Steagul Roşu, mai 1956 (Anul 3, nr. 650-674)

1956-05-03 / nr. 650

Salutul C. C. al P. M. R. şi al Guvernului R. P. R., cu prilejul zilei de 1 Mai, rostit de tov. Gheorghe Stoica la posturile de radio In dimineaţa zilei de 1 Mai, tov. Gh. Stoica, membru al CC. al P.M.R., a rostit la posturile noastre de radio următoarea cuvîntare: Din împuternicirea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului Republicii Populare Romine aduc tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, calde felicitări şi un salut frăţesc cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce mun­cesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. De decenii, sărbătoarea tradiţională a lui 1 Mai îm­bină bucuria oamenilor simpli faţă de triumful primă­verii dătătoare de viaţă cu nădejdile şi năzuinţele lor către o orînduire fără exploatare, care să ducă la în­florire toate capacităţile creatoare ale omului eliberat. Şi iată că de un şir de ani, ziua de 1 Mai a devenit şi crainicul acestei primăveri a omenirii, în continuă Înaintare biruitoare. In epoca noastră, socialismul, idealul pentru care luptă şi oamenii muncii în ţările capitalului, a triumfat In Uniunea Sovietică, triumfă în marea Chină şi în muite alte ţări din Europa şi Asia, s-a transformat într-un puternic sistem mondial, care exercită o influ­enţă imensă asupra mersului evenimentelor în lumea întreagă. Păşind mină în mină pe drumul luminat de măreţe­« principii ale marxism-leninismului, credincioşi gloriosului steag al internaţionalismului proletar, să ci­mentăm tot mai mult, ca un bun al întregii omeniri, legăturile noastre frăţeşti, bazate pe egalitate, respect reciproc şi intr-ajutorare tovărăşească, cu Uniunea So­vietică şi cu celelalte ţări socialiste, să contribuim activ la întărirea continuă a marelui lagăr al socialismului! Popoare de sute de milioane de oameni, sfărimînd cătuşele jugului colonial în plină destrămare, şi-au cu­cerit o viaţă de stat independentă. Poporul român, ală­turi de celelalte popoare ale ţărilor socialiste, se exprimă întreaga sa simpatie şi dorinţa sa de a colabora cu ele pe bază de egalitate, atît în domeniul economic, şi cul­tural, cit şi în lupta pentru apărarea păcii. După războaie mondiale nimicitoare generate de im­perialism, omenirea posedă pentru prima oară în istoria sa mijloacele şi forţele necesare pentru a evita dezlăn­ţuirea unor noi războaie. Viaţa oamenilor simpli din toate continentele, copiii şi căminele lor vor fi cruţate de grozăviile războiului, dacă popoarele lumii vor şti să ţină în grîu prin acţiunea lor unită poftele şi unel­tirile cercurilor agresive imperialiste, dacă ele vor şti să facă să triumfe în relaţiile dintre popoare şi state principiile coexistenţei paşnice, în lumea întreagă are loc o uriaşă activizare a mase­lor în lupta pentru pace, împotriva încălcării intereselor naţionale şi a drepturilor lor democratice, împotriva exploatării capitaliste. Spre socialism se îndreaptă as­tăzi nădejdile şi năzuinţele cele mai scumpe a sute şi sute de milioane de oameni din toate continentele. Poporul nostru eliberat, trimite salutul său fierbinte, ex­presie a solidarităţii frăţeşti, oamenilor muncii de pre­tutindeni, tuturor luptătorilor pentru cauza unităţii şi solidarităţii celor ce muncesc, partidelor comuniste şi muncitoreşti — stegari neînfricaţi ai intereselor vitale ale popoarelor. Fie ca ziua de 1 Mai să prilejuiască noi succese pe calea restabilirii unităţii de luptă a par­tidelor şi organizaţiilor clasei muncitoare din ţările capitaliste, în interesul păcii, democraţiei şi socialis­mului ! Tovarăşi, Anii puterii populare şi îndeosebi anii primului cin­cinal au deschis în viaţa poporului român o epocă a progresului în toate domenii­le, o epocă de renaştere şi înflorire a patriei noastre. Milioanele de oameni ai muncii din ţara noastră — care intr-un timp atît de scurt, luptînd cu nenumărate greutăţi, au smuls ţara din înapoierea în care fusese ţinută de stăpînirea bur­­ghezo-moşierească, oamenii muncii care au făurit o pu­ternică industrie grea naţională, au pus temein­ic trans­formării socialiste şi modernizării agriculturii, au obţinut succese de seamă în desfăşurarea revoluţiei cul­turale — se pot pe drept cuvînt mîndri de toate aceste mari înfăptuiri, de însemnătate hotărîtoare în construi­rea socialismului. Ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc a con­stituit şi constituie pentru partid şi guvern o preocu­pare de căpetenie. Deşi s-au obţinut succese de seamă in ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor, oamenii muncii mai au încă de făcut faţă unor greutăţi trecătoare, care pot şi trebuie să fie înlăturate. Congre­sul al II-lea al P.M.R. a stabilit o serie de sarcini în vederea ridicării simţitoare a nivelului de trai al oa­menilor muncii în cursul celui de al doilea cincinal. Există toate condiţiile pentru mobilizarea tuturor for­­ţelor oamenilor muncii în frunte cu eroica noastră c­asă muncitoare în vederea realizării cu succes a acestor sarcini. Traducerea în viaţă a Directivelor celui de al II-lea Congres al partidului nostru pentru al doilea cincinal — iată drumul sigur spre un puternic avînt al econo­miei naţionale, spre ridicarea nivelului de trai al ma­selor. Bunăstarea, ne învaţă Lenin, nu vine de la sine; ea se cucereşte în lupta pentru o productivitate supe­rioară a muncii, prin munca harnică, disciplinată, plină de răspundere şi iniţiativă a fiecăruia din constructorii soci­alismului. Comitetul Central al partidului şi Guvernul Republicii Populare Române îşi exprimă încrederea nestrămutată că poporul nostru harnic şi talentat, în frunte cu clasa noastră muncitoare, că­ită în lupta cu duşmanii şi greu­tăţile, va şti să obţină noi şi noi biruinţe pe drumul arătat de partid. Va trebui să concentrăm şi mai departe mari forţe şi mijloace pentru dezvoltarea cu precădere a industriei grele, să dezvoltăm producţia industriei bunurilor de consum, să introducem sistematic în întreprinderi teh­nica nouă şi experienţa înaintată, să folosim la ma­­ximum maşinile şi capacităţile de producţie existente, să economisim cu grijă resursele materiale. Partidul cheamă pe oamenii muncii din industrie să dea un r­ou avînt întrecerii socialiste pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru ridicarea productivităţii muncii şi re­ducerea preţului de cost — condiţii fundamentale ale ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Va trebui să realizăm o creştere puternică a produc­ţiei agricole, pe baza făuririi unei agriculturi socialiste înaintate, capabile să folosească larg cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne. Partidul cheamă pe oamenii muncii de la sate să-şi intensifice munca pentru lărgirea şi întărirea sectorului socialist din agricultură şi în acelaşi timp să desfăşoare larg întrecerea pentru efectuarea rapidă şi în bune condiţii a muncilor agricole de pri­măvară, pentru obţinerea in acest an a unei recolte îmbelşugate de grîu şi porumb, pentru obţinerea de produse animale în cantităţi sporite, în vederea îmbu­nătăţirii continue a aprovizionării populaţiei. Partidul se adresează intelectualilor patriei noastre, chemîndu-i să-şi pună toate puterile în slujba construirii socialismului, să ridice tot mai sus ştiinţa şi tehnica, învăţămîntul, literatura şi arta patriei noastre! Tovarăşi, Partidul cheamă pe toţi oamenii muncii să întărească necontenit orînduirea noastră democrat-populară şi te­melia ei, alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, să dezvolte şi să întărească frăţia între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Să apărăm ca lumina ochilor bunurile obşteşti şi le­galitatea populară, să combatem ca pe un vrăjmaş în­verşunat birocratismul sub toate formele lui, să întărim vigilenţa noastră revoluţionară ! Să facem din patria noastră o ţară puternică şi în­­sloritoare, o ţară a belşugului şi a unei culturi îna­intate ! Trăiască patria noastră scumpă, Republica Populară Romînă ! Trăiască Partidul Muncitoresc Remin şi Comitetul său Central ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Române! Trăiască comunitatea frăţească a ţărilor socialiste în frunte cu prietena noastră de nădejde — Uniunea So­vietică ! Trăiască pacea şi prietenia între popoare! Trăiască solidaritatea şi frăţia oamenilor muncii de pretutindeni în lupta pentru pace şi socialism ! Trăiască leninismul! Masă tovărăşească Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor a oferit marţi seara la restaurantul Athenée Palace o masă tovărăşească în cinstea delegaţiilor de peste hotare care ne vizitează ţara cu prilejul zilei de 1 Mai. Au luat parte membrii delegaţiilor sindicale şi delegaţiilor de femei so­site din U.R.S.S., R. P. Chineză, An­glia, Canada, R. Cehoslovacă, Dane­marca, Elveţia, R. D. Germană, R. F. Germană, Indonezia, R. P. F. Iugo­slavia, Japonia, Liban, R. P. Mon­golă, R. P. Polonă, Siria, Suedia şi R. P. Ungară. Au participat Gh. Apostol, preşedin­tele Consiliului Central al Sindicate­lor, Anton Vlădoiu, preşedintele Co­mitetului Executiv şi Sfatului Popu­lar al Capitalei, Stelian Moraru­, vice­preşedinte al C.C.S., M. Mujic şi ing. M. Marin, secretari ai C.C.S., membri ai prezidiului C.C.S., vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, activişti sindicali, muncitori fruntaşi din întreprinderi şi instituţii. Cei prezenţi au toastat pentru uni­tatea clasei muncitoare internaţionale, pentru prietenia dintre toate popoarele, pentru pace în întreaga lume. Vizite ale oaspeţilor In cursul zilei de miercuri, mem­brii delegaţiilor de peste hotare care se află în ţara noastră cu prilejul zilei de 1 Mai au făcut vizite în Ca­pitală. Delegaţiile sindicale au vizitat di­mineaţa Muzeul „Lupta revoluţio­nară a poporului“, iar după-amiază Snagovul. Delegaţiile de femei au fost la Muzeul de istorie a Partidu­lui şi Muzeul de Artă al R.P.R., iar seara au asistat la spectacolul cu opera „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini, la Teatrul de Operă şi Ba­let al R.P.R Echipa de dansuri naţionale a I.T.B. Cetăţenii din Roşiorii de Vede s-au prins în horă pe străzile orașului. PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, VNIȚI-VA1 Anul III—­Nr. 650 Joi 3 mai 1956 4 pagini 20 bani Zi de sărbătoare P­loaia deasă şi persistentă de pri­măvară care a căzut în tot cursul dimineţii de 1 Mai şi cu intermitenţe şi in cursul serii, a făcut ca tradiţionala defilare a oamenilor muncii să nu poată avea loc. Dar, at­mosfera de entuziasm viu, clocotitor, spontan a putut fi intilnită pretu­tindeni, din centrul oraşului şi pină în comunele sate subordonate. Sute d­e mii de oameni, îmbrăcaţi in straie de sărbătoare, au prăznuit şi de astă­­dată Armindenul, aşa cum se cuvine, manifestîndu-şi bucuria pentru viaţa lor nouă, pentru munca lor liberă. Cind norii s-au mai rărit, iar­ soa­rele şi-a strecurat discret printre ei citeva raze argintii, străzile Capita­lei, împodobite cu ghirlande şi fla­muri, au fost inundate de populaţia oraşului, care s-a revărsat fără înce­tare, pînă seara tîrziu, intr-un şuvoi nesfirşit, spre pieţele publice, spre căminele culturale sau diverse alte săli de spectacole, căci şi la acest iutul de mai, mii de artişti profesio­nişti şi amatori au putut fi intilniţi in oricare din raioanele Capitalei, stîrnind prin valoarea ridicată a spec­tacolelor prezentate, prin măestria lor artistică, admiraţia şi entuziasmul spectatorilor. Este aproape imposibil să poţi cu­prinde intr-un singur reportaj toate aspectele unde cintul şi dansul s-au înfrăţit cu bucuria spectatorilor. Ne vom opri în citeva săli, vom urmări doar evoluţia citorva din ansamblurile şi formaţiile artistice care au fost pre­zente la marea sărbătoare. Iată-ne în cartierul Bucureştii-Noi din raionul Griviţa Roşie, ai cărui locuitori şi-au dat intilnire în sala de festivităţi a uzinelor ,,Boleslaw Bie­­rut”. Aci, Teatrul de Operă şi Balet s-a prezentat cu o formaţie corală completă, numărînd 110 persoane, care sub bagheta maestrului de cor G. Ku­­libin a executat un program variat de muzică românească şi ctin operete. Dintre solişti am reţinut pe Mihail Arnautu, Viorel Ban, Hilda Sibianu, Matilda Onofrei, Vera Budianu şi Vali Niculescu. Mult aplaudate au fost dansurile comice ,,Păcală şi Tin­­ded­ă, drumeţi” şi „Polka-mazurkă ’ de Strauss, interpretate cu o tehnică deosebită de baletiştii Lidia Ulzăres­­cu, Ion Alexe şi Bojidar Petrov. Mult apreciate au fost şi dansurile „Ima­gini caucaziene” şi „Gitana” în in­terpretarea băieţi­stei Clara Vo­ini. Pe aceeaşi scenă au mai fost călduros aplaudaţi şi metalurgiştii complexului „Griviţa Roşie”. Familiile muncitorilor ceferişti au venit in după-amiaza zilei de 1 Mii la clubul lor preferat, „Griviţa Ro­şie”, unde programul a fost la fel de interesant şi variat. Aci şi-au adus contribuţia o formaţie artistică de la staţia Bucureşti-Traj, orchestra Ra­dio, echipa artistică a complexului „Griviţa Roşie”, cu mult interes fiind primite de către public şi demonstra­ţiile sportive. Şi in comunele subordonate din ca­drul aceluiaşi raion, animaţia a fost la fel de mare în jurul estradelor sau scenelor pe care au evoluat diferitele formaţii artistice. La căminul cultu­ral „Mihai Eminescu” din Chifla, la cel din Mogoşoaia, sau in satul Ru­­deni şi-au adus contribuţia formaţiile (Continuare in pag. 3-a) Fănică Luca, artist emerit al R.P.R., și-a dat concursul la spectacolul ce a avut loc pe scena Casei prieteniei româno-sovietice Primul spectacol al de acrobaţi Marţi seara, Ansamblul de acrobaţi din R. P. Chineză, care se află în ţara noastră, a prezentat la Circul de Stat din Bucureşti, primul său spectacol. Au fost de faţă reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, ai Ministe­rului Culturii şi un numeros public. Au fost prezenţi reprezentanţi ai Ambasadei R. p. Chineze la Bucu­reşti. Acrobaţii chinezi au oferit un spec­tacol în care cele mai noi realizări ale circului modern se îmbină armo­nios cu străvechile tradiţii ale artei acrobatice chineze. Fiecare din nu­mere reprezintă pentru spectatorii ro­­mîni o noutate. Artiştii chinezi dove­desc pe lingă o mare măestrie spor­tivă, o inepuizabilă fantezie. Tradi­ţionala jonglerie chineză cu iou-jouri, executată de Tien Suan-juan, Den Ansamblului din R. P. Chineză Ju-fu şi lao Hui-fu, a fost răsplătită cu ovaţii. Uimesc prin precizia, neprevăzutul,­­ curajul şi frumuseţea execuţiilor, a­­crobaţiile executate cu prăjini fixe şi mobile, cu cercuri, numerele de e­­chilibristică pe scaune, cu cilindri şi mingi, cu vase umplute cu apă, exe­cutate de Ciu Ţe-pin, Man Cai-io, lao Ţîn-ţe, Cin-In, Cin De-lin, Sin Fan-min, Sin Fan-îou, Cien Gien-sie, Pan Lien-i şi alţii. Numerele de jonglerie sînt minu­nate demonstraţii de îndemînare. Ar­tiştii Lie Tie-ien, Lu Sun-in, Ciu Tze,n­­pin, Tzen Fîn-jun execută mişcările cu o siguranţă impresionantă. Un mare succes au obţinut Imita­torii de sunete Sun Te şi Tou Tzi-cen. La sfârşitul spectacolului, specta­torii au făcut o caldă manifestaţie de simpatie artiştilor chinezi. (Agerpres). sărbătorirea zilei de 1 Plai la Moscova MOSCOVA­­ (Agerpres). — TASS transmite: La 1 Mai în Piaţa Roşie din Moscova a vut loc tradiţionala paradă militară. S-au întrunit pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai deputaţi ai Sovietelor Supreme ale U.R.S.S. şi R.S.F.S.R., miniştri, oameni de stat şi activişti pe tărîm obştesc, muncitori, colhoznici, oameni de ştiinţă, cunoscuţi oameni de cultură, generali ai forţelor ar­mate ale U.R.S.S., membri ai corpului diplomatic, ata­şaţi militari ai statelor străine. In Piaţa Roşie se aflau de asemenea numeroşi oas­peţi de peste hotare. Piaţa a îmbrăcat haina de sărbătoare. Pe faţada clădirilor din faţa Kremlinului se aflau portretele lui Karl Marx, întemeietorul comunismului ştiinţific, şi V. I. Lenin, întemeietorul partidului comunist şi al primului stat socialist din lume. La ora 10 dimineaţa, la tribuna Mausoleului s-au urcat conducătorii partidului comunist şi ai guvernului sovietic, întîmpinaţi de asistenţă cu aplauze prelun­­gite. A început parada militară. Spre trupele aliniate în Piaţă s-a îndreptat, venind dinspre porţile Spaskî ale Kremlinului, mareşalul Uniunii Sovietice, G. K. Jukov, ministrul Apărării al U.R.S.S. Mareşalul Uniu­nii Sovietice, K. S. Moskalenko, comandantul parăzii, i-a ieşit în întîmpinare. G. K. Jukov, ministrul Apărării, şi mareşalul K. S. Moskalenko au trecut în revistă trupele, le-au salutat şi le-au felicitat cu prilejul zilei de 1 Mai. După tre­cerea în revistă a trupelor, G. K. Jukov s-a urcat la tribuna Mausoleului şi a rostit următoarea cuvîntare adresată trupelor, oamenilor muncii din Uniunea So­vietică şi oaspeţilor de peste hotare: Cuvîntarea lui G. K. Jukov Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Oameni ai muncii din Uniunea So­vietică ! Stimaţi oaspeţi de peste hotare! In numele şi din însărcinarea gu­vernului sovietic şi al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, vă salut şi vă felicit cu căldură cu prilejul zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a oa­menilor muncii din toate ţările! Popoarele Uniunii Sovietice întîm­­pină anul acesta ziua de 1 Mai cu mult entuziasm şi însufleţire. Păşind neabătut pe calea indicată de marele Lenin, poporul sovietic a obţinut noi succese în construirea comunismului- Congresul al XX-lea al partidului co­munist a elaborat programul gran­dios al unui continuu avînt putern­c al economiei şi culturii patriei noastre, al creşterii bunăstării poporului so­vietic. Măreţele perspective ale construcţiei comuniste întăresc unitatea neci­­tită a partidului şi poporului, ridică şi mai mult spiritul politic activ al oa­menilor sovietici şi îi însufleţesc la o muncă plină de abnegare în interesul puterii statului sovietic socialist. In hotărîrile istorice ale Congresului al XX-lea al partidului, poporul sovie­tic vede expresia înţelepciunii colective a partidului comunist care, sub steagul marxism-leninismului, conduce cu fer­mitate ţara noastră spre comunism. Oamenii muncii din marea Chină şi din toate ţările de democraţie popu­lară întîmpină ziua de 1 Mai cu mari succese în construirea unei vieţi noi, socialiste. Cu fiecare an se întăreşte neîncetat marea comunitate a ţărilor socialismului, înfloreşte prietenia de nezdruncinat şi colaborarea dintre po­poarele lor. Anul acesta, ziua de 1 Mai este săr­bătorită sub semnul intensificării luptei oamenilor muncii din toate ţă­rile pentru pace între popoare, pen­tru democraţie, libertate şi indepen­denţă naţională. Poporul nostru doreşte să trăiască in pace şi prietenie cu popoarele tutu­ror ţărilor. In hotărîrile Congresului al XX-lea al partidului comunist se subliniază în mod deosebit că şi de a­­cum înainte Uniunea Sovietică va ur­ma neabătut principiul leninist al coexistenţei paşnice a statelor, indi­ferent de orînduirea lor socială. Guvernul sovietic continuă să lupte cu perseverenţă pentru slăbirea con­tinuă a încordării internaţionale, pen­tru stabilirea unor relaţii de priete­nie între state, pentru extinderea le­găturilor economice şi culturale pe bază de egalitate şi avantaj reciproc. Uniunea Sovietică confirmă prin fap­te năzuinţa sa spre destinderea conti­nuă a încordării internaţionale şi sta­bilirea încrederii între state. O măr­turie a acestui fapt o constituie noile (Continuare In pag. 4-a) TASS transmite Ordinul ministrului ORDINUL MINISTRULUI APĂRĂRII AL U. R. S. S. MOSCOVA I (Agerpres). Apărării ai U.R.S.S. 1 MAI 1958 ORAŞUL MOSCOVA Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici­­ Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Astăzi, poporul sovietic şi forţele sale armate sărbătoresc într-o atmos­feră de uriaş avînt politic şi în muncă, izvorît din hotărîrile istorice ale Congresului al XX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, ziua de 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii din toate ţările. Felicit efectivul armatei şi flotei cu prilejul zilei de 1 Mai. Urez tuturor ostaşilor sovietici noi succese in pregătirea de luptă şi politică. Pentru cinstirea acestei sărbători, ORDON: La 1 Mai să se tragă în semn de salut 20 salve de artilerie în capitala patriei noastre — Moscova, în capitalele republicilor unionale şi în oraşele-erou : Leningrad, Stalingrad, Sevastopol şi Odesa. Trăiască scumpa noastră patrie — Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste! Trăiască eroicul popor sovietic şi vitezele sale forţe armate! Trăiască scumpul nostru guvern sovietic ! Slavă Partidului Comunist al Uniunii Sovietice — organizatorul şi inspiratorul tuturor victoriilor noastre 1 Ministrul Apărării ,al U.R.S.S. I Mareșal al Uniunii Sovietice G. JUKOV din Capitală şi regiune A luat fiinţă o nouă cooperativă de credit şi economii Concert Au terminat însămînţatul porumbului Pe tarlalele gos­podăriei agricole colective „Pătrunt desţelenit” din co­muna Mi­r­ce­a Vo­dă, raionul Titu, porumbul a fost însăminţat. In cili­­şeul nostm, trac­toristul fruntaş A­­lexandru Şandru, de la S.M.T. Titu, ajutat de colecti­viştii Aurel Mirică şi Nicolae C. Con­stantin, seamănă porumb. CALARAŞI. (De la corespondentul nostru). — Sub îndrumarea organiza­ţiilor de baza şi a comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare, numeroşi ţărani muncitori din comunele Ciocă­neşti, Dorobalatu, Ulmu, Rasca şi Ca­­comeanca din raionul Călăraşi au luat iniţiativa de­­a constitui cooperative de credit şi economii. Astfel, zilele trecute în prezenţa a mai multor ţă­rani muncitori a luat fiinţă coopera­tiva de credit şi economii „înfrăţi­rea“, cu sediul în comuna Ciocăneşti. La această cooperativă s-au înscris un număr de 290 membri cari au sub­scris un fond social de 58.000 lei. —O— Conferinţe Societatea pentru răspîndirea­­şti­inţei şi culturii anunţă că joi la ora 19 va avea loc în sala Bibliotecii centrale universitare din Calea Vic­toriei 88, conferinţa „Impresii de la sesiunea Consiliului Mondial al Pă­cii de la Stockholm“, pe care o va ţine tov. Cristea Pantazi, secretar al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P.R.. După conferinţă va rula filmul „încărcătură periculoasă“. Tot joi la ora 18 va avea loc în cadrul Universităţii populare sala S.R.S.C. din str. Biserica Amzei nr. 5­7, conferinţa „Omul ca modelator al feţii pămîntului“, pe care o va ţine prof. univ. C. S. Antonescu. După conferinţă va rula filmul „Vînătoa­­rea de balene“. In cîteva rinduri... DRAGANEŞTI VLAŞCA (de la cores­pondentul nostru). • Intr-una din zilele trecute au fost Inaugurate trei noi întovărăşiri agricole. In comuna Drăgăneşti a luat fiinţă cea de a doua întovărăşire, alcătuită din 30 de familii cu 27 ha. întovărăşirea din satul Tomuleşti cuprinde 13 familii de ţărani muncitori care muncesc laolaltă 16 hectare. Noua întovărăşire din co­muna Răsuceni este a patra la număr şi o formează 14 familii de ţărani mun­citori. • Folosind agregate de grape, tracto­riştii Nicolae Tîrnăcop şi Ion Frăţilă, de la G.A.S. Topom au reuşit să depă­şească normele de lucru zilnice la gră­­patul griului. • De curînd, au luat fiinţă în comu­na Răsuceni trei asociaţii simple pentru cultivarea de plante tehnice, două pen­tru cultivarea bumbacului, alcătuite din 81 de familii şi una pentru cultivarea sfeclei de zahăr formată din 60 de fa­milii. Ţăranii muncitori Nedelcu Măr­gărit, Radu Panait, Iancu Smeu şi Pe­tre Mărgărit, au fost animatorii în mun­ca de Îndrumare ce s-a desfăşurat. Miercuri seara, pianista poloneză Regina Smandzianka, laureată a ce­lui de-al IV-lea concurs internaţional de pian „Chopin“ — care ne vizi­tează ţara în cadrul schimbului cul­tural dintre R.P.R. şi R.P. Polonă — a dat în sala Dalles un recital extraordinar care a cuprins: Sonata în re minor op. 31, nr. 2 și 32, Variațiuni în do minor de Beetho­ven, Șase studii și Sonata în s£ bemol minor de Chopin. Recitalul pianistei poloneze s-a bucurat de o caldă apreciere din partea ascultătorilor. Aparate de radio de cît mai bună calitate Muncitorii și tehnicienii de la întreprinderea „Electromagnetica" produc in prezent, printre altele, și aparatele de radio E. M. 541 „super"-„Electromagnetica". Mun­citorii și tehnicienii de aici se străduiesc să termine înainte de data finală un număr cit mai mare de asemenea aparate şi de o ca­litate cit mai bună. Printre frun­taşii acestei întreceri se numără şi tovarăşul Ioan Păiş, pe care-l vedem în clişeul nostru executînd acordarea circuitului de înaltă frecvenţă la aparatele de radio a­­mintite. I

Next