Steagul Roşu, mai 1956 (Anul 3, nr. 650-674)
1956-05-03 / nr. 650
Pag 2-a "STEAGUL’ ROŞU ^AJi^^yro:c.-rn-vT-v--c»p_.pttty?«gjM^/lggBMPa»MgaMjgjgwiMM , Irr, mghmmmmm nw^am.m- '^.rrwvB'tmvBnamiiB* u.Awrwonw»c«wwMMMWMM»»Mw«MP*"»wMii(wyT»«r?qgg«Mg«wwnwwwr'i^MMMWMWWMBgg«>aM««g»«ww»»K|W|^t^ 1 sărbătorirea zilei de mâine . —............. ■— ........ bir I In oraşul Giurgiu GIURGIU. (De la corespondentul nostru). — împodobită sărbătoreşte sala de festivităţi a casei da cultură, a primit cu ospitalitate cale cîteva sute de cetăţeni ai oraşului Giurgiu, participanţi la adunarea festivă închinată zilei de 1 Mai. Printre ei se găseau numeroşi muncitori fruntaşi în producţie de la Atelierele Navale, fabrica de zahăr „Popa Şapcă”, fabrica de conserve ,,Fructonil”, membri ai cooperativelor deproducţie meşteşugărească, etc. Ora 10,45. La masa prezidiului iau loc tovarăşii: Cornel Băjenaru membru al biroului comitetului regional de partid Bucureşti, Gheorghe Siminea, prim secretar al comitetului raional de partid Giurgiu, Apostol Gheorghe, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional, Ivanca Ciorănidescu fruntaşă în producţie la fabrica de conserve „Fructonil”, Marin Dinu, director la S.M.T. Băneasa şi alţii. Fanfara intonează imnurile de stat ale R.P.R. şi U.R.S.S. Tovarăşul Gh. Siminea deschide adunarea dînd cuvîntul tov. Cornel Băjenaru. După o scurtă expunere a împrejurărilor internaţionale în care se sărbătoreşte în anul acesta ziua de 1 Mai, vorbitorul trece în revistă cuceririle obţinute de poporul nostru sub conducerea înţeleaptă a partidului. Vorbind despre felul în care oamenii muncii din oraşul şi raionul Giurgiu au întîmpinat ziua de 1 Mai, vorbitorul a spus: „Numeroase sunt succesele pe care le-au obţinut în producţie muncitorii din întreprinderile, cooperativele meşteşugăreşti şi organizaţiile comerciale din oraşul Giurgiu, în cinstea măreţei sărbători. Sporindu-şi eforturile în întrecerea socialistă, muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de cărămidă au realizat planul de producţie pe luna aprilie în numai 21 de zile. Asemenea lor meşteşugarii cooperativei „7 Noiembrie” au îndeplinit planul pe aprilie cu 10 zile înainte de termen. In ajun de 1 Mai, în întreprinderile din Giurgiu au avut loc însufleţite schimburi de onoare, care s-au încheiat cu rezultate demne de luat în seamă. La Atelierele Navale, în ziua schimbului de onoare, planul de producţie pe întreaga întreprindere a fost realizat în proporţie de 102,2 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 118 la sută. Numeroşi muncitori au reuşit să depăşească cu mult sarcinile de plan. Strungarul Ion Niţă a realizat în ziua schimbului de onoare 3 norme de lucru, iar Aurică Marin şi Ion Negreanu au depăşit normele zilnice cu 150 la sută. Muncitorii Petre Tancof, Nicolae Tănase şi alţii de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă” au obţinut cele mai frumoase rezultate în întrecerea socialistă pornită în cinstea zilei de 1 Mai. Colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale de pe ogoarele raionului au înregistrat de asemenea succese însemnate în lupta pentru recolte mari. Membrii gospodăriilor agricole colective din comunele Putineiu şi Ghizdaru au terminat însămînţatul culturilor din prima şi a doua epocă. In întrecerea patriotică pornită intre comune, cele mai bune rezultate le-au obţinut ţăranii muncitori din comuna Putineiu, care urmînd pilda colectiviştilor, au reuşit să se situeze în fruntea raionului”. In după amiaza zilei, formaţiuni artistice de amatorieri la fabrica de zahăr „Popa Şapcă”, A.N.G., „Fructonil”, Casa Pionierilor, etc. au prezentat programe artistice în faţa unei numeroase asistenţe. La Roşiorii de Vede ROŞIORII DE VEDE. (De la corespondentul nostru). — De 1 Mai, oraşul Roşiorii de Vede a fost împodobit sărbătoreşte. Peste tot se puteau vedea drapele, lozinci, ghirlande de flori. In orele dimineţii din toate colţurile oraşului oamenii muncii au pornit în grupuri compacte spre centru. La ora 9, în faţa tribunei din , centrul oraşului, s-au adunat sute de cetăţeni. Prima sosită la miting a fost coloana muncitorilor de la Centrul Mecanic Roşiori. Ei raportează cu mîndrie partidului că în cinstea zilei de 1 Mai planul de producţie pe iurta aprilie a fost realizat în proporţie de 142 la sută. Alături de ei se află şi muncitorii de la Depoul C.F.R., care şi-au îndeplinit planul deproducţie pe luna trecută în proporţie de 106,3 la sută. Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la acest depou se mîndreşte cu muncitori harnici ca Dumitru Biboiu, Marin St. Ion, Radu Boboc şi Marin Stănescu, mecanici de locomotivă, care împreună cu fochiştii respectivi au realizat în cinstea zilei de 1 Mai o economie de peste 60 tone combustibil. Cu însemnate succese în muncă s-au rezentat la miting şi colectivele înrepriniderilor „Furnalul roşu“, „C.A.M.“, „Fabrica de ulei“, „Ţesătoria Teleorman“, etc. La miting au venit şi oamenii muncii de pe ogoarele raionului care au terminat însămînţatul culturilor de primăvară. Muncitorii de la G.A.S. „Dumitru Marinescu“ din comuna Belitori, folosind fiecare zi bună de lucru în cîmp, au terminat în ziua de 27 aprilie complet însămînţatul, iar membrii gospodăriilor agricole colective „Drumul păcii“ din satul Merişani şi „Timpuri Noi“ din comuna Belitori au terminat însămînţările de primăvară la 30 aprilie. Cuvîntul dedeschidere a mitingului a fost rostit de tov. Constantin Predescu, prim-secretar al comitetului raional de partid. Tov. Vasile Chiva, membru al biroului comitetului regional Bucureşti al P.M.R. a vorbit apoi despre însemnătatea zilei de 1 Mai. Participanţii au ovaţionat îndelung pentru Partidul Muncitoresc Romín, pentru guvernul Republicii Populare Romíne. Pînă seara tîrziu, oamenii muncii din oraşul şi raionul Roşiorii de Vede au participat la manifestările culturale organizate în pădurea din marginea oraşului şi în parcul „23 August“, sărbătorind astfel prin cîntec şi veselie măreaţa zi de 1 Mai. La Palatul Pionierilor . Sute de pionieri din Capitală auerticipat duminică după amiază, la Sfatul Pionierilor la adunarea festivă închinată zilei de 1 Mai şi celei de a VlI-a aniversări a organizaţiei de pionieri din R.P.R. A luat cuvîntul Florida Lupeş, secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. Bucureşti. Au vorbit apoi scriitoarea Veronica Porumbacu, şi fruntaşul în producţie Traian Diaconescu de la întreprinderea „Electromagnetica", care au adus un cald salut pionierilor, urîndu-le noi şi frumoase succese la învăţătură şi în întreaga lor activitate. Strădaniile sculptorului La început privirile fug grăbite vrind să cuprindă totul dintr-odată. Şi statuetele ce tronează pe console şi sportivii de diferite dimensiuni turnaţi în bronz, piatră sau gips şi vasele din lut şi balerina surprinsă într-o mişcare graţioasă. Apoi se opresc, şi stăruie îndelung asupra bustului din mijlocul atelierului. E ultima lucrare a maestrului E. ducă: bustul compozitorului Enescu. Prin luminatorul din tavan razele soarelui umplu încăperea, răsfringîndu-se și învăluind sculpturile intr-o haină ce se pare că le pune mai bine în valoare trăsăturile. Dar această taină a luminii este numai una dintre cele ce le afli odată cu scurgerea anilor, cu experienţa ce ţi-o dau lucrările reuşite şi cele nereuşite. Am fost curioasă să ştiu cum a început să sculpteze Eugen Ciucă, la care interlocutorul mi-a dat detalii. — „O tntîmplare s-ar putea numi. începusem cu pictura, dar nu-mi dădea satisfacjii pe care mai tîrziu am început s-o lnt finisind o sculptură. Rămăsese niște lut de la o sobă. L-am luat în mină și am început, nu joacă să-i dau diferite forme şi am văzut că prindea viață„Gluma" s-a îngroşat cu timpul şi am părăsit şevaletul, consacrîndu-mă sculpturii. Asta se petrecea prin 1929—1930 şi de atunci am început şi studiul. Trebuie neapărat să stăpîneşti perfect o serie întreagă de cun.. .‘:nţe printre care un rol principal il are studiul anatomiei artistice". Sistemele de lucru diferă de la artist la artist. E. Ciucă nu foloseşte modelul decit pentru perfectarea anumitor mişcări. — „Nu pot pretinde săritorului cu prăjina de pildă să-mi pozeze ore şi zile întregi in poziţia ce vreau s-o redau în lucrarea respectivă. Numai atunci cind nu sunt sigur de inserţia unui muşchi, de poziţia claviculei, pun modelul in poziţia necesară". Astfel se explică şi iluzia de mobilitate ce se desprinde din lucrările sculptorului E. Ciucă. La procedeul acesta contribuie în mod hotăritor metoda lui de creaţie. Spre deosebire de alţi sculptori, el nu foloseşte desenul cind porneşte la realizarea unei lucrări. E. Ciucă meditează asupra imodelului pină ce îi devine într-atît de familiar Incu capătă o imagine precisă asupra lui. Dispunind de un vocabular plastic suficient, realizarea devine un lucru facil. In parcurile „23 August", „Dinamo", pot fi văzute multe statui reprezentind fotbalistul, înfiptătoarea, etc. Ele aparţin lui E. Ciucă. Dacă este întrebat de ce figurează în tematica lui la loc de frunte ciclul sportiv răspunde: — „Consider ca o condiţie esenţială in reuşita unei lucrări ca artistul să cunoască însuşirile, trăsăturile specifice ale modelului. Eu am practicat mult sportul, diferitele lui ramuri imi sunt foarte familiare. Numai aşa m-am încumetat să le dăltuiesc, aşa am ajuns chiar la tipologia lor. In lucru, în faza iniţială am un sticlar. Numai după ce am învăţat să ţin lopata, să intru in haina personajului ce-l sculptez, am purces la executarea lui". ...Şi privirile alunecă mai departe, alteori zăbovesc asupra sculpturilor din atelier. E. Ciucă a fost harnic anul acesta. A realizat deja două lucrări mari, dintre care una este bustul „Enescu". Bustul marelui compozitor e deja sinteza strădaniilor lui Ciucă pentru că înainte de a-l realiza a făcut o serie de machete, a concurat şi pentru monumentul lui Enescu unde lucrarea a fost menţionată. L-a preocupat mult figura marelui muzician. Şi a reuşit să ne dea pe Enescu ca pe o mare forţă, în toată plenitudinea puterilor, intr-adevăr ca un mare artist. LELIA FLORIAN George Enescu, ultima sculptură realizată de E. Ciucă Ne scriu corespondenţii voluntari Din realizările feroviarilor Prin folosirea rezervelor interne Colectivul de muncitori şi tehnicieni al Depoului Bucureşti-Triaj antrenat in întrecere socialistă a reuşit în ultimul timp să obţină frumoase realizări în producţie. Au fost remorcate 15 trenuri cu supratonaj şi s-a realizat o economie de 400 tone combustibil convenţional. Datorită aplicării unor măsuri tehnico-organizatorice ca ■de pildă, construirea unui cuptor pentru încălzit piese mari şi a unui cuptor pentru cimentat piese, productivitatea muncii a crescut în această decadă cu 5 la sută faţă de angajamentul luat. Prin îngrijirea atentă a locomotivelor şi prin folosirea metodelor sovietice Lunin şi Papavin, parcursul mediu kilometric a crescut cu 7 la sută iar reparaţia locomotivelor între două spălări, a fost redusă cu 16 la sută. In această perioadă aplicarea metodelor înaintate a luat un avînt deosebit. Astfel, mișcarea cincisutistă s-a extins de la 40 la 45 locomotive, gospodărirea chibzuită de la 36 la 39 locomotive, iar plănul financiar pe locomotivă de la 48 la 50 locomotive. In Loturi individuale De curînd comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Giurgiu, a pornit o largă acţiune pentru identificarea terenurilor virane spre a putea fi date în folosinţă. Pînă acum s-au identificat terenuri în suprafaţă de 173.589 m.p. care au fost parcelate şi date spre folosinţă muncitorilor şi funcţionarilor de la A.N.G., C.F.R. şi alte întreprinderi din oraşul Giurgiu ce ■au solicitat asemenea terenuri spre a fi cultivate cu diferite legume şi zari zavaturi. Această iniţiativă menită să asigure o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii din oraşul nostru este sprijinită cu multă căldură de comitetele de întreprindere ale diferitelor instituţii care au şi întocmit tabelele de cei ce solicită terenurile respective. TRAIAN BARBALATA ★ De cîţiva ani încoace, numeroase familii din cartierul Tei au primit mici loturi de pământ repartizate de sfatul popular raional. Gospodarii care le-au îngrijit în toată perioada verii au fost răsplătiţi cu importante cantităţi de legume şi zarzavaturi, care au seraceastă perioadă a mai luat fiinţă încă o brigadă de calitate. Printre cei care se află în fruntea întrecerii sunt fruntaşii Ion Urzică, N. Andreiaş şi Nicolae Cucu, mecanici de locomotivă, precum şi fochiştii Marin Cosma, Marin Călin şi alţii. ION POPESCU —6— Preocupaţi permanent de creşterea productivităţii muncii, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii „Tehnica Textilă“ s au străduit să găsească un procedeu care să înlăture greutăţile ce le întîmpinau la transportul materialelor de la magazie la secţia de preparaţii (care se găseşte la etaj). Aceste greutăţii frînau bunul mers al producţiei deoarece fiecare muncitoare era nevoită să-şi părăsească maşina pentru a-şi procura materialele respective. • DOMNEŞTI. Pentru ţăranii muncitori din comuna Malii Spart, raionul Domneşti, a constituit o mare bucurie vestea că la căminul cultural din localitate rulează filmul sovietic „Cazacii din Cuban". In prima seară, acest film a fost vizionat de peste 300 spectatori. A doua seară numărul acestora a crescut cu mult. DUMITRU NASTAILA • URZICENI, Brigada artistică de pe Ungă căminul cultural al comunei Moldoveni, din raionul Urziceni, a prezentat zilele trecute în faţa unui numeros public piesa de teatru „Glasul poporului". Printre artiştii amatori se remarcă tinerii Constanţa Nedelcu, Ion Brăileanu, Constantin Voicu şi alţii, care au interpretat cu talent rolurile personajelor din piesă. De acelaşi succes s-au bucurat şi dansurile populare „Ca la Breaza”, jocul original „Sârba de la Moldoveni" şi altele care au fost apreciate cu multă bucurie de cei peste 400 spectatori. CONSTANTIN CHIRIAC" Dar iată că soluţia a fost găsită. Tovarăşul ing. Eremia Lep şi tov. Duţă Ştefan, cu sprijinul conducerii întreprinderii, au luat măsuri pentru construirea din rezerve interne a unui ascensor cu ajutorul căruia să se facă transportul materialelor. Punerea lui în funcţiune aduce întreprinderii o economie de circa 60.000 lei şi contribuie la creşterea productivităţii muncii. ION VASILESCU ALEXANDRIA. Brigada artistică de pe lingă căminul cultural din comuna Vităneşti, se pregătește intens pentru a participa la faza intercomunală ce are loc în cadrul celui de al IV lea concurs al echipelor de artiști amatori. Zilele trecute cei aproape 400 spectatori au apreciat cu multă căldură programnul artistic prezentat de artiştii amatori pe scena căminului cultural din localitate. Programul a fost compus din cîntece, dansuri populare originale precum şi o scenetă satirică legată de campania de însămînţări. Colectivul căminului cultural în frunte cu tov. Ilie Drăguşin (director), a contribuit într-o mare măsură la îmbogăţirea acestui program artistic. LUCIAN ANCU Odată cu sosirea primăverii cind oamenii muncii de pe ogoare pornesc cu avînt la desfăşurarea muncilor agricole, artiştii amatori ai căminului cultural ,,Pavel Tcacenco“ din comuna Pantelmon pregătesc temeinic un nou program artistic, legat de viaţa oamenilor din comună. In curînd colectivul artiştilor amatori ai căminului va prezenta piesa „Cresc oameni noi“ de Mihail Leonard care înfăţişează viaţa nouă pe care o duc astăzi ţăranii colectivişti. In vederea participării la concursul echipelor artistice de amatori ale căminelor culturale, echipa de dansuri populare formată din copii în vîrstă de 10-12 ani se pregăteşte să se prezinte, cu un program reuşit. Colectivul căminului cultural ,,Pavel Tcacenco“ format din 50 de tineri dă dovadă de multă seriozitate în ceea ce priveşte participarea la repetiţii, iar roadele muncii apar tot mai evidente. PETRE BUZATU Creşte Măsurile tehnico-organizatorice aplicate în trimestrul I al anului acesta de către „Uzinele Române de Pîslă“ au făcut ca odată cu încheierea acestei etape să se înregistreze realizări care fac cinste colectivului de muncitori și tehnicieni de aci. Așa de pildă montarea utilajelor pentru producerea unui nou sortiment de productivitatea pîslă pentru garnituri de carde, mecanizarea tăierii perniţelor de ungere, intensificarea controlului tehnic pe faze de fabricaţie precum şi o mai bună organizare a întrecerii socialiste a făcut ca pe trimestrul I planul producţiei globale să fie depăşit cu 20 la sută. Colectivul nostru luptînd permanent pentru mărirea productivităţii muncii, a muncii înregistrat o creştere a ei cu 5,3 la sută faţă de trimestrul IV al anului trecut, îmbunătăţind şi calitatea produselor cu 1,5 la sută. In fruntea acestor realizări sunt tovarăşii : Wilhelm Nemeretzky, Elsabeta Gagiu, precum şi tehnicienii Gheorghe Munteanu şi P. Carol. GHEORGHE CHERAN Activitate culturală 98 la suta Munca politică dusă de la om la om a făcut ca tot mai mulţi ţărani muncitori din comuna noastră să se convingă de superioritatea lucrării pămintului în comun cu mijloace mecanizate. In prezent în comuna Gruiu sunt 4 întovărăşiri agricole în care au intrat 98 la sută din ţăranii muncitori existenţi în comună, întovărăşiţii se străduiesc acum să realizeze la timp însămînţările din primăvara aceasta. Ei sunt sprijiniţi în lucrările lor de mecanizatorii de la S.M.T. Budeşti. ION BADARAU pentru cultivatori vii aprovizionării gospodăriei lor. Mulţi dintre cetăţenii cultivatori au reuşit să şi vîndă din aceste recolte. Experienţa anilor trecuţi face ca în anul acesta tot mai multe familii din cartierul nostru să solicite sfatului popular repartizarea unor asemenea parcele. Gospodarii şi-au procurat din timp seminţele şi răsadurile de care au nevoie pentru ca să înceapă lucrările. I. UNGUREANU Să grăbim ritmul însămînţărilor! Succesele mecanizatorilor din brigada a Vll-a Pe mecanizatorii din brigada a Vll-a de la S.M.T. Bogdana i-am întilnit zilele trecute pe tarlalele gospodăriei colective „6 Martie" din comuna Crucea raionul Călăraşi. Era într-o după-amiază, vîntul străbătea uşor cîmpia întinsă a Bărăganului. La vagonul dormitor se făceau pregătiri pentru lucrul de noapte. Şeful brigăzii Axinte Deacu şi pontatorul alimentator Ion Bordei discutau despre lucrările care mai aveau. La executat colectivei din Crucea. După citeva momente, din vagonul dormitor a coborit mecanizatorul Constantin Gheorghe. Apoi, după scurt timp au ieşit Petre Vasile şi Ştefan Bodoi. — Voi veţi lucra în noaptea aceasta pe tarlaua bumbacului, colo unde colectiviştii au împrăştiat gunoi de grajd, le-a explicat şeful brigăzii. Acum, e timpul să vă revizuiţi maşinile ca in timpul nopţii să nu se oprească cumva. Trebuie să ne străduim să evităm timpii morţi pe cit posibil. Sub îndrumarea brigadierului, mecanizatorii începură a gresa şi alimenta tractoarele . Timpul bun de lucru trebuie folosit cu chibzuinţă. De aceea noi am hotărit ca noaptea să facem arături iar ziua sa însămințăm, ne-a explicat tractoristul Gheorghe Constantin. Curînd zgomotul tractoarelor spintecă văzduhul. Apoi după ce mecanizatorii le făcură proba, porniră pe loturile indicate de șeful brigăzii. Pe feţele lor ,se vedea aceeaşi bucurie, aceeaşi dragoste de muncă avuntată ca şi în campaniile agricole precedente cînd pe tarlalele gospodăriilor colective, întovărăşirilor agricole sau pe loturile ţăranilor individuali şi-au adus faima lor de adevăraţi meşteri ai lucrării pămintului. Ei sunt acei care de vreo cîţiva ani lucrează pământul colectivei „6 Martie” şi al multor ţărani muncitori cu gospodării individuale din Crucea. Anul trecut colectiva a dobindit in medie la hectar 2.000 kg. griu, 2.800 kg. orz, 3.600 kg. porumb boabe şi mari sporuri la toate celelalte culturi. S-a legat strins prietenia intre n. şi colectivişti. S-au înfrăţit in lupta ce o dau pentru sporirea producţiei la ha. Şi acum, flăcăii aceştia din brigada a Vll-a se iau la întrecere cu timpul şi lasă în urmă cu mult normele fixate. Toţi lucrează după metoda graficului orar şi cu pluguri cărora le-au adaptat a patra brazdă. La fiecare zece ore de lucru, mecanizatorii Ştefan Bodot, Petre Vasile şi Ifrim Constantin depăşesc normele cu 60—65 la sută făcînd lucrări de bună calitate şi Inregistrînd însemnate economii de carburanţi şi lubrefianţi. Acum, graficul brigăzii arată că ei şi-au îndeplinit planul în proporţie de 75—80 la sută iar fruntaşul brigăzii, Gheorghe Constantin şi-a realizat planul in procent de 97 la sută. Cînd am plecat, întunericul nopţii pătrunsese de-a binelea în Bărăgan, colectiviştii din Crucea se pregăteau de plecare dar mecanizatorii din brigada a Vll-a continuau să are sub lumina puternică a farurilor de la tractoare. D. SITARU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Călăraşi Atunci cind Dacă în aceste zile, ai putea cuprinde într-o singură privire raionul Olteni, ai întreba cu justificata mirare : De ce însămînțăriile de primăvară sînt rămase în urmă ? Doar tehnicienii sînt în comune, iar întreg comitetul executiv al sfatului popular raional se află pe teren pentru a da îndrumări. Cum de au realizat doar 47,3 la sută pînă la 29 aprilie? Dar adîncind acest aspect se va putea cunoaşte felul cum tehnicienii muncesc, felul cum dau îndrumări ţăranilor muncitori, metoda de a controla activitatea sfaturilor populare comunale, de către conducerea comitetului executiv raional. Iată-l pe tehnicianul Paul Sterschi din comuna, Băbăiţa — unde s-a însămînţat doar 8 la sută — care zilnic iniţiază noi planuri de muncă, întocmeşte situaţii, referate, procese verbale, fără a uita ca în toate acestea să găsească scuze pentru defectuoasa muncă ce se duce aici. In aceeaşi situaţie se complace atît organizaţia de bază cit şi sfatul popular comunal, care nu caută să-i antreneze pe comunişti şi deputaţi în lucrările agricole ale acestei campanii. De asemeni, in comuna Olteni — unde s-a însămânţat 5 la sută — tehnicienii Hie Filip şi Ghiţă Marin nu manifesta nici cel mai mic interes pentru a da o îndrumare cît mai calificată celor de pe ogoare. Din contră, sub diferite motive ei se eschiveză de la sarcinile ce le revin, iar atunci cînd sînt puşi în situaţia de a ajuta pe careva se mulţumesc să emită păreri generale despre importanţa campaniei, despre îndatoririle celor de pe ogoare. Aceeaşi comportare o au şi tehnicienii Sorică Stan din comuna Talpa, Oprea Baroiu din comuna Gălăteni, Iile Badea din comuna Necşeşti, comune unde însămînţările sînt realizata în proporţie de 10—17 la sută. Cu tot atît de puţină răspundere, muncesc şi preşedinţii sfaturilor populare comunale din Licurici, Scurtu, Gălăteni, Frăsinet, Olteni şi altele, în aceste sectoare nu s-a mers pe lnia antrenării în muncile agricole de campanie, a deputaţilor pentru ca aceştia să fie exemple demne de urmat, nu au fost mobilizaţi salariaţii sfaturilor __ pentru a intensifica ritmul de însămînţare.^ La acestea se adaugă şi slabaactivitate a organizaţiilor de bază, exemple oferindu-ne cele din comunele Talpa. (secretar Dracea Radu) Olteni (secretar Bratu Marin) Băbăiţa (secretar Pistol Marin). Faţă de aceste lipsuri care frînează îndeplinirea planului de însămînţări, comitetul executiv al , sfatului popular raional, a adoptat o atitudine plină de formalism. Astfel, conducerea a hotărît să controleze activitatea a tuturor comunelor. Şi cum aveau la dispoziţie mijloace de transport, în grup, preşedintele, secretarul, cei doi vicepreşedinţi şi inginerii au plecat pentru îndrumări. Oprindu-se cel mult o oră în fiecare comună s-au mulţumit să ceară diferite situaţii, să traseze sarcini şi apoi să plece. Despre un adevărat control pe teren, despre o îndrumare practică, nici vorbă. Frici în inspecţie erau plecaţi inginerii Patrichi, Coşme’eaţă, ei n-au dat nici o îndrumare calificată atît ţăranilor muncitori cit şi tehnicienilor agricoli. Un exemplu edificator îl avem în acest sens în co* muna Băbăiţa, unde porumbul se în* sămîntează contrar regulilor agrotehnice — pe cîrlani — fără ca cei în drept să ia vreo măsură. Uşurinţa şi formalismul controlului şi îndrumărilor, date de către comitetul executiv al sfatului popular raional Olteni, — preşedinte Teodor Crăciunescu — se răsfrîng în munca de zi cu zi a sfaturilor populare comunale care în nici o zi nu au reuşit să realizeze viteza zilnică de în-' sămînţări planificată. Privind în ansamblu, felul cum comitetul executiv raional Olteni, a înţeles să îndrume munca lucrărilor agricole de primăvară, este explicabilă rămînerea în urmă a acestui raion. Cauzele sînt determinate de defectuoasa muncă politico-organizatorică desfăşurată de organele de partid şi de stat, de lipsa antrenării ţăranilor muncitori în lucrările agricole de primăvară. De asemenea nu s-a căutat să se popularizeze succesele obţinute, de comunele fruntaşe, ca Depa- raţi, Orbească, unde munca politică, s-a împletit armonios cu cea organizatorică. Faţă de această stare de lucruri se impune de urgenţă ca întreg aparatul de partid şi de stat, să treacă la mobilizarea ţărănimii muncitoare pentru ca aceştia să folosească din plin fiecare zi de muncă, să utilizeze întreaga capacitate de lucru a atelajelor şi maşinilor agricole, asigurînd prin aceasta o sporită recoltă la hectar. MIRCEA MARINESCU lipseşte controlul pe teren A apărut: „Lupta de clasă” nr. 4—aprilie 1956 In acest număr, „Lupta de. clasă“ publică editorialul „Leninismul, steagul atotbiruitor al oamenilor muncii de pretutindeni“ precum şi articolul redacţional „1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare“. In revistă mai sunt publicate articolele : „Idei leniniste de arzătoare actualitate" de M. Cernea, „Industria petroliferă în al 2-lea plan cincinal al R.P.R." de L. Dumitru, „Cu privire la sarcina făuririi economiei socialiste unitare" de Șt. Voicu, „Pentru întărirea rolului de organizator colectiv, pentru o mai mare combativitate a presei în domeniul construcţiei economice" de V. Pop şi „Despre economia capitalismului postbelic“ de E. Varga. La rubrica „Din experienţa muncii de partid“ e publicat articolul „Munca de primire de candidaţi şi noi membri în partid" de C. Anca, precum şi informaţii de partid. Numărul 4 al „Luptei de clasă“ mai cuprinde rubricile: „Pe teme actuale“, „Scrisori către redacţie“, „Pe urmele materialelor publicate în revistă“. fl = In... cursă! ==—H* In loc să folosească atelierul mobil în sprijinirea brigăzilor de tractoare care au avut nevoie de piese şi reparaţii în drop, şoferul Victor Diaconescu de la S.M.T. Bîtoasa îl folosea împreună cu mecanicii atelierului, la transportul de... pasageri, între Slobozia-Mindra — Tr. Măgurele şi retur, pentru care încasau bani. — Gata la urmă?... — Ai puţină răbdare. Mai am de luat nişte „piese"... Desen de V. VASIUS 1 —1 ■” gr-' — ■■>-1 e«)i I n ziua aceea, tovarăşul Constantin Ţapu, şeful secţiei drumuri a sfatului popular raional Giurgiu, nu se simţea tocmai bine. Puse capul pe birou in nădejdea că o să-i treacă, dacă stă niţel nemişcat. — Tovarăşe Ţapu, sunteţi chemat la preşedinte... Respectuos, şeful secţiei drumuri se prezentă in cabinetul tovarăşului preşedinte. Acesta, binevoitor ca întotdeauna, ii făcu semn să ia loc, după care ii anunţă: — Iei şareta şi te repezi pină la Găujani, în problema... — Nu, vă rog! îşi întrerupse şeful, tovarăşul Ţapu, tremurind ca scuturat de friguri. Oriunde mă duc, numai acolo nu! Doar ştiţi si dvs. in ce stare e şoseaua aia. Ar insemna să fac şi eu şi caii o baie de nămol, brrr... — Bine, dar e absolut necesar să te duci acolo — căută să-l convingă preşedintele. — Tovarăşe preşedinte, — argumentă iar cu ton rugător celălalt — gindiţi-vă că pe şoseaua aia mai e şi pîrdalnicul de pod de la intrarea in comuna Mala. A rezistat el in starea asta trei ani, dar cine ştie... dacă se rupe de tot cînd trec eu? — A, podul de la Mala? Parcă trebuia să-l repare întreprinderea regională de construcţii nr. 4. Dacă nu uit, s-au alocat şi fondurile respective. — Se repară! Se repară negreşit! oftă tovarăşul Ţapu. întreprinderea tărăgănează insă mereu să înceapă lucrările. — De ce nu te duci pină acolo să dai imbold la lucru? — Păi nu v-am spus? Nu mă lasă pirdalnica de şosea! Ce, vreţi să cad prin vre o groapă? să-mi rup hainele ? Preşedintele sfatului popular raional nu răspunse, părind că-şi adună glndurile. Apoi, parcă amintindu-şi de ceva, ii propuse: — Atunci, du-te barem in comuna Vieru sau la Putineiu... — Nu, vă rog. Oriunde mă duc, numai acolo nu! Eu nu pot merge dacă vreţi, decit in comunele care sint pe calea ferată. De pildă la Daia, la Ghizdaru, la Băneasa... In alte locuri nu mă lasă... drumurile. Uitaţi că nici ceilalţi activişti ai sfatului popular raional n-au mers in iarnă acolo din cauza drumurilor proaste? — Am găsit soluţia, zimbi președintele. O să faci un drum pînă in satul Bălănoaia, să... — Oriunde mă duc, numai acolo nu ! Pentrucă, ce mi-e șoseaua spre Găujani, ce mi-e asta? — Bine dragă, parcă C.F.R.-ul dăduse pietrișul de la terasamentul de pe fosta linie ferată Giurgiu-Bâlănoaia pentru pavarea acestei şosele... — Asta-i adevărat. Dar sfatul popular comunal Turbatu, de care ţine satul Bălănoaia, nu se învredniceşte să-l ridice de acolo. — Şi dumneata de ce nu-l scuturi pe preşedinte? Tovarăşul Ţapu clătină din cap cu regret: — Păi ar însemna să fac un drum pină acolo. Şi pe o asemenea şosea, mai bine lipsă... Că eu oriunde mă duc, numai acolo nul — Vasăzică, preşedintele are noroc cu drumul prost. Altfel i-ai arăta dumneata. — I-aş arăta, zău că l-aş arăta, tovarăşe preşedinte/ Pe cuvîntul meu de şefi Şi ştiţi doar, orice cuvint de al meu... — Rămine pe hirtie, cînd e vorba de angajamente. De cite ori vine vreo sărbătoare, aşteptăm să ne angajăm să refacem drumurile. Iar după ce trece sărbătoarea respectivă, aşteptăm să vină alta, ca să facem alt angajament. Aşa nu mai merge, tovarăşe Ţapu, ţi-o spun deschis! — se indirji preşedintele sfatului popular raional Giurgiu. Dacă nu iei măsuri pentru amenajarea drumurilor proaste în termen de două săptămini, să ştii că o să stau altfel de vorbă cu dumneata!... ...In clipa aceea, tovarăşul Ţapu deschise ochii. Se găsea in biroul său. Vasăzică, discuţia cu preşedintele se întîmplase doar în timp ce aţipise cu capul pe masă, îşi zimbi: „Bine că dispoziţia dată de preşedinte pentru repararea drumurilor a fost numai un vis." Noi însă oftăm. Ce păcat că dispoziţia asta a fost un simplu vis, şi că tovarăşul preşedinte cl sfatului popular raional Giurgiu nu este si in realitate hotarit in această problemă. V. D. POPA A. NEDELCU ■ îîb-IwJsj m__I iwn ■ — Drumurile tovarășului Țapu