Steagul Roşu, mai 1956 (Anul 3, nr. 650-674)

1956-05-03 / nr. 650

Pag 2-a "STEAGUL’ ROŞU ^AJi^^yro:c.-rn-vT-v--c»p_.pttty?«gjM^/lggBMPa»MgaMjgjgwiMM , Irr, mghmmmmm nw^am.m- '^.rrwvB'tmvBnamiiB* u.Awrwonw»c«wwMMMWMM»»Mw«MP*"»wMii(wyT»«r?qgg«Mg«wwnwwwr'i^MMMWMWWMBgg«>aM««g»«ww»»K|W|^t^ 1 sărbătorirea zilei de­­ mâi­ne­ . —............. ■— ........ b­­­ir I In oraşul Giurgiu GIURGIU. (De la corespondentul nostru). — împodobită sărbătoreşte sala de festivităţi a casei da cultură, a primit cu ospitalitate cale cîteva su­te de cetăţeni ai oraşului Giurgiu, participanţi la adunarea festivă închi­nată zilei de 1 Mai. Printre ei se găseau numeroşi muncitori frun­taşi în producţie de la Atelierele Navale, fabrica de zahăr „Popa Şapcă”, fabrica de conserve ,,Fruc­­tonil”, membri ai cooperativelor de­­producţie meşteşugărească, etc. Ora 10,45. La masa prezidiului iau loc tovarăşii: Cornel Băjenaru mem­bru al biroului comitetului regional de partid Bucureşti, Gheorghe Simi­­nea, prim secretar al comitetului raio­nal de partid Giurgiu, Apostol Gheor­­ghe,­ preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional, Ivanca Ciorănidescu fruntaşă în producţie la fabrica de conserve „Fructonil”, Ma­rin Dinu, director la S.M.T. Băneasa şi alţii. Fanfara intonează imnurile de stat ale R.P.R. şi U.R.S.S. Tova­răşul Gh. S­imin­ea deschide adunarea dînd­ cuvîntul tov. Cornel Băjenaru. După o scurtă expunere a împrejură­rilor internaţionale în care se sărbă­toreşte în anul acesta ziua de 1 Mai, vorbitorul trece în revistă cuceririle obţinute de poporul nostru sub con­ducerea înţeleaptă a partidului. Vor­bind despre felul în care oamenii muncii din oraşul şi raionul Giurgiu au întîmpinat ziua de 1 Mai, vorbito­rul a spus: „Numeroase sunt succe­sele pe care le-au obţinut în produc­ţie muncitorii din întreprinderile, coo­perativele meşteşugăreşti şi organi­zaţiile comerciale din oraşul Giurgiu, în cinstea măreţei sărbători. Sporin­­du-şi eforturile în întrecerea socialis­tă, muncitorii şi tehnicienii de la fa­brica de cărămidă au realizat planul de producţie pe luna aprilie în numai 21 de zile. Asemenea lor meşteşugarii­­ cooperativei „7 Noiembrie” au înde­plinit planul pe aprilie cu 10 zile îna­inte de termen. In ajun de 1 Mai, în întreprinderile din Giurgiu au avut loc însufleţite schimburi de onoare, care s-au încheiat cu rezultate demne de luat în seamă. La Atelierele Nava­le, în ziua schimbului de onoare, pla­nul de producţie pe întreaga între­prindere a fost realizat în proporţie de 102,2 la sută, iar productivitatea mun­cii a crescut cu 118 la sută. Numeroşi muncitori au reuşit să depăşească cu mult sarcinile de plan. Strungarul Ion Niţă a realizat în ziua schimbu­lui de onoare 3 norme de lucru, iar Aurică Marin şi Ion Negreanu au de­păşit normele zilnice cu 150 la sută. Muncitorii Petre Tancof, Nicolae Tă­­nase şi alţii de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă” au obţinut cele mai frumoase rezultate în întrecerea so­cialistă pornită în cinstea zilei de 1 Mai. Colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale de pe ogoarele raionului au înregistrat de asemenea succese însemnate în lupta pentru recolte mari. Membrii gospodăriilor agricole co­lective din comunele Putineiu şi Ghiz­­daru au terminat însămînţatu­l cultu­rilor din prima şi a doua epocă. In întrecerea patriotică pornită intre co­mune, cele mai bune rezultate le-au obţinut ţăranii muncitori din comuna Putineiu, care urmînd pilda colecti­viştilor, au reuşit să se situeze în fruntea raionului”. In după amiaza zilei, forma­ţiuni artistice de amatori­eri la fabri­ca de zahăr „Popa Şapcă”, A.N.G., „Fructonil”, Casa Pionierilor, etc. au prezentat programe artistice în faţa unei numeroase asistenţe. La Roşiorii de Vede ROŞIORII DE VEDE. (De la co­respondentul nostru). — De 1 Mai, oraşul Roşiorii de Vede a fost împo­dobit sărbătoreşte. Peste tot se pu­teau vedea drapele, lozinci, ghirlande de flori. In orele dimineţii din toate colţurile oraşului oamenii muncii au pornit în grupuri compacte spre cen­tru. La ora 9, în faţa tribunei din , centrul oraşului, s-au adunat sute de cetăţeni. Prima sosită la miting a fost co­loana muncitorilor de la Centrul Me­canic Roşiori. Ei raportează cu mîn­­drie partidului că în cinstea zilei de 1 Mai planul de producţie pe iurta aprilie a fost realizat în proporţie de 142 la sută. Alături de ei se află şi muncitorii de la Depoul C.F.R., care şi-au îndeplinit planul de­­producţie pe luna trecută în proporţie de 106,3 la sută. Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la acest depou se mîn­­dreşte cu muncitori harnici ca Dumi­tru Biboiu, Marin St. Ion, Radu Boboc şi Marin Stănescu, mecanici de locomotivă, care împreună cu fo­­chiştii respectivi au realizat în cin­stea zilei de 1 Mai o economie de peste 60 tone combustibil. Cu însemnate succese în­ muncă­ s-au rezentat la miting şi colectivele în­­repriniderilor „Furnalul roşu“,­­ „C.A.M.“, „Fabrica de ulei“, „Ţesă­­toria Teleorman“, etc. La miting au venit şi oamenii muncii de pe ogoarele raionului care au terminat însămînţatul culturilor de primăvară. Muncitorii de la G.A.S. „Dumitru Marinescu“ din comuna Belitori, folosind fiecare zi bună de lucru în cîmp, au terminat în ziua de 27 aprilie complet însămînţatul, iar membrii gospodăriilor agricole colective „Drumul păcii“ din satul Merişani şi „Timpuri Noi“ din comu­na Belitori au terminat însămînţările de primăvară la 30 aprilie. Cuvîntul­­ de­­deschidere a mitingu­lui a fost rostit de tov. Constantin Predescu, prim-secretar al comitetului raional de pa­rtid. Tov. Vasile Chiva, membru al biroului comitetului re­gional Bucureşti al P.M.R. a vorbit apoi despre însemnătatea zilei de 1 Mai. Participanţii au ovaţionat înde­lung pentru Partidul Muncitoresc Romín, pentru guvernul Republicii Populare Romíne. Pînă seara tîrziu, oamenii muncii din oraşul şi raionul Roşiorii de Vede au participat la manifestările cultura­le organizate în pădurea din margi­nea­­ oraşului şi în parcul „23 Au­gust“, sărbătorind astfel prin cîntec şi veselie măreaţa zi de 1 Mai. La Palatul Pionierilor . Sute d­e pionieri din Capitală au­­­­erticipat duminică după amiază, la Sfatul Pionierilor la adunarea festi­vă închinată zilei de 1 Mai şi celei de a VlI-a aniversări a organizaţiei de pionieri din R.P.R. A luat cuvîntul Florida Lupeş, se­cretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. Bucureşti. Au vorbit apoi scriitoarea Veronica Porumbacu, şi fruntaşul în producţie Traian Diaconescu de la întreprinderea „Electromagnetica", care au adus un cald salut pionierilor, urîndu-le noi şi frumoase succese la învăţătură şi în întreaga lor activitate. Strădaniile sculptorului L­a început privirile fug grăbite vrind să cuprindă totul dintr-oda­­tă. Şi statuetele ce tronează pe con­sole şi sportivii de diferite dimensi­uni turnaţi în bronz, piatră sau gips şi vasele din lut şi balerina surprin­să într-o mişcare graţioasă. Apoi se opresc, şi stăruie îndelung asupra bustului din mijlocul atelieru­lui. E ultima lucrare a maestrului E. ducă: bustul compozitorului Enescu. Prin luminatorul din tavan razele soarelui umplu încăperea, răsfringîn­­du-se și învăluind sculpturile intr-o haină ce se pare că le pune mai bine în valoare trăsăturile. Dar această taină a luminii este numai una din­tre cele ce le afli odată cu scurgerea anilor, cu experienţa ce ţi-o dau lu­crările reuşite şi cele nereuşite. Am fost curioasă să ştiu cum a în­ceput să sculpteze Eugen Ciucă, la care interlocutorul mi-a dat detalii. — „O tntîmplare s-ar putea numi. începusem cu pictura, dar nu-mi dădea satisfacjii pe care mai tîrziu am început s-o lnt finisind o sculp­tură. Rămăsese niște lut de la o sobă. L-am luat în mină și am în­ceput, nu joacă să-i dau diferite for­me şi am văzut că prindea viață­­„Gluma" s-a îngroşat cu timpul şi am părăsit şevaletul, consacrîndu-mă sculpturii. Asta se petrecea prin 1929—1930 şi de atunci am început şi studiul. Trebuie neapărat să stă­­pîneşti perfect o serie întreagă de cun.. .‘:nţe printre care un rol princi­pal il are studiul anatomiei artistice". Sistemele de lucru diferă de la ar­tist la artist. E. Ciucă nu foloseşte modelul decit pentru perfectarea a­­numitor mişcări. — „Nu pot pretinde săritorului cu prăjina de pildă să-mi pozeze ore şi zile întregi in poziţia ce vreau s-o redau în lucrarea respectivă. Numai atunci cind nu sunt sigur de inserţia unui muşchi, de poziţia claviculei, pun modelul in poziţia necesară". Astfel se explică şi iluzia de mobi­litate ce se desprinde din lucrările sculptorului E. Ciucă. La procedeul acesta contribuie în mod hotăritor metoda lui de creaţie. Spre deosebire de alţi sculptori, el nu foloseşte de­senul cind porneşte la realizarea unei lucrări. E. Ciucă meditează asupra imodelului pină ce îi devine într-atît de familiar Incu­ capătă o imagine precisă asupra lui. Dispunind de un vocabular plastic suficient, realizarea devine un lucru facil. In parcurile „23 August", „Dina­mo", pot fi văzute multe statui re­­prezentind fotbalistul, înfiptătoarea, etc. Ele aparţin lui E. Ciucă. Dacă este întrebat de ce figurează în te­matica lui la loc de frunte ciclul sportiv răspunde: — „Consider ca o condiţie esen­ţială in reuşita unei lucrări ca artis­tul să cunoască însuşirile, trăsăturile specifice ale modelului. Eu am prac­ticat mult sportul, diferitele lui ramuri imi sunt foarte familiare. Numai aşa m-am încumetat să le dăltuiesc, aşa am ajuns chiar la tipologia lor. In lucru, în faza iniţială am un sticlar. Numai după ce am învăţat să ţin lo­pata, să intru in haina personajului ce-l sculptez, am purces la executarea lui". ...Şi privirile alunecă mai departe, alteori zăbovesc asupra sculpturilor din atelier. E. Ciucă a fost harnic anul acesta. A realizat deja două lucrări mari, dintre care una este bustul „Enescu". Bustul marelui compozitor e deja sinteza strădaniilor lui Ciucă pentru că înainte de a-l realiza a făcut o serie de machete, a concurat şi pen­tru monumentul lui Enescu unde lu­crarea a fost menţionată. L-a preo­cupat mult figura marelui muzician. Şi a reuşit să ne dea pe Enescu ca pe o mare forţă, în toată plenitudinea puterilor, intr-adevăr ca un mare artist. LELIA FLORIAN George Enescu, ultima sculptură realizată de E. Ciucă Ne scriu corespondenţii voluntari Din realizările feroviarilor Prin folosirea rezervelor interne Colectivul de muncitori şi tehnicieni al Depoului Bucureşti-Triaj antrenat in întrecere socialistă a reuşit în ulti­mul timp să obţină frumoase reali­zări în producţie. Au fost remorcate 15 trenuri cu supra­tonaj şi s-a reali­zat o economie de 400 tone combus­tibil convenţional. Datorită aplicării unor m­ăsuri tehnico-organizatorice ca ■de pildă, construirea unui cuptor pen­tru încălzit piese mari şi a unui cup­tor pentru cimentat piese, productivi­tatea muncii a crescut în această de­cadă cu 5 la sută faţă de angajamen­tul luat. Prin îngrijirea atentă a lo­comotivelor şi prin folosirea metode­lor sovietice Lunin şi Papavin, parcur­sul mediu kilometric a crescut cu 7 la sută iar reparaţia locomotivelor între două spălări, a fost redusă cu 16 la sută. In această perioadă aplicarea metodelor înaintate a luat un avînt deosebit. Astfel, mișcarea cincisutistă s-­a extins de la 40 la 45 locomotive, gospodărirea chibzuită de la 36 la 39 locomotive, iar plănul financiar pe lo­comotivă de la 48 la 50 locomotive. In Loturi individuale De curînd comitetul executiv al­ sfa­tului popular al oraşului Giurgiu, a pornit o largă acţiune pentru identifi­carea terenurilor virane spre a putea fi date în folosinţă. Pînă acum s-au identificat terenuri în suprafaţă de 173.589 m.p. care au fost parcelate şi date spre folosinţă muncitorilor şi funcţionarilor de la A.N.G., C.F.R. şi alte întreprinderi din oraşul Giurgiu ce ■au solicitat asemene­a terenuri spre a fi cultivate cu diferite legume şi zari zavaturi. Această iniţiativă menită să asigure o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii din oraşul nostru este sprijinită cu multă căldură de co­mitetele de întreprindere ale diferitelor instituţii care au şi întocmit tabelele de cei ce solicită terenurile respective. TRAIAN BARBALATA ★ De cîţiva ani încoace, numeroase fa­milii din cartierul Tei au primit mici loturi de pământ repartizate de sfatul popular raional. Gospodarii care le-au îngrijit în toată perioada verii au fost răsplătiţi cu importante cantităţi de legume şi zarzavaturi, care au ser­această perioadă a mai luat fiinţă încă o brigadă de calitate. Printre cei care se află în fruntea întrecerii sunt frun­taşii Ion Urzică, N. Andreiaş şi Nico­­lae Cucu, mecanici de locomotivă, pre­cum şi fochiştii Marin Cosma, Marin Călin şi alţii. ION POPESCU —6— Preocupaţi permanent de creşterea productivităţii muncii, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii „Tehnica Tex­tilă“ s au străduit să găsească un pro­cedeu care să înlăture greutăţile ce le întîmpinau la transportul materiale­lor de la magazie la secţia de prepa­raţii (care se găseşte la etaj). Aceste greutăţii frînau bunul mers al produc­ţiei deoarece fiecare muncitoare era nevoită să-şi părăsească maşina pen­tru a-şi procura materialele respective. • DOMNEŞTI. Pentru ţăranii mun­citori din comuna Malii Spart, raio­nul Domneşti, a constituit o mare bucurie vestea că la căminul cultu­ral din localitate rulează filmul so­vietic „Cazacii din Cuban". In prima seară, acest film a fost vizionat de peste 300 spectatori. A doua seară nu­mărul acestora a crescut cu mult. DUMITRU NASTAILA • URZICENI, Brigada artistică de pe Ungă căminul cultural al comunei Moldoveni, din raionul Urziceni, a prezentat zilele trecute în faţa unui numeros public piesa de teatru „Gla­sul poporului". Printre artiştii ama­tori se remarcă tinerii Constanţa Ne­­delcu, Ion Brăileanu, Constantin Voi­­cu şi alţii, care au interpretat cu talent rolurile personajelor din pie­să. De acelaşi succes s-au bucurat şi dansurile populare „Ca la Breaza”, jocul original „Sârba de la Moldo­veni" şi altele care au fost apreciate cu multă bucurie de cei peste 400 spectatori. CONSTANTIN CHIRIAC" Dar iată că soluţia a fost găsită. To­varăşul ing. Eremia Lep şi tov. Duţă Ştefan, cu sprijinul conducerii între­prinderii, au luat măsuri pentru con­struirea din­ rezerve interne a unui as­censor cu ajutorul căruia să se facă transportul materialelor. Punerea lui în funcţiune aduce întreprinderii o e­­conomie de circa 60.000 lei şi contri­buie la creşterea productivităţii muncii. ION VASILESCU ALEXANDRIA. Brigada artistică de pe lingă căminul cultural din co­muna Vităneşti, se pregătește intens pentru a participa la faza intercomu­­nală ce are loc în cadrul celui de al IV lea concurs al echipelor de artiști amatori. Zilele trecute cei aproape 400 spectatori au apreciat cu multă căldură programnul artistic prezentat de artiştii amatori pe scena căminu­lui cultural din localitate. Programul a fost compus din cîntece, dansuri populare originale precum şi o sce­netă satirică legată de campania de însămînţări. Colectivul căminului cul­tural în frunte cu tov. Ilie Drăguşin (director), a contribuit într-o mare măsură la îmbogăţirea acestui pro­­gram artistic. LUCIAN ANCU Odată cu sosirea primăverii cind oamenii muncii de pe ogoare por­nesc cu avînt la desfăşurarea munci­lor agricole, artiştii amatori ai că­minului cultural ,,Pavel Tcacenco“ din comuna Pantelmon pregătesc temei­nic un nou program artistic, legat de viaţa oamenilor din comună. In cu­rînd colectivul artiştilor amatori ai căminului va prezenta piesa „Cresc oameni noi“ de Mihail Leonard care înfăţişează viaţa nouă pe care o duc astăzi ţăranii colectivişti. In vederea participării la concursul echipelor ar­tistice de amatori ale căminelor cul­turale, echipa de dansuri populare formată din copii în vîrstă de 10-12­ ani se pregăteşte să se prezinte, cu un program reuşit. Colectivul cămi­nului cultural ,,Pavel Tcacenco“ for­mat din 50 de tineri dă dovadă de multă seriozitate în ceea ce priveşte participarea la repetiţii, iar roadele muncii apar tot mai evidente. PETRE BUZATU Creşte Măsurile tehnico-orga­­nizatorice aplicate în tri­mestrul I al anului aces­ta de către „Uzinele Ro­mâne de Pîslă“ au făcut ca odată cu încheierea a­­cestei etape să se înre­gistreze realizări care fac cinste colectivului de muncitori și tehnicieni de aci. Așa de pildă montarea utilajelor pentru produce­rea unui nou sortiment de productivitatea pîslă pentru garnituri de carde, mecanizarea tăie­rii perniţelor de ungere, intensificarea controlului tehnic pe faze de fabrica­ţie precum şi o mai bună organizare a întrecerii so­cialiste a făcut ca pe tri­mestrul I planul produc­ţiei globale să fie depă­şit cu 20 la sută. Colecti­vul nostru luptînd­ per­manent pentru mărirea productivităţii muncii, a muncii înregistrat o creştere a ei cu 5,3 la sută faţă de trimestrul IV al anului trecut, îmbunătăţind şi calitatea produselor cu 1,5 la sută. In fruntea a­­cestor realizări sunt tova­răşii : Wilhelm Nemeret­­zky, Elsabeta Gagiu, pre­cum şi tehnicienii Gheor­ghe Munteanu şi P. Ca­rol. GHEORGHE CHERAN Activitate culturală 98 la suta Munca politică dusă de la om la om a făcut ca tot mai mulţi ţărani muncitori din comuna noa­stră să se convingă de superiori­tatea lucrării pămintului în comun cu mijloace mecanizate. In prezent în comuna Gruiu sunt 4 întovărăşiri agricole în care au intrat 98 la sută din ţăranii muncitori existenţi în co­mună, întovărăşiţii se străduiesc a­­cum să realizeze la timp însămînţă­rile din primăvara aceasta. Ei sunt sprijiniţi în lucrările lor de mecani­zatorii de la S.M.T. Bud­eşti. ION BADARAU pentru cultivatori vii aprovizionării gospodăriei lor. Mulţi dintre cetăţenii cultivatori au re­uşit să şi vîndă din aceste recolte. Experienţa anilor trecuţi face ca în anul acesta tot mai multe familii din cartierul nostru să solicite sfatului popular repartizarea unor asemenea parcele. Gospodarii şi-au procurat din timp seminţele şi răsadurile de care au nevoie pentru ca să înceapă lucră­rile. I. UNGUREANU Să grăbim ritmul însămînţărilor! Succesele mecanizatorilor din brigada a Vll-a Pe mecanizatorii din brigada a Vll-a de la S.M.T. Bogdana i-am în­­tilnit zilele trecute pe tarlalele gos­podăriei colective „6 Martie" din co­muna Crucea raionul Călăraşi. Era într-o după-amiază, vîntul străbătea uşor cîmpia întinsă a Bărăganului. La vagonul­ dormitor se făceau pre­gătiri pentru lucrul de noapte. Şeful brigăzii Axinte Deacu şi pontatorul alimentator Ion Bordei discutau des­pre lucrările ca­re mai aveau. La executat colectivei din Crucea. După citeva momente, din vagonul dormi­tor a coborit mecanizatorul Constan­tin Gheorghe. Apoi, după scurt timp au ieşit Petre Vasile şi Ştefan Bo­­doi. — Voi veţi lucra în noaptea aceas­ta pe tarlaua bumbacului, colo unde colectiviştii au împrăştiat gunoi de grajd, le-a explicat şeful brigăzii. Acum, e timpul să vă revizuiţi maşi­nile ca in timpul nopţii să nu se o­­prească cumva. Trebuie să ne stră­duim să evităm timpii morţi pe cit posibil. Sub îndrumarea brigadierului, me­canizatorii începură a gresa şi alimen­ta tractoarele . Timpul bun de lucru trebuie fo­losit cu chibzuinţă. De aceea noi am hotărit ca noaptea să facem arături iar ziua sa însămințăm, ne-a explicat tractoristul Gheorghe Constantin. Curînd zgomotul tractoarelor spin­tecă văzduhul. Apoi după ce mecani­zatorii le făcură proba, porniră pe lo­turile indicate de șeful brigăzii. Pe fe­ţele lor ,se vedea aceeaşi bucurie, a­­ceeaşi dragoste de muncă avuntată ca şi în campaniile agricole precedente cînd pe tarlalele gospodăriilor colec­tive, întovărăşirilor agricole sau pe loturile ţăranilor individuali şi-au adus faima lor de adevăraţi meşteri ai lucrării pămintului. Ei sunt acei care de vreo cîţiva ani lucrează pă­mântul colectivei „6 Martie” şi al mul­tor ţărani muncitori cu gospodării individuale din Crucea. Anul trecut colectiva a dobindit in medie la hec­tar 2.000 kg. griu, 2.800 kg. orz, 3.600 kg. porumb boabe şi mari sporuri la toate celelalte culturi. S-a legat strins prietenia intre n. şi colectivişti. S-au înfrăţit in lupta ce o dau pentru sporirea pro­ducţiei la ha. Şi acum, flăcăii aceştia din brigada a Vll-a se iau la întrece­re cu timpul şi lasă în urmă cu mult normele fixate. Toţi lucrează după metoda graficului orar şi cu pluguri cărora le-au adaptat a patra brazdă. La fiecare zece ore de lucru, mecani­zatorii Ştefan Bodot, Petre Vasile şi Ifrim Constantin depăşesc normele cu 60—65 la sută făcînd lucrări de bună calitate şi­ Inregistrînd însemnate e­­conomii de carburanţi şi lubrefianţi. Acum, graficul brigăzii arată că ei şi-au îndeplinit planul în proporţie de 75—80 la sută iar fruntaşul brigă­zii, Gheorghe Constantin şi-a reali­zat planul in procent de 97 la sută. Cînd am plecat, întunericul nopţii pătrunsese de-a binelea în Bărăgan, colectiviştii din Crucea se pregăteau de plecare dar mecanizatorii din­ bri­gada a Vll-a continuau să are sub lumina puternică a farurilor de la tractoare. D. SITARU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Călăraşi Atunci cind Dacă în aceste zile, ai putea cuprin­de într-o singură privire raionul Ol­teni, ai întreba cu jus­tificata mirare : De ce însămînțăriile de primăvară sînt rămase în urmă ? Doar tehnicienii sînt în comune, iar întreg comitetul executiv al sfatului popular raional se află pe teren pentru a da îndru­mări. Cum de au realizat doar 47,3 la sută pînă la 29 aprilie? Dar adîncind acest aspect se va putea cunoaşte felul cum tehnicienii muncesc, felul cum dau îndrumări ţăranilor munci­tori, metoda de a controla activitatea sfaturilor populare comunale, de că­tre conducerea comitetului executiv raional. Iată-l pe tehnicianul Paul Sterschi din comuna, Băbăiţa — unde s-a în­­sămînţat doar 8 la sută — care zil­nic iniţiază noi planuri de muncă, în­tocmeşte situaţii, referate, procese verbale, fără a uita ca în toate aces­tea să găsească scuze pentru defec­tuoasa muncă ce se duce aici. In ace­eaşi situaţie se complace atît organi­zaţia de bază cit şi sfatul popular comunal, care nu caută să-i antreneze pe comunişti şi deputaţi în lucrările agricole ale acestei campanii. De asemeni, in comuna Olteni — unde s-a însămânţat 5 la sută — tehnicienii Hie Filip şi Ghiţă Marin nu mani­festa nici cel mai mic interes pentru a da o îndrumare cît mai calificată celor de pe ogoare. Din contră, sub diferite motive ei se eschiveză de la sarcinile ce le revin, iar atunci cînd sînt puşi în situaţia de a ajuta pe careva se mulţumesc să emită păreri generale despre importanţa campaniei, despre îndatoririle celor de pe ogoare. Aceeaşi comportare o au şi tehnicie­nii Sorică Stan din comuna Talpa, Oprea Baroiu din comuna Gălăteni, Iile Badea din comuna Necşeşti, co­mun­e unde însămînţările sînt reali­zata în proporţie de 10—17 la sută. Cu tot atît de puţină răspundere, muncesc şi preşedinţii sfaturilor populare comunale din Licurici, Scur­­tu, Gălăteni, Frăsinet, Olteni şi altele, în aceste sectoare nu s-a mers pe lnia antrenării în muncile agricole de campanie, a deputaţilor pentru ca aceştia să fie exemple demne de ur­mat, nu au fost mobilizaţi salariaţii sfaturilor __ pentru a intensifica ritmul de însămînţare.^ La acestea se adau­gă şi slaba­­activitate a organizaţiilor de bază, exemple oferindu-ne cele din comunele Talpa. (secretar Dracea Radu) Olteni (secretar Bratu Marin) Băbăiţa (secretar Pistol Marin). Faţă de aceste lipsuri care frî­­nează îndeplinirea planului de însă­­mînţări, comitetul executiv al , sfatu­lui popular raional, a adop­tat o atitudine plină de for­malism. Astfel, conducerea a ho­­tărît să controleze activitatea a tuturor comunelor. Şi cum aveau la dispoziţie mijloace de transport, în grup, preşedintele, secretarul, cei doi vice­preşedinţi şi­­ inginerii au plecat pentru îndrumări. Oprindu-se cel mult o oră în fiecare comună s-au mulţumit să ceară diferite si­tuaţii, să traseze sarcini şi apoi să plece. Despre un adevărat control pe teren, despre o îndrumare practică, nici vorbă. Frici în inspecţie erau plecaţi inginerii Patrichi, Coşme’­eaţă, ei n-au dat nici o îndrumare califi­cată atît ţăranilor muncitori cit şi tehnicienilor agricoli. Un exemplu edi­ficator îl avem în acest sens în co* m­una Băbăiţa, unde porumbul se în* sămîntează contrar regulilor agroteh­nice — pe cîrlani — fără ca cei în drept să ia vreo măsură. Uşurinţa şi formalismul controlului şi îndrumărilor, date de către com­i­tetul executiv al sfatului popular raional Olteni, — preşedinte Teodor Crăciunescu — se răsfrîng în mun­ca de zi cu zi a sfaturilor populare comunale care în nici o zi nu au reu­şit să realizeze viteza zilnică de în-' sămînţări planificată. Privind în ansamblu, felul cum co­mitetul executiv raional Olteni, a în­ţeles să îndrume munca lucrărilor a­­gricole de primăvară, este explica­bilă rămînerea în urmă a acestui ra­ion. Cauzele sînt determinate de de­fectuoasa muncă politico-organizatori­­că desfăşurată de organele de partid şi de stat, de lipsa antrenării ţăranilor muncitori în lucrările agricole de primăvară. De asemenea nu s-a cău­tat să se popularizeze succesele obţi­nute, de comunele fruntaşe, ca Depa-­ raţi, Orbească, unde munca politică, s-a împletit armonios cu cea organ­i­zatorică. Faţă de această stare de lucruri se impune de urgenţă ca în­treg aparatul de partid şi de stat, să treacă la mobilizarea ţărănimii muncitoare pentru ca aceştia să fo­losească din plin fiecare zi de muncă, să utilizeze întreaga capacitate de lucru a atelajelor şi maşinilor agri­cole, asigurînd prin aceasta o spo­rită recoltă la hectar.­­ MIRCEA MARINESCU lipseşte controlul pe teren A apărut: „Lupta de clasă” nr. 4—aprilie 1956 In acest număr, „Lupta de. clasă“ publică editorialul „Leninismul, stea­gul atotbiruitor al oamenilor muncii de pretutindeni“ precum şi articolul redacţional „1 Mai — Ziua solidarită­ţii internaţionale a clasei muncitoare“. In revistă mai sunt publicate artico­lele : „Idei leniniste de arzătoare actu­alitate" de M. Cernea, „Industria pe­troliferă în al 2-lea plan cincinal al R.P.R." de L. Dumitru, „Cu privire la sarcina făuririi economiei socialiste unitare" de Șt. Voicu, „Pentru întări­rea rolului de organizator colectiv, pentru o mai mare combativitate a pre­sei în domeniul construcţiei economice" de V. Pop şi „Despre economia capi­talismului postbelic“ de E. Varga. La rubrica „Din experienţa muncii de partid“ e publicat articolul „Mun­ca de primire de candidaţi şi noi mem­bri în partid" de C. Anca, precum şi informaţii de partid. Numărul 4 al „Luptei­ de clasă“ mai cuprinde rubricile: „Pe teme actuale“, „Scrisori către redacţie“, „Pe urmele materialelor publicate în revistă“. fl = In... cursă! ==—H* In loc să folosească atelierul mobil în sprijinirea brigăzilor de tractoare care au avut nevoie de piese şi reparaţii în drop, şoferul Victor Diaconescu de la S.M.T. Bîtoasa îl folosea împreună cu mecanicii atelierului, la transportul de... pasageri, între Slo­­bozia-Mindra — Tr. Măgu­rele şi retur, pentru care încasau bani. — Gata la urmă?... — Ai puţină răbdare. Mai am de luat nişte „piese"... Desen de V. VASIUS 1 —1 ■” gr-' — ■■>-1 e«)i I n ziua aceea, tovarăşul Con­stantin Ţapu, şeful secţiei dru­muri a sfatului popular raio­nal Giurgiu, nu se simţea tocmai bine. Puse capul pe birou in nă­dejdea că o să-i treacă, dacă stă niţel nemişcat. — Tovarăşe Ţapu, sunteţi chemat la preşedinte... Respectuos, şeful secţiei dru­muri se prezentă in cabinetul to­varăşului preşedinte. Acesta, bine­voitor ca întotdeauna­, ii făcu semn să ia loc, după care ii anunţă: — Iei şareta şi te repezi pină la Găujani, în problema... — Nu, vă rog! îşi întrerupse şe­ful, tovarăşul Ţapu, tremurind ca scuturat de friguri. Oriunde mă duc, numai acolo nu! Doar ştiţi si dvs. in ce stare e şoseaua aia. Ar insemna să fac şi eu şi caii o baie de nămol, brrr... — Bine, dar e absolut necesar să te duci acolo — căută să-l con­vingă preşedintele. — Tovarăşe preşedinte, — argu­mentă iar cu ton rugător celălalt — gindiţi-vă că pe şoseaua aia mai e şi pîrdalnicul de pod de la intra­rea in comuna Mala. A rezistat el in starea asta trei ani, dar cine ştie... dacă se rupe de tot cînd trec eu? — A, podul de la Mala? Parcă trebuia să-l repare întreprinderea regională de construcţii nr. 4. Dacă nu uit, s-au alocat şi fondu­rile respective. — Se repară! Se repară negre­şit! oftă tovarăşul Ţapu. între­prinderea tărăgănează insă mereu să înceapă lucrările. — De ce nu te duci pină acolo să dai imbold la lucru? — Păi nu v-am spus? Nu mă lasă pirdalnica de şosea! Ce, vreţi să cad prin vre­ o groapă? să-mi rup hainele ? Preşedintele sfatului popular ra­ional nu răspunse, părind că-şi a­­dună glndurile. Apoi, parcă amin­­tindu-şi de ceva, ii propuse: — Atunci, du-te barem in comu­na Vieru sau la Putineiu... — Nu, vă rog. Oriunde mă duc, numai acolo nu! Eu nu pot merge dacă vreţi, decit in comunele care sint pe calea ferată. De pildă la Daia, la Ghizdaru, la Băneasa... In alte locuri nu mă lasă... drumurile. Uitaţi că nici ceilalţi activişti ai sfatului popular raional n-au mers in iarnă acolo din cauza drumu­rilor proaste? — Am găsit soluţia, zimbi preșe­dintele. O să faci un drum pînă in satul Bălănoaia, să... — Oriunde mă duc, numai acolo nu ! Pentrucă, ce mi-e șoseaua spre Găujani, ce mi-e asta? — Bine dragă, parcă C.F.R.-ul dăduse pietrișul de la terasamen­­tul de pe fosta linie ferată Giur­­giu-Bâlănoaia pentru pavarea ace­stei şosele... — Asta-i adevărat. Dar sfatul popular comunal Turbatu, de care ţine satul Bălănoaia, nu se învred­niceşte să-l ridice de acolo. — Şi dumneata de ce nu-l scu­turi pe preşedinte? Tovarăşul Ţapu clătină din cap cu regret: — Păi ar însemna să fac un drum pină acolo. Şi pe o asemenea şosea, mai bine lipsă... Că eu ori­unde mă duc, numai acolo nul — Vasăzică, preşedintele are no­roc cu drumul prost. Altfel i-ai a­­răta dumneata. — I-aş arăta, zău că l-aş arăta, tovarăşe preşedinte/ Pe cuvîntul meu de şefi Şi ştiţi doar, orice cu­­vint de al meu... — Rămine pe hirtie, cînd e vor­ba de angajamente. De cite ori vine vreo sărbătoare, aşteptăm să ne angajăm să refacem drumuri­le. Iar după ce trece sărbătoarea respectivă, aşteptăm să vină alta, ca să facem alt angajament. Aşa nu mai merge, tovarăşe Ţapu, ţi-o spun deschis! — se indirji pre­şedintele sfatului popular raional Giurgiu. Dacă nu iei măsuri pentru amenajarea drumurilor proaste în termen de două săptămini, să ştii că o să stau altfel de vorbă cu dumneata!... ...In clipa aceea, tovarăşul Ţapu deschise ochii. Se găsea in biroul său. Vasăzică, discuţia cu preşe­dintele se întîmplase doar în timp ce aţipise cu capul pe masă, îşi zimbi: „Bine că dispoziţia dată de preşedinte pentru repararea dru­murilor a fost numai un vis." Noi însă oftăm. Ce păcat că dispoziţia asta a fost un simplu vis, şi că tovarăşul preşedinte cl sfatului popular ra­ional Giurgiu nu este si in realitate hotarit in această problemă. V. D. POPA A. NEDELCU ■ îîb-IwJsj m__I iw­n ■ — Drumurile tovarășului Țapu

Next