Steagul Roşu, mai 1956 (Anul 3, nr. 650-674)
1956-05-03 / nr. 650
Salutul C. C. al P. M. R. şi al Guvernului R. P. R., cu prilejul zilei de 1 Mai, rostit de tov. Gheorghe Stoica la posturile de radio In dimineaţa zilei de 1 Mai, tov. Gh. Stoica, membru al CC. al P.M.R., a rostit la posturile noastre de radio următoarea cuvîntare: Din împuternicirea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului Republicii Populare Romine aduc tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, calde felicitări şi un salut frăţesc cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. De decenii, sărbătoarea tradiţională a lui 1 Mai îmbină bucuria oamenilor simpli faţă de triumful primăverii dătătoare de viaţă cu nădejdile şi năzuinţele lor către o orînduire fără exploatare, care să ducă la înflorire toate capacităţile creatoare ale omului eliberat. Şi iată că de un şir de ani, ziua de 1 Mai a devenit şi crainicul acestei primăveri a omenirii, în continuă Înaintare biruitoare. In epoca noastră, socialismul, idealul pentru care luptă şi oamenii muncii în ţările capitalului, a triumfat In Uniunea Sovietică, triumfă în marea Chină şi în muite alte ţări din Europa şi Asia, s-a transformat într-un puternic sistem mondial, care exercită o influenţă imensă asupra mersului evenimentelor în lumea întreagă. Păşind mină în mină pe drumul luminat de măreţe« principii ale marxism-leninismului, credincioşi gloriosului steag al internaţionalismului proletar, să cimentăm tot mai mult, ca un bun al întregii omeniri, legăturile noastre frăţeşti, bazate pe egalitate, respect reciproc şi intr-ajutorare tovărăşească, cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste, să contribuim activ la întărirea continuă a marelui lagăr al socialismului! Popoare de sute de milioane de oameni, sfărimînd cătuşele jugului colonial în plină destrămare, şi-au cucerit o viaţă de stat independentă. Poporul român, alături de celelalte popoare ale ţărilor socialiste, se exprimă întreaga sa simpatie şi dorinţa sa de a colabora cu ele pe bază de egalitate, atît în domeniul economic, şi cultural, cit şi în lupta pentru apărarea păcii. După războaie mondiale nimicitoare generate de imperialism, omenirea posedă pentru prima oară în istoria sa mijloacele şi forţele necesare pentru a evita dezlănţuirea unor noi războaie. Viaţa oamenilor simpli din toate continentele, copiii şi căminele lor vor fi cruţate de grozăviile războiului, dacă popoarele lumii vor şti să ţină în grîu prin acţiunea lor unită poftele şi uneltirile cercurilor agresive imperialiste, dacă ele vor şti să facă să triumfe în relaţiile dintre popoare şi state principiile coexistenţei paşnice, în lumea întreagă are loc o uriaşă activizare a maselor în lupta pentru pace, împotriva încălcării intereselor naţionale şi a drepturilor lor democratice, împotriva exploatării capitaliste. Spre socialism se îndreaptă astăzi nădejdile şi năzuinţele cele mai scumpe a sute şi sute de milioane de oameni din toate continentele. Poporul nostru eliberat, trimite salutul său fierbinte, expresie a solidarităţii frăţeşti, oamenilor muncii de pretutindeni, tuturor luptătorilor pentru cauza unităţii şi solidarităţii celor ce muncesc, partidelor comuniste şi muncitoreşti — stegari neînfricaţi ai intereselor vitale ale popoarelor. Fie ca ziua de 1 Mai să prilejuiască noi succese pe calea restabilirii unităţii de luptă a partidelor şi organizaţiilor clasei muncitoare din ţările capitaliste, în interesul păcii, democraţiei şi socialismului ! Tovarăşi, Anii puterii populare şi îndeosebi anii primului cincinal au deschis în viaţa poporului român o epocă a progresului în toate domeniile, o epocă de renaştere şi înflorire a patriei noastre. Milioanele de oameni ai muncii din ţara noastră — care intr-un timp atît de scurt, luptînd cu nenumărate greutăţi, au smuls ţara din înapoierea în care fusese ţinută de stăpînirea burghezo-moşierească, oamenii muncii care au făurit o puternică industrie grea naţională, au pus temeinic transformării socialiste şi modernizării agriculturii, au obţinut succese de seamă în desfăşurarea revoluţiei culturale — se pot pe drept cuvînt mîndri de toate aceste mari înfăptuiri, de însemnătate hotărîtoare în construirea socialismului. Ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc a constituit şi constituie pentru partid şi guvern o preocupare de căpetenie. Deşi s-au obţinut succese de seamă in ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor, oamenii muncii mai au încă de făcut faţă unor greutăţi trecătoare, care pot şi trebuie să fie înlăturate. Congresul al II-lea al P.M.R. a stabilit o serie de sarcini în vederea ridicării simţitoare a nivelului de trai al oamenilor muncii în cursul celui de al doilea cincinal. Există toate condiţiile pentru mobilizarea tuturor forţelor oamenilor muncii în frunte cu eroica noastră casă muncitoare în vederea realizării cu succes a acestor sarcini. Traducerea în viaţă a Directivelor celui de al II-lea Congres al partidului nostru pentru al doilea cincinal — iată drumul sigur spre un puternic avînt al economiei naţionale, spre ridicarea nivelului de trai al maselor. Bunăstarea, ne învaţă Lenin, nu vine de la sine; ea se cucereşte în lupta pentru o productivitate superioară a muncii, prin munca harnică, disciplinată, plină de răspundere şi iniţiativă a fiecăruia din constructorii socialismului. Comitetul Central al partidului şi Guvernul Republicii Populare Române îşi exprimă încrederea nestrămutată că poporul nostru harnic şi talentat, în frunte cu clasa noastră muncitoare, căită în lupta cu duşmanii şi greutăţile, va şti să obţină noi şi noi biruinţe pe drumul arătat de partid. Va trebui să concentrăm şi mai departe mari forţe şi mijloace pentru dezvoltarea cu precădere a industriei grele, să dezvoltăm producţia industriei bunurilor de consum, să introducem sistematic în întreprinderi tehnica nouă şi experienţa înaintată, să folosim la maximum maşinile şi capacităţile de producţie existente, să economisim cu grijă resursele materiale. Partidul cheamă pe oamenii muncii din industrie să dea un rou avînt întrecerii socialiste pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost — condiţii fundamentale ale ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Va trebui să realizăm o creştere puternică a producţiei agricole, pe baza făuririi unei agriculturi socialiste înaintate, capabile să folosească larg cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne. Partidul cheamă pe oamenii muncii de la sate să-şi intensifice munca pentru lărgirea şi întărirea sectorului socialist din agricultură şi în acelaşi timp să desfăşoare larg întrecerea pentru efectuarea rapidă şi în bune condiţii a muncilor agricole de primăvară, pentru obţinerea in acest an a unei recolte îmbelşugate de grîu şi porumb, pentru obţinerea de produse animale în cantităţi sporite, în vederea îmbunătăţirii continue a aprovizionării populaţiei. Partidul se adresează intelectualilor patriei noastre, chemîndu-i să-şi pună toate puterile în slujba construirii socialismului, să ridice tot mai sus ştiinţa şi tehnica, învăţămîntul, literatura şi arta patriei noastre! Tovarăşi, Partidul cheamă pe toţi oamenii muncii să întărească necontenit orînduirea noastră democrat-populară şi temelia ei, alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, să dezvolte şi să întărească frăţia între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Să apărăm ca lumina ochilor bunurile obşteşti şi legalitatea populară, să combatem ca pe un vrăjmaş înverşunat birocratismul sub toate formele lui, să întărim vigilenţa noastră revoluţionară ! Să facem din patria noastră o ţară puternică şi însloritoare, o ţară a belşugului şi a unei culturi înaintate ! Trăiască patria noastră scumpă, Republica Populară Romînă ! Trăiască Partidul Muncitoresc Remin şi Comitetul său Central ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Române! Trăiască comunitatea frăţească a ţărilor socialiste în frunte cu prietena noastră de nădejde — Uniunea Sovietică ! Trăiască pacea şi prietenia între popoare! Trăiască solidaritatea şi frăţia oamenilor muncii de pretutindeni în lupta pentru pace şi socialism ! Trăiască leninismul! Masă tovărăşească Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor a oferit marţi seara la restaurantul Athenée Palace o masă tovărăşească în cinstea delegaţiilor de peste hotare care ne vizitează ţara cu prilejul zilei de 1 Mai. Au luat parte membrii delegaţiilor sindicale şi delegaţiilor de femei sosite din U.R.S.S., R. P. Chineză, Anglia, Canada, R. Cehoslovacă, Danemarca, Elveţia, R. D. Germană, R. F. Germană, Indonezia, R. P. F. Iugoslavia, Japonia, Liban, R. P. Mongolă, R. P. Polonă, Siria, Suedia şi R. P. Ungară. Au participat Gh. Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Anton Vlădoiu, preşedintele Comitetului Executiv şi Sfatului Popular al Capitalei, Stelian Moraru, vicepreşedinte al C.C.S., M. Mujic şi ing. M. Marin, secretari ai C.C.S., membri ai prezidiului C.C.S., vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, activişti sindicali, muncitori fruntaşi din întreprinderi şi instituţii. Cei prezenţi au toastat pentru unitatea clasei muncitoare internaţionale, pentru prietenia dintre toate popoarele, pentru pace în întreaga lume. Vizite ale oaspeţilor In cursul zilei de miercuri, membrii delegaţiilor de peste hotare care se află în ţara noastră cu prilejul zilei de 1 Mai au făcut vizite în Capitală. Delegaţiile sindicale au vizitat dimineaţa Muzeul „Lupta revoluţionară a poporului“, iar după-amiază Snagovul. Delegaţiile de femei au fost la Muzeul de istorie a Partidului şi Muzeul de Artă al R.P.R., iar seara au asistat la spectacolul cu opera „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini, la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R Echipa de dansuri naţionale a I.T.B. Cetăţenii din Roşiorii de Vede s-au prins în horă pe străzile orașului. PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, VNIȚI-VA1 Anul III—Nr. 650 Joi 3 mai 1956 4 pagini 20 bani Zi de sărbătoare Ploaia deasă şi persistentă de primăvară care a căzut în tot cursul dimineţii de 1 Mai şi cu intermitenţe şi in cursul serii, a făcut ca tradiţionala defilare a oamenilor muncii să nu poată avea loc. Dar, atmosfera de entuziasm viu, clocotitor, spontan a putut fi intilnită pretutindeni, din centrul oraşului şi pină în comunele sate subordonate. Sute de mii de oameni, îmbrăcaţi in straie de sărbătoare, au prăznuit şi de astădată Armindenul, aşa cum se cuvine, manifestîndu-şi bucuria pentru viaţa lor nouă, pentru munca lor liberă. Cind norii s-au mai rărit, iar soarele şi-a strecurat discret printre ei citeva raze argintii, străzile Capitalei, împodobite cu ghirlande şi flamuri, au fost inundate de populaţia oraşului, care s-a revărsat fără încetare, pînă seara tîrziu, intr-un şuvoi nesfirşit, spre pieţele publice, spre căminele culturale sau diverse alte săli de spectacole, căci şi la acest iutul de mai, mii de artişti profesionişti şi amatori au putut fi intilniţi in oricare din raioanele Capitalei, stîrnind prin valoarea ridicată a spectacolelor prezentate, prin măestria lor artistică, admiraţia şi entuziasmul spectatorilor. Este aproape imposibil să poţi cuprinde intr-un singur reportaj toate aspectele unde cintul şi dansul s-au înfrăţit cu bucuria spectatorilor. Ne vom opri în citeva săli, vom urmări doar evoluţia citorva din ansamblurile şi formaţiile artistice care au fost prezente la marea sărbătoare. Iată-ne în cartierul Bucureştii-Noi din raionul Griviţa Roşie, ai cărui locuitori şi-au dat intilnire în sala de festivităţi a uzinelor ,,Boleslaw Bierut”. Aci, Teatrul de Operă şi Balet s-a prezentat cu o formaţie corală completă, numărînd 110 persoane, care sub bagheta maestrului de cor G. Kulibin a executat un program variat de muzică românească şi ctin operete. Dintre solişti am reţinut pe Mihail Arnautu, Viorel Ban, Hilda Sibianu, Matilda Onofrei, Vera Budianu şi Vali Niculescu. Mult aplaudate au fost dansurile comice ,,Păcală şi Tindedă, drumeţi” şi „Polka-mazurkă ’ de Strauss, interpretate cu o tehnică deosebită de baletiştii Lidia Ulzărescu, Ion Alexe şi Bojidar Petrov. Mult apreciate au fost şi dansurile „Imagini caucaziene” şi „Gitana” în interpretarea băieţistei Clara Voini. Pe aceeaşi scenă au mai fost călduros aplaudaţi şi metalurgiştii complexului „Griviţa Roşie”. Familiile muncitorilor ceferişti au venit in după-amiaza zilei de 1 Mii la clubul lor preferat, „Griviţa Roşie”, unde programul a fost la fel de interesant şi variat. Aci şi-au adus contribuţia o formaţie artistică de la staţia Bucureşti-Traj, orchestra Radio, echipa artistică a complexului „Griviţa Roşie”, cu mult interes fiind primite de către public şi demonstraţiile sportive. Şi in comunele subordonate din cadrul aceluiaşi raion, animaţia a fost la fel de mare în jurul estradelor sau scenelor pe care au evoluat diferitele formaţii artistice. La căminul cultural „Mihai Eminescu” din Chifla, la cel din Mogoşoaia, sau in satul Rudeni şi-au adus contribuţia formaţiile (Continuare in pag. 3-a) Fănică Luca, artist emerit al R.P.R., și-a dat concursul la spectacolul ce a avut loc pe scena Casei prieteniei româno-sovietice Primul spectacol al de acrobaţi Marţi seara, Ansamblul de acrobaţi din R. P. Chineză, care se află în ţara noastră, a prezentat la Circul de Stat din Bucureşti, primul său spectacol. Au fost de faţă reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, ai Ministerului Culturii şi un numeros public. Au fost prezenţi reprezentanţi ai Ambasadei R. p. Chineze la Bucureşti. Acrobaţii chinezi au oferit un spectacol în care cele mai noi realizări ale circului modern se îmbină armonios cu străvechile tradiţii ale artei acrobatice chineze. Fiecare din numere reprezintă pentru spectatorii romîni o noutate. Artiştii chinezi dovedesc pe lingă o mare măestrie sportivă, o inepuizabilă fantezie. Tradiţionala jonglerie chineză cu iou-jouri, executată de Tien Suan-juan, Den Ansamblului din R. P. Chineză Ju-fu şi lao Hui-fu, a fost răsplătită cu ovaţii. Uimesc prin precizia, neprevăzutul, curajul şi frumuseţea execuţiilor, acrobaţiile executate cu prăjini fixe şi mobile, cu cercuri, numerele de echilibristică pe scaune, cu cilindri şi mingi, cu vase umplute cu apă, executate de Ciu Ţe-pin, Man Cai-io, lao Ţîn-ţe, Cin-In, Cin De-lin, Sin Fan-min, Sin Fan-îou, Cien Gien-sie, Pan Lien-i şi alţii. Numerele de jonglerie sînt minunate demonstraţii de îndemînare. Artiştii Lie Tie-ien, Lu Sun-in, Ciu Tze,npin, Tzen Fîn-jun execută mişcările cu o siguranţă impresionantă. Un mare succes au obţinut Imitatorii de sunete Sun Te şi Tou Tzi-cen. La sfârşitul spectacolului, spectatorii au făcut o caldă manifestaţie de simpatie artiştilor chinezi. (Agerpres). sărbătorirea zilei de 1 Plai la Moscova MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: La 1 Mai în Piaţa Roşie din Moscova a vut loc tradiţionala paradă militară. S-au întrunit pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai deputaţi ai Sovietelor Supreme ale U.R.S.S. şi R.S.F.S.R., miniştri, oameni de stat şi activişti pe tărîm obştesc, muncitori, colhoznici, oameni de ştiinţă, cunoscuţi oameni de cultură, generali ai forţelor armate ale U.R.S.S., membri ai corpului diplomatic, ataşaţi militari ai statelor străine. In Piaţa Roşie se aflau de asemenea numeroşi oaspeţi de peste hotare. Piaţa a îmbrăcat haina de sărbătoare. Pe faţada clădirilor din faţa Kremlinului se aflau portretele lui Karl Marx, întemeietorul comunismului ştiinţific, şi V. I. Lenin, întemeietorul partidului comunist şi al primului stat socialist din lume. La ora 10 dimineaţa, la tribuna Mausoleului s-au urcat conducătorii partidului comunist şi ai guvernului sovietic, întîmpinaţi de asistenţă cu aplauze prelungite. A început parada militară. Spre trupele aliniate în Piaţă s-a îndreptat, venind dinspre porţile Spaskî ale Kremlinului, mareşalul Uniunii Sovietice, G. K. Jukov, ministrul Apărării al U.R.S.S. Mareşalul Uniunii Sovietice, K. S. Moskalenko, comandantul parăzii, i-a ieşit în întîmpinare. G. K. Jukov, ministrul Apărării, şi mareşalul K. S. Moskalenko au trecut în revistă trupele, le-au salutat şi le-au felicitat cu prilejul zilei de 1 Mai. După trecerea în revistă a trupelor, G. K. Jukov s-a urcat la tribuna Mausoleului şi a rostit următoarea cuvîntare adresată trupelor, oamenilor muncii din Uniunea Sovietică şi oaspeţilor de peste hotare: Cuvîntarea lui G. K. Jukov Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Oameni ai muncii din Uniunea Sovietică ! Stimaţi oaspeţi de peste hotare! In numele şi din însărcinarea guvernului sovietic şi al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, vă salut şi vă felicit cu căldură cu prilejul zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii din toate ţările! Popoarele Uniunii Sovietice întîmpină anul acesta ziua de 1 Mai cu mult entuziasm şi însufleţire. Păşind neabătut pe calea indicată de marele Lenin, poporul sovietic a obţinut noi succese în construirea comunismului- Congresul al XX-lea al partidului comunist a elaborat programul grandios al unui continuu avînt puternc al economiei şi culturii patriei noastre, al creşterii bunăstării poporului sovietic. Măreţele perspective ale construcţiei comuniste întăresc unitatea necitită a partidului şi poporului, ridică şi mai mult spiritul politic activ al oamenilor sovietici şi îi însufleţesc la o muncă plină de abnegare în interesul puterii statului sovietic socialist. In hotărîrile istorice ale Congresului al XX-lea al partidului, poporul sovietic vede expresia înţelepciunii colective a partidului comunist care, sub steagul marxism-leninismului, conduce cu fermitate ţara noastră spre comunism. Oamenii muncii din marea Chină şi din toate ţările de democraţie populară întîmpină ziua de 1 Mai cu mari succese în construirea unei vieţi noi, socialiste. Cu fiecare an se întăreşte neîncetat marea comunitate a ţărilor socialismului, înfloreşte prietenia de nezdruncinat şi colaborarea dintre popoarele lor. Anul acesta, ziua de 1 Mai este sărbătorită sub semnul intensificării luptei oamenilor muncii din toate ţările pentru pace între popoare, pentru democraţie, libertate şi independenţă naţională. Poporul nostru doreşte să trăiască in pace şi prietenie cu popoarele tuturor ţărilor. In hotărîrile Congresului al XX-lea al partidului comunist se subliniază în mod deosebit că şi de acum înainte Uniunea Sovietică va urma neabătut principiul leninist al coexistenţei paşnice a statelor, indiferent de orînduirea lor socială. Guvernul sovietic continuă să lupte cu perseverenţă pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale, pentru stabilirea unor relaţii de prietenie între state, pentru extinderea legăturilor economice şi culturale pe bază de egalitate şi avantaj reciproc. Uniunea Sovietică confirmă prin fapte năzuinţa sa spre destinderea continuă a încordării internaţionale şi stabilirea încrederii între state. O mărturie a acestui fapt o constituie noile (Continuare In pag. 4-a) TASS transmite Ordinul ministrului ORDINUL MINISTRULUI APĂRĂRII AL U. R. S. S. MOSCOVA I (Agerpres). Apărării ai U.R.S.S. 1 MAI 1958 ORAŞUL MOSCOVA Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Astăzi, poporul sovietic şi forţele sale armate sărbătoresc într-o atmosferă de uriaş avînt politic şi în muncă, izvorît din hotărîrile istorice ale Congresului al XX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, ziua de 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii din toate ţările. Felicit efectivul armatei şi flotei cu prilejul zilei de 1 Mai. Urez tuturor ostaşilor sovietici noi succese in pregătirea de luptă şi politică. Pentru cinstirea acestei sărbători, ORDON: La 1 Mai să se tragă în semn de salut 20 salve de artilerie în capitala patriei noastre — Moscova, în capitalele republicilor unionale şi în oraşele-erou : Leningrad, Stalingrad, Sevastopol şi Odesa. Trăiască scumpa noastră patrie — Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste! Trăiască eroicul popor sovietic şi vitezele sale forţe armate! Trăiască scumpul nostru guvern sovietic ! Slavă Partidului Comunist al Uniunii Sovietice — organizatorul şi inspiratorul tuturor victoriilor noastre 1 Ministrul Apărării ,al U.R.S.S. I Mareșal al Uniunii Sovietice G. JUKOV din Capitală şi regiune A luat fiinţă o nouă cooperativă de credit şi economii Concert Au terminat însămînţatul porumbului Pe tarlalele gospodăriei agricole colective „Pătrunt desţelenit” din comuna Mircea Vodă, raionul Titu, porumbul a fost însăminţat. In cilişeul nostm, tractoristul fruntaş Alexandru Şandru, de la S.M.T. Titu, ajutat de colectiviştii Aurel Mirică şi Nicolae C. Constantin, seamănă porumb. CALARAŞI. (De la corespondentul nostru). — Sub îndrumarea organizaţiilor de baza şi a comitetelor executive ale sfaturilor populare, numeroşi ţărani muncitori din comunele Ciocăneşti, Dorobalatu, Ulmu, Rasca şi Cacomeanca din raionul Călăraşi au luat iniţiativa dea constitui cooperative de credit şi economii. Astfel, zilele trecute în prezenţa a mai multor ţărani muncitori a luat fiinţă cooperativa de credit şi economii „înfrăţirea“, cu sediul în comuna Ciocăneşti. La această cooperativă s-au înscris un număr de 290 membri cari au subscris un fond social de 58.000 lei. —O— Conferinţe Societatea pentru răspîndireaştiinţei şi culturii anunţă că joi la ora 19 va avea loc în sala Bibliotecii centrale universitare din Calea Victoriei 88, conferinţa „Impresii de la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Stockholm“, pe care o va ţine tov. Cristea Pantazi, secretar al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P.R.. După conferinţă va rula filmul „încărcătură periculoasă“. Tot joi la ora 18 va avea loc în cadrul Universităţii populare sala S.R.S.C. din str. Biserica Amzei nr. 57, conferinţa „Omul ca modelator al feţii pămîntului“, pe care o va ţine prof. univ. C. S. Antonescu. După conferinţă va rula filmul „Vînătoarea de balene“. In cîteva rinduri... DRAGANEŞTI VLAŞCA (de la corespondentul nostru). • Intr-una din zilele trecute au fost Inaugurate trei noi întovărăşiri agricole. In comuna Drăgăneşti a luat fiinţă cea de a doua întovărăşire, alcătuită din 30 de familii cu 27 ha. întovărăşirea din satul Tomuleşti cuprinde 13 familii de ţărani muncitori care muncesc laolaltă 16 hectare. Noua întovărăşire din comuna Răsuceni este a patra la număr şi o formează 14 familii de ţărani muncitori. • Folosind agregate de grape, tractoriştii Nicolae Tîrnăcop şi Ion Frăţilă, de la G.A.S. Topom au reuşit să depăşească normele de lucru zilnice la grăpatul griului. • De curînd, au luat fiinţă în comuna Răsuceni trei asociaţii simple pentru cultivarea de plante tehnice, două pentru cultivarea bumbacului, alcătuite din 81 de familii şi una pentru cultivarea sfeclei de zahăr formată din 60 de familii. Ţăranii muncitori Nedelcu Mărgărit, Radu Panait, Iancu Smeu şi Petre Mărgărit, au fost animatorii în munca de Îndrumare ce s-a desfăşurat. Miercuri seara, pianista poloneză Regina Smandzianka, laureată a celui de-al IV-lea concurs internaţional de pian „Chopin“ — care ne vizitează ţara în cadrul schimbului cultural dintre R.P.R. şi R.P. Polonă — a dat în sala Dalles un recital extraordinar care a cuprins: Sonata în re minor op. 31, nr. 2 și 32, Variațiuni în do minor de Beethoven, Șase studii și Sonata în s£ bemol minor de Chopin. Recitalul pianistei poloneze s-a bucurat de o caldă apreciere din partea ascultătorilor. Aparate de radio de cît mai bună calitate Muncitorii și tehnicienii de la întreprinderea „Electromagnetica" produc in prezent, printre altele, și aparatele de radio E. M. 541 „super"-„Electromagnetica". Muncitorii și tehnicienii de aici se străduiesc să termine înainte de data finală un număr cit mai mare de asemenea aparate şi de o calitate cit mai bună. Printre fruntaşii acestei întreceri se numără şi tovarăşul Ioan Păiş, pe care-l vedem în clişeul nostru executînd acordarea circuitului de înaltă frecvenţă la aparatele de radio amintite. I