blocuri militare ca pactul de la Bagdad sau S.E.A.T.O. „Noi ştim că adevă­ratul scop al pactului de la Bagdad este apărarea imperia­lismului şi a intereselor sale în Orientul Mijlociu“— scrie ziarul egiptean „Al Gumhuria“. Iar premierul Egiptului, Nasser, în­tr-un interviu acordat corespon­dentului ziarului american „New York World Telegram and Sun“ a caracterizat ali­anţa militară de la Bagdad ca fiind „un complot imperialist împotriva naţionalismului arab“, subliniind că este exclusă ame­ninţarea unei agresiuni militare din partea Uniunii Sovietice. Mentalitatea şubredă a diplo­maţiei occidentale că prin înar­marea ţărilor subordonate şi prin aţîţarea unora contra altora vor putea fi menţinute sau re­­dobîndite vechile poziţii ale co­lonialismului se izbeşte pretu­tindeni de nemulţumirea şi opo­ziţia popoarelor. Turneele între­prinse în Orient de Lloyd, mi­nistrul de Afaceri Externe al Angliei, şi de Dulles, secretarul Departamentului de Stat al S.U.A., cu scopul de a salva cît de cît situaţia, s-au soldat cu eşecuri lamentabile. Cît de a­­dîncă este nemulţumirea popoa­relor orientale dacă ele au refu­zat să-şi manifeste tradiţionala ospitalitate faţă de aceşti­­ me­sageri ai diplomaţiei Occiden­tului! Ce deosebire uriaşă faţă de primirea călduroasă ce li se făcuse cu cîteva săptămîni îna­inte reprezentanţilor sovietici N. A. Bulganin şi N. S. Hruş­­ciov, cu prilejul vizitei lor în India, Birmania şi Afganistan! „Un milion de oameni i-au sa­lutat pe Hruşciov şi Bulganin pe acelaşi drum pe care a trecut în goană limuzina închisă a lui Dulles“ — scrie revista „Paris Match“, subliniind răceala cu care a fost primit la Delhi J. F. Dulles. Contrastul acesta îşi are izvorul în deosebirile conside­rabile dintre politica externă a U.R.S.S. de colaborare cu alte ţărî — politică ce are la temelie principiile leniniste ale egalităţii în drepturi a tuturor popoarelor şi principiile coexistenţei paşni­ce — şi politica puterilor occi­dentale ce tinde să reînvie faima jalnică a imperiilor coloniale. Sprijinul acordat de Uniunea Sovietică ţărilor independente ale Asiei care doresc să-şi înteme­ieze o industrie naţională pro­prie nu este condiţionat de nici o clauză politică, de nici un fel de amestec în treburile interne ale ţărilor respective, în vreme ce creditele acordate de S.U.A. sau Anglia sunt însoţite întot­deauna de condiţii politice umi­litoare. Pe lingă aceasta, ţările atrase în mrejele pactelor mili­tare urzite la Washington sau Londra nu se bucură cîtuşi de puţin de o soartă economică mai bună decît altădată. Vistieria Iranului, ţară membră a pactu­lui de la Bagdad, a rămas goa­lă anul trecut, deşi monopolurile din S.U.A. au extras din sonde­le iraniene 16 milioane tone pe­trol. Situaţia economiei Turciei, Pakistanului, Tailandei, Filipi­­nelor este de asemenea tragică, încredinţate că politica blocu­rilor militare reprezintă un a­­tentat la independenţa lor, po­poarele Asiei şi Africii opun o rezistenţă tot mai hotărîtă, re­­fuzînd să accepte tutela anglo­­americană. Egiptul, Siria, Ara­bia Saudită, Libanul, Iordania resping străduinţele colonialişti­lor de a le momi cu avantajele participării la pactul de la Bag­dad. India, Ceylonul, Indonezia şi Birmania refuză categoric să adere la blocul militar S.E.A.T.O. O atmosferă tot mai glacială cu­prinde chiar opinia publică din ţările care s-au lăsat ademe­nite în aceste pacte. Slăbit şi destrămat, ca orice lucru pe care l-au depăşit tim­purile, sistemul colonialist mer­ge vertiginos spre prăbuşire şi nu poate fi menţinut în nici un fel de strategii „noului colonia­lism“. In sala muzeului de paleontologie In cinstea celei de a 86-a aniver­sări a naşterii lui V. I. Lenin vor apare în Editura de stat pentru li­teratură politică. V. I. LENIN: Opere, vol. 29. V. I. LENIN : Despre revoluţia din 1905—1907 V. I. LENIN : Despre munca apa­ratului de stat sovietic V. I. LENIN : Despre productivita­tea muncii. O delegaţie interparlamentară din R. P. R. a plecat in R. P. F. Iugoslavia La sfîrşitul acestei săptămîni a pă­răsit Capitala, plecînd în R.P.F. Iu­goslavia, o delegaţie a grupului na­ţional român al Uniunii interparlamen­tare, care va lua parte la reuniunea de primăvară a Uniunii interparla­mentare ce va avea loc între 3 şi 8 aprilie la Dubrovnik. Delegaţia este compusă din depu­taţii acad. M. Sadoveanu, preşedintele grupului naţional român din Uniunea interparlamentară, A. Bunaciu, vice­preşedinte, şi C. Paraschivescu-Bală­­ceanu, secretar. La plecare, în Gara de Nord, dele­gaţia a fost condusă de tovarăşii M. Mujic, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. M. Roşianu şi Gh. Hidraşcu, membri ai Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Cinstirea unor înaintaşi. A­m vizitat ieri un mic muzeu. **Mic în ceea ce priveşte di­mensiunile sale, (căci deocamda­tă, se compune dintr-o singură în­căpere) — dar în acelaşi timp uriaş prin conţinutul său, al va­lorii exponatelor. Muzeul inaugu­rat în cadrul sesiunii ştiinţifice a cadrelor didactice de la Univer­sitatea „C. I. Parhon" cu ocazia împlinirii a 50 de ani de activita­te a catedrei de paleontologie, cin­steşte amintirea primilor noştri profesori de geologie şi paleon­tologie, a iniţiatorilor acestei ştiin­ţe la noi în ţară. Sunt profesorii Gregoriu Ştefănescu, Sabba Şte­fănescu şi Ion Simionescu, oa­meni minunaţi care şi-au închinat viaţa activităţii ştiinţifice, au muncit neobosit şi au răspîndit ideile darwiniste, evoluţioniste. Privind piesele rare expuse în muzeu, reprezentînd rodul muncii acestor neobosiţi cercetători, te simţi mîndru de aceşti înaintaşi care au muncit întreaga lor via­ţă pentru dezvoltarea ştiinţelor naturale în ţara noastră şi în special a paleontologiei. In mu­zeu, se află expuse, in vitrine, fosile ale diferitelor animale des­coperite în expediţiile ştiinţifice făcute de către Gregoriu Ştefănes­cu, Sabba Ştefănescu şi Ion Si­mionescu, precum şi diferite lu­crări ştiinţifice şi manuale didac­tice. In colţul rezervat profesorului Gregoriu Ştefănescu, primul pro­fesor de geologie, paleontologie şi mineralogie din ţara noastră, vi­zitatorul găseşte reconstituite frag­mente din Dinotherium gigantissi­­mus, descoperit la Minzaţi, regi­unea Bacău, sau din cămila fosi­lă, printre puţinele de acest gen în Europa, precum şi prima Har­tă Geologică a ţării noastre. S-au păstrat în manuscris unele lucrări ale lui Sabba Ştefănescu. Intr-o vitrină poţi vedea craniul de om paleolitic de la Cioclovina, studiu al profesorului Ion Simionescu. Se află expuse de asemenea în muzeu fotografii şi acte inedite care vorbesc despre activitatea ca­tedrei de paleontologie de-a lun­gul anilor. M-am oprit îndelung în faţa unui grafic care, prin ci­frele sale, vorbea mult pe de o parte despre condiţiile atît de gre­le în care au lucrat primii profe­sori de paleontologie, iar pe de altă parte, despre condiţiile în care munceşte astăzi catedra de paleontologie, despre dezvoltarea ei. Mulţi ani de-a rândul, zeci de ani catedra de paleontologie s-a compus doar dintr-un profesor şi un singur asistent, care lucrau într-un laborator format dintr-o singură cameră, destul de prost utilat. Astăzi, la această catedră lucrează 13 oameni, profesori, conferenţiari universitari, asistenţi, preparatori, laboranţi, care au la dispoziţie cîteva laboratoare, săli de studiu, săli de colecţii şi de planşe, bibliotecă, etc., şi se bucu­ră de stima şi consideraţia tutu­rora. Munca lor este preţuită şi cinstită. Tocmai pentru a cinsti memoria înaintaşilor lor, care în condiţii grele, cînd oamenii de ştiinţă nu erau preţuiţi şi ajutaţi, au îmbo­găţit tezaurul nostru cultural, ca­drele didactice de la catedra de paleontologie a facultăţii de geo­­logie-geografie au alcătuit acest muzeu, o pagină din munca pen­tru dezvoltarea ştiinţei in ţara noastră. FELICIA NANU PROLETARI VIN TOATE ŢARI­LE; 3 ORGANUL COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul III —Nr. 624 Duminică 1 aprilie 1956 4 pagini 20 bani Rodnic schimb de experienţă In sala Colţului Roşu de la secţia mecanică a uzinelor „23 August“ s-au în­­tîlnit pentru schimb de experienţă, munci­tori fruntaşi (dia la uzinele „23 August", „Mao Tze-dun", „Má­tyás Rákosi“ şi Ate­lierele ,,Griviţa Ro­şie". Intîlnirea a fost or­ganizată de către e­­ditura C.C.S. şi cabi­netul tehnic al uzi­nelor „23 August". Ea a avut drept scop extinderea metodei găuririi intensive ra­pide, iniţiată de muncitorii sovietici V. Jirov (pentru lucrări în fontă) şi N. Vla­sov (pentru găurirea oţelului). Inginerul N. Vlad, de la cabinetul teh­nic al uzinelor „23 August" a arătat că to­varăşul Muşat Gheor­ghe, folosind această metodă, a reuşit să mărească productivi­tatea muncii cu 250 la sută. După expunerea teo­retică tovarăşul Mu­şat Gheorghe a exem­­plificat practic meto­da. Muncitorii parti­cipanţi, printre care Roşea Maria, de la „Griviţa Roşie", Bo­iangiu Petre de la „Mao Tze-dun" şi al­ţii, au pus diverse în­trebări în legătură cu metoda prezentată. IN ACEST NUMĂR: LITERATURA ŞI ARTA Adrian Dumitraşcu: „Pasul“; George Silviu : Intîmplări cu tîlc; Ravel Clincina: Floa­­rea-soarelui; I. Macarie: Pa­ranteze ; Viaţa literară şi ar­tistica peste hotare (pag. 2-a) Lucrările sesiunii Marii A­­dunări Naţionale — Discuţii pe marginea raportului pre­zentat de Iov Gh. Diacones­­cu, ministrul Justiţiei (pag. 3-a) Adunarea activului sindical din Capitală consacrată re­zultatelor vizitei delegaţiei sindicatelor din R.P.R. în R.P.F. Iugoslavia Caleidoscop extern (pag. 3-a) Reducere de preţuri în R. Cehoslovacă (pag. 4-a) — Sport (pag. 4-a) (pag. 3-a) DIN CAPITALA SI REGIUNE Cu 300 de minute mai puţin Pe linia Directivelor celui de al doilea Congres al P.M.R., inginerii şi tehnicienii de la fabrica de aparate electrice „Clement Gottwald“ din Ca­pitală, luptă cu succes pentru intro­ducerea tehnicii noi şi folosirea cît mai raţională a tehnicii existente, pentru a se asigura astfel obţinerea unei producţii mărite. Un succes deosebit în această di­recţie îl constituie metoda de raţio­nalizare a tehnicianului Ghinăraru Marius, din sectorul „tehnolog-şef“, metodă de raţionalizare care constă în faptul că s-a făcut o modificare de concepţie la flanşa motorului şi cutia angrenajului. Flanşa motorului a suferit schim­barea anzaţului din forma pătrată în forma circulară, cutia angrenajului pe care se fixează flanşa motorului a suferit aceeaşi modificare. De ase­menea a fost schimbat procesul teh­nologic şi s-a confecţionat dispoziti­vul D.G. 681, ce serveşte la găurirea flanşei şi cutiei angrenajului. Noul sistem permite sporirea randamentu­lui şi îmbunătăţirea calităţii produ­selor. Această metodă de raţionalizare re­duce timpul de lucru al produsului cu aproape 300 de minute (înainte lu­crarea se făcea în 2.100 minute). Tehnicianul Ghinăraru Marius, stabileşte o nouă metodă de raţionalizare Un nou şantier de construcţii De cîteva zile, în centrul Capitalei, pe bd. N. Bălcescu, colţ cu str. Aristide Briand, pe terenul fostului bloc Carlton, s-a des­chis un nou şantier. Deocamdată, şantierul este în curs de orga­nizare, muncitorii lu­­crînd la instalarea ba­­racamentelor. Cetă­ţenii au observat de­sigur draglina cu care se efectuează lucrările de săpături, fiind de escavat apro­ximativ 8.000 m.c. pă­­mint. In acelaşi timp se fac şi sondajele pentru stabilirea rezis­tenţei terenului. Sfa­tul popular al Capita­lei, în cadrul campa­niei de ridicare de noi blocuri de locuin­ţe, va construi aci, prin Trustul de Con­strucţii nr. 3 din ca­drul Ministerului Construcţiilor, un im­punător bloc de locu­inţe, alcătuit din par­ter şi 6 etaje. Conduce­rea şantierului a luat­ măsura de a se pre­găti betoanele nece­sare la staţia de be­toane de pe şantierul Palatului Republicii, de unde ele vor fi trans­portate pe noul şan­tier cu maşini speciale. Proiectanţii Institu­tului Proiect­ Bucureşti, care au întocmit pro­iectele noii construcţii, au studiat în aşa fel faţada şi aspectul fi­nal al blocului, incit acesta să se încadre­ze şi să formeze îm­preună cu clădirile în­vecinate un tot cît mai armonios. Un aspect de pe noul șantier Insămînţează în mustul zăpezii Zilele frumoase de primăvară au început să se facă cunoscute pe întreg cuprinsul regiunii noastre. Zăpada, ce pe alocuri a mai rămas, sub razele puternice ale soarelui, se transformă în apă iar apoi, prin nesfîrşite șuvoaie se îndreaptă către cele m­ai apropiate văi. Ogoarele, de acum dezbrăcate de mantia albă a zăpezii pe care au purtat-o timp de cîteva luni se trezesc la viaţă, îmbiind par­că ţăranii muncitori să folosească acest timp frumos. In raionul Domneşti, de altfel ca şi în alte raioane din cuprinsul re­giunii noastre,mulţi ţărani muncitori au pornit să-şi însămînţeze ogoarele aşa după cum prevăd regulile agrotehnice adică în mustul zăpezii. Ţăranii muncitori Dumitru Simion, Badea Si­m­ion, Petre Andrei şi alţii din comuna Slobozia, raionul Domneşti, pînă la 30 martie a.c., şi-au însămînţat supra­feţele ce şi le planificaseră cu mazăre şi rădăcinoase. La fel şi în comuna Popeşti satul Novaci, ţăranii muncitori Gheorghe I. Stoian şi Grigore Zaharia au însămînţat cu mazăre cîte 0,13 ha. Lucră­rile de însămînţări în aceste comune au început să se intensifice. In 10 zile 140 ţărani muncitori s-au înscris în întovărăşire Cu prilejul prelu­crării şi studierii Do­cumentelor Congre­sului al II-lea­ al P.M.R., comuniştii din comuna Orbească ra­ionul Olteni, şi-au luat angajamentul să-şi intensifice munca de lămurire în rindul ţăranilor muncitori spre a-i convinge de importanţa lucrării pămîntului în comun cu tractoarele şi ma­şinile statului. Ei au organizat de îndată un comitet de iniţiati­vă alegînd ca preşe­dinte pe tov. Gheor­ghe Marinescu, secre­tarul organizaţiei de bază P.M.R. din co­mună. La munca de lămurire dusă de la om la om agitatorii au folosit unele exem­ple vii asupra rezulta­telor dobîndite de membrii celor două întovărăşiri agricole existente în comună. Acest lucru a făcut ca numeroşi ţărani mun­citori la început mai şovăielnici, să se con­vingă de adevăr, fă­­cînd cerere pentru a intra în noua întovă­răşire agricolă. Prin­tre aceştia se află şi ţăranul mijlocaş Du­mitru Dumitrescu care prin exemplul său a mai atras în întovără­şire încă 6 familii de ţărani muncitori. Ca urmare a muncii po­litice de masă desfă­şurată de comunişti şi de membrii comitetu­lui de iniţiativă în ziua de 4 martie a.c. 83 familii de ţărani muncitori din comuna Orbească au pus ba­zele întovărăşirii a­­gricole „Înfrăţirea". In momentul inaugu­rării încă 58 familii de ţărani muncitori din această comună au făcut cereri pentru a intra în întovărăşire. Printre aceştia se nu­mără fruntaşi ai re­coltelor bogate ca Ma­rin Stănescu, Soare R. Oprea, Dumitru Mihalache, Ioana A. Tudor şi alţii. Un lu­cru important este că în această întovărăşi­re au intrat toţi cei 18 comunişti care a­­veau pămînt, fapt ce a făcut ca numai în 10 zile întovărăşirea agricolă „înfrăţirea“ să cuprindă peste 10 familii de ţărani mun­citori cu o suprafaţă de aproape 160 hecta­re teren arabil. M. MARINESCU corespondent voluntar îndeplinesc planul de colectare pe primul trimestru ALEXANDRIA. (De la corespondentul no­­­­stral). — Dacă a­runcăm o privire a­­supra situaţiei în­deplinirii planului de colectări in comuna Nanov, vedem că la data de 27 martie a.c. planul de colectare a laptelui era îndeplinit 100 la sută, iar în ceea ce priveşte carnea, se realizase aproape 90 la sută din plan. Primii care au pre­dat cotele au fost ţă­ranii muncitori întovă­răşiţi Anghel Zaharia, Oprea Ulmeanu, Şte­fan Flămînzeanu, Pe­tre Pirvan şi alţii, iar la această dată toţi întovărăşiţii din co­mună au achitat in întregime cotele pe primul trimestru. In aceste zile co­lectorul Stan Caniu colindă ulițele comu­nei, trece din nou pe la locuitorii care mai au de predat din cota de carne, pentru ca ziua de 31 martie să găsească comuna Na­,­nou cu planul de co­lectare îndeplinit în întregime. Primăvara bate la geam... BIROCRATUL. — Nu mă stingheri, tovarășe, acum vine primăvara și n-am terminat planul pentru campania însămînțărilor. Desen de I. Davidescu VN%VVNNNSN^**^NNN*^*****N***^**5^^v**^**>v>‘N>>VXXXXXXXXXXXXÍXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX%XXXXXXXX Locomotiva București a întrecut Progresul Oradea cu 4-1 (3-0) Progresul Oradea.Progresul bucu­rești 2—1 !?! Aceasta a fost una din surprizele etapei a doua. In urma a­­cestui rezultat orădenii se anunţau re­dutabilii şi venirea lor în Capitală, unde în toamnă jucaseră atît de frumos cu C.Q.A., în fim­ailia Gupei R.P.R., a făcut ca meciul de ieri să stîrnească un in­teres deosebit Peste 20.000 die spectatori, un teren de joc excelent, dar o partidă sub aş­teptări. Iată ce putem spune de la în­ceput despre meciul de ieri. Si aceasta se datoreşte echipei orădene. Intr-un meci de fotbal e necesar să joace am­bele echipe. Ieri însă a jucat numai Locomotiva, care a câştigat pe merit si la un scor concludent 4—1 (2—0). Pro­­gre­sul din Oradea n-a arătat nimic care să justifice victoria asupra Pro­gresului Bucureşti. Este o formaţie destul de vulnerabilă, care nu are — cel puţin , aşa a fost ieri — nici apă­rare şi nici atac. O apărare penetrabi­­lă, care ieri a fost totalmente depă­şită de incursiunile vijelioase ale bucureștennllor. Pe lingă aceste lipsuri (Continuare în pag. 4L1) ‘ O fază a jocului Locomotiva București—Progresul Oradea

Next