Steagul Roşu, iunie 1956 (Anul 3, nr. 675-700)

1956-06-01 / nr. 675

Ziua Internaţională a Copilului „Copilu­l meu! Copiii noştri!“ — cite senti­mente nu poţi distinge în aceste cuvinte rostite de un părinte! Dragoste sinceră, mîndrie părin­tească, emoţie şi grijă. ..Copilul meu a început să gîngurească. A făcut primii paşi... Mi-a pus prima întrebare despre viaţa ce-l înconjoară !" Astfel, încântaţi se mân­dresc părinţii, la fiecare început de etapă nouă pe care o parcurg copiii lor. Şi de obicei aceste mici constatări sunt ur­mate de mărturisiri fi­reşti ale simţămintelor Fiecare părinte, fieca­re mamă, se gândeşte cu emoţie la viitorul copi­lului său, viitor pe care îl doreşte cit mai feri­cit. Nu există nimic prea greu de înfăptuit pentru un părinte dacă este spre binele copilului lui. Iată pentru ce, nici o idee n-a făcut mai re­pede înconjurul lumii, n-a mişcat mai adine Inimile tuturor oameni­lor cinstiţi ca ideea apă­rării vieţii copiilor, iar proclamarea zilei de 1 Iunie, ca zi internaţio­nală pentru apărarea co­pilului, acum 6 ani, a fost salutată cu bucurie de întreaga lume progre- Foto MIRCEA LASTNIC­­istă. In numele apără­rii copilului şi a mamei se ridică, din ce în ce mai nu. Iară, şi luptă pentru ca ziua de 1 Iunie să devină nu­­meroase, vocile care cer condamnarea politicii de război tr-adevăr o sărbătoare a copiilor lor. In U.R.S.S. pe şi interzicerea armelor de distrugere. Mişcarea de apă- -baza dezvoltării construcţiei pa­n­­e şi a creşterii nivo­­late a copiilor este strîns legată de lupta popoarelor lului de trai, bucuria de a fi părinte nu este umbrită pentru pace, căci pacea şi fericirea copiilor formează de grijile materiale — copiilor li se oferă toate condi­­țiii tot organic, şi unite pentru a se dezvolta în mod optim. Ca o mam­ă Anul acesta ziua copilului se sărbătoreşte în condi-­iul.toare şi grijulie, ţara Sovietică dă copiilor tot ce ,. , , , _ ._e mai bun. Pentru copii s-au creat creşe şi grădiniţe ţnle destinderi, internaţionale care se datoreşte politicii din cele mai feun şi real­izat mnvăţămintul general, de pace a lagărului socialist, în frunte cu U.R.S.S. gratuit, de 7 ani, iar acum se introduce învăţămîntul Ultimele evenimente internaţionale, politica de pace a mediu obligatoriu. Copiii îşi petrec vacanţele în tabere Uniunii Sovietice, eforturile sale pentru rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţionale liti­gioase, propunerile sale cu pri­vire la dezarmare, schimburile de delegaţii între ţări, vizita­tov. N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov In India şi Anglia, dovedesc că există posibilităţi de înţelegere şi colaborare între state, că pacea poate fi menţinută între state. Aceste succese dobîndite în ulti­mul timp în relaţiile internaţio­nale îi fac pe toţi oamenii cinstiţi să privească cu încredere viitorul copiilor lor. Tocmai pentru aceasta ei nu slăbesc lupta împotriva cercurilor interesate într-un nou război, şi care continuă încă poli­tica blocurilor agresive şi a cursei înarmărilor. Imense bogăţii materiale ale ţă­rilor capitaliste şi coloniale sunt înghiţite de pregătirile de război, în timp ce viaţa oamenilor muncii şi a copiilor se înrăutăţeşte. In statele capitaliste, copiii oamenilor muncii nu cunosc fericirea zilelor senine, aşa cum numai zilele co­pilăriei pot fi, deoarece cei mai mulţi trebuie să muncească de mici în condiţii neomeneşti, nu pot urma cursurile vreunei şcoli, etc. Astfel în Italia peste un milion de copii de vîrstă şcolară sînt ne­voiţi să muncească pentru a-şi ciş­­tiga o bucată de pîine, în Ame­rica lipsesc 345.000 de clase, ceea ce înseamnă milioane de copii lip­siţi de posibilitatea de a învăţa; in acelaşi timp, în S.U.A. se chel­tuiesc pentru comics-uri 100.000.000 de dolari anual. In fabricile japo­neze lucrează intr-un ritm infer­nal aproape 1 milion de muncitori adolescenţi şi un mare număr de şi case de odihnă speciale, şi multe altele. In marea Chină populară, în cinci ani s-au în­fiinţat 43.000 de maternităţi şi case de naştere, a crescut de 31 de ori numărul grădiniţelor de copii, etc. Ca şi Uniunea Sovietică, Chi.» şi celelalte ţări de democraţie populară, poporul nostru sărbăto­reşte ziua de 1 Iunie ca pe o victorie a vieţii noi ce se dezvoltă. In ţara noastră, datorită politicii juste a Partidului Muncitoresc Român, ocrotirea mamei şi a copilului s-a lărgit continuu, şter­­gind urmele trecutului întunecat. In oraşele şi satele noastre a cres­cut numărul maternităţilor şi al caselor de naştere, al dispensare­lor şi al clinicilor pentru copil etc. In comparaţie cu anul 1948, a­­vem astăzi cu 300 la sută mai multe spitale de pediatrie, cu 275 la sută mai multe case de naş­tere, iar numărul locurilor în că­minele de zi a crescut cu 658,9 la sută. Venirea pe lume a unui copil este o bucurie pentru fami­lie. Mamelor cu mulţi copii li se conferă titlul de ,,Mamă Eroină“, primesc ordine şi medalii. De a­­semenea, se alocă ajutoare în bani familiilor cu mulţi copii. Urmarea acestor realizări se poate vedea şi în făptui că în 1955, mortali­tatea infantilă a scăzut cu 45,5 la sută. Grija pentru copiii patriei noas­tre se manifestă în toate dome­niile şi sub toate aspectele. In cinstea­­,idei de 1 Iunie, pentru ca tinerele noastre vlăstare să simtă că această zi este intr-ade­văr o sărbătoare a lor, s-au or­ganizat serbări festive, jocuri dis­tractive, concursuri de trotinete şi triciclete, spectacole speciale de teatru şi cinema şi multe altele, şi pentru ca de sărbători se pu­­mesc cadouri, în magazine au apărut sortimente,, noi de ciocolată şi bomboane, jucării variate şi confecţii atrăgătoare pentru fetiţe şi băieţaşi. Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Copilului nu tre­buie să constituie pentru noi doar un prilej de trecere în revistă a realizărilor care ne încălzesc inima, ea tre­buie să reprezinte şi să arate hotărîrea noastră, de a lupta alături de toate popoarele lumii iubitoare de pace, pentru fericirea şi viitorul copiilor, copiilor din colonii, care de la 6 ani pornesc să lucreze pe plantaţiile de cauciuc şi bumbac, în porturi sau aiu­rea, scoţînd cu mîinile lor bogăţiile imense ale patriilor lor, din care nu le revine absolut nimic. In Sudan, la o populaţie de 10 milioane nu există nici o casă de naştere, numai 1 la sută din populaţie beneficiază de ajutor medical, etc Oamenii cinstiţi din aceste ţări ştiu însă că o viaţă nouă, fericită, este posibilă, că acest lucru a devenit o realitate în U.­R.S.S. şi în ţările de democraţie popu­ GÎNDURI PENTRU MICA ŞCOLĂRIŢĂ N. PALKIN A -nflorit copacul la portiţă, zi Soarele zîmbeşte in fereşti, Hai, răspunde-mi, mică şcolăriţă Cam la ce, tăcută te gindeşti? Te gindeşti la creanga înflorită Ce-şi va pierde florile-n cuind, Ori că tu din şcoala ta iubită Vei pleca din aripi fluturind? Anii trec, vor trece-n goana mare, Dar de şcoală n-ai să poţi uita! Patria mereu ocrotitoare Drumul luminos ţi-o arăta! Ştii că vieţii—şcoală i se spune! Invăţind din zi in zi cu spor, Poate că-ntre fiicele mai bune Ai s-ajungi tu—fată din popor. Iar acum cind creanga înfloreşte, Cînd zimbeşte soarele-n fereşti Te privesc cum rizi copilăreşte ParAcă Ţării risa-ţi dăruieşti! In romîneşte de M. Djentemirov Regimul democrat-popular a creiat condiţii din ce în ce mai bune de învăţătură pentru copiii oamenilor muncii. In anul şcolar 1954 —1955 au funcţionat 4871 şcoli de 7 ani, adică de 6 ori mai mult decit gimnaziile şi cursurile inferioare de liceu, existente in anul 1938. Pentru o recolta îmbelşugata Au terminat prima praşilă ZIMNICEA. (De la corespondentul nostru). Lucrările de întreţinere a culturilor sînt în centrul atenţiei membrilor gospodăriei agricole colec­tive „Octombrie roşu" din comuna Piatra. Datorită însufleţirii cu care au muncit, au reuşit ca zilele trecute să termine de executat prima pră­si­lă la toate plantele prăşitoare. La lucrările de întreţinere a cul­turilor s-au evidenţiat colectiviştii Dumitru Stingă, Apostol Pîrlog, Gheorghe Vilcea, Gh. Cri­stea şi alţii. Urmînd exemplul colectiviştilor, ţă­ranii muncitori din comuna Piatra au prăşit culturile pe ,o suprafaţă de 1400 ha. fruntaşi fiind ţăranii munci­torii Gheorghe Velea, Vasi­le Chiţu, Marin Socol, Filip Radu, etc. Mecanizatorii se pregătesc OLTENI, (De la corespondentul nostru). Mecanizatorii de la S.M.T. Tătărăşti au fost printre primii pe regiune care au terminat reparaţiile de iarnă ceea ce le-a permis ca in primăvara acestui an să efectueze un volum de lucrări apreciabil. In prezent mecanizatorii se stră­duiesc să termine reparaţiile la ma­şinile pentru campania de recoltat şi treierat, îndrumaţi Îndeaproape da către tov. Nicolae A. Nicolae, meca­nicul şef al istaţiuni, mecanizatorii au reparat pină la data de 25 mea un număr de 19 batoze din cele 20 planificate şi sint aproape in între­gime reparate şi cele 24 secerători­­legători. In munca de reparaţii s-au evi­denţiat în mod deosebit mecanicii Ni­­colae Turcu, Stan Călţosu, Radu Ar­­vatu şi alţii. Fruntaşi la prăşit URZICENI. (De la corespondentul nostru). Ţăranii muncitori din co­muna Dridu, raionul Urziceni, au pornit la prăşitul sfeclei de zahăr, porumbului şi cartofilor. Printre a­­ceştia sînt: Ion Iordache, Constantin Mareş, Nina D. Sandu, Mihai Ră­­duicanu şi alţii. Pînă acum cîteva zile în comună s-au prăşit 7 ha. sfe­clă de zahăr, 11 ha. floarea-soarelui şi 7 ha. cartofi. La gospodăria colec­tivă „30 Decembrie“ numai într-o singură zi s-a­u prăşit 7 ha. floarea­­soarelui, un ha. sfeclă de zahăr şi un ha. cartofi. TIOTETARI DIN TOATE ȚĂRILE, VN­TI-VA^ Trecerea prin Republica Populară Romina în drum spre U. R. S. S. a preşedintelui Republicii Populare Federative Iugoslavia tovarăşul losip Broz-Tito în drum spre U.R.S.S. Preşedintele Republicii Populare Federative Iugo­slavia, tovarăşul losip Broz-Tito, împreună cu soţia şi persoanele care­­ însoţesc, Edvard Kardelj — vicepre­şedinte al Vecei Executive Federale, Rocea Popovici — secretar de Stat pentru Afacerile Externe, Mialko Teo­­dorovici membru în Vecea Executivă Federală, Iakov Blazevici. Preşedinte al Vecei Executive a R.P. Croaţia şi alţii, au trecut la 31 mai prin Re­publica Populară Română. Ei sînt însoţiţi de N. P. Firiubin, ambasado­rul U.R.S.S. la Belgrad. La gara de frontieră Jimbolia Pre­şedintele R.P.F. Iugoslavia tovarăşul I. Broz-Tito şi personalităţile iugo­slav­ au fost salutaţi c­n­a­ rtea C C. al P.M.R., Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi Guvernului Republicii Populare Române de tovarăşii Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P M.R., Prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ştefan Cleja, loc­ţiitor al Ministrului Afacerilor Ex­terne. Au fost de asemenea de faţă tova­răşii V. Patil­­eţ, Primul Prtretar al Comitetului Regional P.M.R. Timi­şoara, preşedintele Comitetului Exe­cutiv al Sfatului popular al Regiunii Timişoara, V. Beldeanu, V. Obrado,­, membru în Comitetul Regional P.M.R.­­Timişoara, General locotenent Floca Arhip, comandantul Regiunii militare precum şi numeroşi oameni ai muncii. In întîmpinarea Preşedintelui R.P.F. Iugoslavia tovarăşul I. Broz-Tito, a fost de asemenea Ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti, N. Vuja­­novici şi alţi membri ai Ambasadei. La Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Turnu-Severin, Craiova şi in alte sta­ţii oamenii muncii au salutat cu căl­dură pe preşedintele I. B. Tito şi pe ceilalţi tovarăşi din conducerea gu­vernului iugoslav şi a Uniunii Comu­­niştilor din Iugoslavia. Staţiile de pe traseu au fost pavoazate cu drapelele de stat ale R.P. Româno şi R.P.F. Iu­goslavia. La ora 19:30 trenul special a sosit in gara Bucureşti-Băneasa Preşedintele Tito şi persoanele ca­­re-l însoţesc au fost întîmpinaţi de tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Mihail Sadoveanu, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Drăghici, A­­lexandru Moghioroş, Constantin Pîr­­vulescu, Dumitru Coliu, Leon­­te Răutu, Leontin Sălăjan, A­­lexandru Bîrlădeanu, Simion Bu­­ghici, Gheorghe Hosu, Grigore­­ Preoteasa, Constanţa Crăciun, Marcel Popescu, Gherasim Popa, Ilie Murgu­­lescu, P. Constantinescu-Iaşi, Cons­tantin Doncea, Mihai Florescu, Gaston Marin, Safer Gh., Diaconescu I., Ma­nea Mărvescu, P. Costache, Ralea Mihai, N. Sălăgeanu, Liuba Chişinev­schi, T. Iordăchescu, Ghizela Vass, A­­lexa Augustin, Florian Dănalache, Gî­uvakov I., Petre Lupu, Sorin Toma, Anton Vlădoiu, V. Cristache, Cornel Fulger, Pavel Ştefan, Aneta Marines­­cu, Melita Apostol, Manole Bodnăraş, V. Dumitrescu, General Colonel Teclu Iacob, General Locotenent Tutoveanu Ion şi alţi­ generali, oameni de ştiinţă, cultură, reprezentanţi ai organizaţii­lor de masă, ziarişti români şi străini, numeroşi oameni ai muncii. Au fost de asemenea de faţă am­basadorul U.R.S.S. A. Epişov precum şi membri ai Ambasadei Iugoslave la Bucureşti. Asistenţa a făcut oaspeţilor o căl­duroasă primire prietenească. După intonarea imnurilor celor două state preşedintele R.P.F. Iugoslavia însoţit de preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. au trecut în re­vistă compania de onoare. Un grup de pionieri au oferit oaspeţilor buche­te de fiori. Preşedintele Tito şi persoanele ca­re­ însoţesc s-au oprit timp de 2 ore la Bucureşti intreţinîndu-se cu conducătorii partidului şi ai guver­nului într-o atmosferă de caldă şi cordială prietenie. Tovarăşii Miron Constantinescu, Avram Bunaciu, Ştefan Cleja şi şeful protocolului M.A.El, Caius Franţesc, au însoţit pe preşedintele I. B. Tito şi celelalte personalităţi iugo­slave pînă la frontiera U.R.S.S.­­ Deschiderea expoziţiei „Republica Populară Romîn­ă­­ pe drumul construirii socialismului“ Joi la amiază a avut loc în sala din b-dul Magheru nr. 21, deschiderea ex­poziţiei „Republica Populară Rom­înă pe drumul construirii socialismului“, organizată de Societatea pentru răs­­pîndirea ştiinţei şi culturii. La deschiderea expoziţiei au luat parte tovarăşii : Gh. Apostol, I. Chişi­­nevschi, Chivu Stoica, Gh. Gheorgh­e- Dej, C. Pîrvulescu, L. Răutu, L. Să­lăjan, membri, ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor de masă, ai instituţiilor centrale, reprezentanţi ai presei româ­ne şi străine. Au participat şefii unor misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cuvintul de deschidere a expoziţiei a fost rostit de tov. Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri. Această expoziţie — a spus vorbito­rul — redă prin mostre şi imagini unele realizări măreţe ale oamenilor muncii din ţara noastră în cursul ulti­milor opt ani. In această perioadă istorică scurtă, de cînd principalele mijloace de pro­ducţie au intrat în stăpânirea celor ce muncesc ca bunuri ale întregului po­por — ţara noastră şi-a schimbat ra­dical înfăţişarea, transformîndu-se dintr-o ţară agrară din cele mai îna­poiate, într-o ţară industrial-agrară înaintată. Exponatele prezentate aici oglindesc realizări, în special din ramurile eco­nomice nou create. Fiecare dintre a­­cestea reprezintă o victorie a oame­nilor muncii. Ele sînt o izbândă a clasei muncitoare pe calea realizării sarcini­lor planurilor noastre economice şi în primul rînd a dezvoltării industriei. Expoziţia oglindeşte de asemenea înfăptuiri din sectorul socialist al a­­griculturii­ şi sprijinul dat producţiei individuale a ţărănimii muncitoare. Asigurarea bazei tehnico-materiale a agriculturii a creat premizele înain­tării într-un ritm mai rapid pe calea transformării socialiste a agriculturii. Ca urmare a succeselor obţinute în toate ramurile economiei naţionale, a crescut nivelul de trai material şi cul­tural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In perioada dintre 1948—1955 s-au­ cheltuit peste 32 miliarde lei pentru învăţămînt, asistenţă medicală pentru dezvoltarea artei şi culturii. Expoziţia înfăţişează de asemenea multiplele legături ale R.P.R. cu ţă­rile din întreaga lume pe tărâm po­litic, economic, cultural şi­­sportiv. In încheiere, tov. Al. Bîrlădeanu a spus: Fie ca miile de oameni ai mari­­cii care vor vizita această expoziţie şi o vor părăsi cu un justificat senti­­timent de mîndrie faţă de realizările lor proprii, ale tovarăşilor lor de mun­că cunoscuţi şi necunoscuţi de pe­ în­tinsul ţării să găsească în această trecere în revistă a succeselor de pînă azi, un nou imbold pentru rea­lizarea sarcinilor ce le avem de în­deplinit în cel de al doilea plan cin­cinal, aşa cum au fost ele indicate în Hotărîrile Congresului al II-lea al P. M. R. şi un izvor de noi pu­teri în lupta noastră pentru pace şi bună­stare. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia. (Agerpres) DECERNAREA PREMIILOR participanţilor la Decada dramaturgiei originale In sala Teatrului Tineretului a avut loc joi seara festivitatea decernării premiilor participanţilor la Decada dramaturgiei originale organizată de Ministerul Culturii între 20—30 mai 1956 în Capitală. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Culturii, numeroşi actori şi alţi oameni de teatru, fruntaşi ai vieţii culturale şi­ artistice. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, director ge­neral adjunct în Ministerul Culturii. Artista poporului Lucia Sturza Bulandra, a d­at citire listei teatrelor, actorilor, regizorilor şi pictorilor scenografi premiaţi. PREMIUL 1 a fost acordat colectivului Teatrului de Stat din Galaţi pentru spectacolul „Preludiu” de Ana Novac şi colectivului Teatrului de Stat din Oradea, secţia maghiară, pentru piesa „Citadela sfărîmată" de Horia , Lovinescu. PREMIUL 2 a fost obţinut de colectivul Teatrului Naţional din Iaşi pentru spectacolul „Horia” de Mihail Davidoglu. PREMIUL 3 au primit colectivul Teatrului de Stat din Oradea, secţia romină, pentru spectacolul „Inima noastră" de Valeriu Luca, colectivul Tea­trului de Stat din Baia Mare, secţia maghiară pentru spectacolul „Zile obiş­nuite" d­e Földes Maria şi colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secţia romină pentru piesa „Ultima oră” de Mihail Sebastian. In afară de aceste premii au mai fost acordate un PREMIU ONORIFIC Teatrului Secuesc de Stat din Tg. Mureş şi o MENŢIUNE ONORIFICA colec­tivului Teatrului de Stat din Turda. PREMIUL­­ INDIVIDUAL PENTRU REGIE a fost acordat regizorilor dr. Grof László de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia maghiară şi Crin Teodorescu de la Teatrul de Stat din Galaţi. PREMIUL 2 a obţinut regizorul Harag György de la Teatrul de Stat din Baia Mare, secţia maghiară, PREMIUL III regizorilor Mihai Dimiu de la Teatrul de Stat Baia Mare, secţia română şi Corneliu Zdrehuş de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia română. PENTRU SCENOGRAFIE A PRIMIT PREMIUL II Al. Olian de la Teatrul de Stat din Piteşti, iar PREMIUL III Elena Forţu de la Teatrul Na­ţional din Iaşi. PREMIUL I PENTRU INTERPRETARE a fost acordat artiştilor Cris­tina Tacoi d­e la Teatrul d­e Stat dn Oradea, secţia română, şi Dukasz Anna de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia maghiară. PREMIUL II au primit ac­torii Coca Andronescu, Gh. Leahu şi Ion Lascăr, iar PREMIUL III Eugenia Petrescu, Orosz Lujza, Gh. Popovici, Maud Mary, Toma Caragiu şi alţii. De asemenea au fost acordate premii onorifice şi menţiuni. (Agerpres) RECEPŢIE Joi seara, dl. Dermot Francis Mac Dermot, trimis extraordinar şi mi­nistru plenipotenţiar al Marii Bri­tanii, a oferit o recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale a Marii Britanii, ziua naşterii Maiestăţii Sale Regina Elisabeta II. La recepţie au participat tovară­şii : Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Al. Moghioroş, L. Sălăjan, Gr. Preo­teasa, M. Florescu, M. Ralea, T. Rudenko, acad. Victor Eftimiu, ofi­ţeri superiori ai Forţelor Armate ale R. P. R., funcţionari superiori ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Comerţului Exterior. La recepţie au participat membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială. PREŢURI REDUSE De cîteva zile, privirile noastre au inti­nit in vitrine etichete noi cu pre­ţuri reduse. S-au redus pre­ţurile la mai mul­te articole de în­călţăminte, ţesături şi tricotaje. Pantofi de dife­rite sorturi, mătă­suri naturale, im­primate şi neimpri­mate, ajung acum ,î­n mina cetăţeni­lor mai uşor. Desprinzindu-se din tumultul stră­zilor, oamenii se string in faţa vi­trinelor, îşi fac cal­cule, comentează: Pantofii cu talpă de crep, de la 217 la 189 lei... — S-a ieftinit mătasea naturală. Era 160 lei metrul, iar acum 120 iei. Trebuie să-mi cum­păr şi eu. Fenomen obiş­nuit in fata maga­zinelor, ori de cite In magazinele Capitalei, cetăţenii cumpără articole de Încălţăminte fi textile la noile preţuri, ori se reduc preţurile ! Şi fenomenul acesta al discuţiilor, al comentariilor, evoluează, trece de la forma abstractă la cea concretă, sfirşindu-se în faţa tejghelei de împachetat, de unde cetăţeanul pleacă cu mătasea sau pantofii cumpăraţi la noile preţuri. * In asemenea cazuri cumpărătorul devine, fără să vrea, economist. So­coteşte ce-ar putea să mai ia cu diferenţa de bani care-i rămîne în urma reducerii prețului la articolul cumpărat.

Next