Steagul Roşu, iulie 1956 (Anul 3, nr. 701-726)

1956-07-01 / nr. 701

rimer Am mit wate jmvet ronymr. Aiuri III — Nr. 701 Duminică 1 iulie 1956 4 pagini 20 bani Incleierea lucrărilor celui de al 13-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor la dedilaţ­ie vineri seara a avut loc alegere,prin vot secret a mem­brilor Comatului Central all U.T.M., * mierabri la supleanţi ai C.C. al U.T.M. şi ai memibrilor Comisiei Cen­trale die Revizie. In unanimita­te delegaţii la Congres au adoptat Re­voluţia celui de al II-lea Congres al U.T.M. Sîmbătă Albeaţa s-au încheiat lu­crările celui de al II-ea Congres al­ Uniunii Tinertului Muncitor. Şedinţa de închidere a început la ora 11. întreaga asistenţă, în picioare, sa­lută cu ad­anaţii­ puternice intrarea în sala Congresului a tovarăşilor : Gh. Apostel, genieral d­e armată Emil Bodnăraş, P. Borilă, N. Ceauşescu, I. Chişinevsch­i, Chivu Stoica, Miron Consta­ntinescu, Al. Drăghici, Gh. Gheorghiu-Dej, Al. M­oghioroş, D. Co­lin, L. Bănita, general colonel L. Să­­lăjan, I. Cozima, J. Fazekaş. In lojile invitaţilor au luat loc membri ai C.C. ai­ P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti. Au participat membrii delegaţiilor de tineret de peste hotare invitaţi la Congres. Şedinţa se deschide sub preşedinţia tov. Trofin Virgil. Se dă citire listei membrilor Comi­tetului Central al U.T.M., a membrilor supleanţi ai C.C. al U.T.M. şi a mem­brilor Comisiei centrale de revizie, a­­leşi de Congres. Participanţii salută cu aplauze în­delungi pe tov. Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., care, în­ numele şi din însărcinarea Comi­tetului Central al P.M.R., salută Con­gresul. Cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheor­ghiu-Dej este subliniată în repetate rinduri cu aplauze şi aclamaţii puter­nice. Tinerii participanţi la Congres şi l-au manifestat cu deosebit entu­ziasm dragostea şi ataşamentul pro­fund faţă de Partidul Muncitoresc Ro­mân, părintele şi îndrumătorul tinere­tului din patria noastră. Întreaga asistenţă intonează Inter­naţionala. Tov. Ion­ Gîrcei dă apoi citire scri­sorii Congresului al II-lea al U.T.M. către Comitetul Central al P.M.R. Delegaţii la Congres ovaţionează îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român. T­v. Virgil Trofin rosteşte apoi cu­­vîntul de încheiere a lucrărilor Con­gresului. Intr-o atmosferă de mare entuziasm tinerii delegaţi îşi manifestă hotărârea de a îndeplini sarcinile trasate de par­tid pentru construirea socialismului în ţara noastră, solidaritatea imternna­­ţională cu tineretul întregii lumi în lupta pentru pace şi progres. Cu toţii intonează Imnul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat. (Agerpres) Cuvîntarea tov. Gh. Gheorghiu - Dej la cel de al ll-lea Congres al U. T. M. Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi ca, în numele şi din însărciinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, să a­­duc un fierbinte salut celui de al doilea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor şi, prin el, celor peste 1.200.000 utemnişti, întregului tineret al patriei noastre, luptător entuziast şi înflăcărat ,pe frontul construcţiei paşnice, socialiste Uniunea Tineretului Muncitor, or­ganizaţia revoluţionară a tineretului nostru, este continuatoarea glorioase­lor tradiţii de luptă ale Uniunii Ti­neretului Comunist. De-a lungul ce­lor 35 de ani ai existenţei sale, par­tidul nostru a vegheat cu dragoste şi grijă părintească la apărarea intere­selor vitale alle tineretului, la educa­rea­­acestuia în spiritul dragostei faţă de popor, al credinţei în cauza socia­lismului. Sub stăpînirea burgheziei şi moşie­­rireii tineretul ducea o viaţă de mize­rie, era ţinut în stare de înapoiere, lipsit de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti. Floarea tineretului­­pierea în războaie tîlhăreşti pentru o cauză străină intereselor poporului. Burghezia şi moşierimea au creat numeroase grupări şi organizaţii reac­ţionare fasciste pentru a întuneca mintea tineretului prin lozinci dema­gogice, diversioniste, a-i otrăvi spiri­tul cu naţionalism şi misticism şi a-i atrage pe un făgaş opus intereselor sale și intereselor generale ale poporu­lui. Singurul apărător consecvent al intereselor tineretului a fost partidul clasei muncitoare — Partidul Comu­nist. Sub conducerea încercată a Par­tidului Comunist din România, Uniu­nea Tineretului Comunist a mobilizat tineretul la luptă împotriva exploatării şi mizeriei, împotriva fascismului şi a folosirii tineretului drept carne de tun. Partidul­ şi U.T.C. au luptat spre a ieri tineretul de otrava fascistă, a-i arăta calea luptei pentru adevă­ratele sale interese, calea luptei pen­tru democraţie, pentru pace şi socia­lism. Tineretul a dat nenumărate jertfe pentru cauza eliberării poporu­lui din lanţurile robiei capitalista­­moşiereşti. Pilda luminoasă a zeci şi zeci de eroi utecişti însufleţeşte tine­retul nostru în munca şi lupta sa pentru fericirea poporului, pentru în­florirea patriei. Vieţii de robie şi chin a tineretului i-au pus capăt măreţele transformări revoluţionare prin care a trecut patria noastră după 23 August­ 1944. Ziua eliberării naţionale a marcat o piatră de hotar şi în viaţa tineretului nostru. Neuitată va rămîn­e contribuţia a­­dusă de tineretul nostru, în frunte cu uteciştii şi sub conducerea Partidului Comunist Român, la înfăptuirea insu­recţiei armate din 23 August 1944, e­­roisrouit de masă manifestat de tinere­tul nostru aitit pe frontul antihitlerist cit şi in anii luptei pentru instaurarea şi consolidarea puterii populare. Ma­sele die tineri au răspuns cu entuziasm şi devotament la chemările partidului. N-a fost acţiune politică întreprinsă de partid în cei 12 ani care au trecut d­e la eliberarea ţării la care tineretul să nu-şi fi adus din plin contribuţia, dovedind­u-şi patriotismul şi spiritul de sacrificiu. Partidul, poporul nostru muncitor privesc cu încredere tinere­tul patriei şi se mîndresc cu faptele lui eroice. Tineretul reprezintă o forţă uriaşă a dezvoltării sociale, aceasta atît da­torită greutăţii specifice pe care o au milioanele de tineri ai patriei noastre, cît şi datorită dinamismului şi comba­­tivităţii proprii tineretului. Partidul a unit în jurul său şi a condus la luptă majoritatea covîrşi­­toare a tineretului datorită atracţiei irezistibile pe care o exercită asupra tineretului ţelurile nobile pentru a căror Înfăptuire luptă partidul. „Nu e oare firesc — spune Lenin — că la noi, în partidul revoluţiei, precumpă­neşte tineretul ? Noi sintem­ partidul viitorului, iar viitorul aparţine tine­retului. Noi sîntem partidul inovato­rilor, iar pe inovatori totd­eaiuna tine­retul îi urmează mai cu dragă inimă. Noi sîntem partidul luptei pline de abnegaţie, iar la lupta plină de abne­gaţie, totdeauna tineretul merge pri­mul“. Tiinerretuil nostru trăieşte .az® cea mai măreaţă epocă din istoria patriei noastre — epoca construirii socialis­mului, care creează tineretului posi­bilităţi nelimitate de manifestare a energiei sale creatoare, a entuziasmu­lui şi patriotismului său fierbinte, a dorinţei sale de­ a săvîrşi fapte mari. Toate aceste minunate trăsături ale tinerei generaţii, stimulate şi dezvol­tate de Uniunea Tineretului Muncitor, rodesc azi în marile victorii ale con­strucţiei socialiste în patria noastră Liberă. Partidul, poporul nostru dau o înal­tă preţuire a portului pe care l-a adus Uniunea Tineretului Muncitor în mo­bilizarea maselor largi de tineret la îndeplinirea primului nostru cincinal, la succesele construcţiei noastre eco­nomice, culturale şi de stat. O adevă­rată epopee a muncii dîrze, pline de abnegaţie şi eroism, au scris-o zecile de mii de brigadieri de pe şantierele Agnita-Botorca, Salva-Vişeu, Bum­­beşti-Livezeni, con­structorii fabricii de rulmenţi d­e la Bîrlad, ai uzinei cocso-chimice de la Hunedoara, ai căilor ferate Ozama-Cracău şi Cernna- Jiu. Zeci de mii de tineri au făcut să clocotească munca entuziastă, crea­toare, pe mariile şantiere naţionale, înălţînd uzine şi hidrocentrale, con­struind poduri şi căi ferate. Desfăşurînd­u-şi activitatea sub con­ducerea directă a partidului, Uniunea Tineretului Muncitor a ad­us o impor­tantă contribuţie la educarea comu­nistă a tineretului. In multe sectoare ale construcţiei socialiste, în diferite munci în aparatul de partid şi de stat activează cadre crescute şi edu­cate de U.T.M. Zeci de roli de inova­tori, raţional­izatori, fruntaşi ai între­cerii socialiste în industrie şi fruntaşi ai recoltelor bogate, luptători înflăcă­raţi pentru transformarea socialistă a agriculturii ,studenţi şi elevi fruntaşi, tineri ingineri, agronomi, profesori, medici, oameni de ştiinţă, scriitori şi artişti ce-şi închină toate forţele dez­voltării economiei şi culturii — aceştia sunt fruntaşii tinerei generaţii cu care se mîndresc partidul, poporul nostru muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor dez­voltă tot mai larg contactele şi co­laborarea prietenească cu tineretul iu­bitor de pace din toate ţările lumii. Participînd cu succes la Festivalurile Mondiale ale Tineretului, la diferitele manifestări politice, culturale şi spor­tive internaţionale, reprezentanţii ti­neretului nostru au făcut larg cuno­scute peste hotare înflorirea talentu­lui şi capacităţilor creatoare ale tine­retului din Republica­­Populară Ro­mînă în anii puterii populare. Uniunea Tineretului Muncitor întă­reşte în permanenţă legăturile cu glo­riosul Comsamol Leninist, din expe­rienţa căruia trage bogate învăţă­minte, dezvoltă legăturile frăţeşti cu organizaţiile de tineret din ţările so­cialiste, cu organizaţiile democratice de tineret din toate ţările lumii. Ti­neretul muncitor din Republica Popu­­lară Romînă şi întregul popor se bucură sincer că, odată cu restabili­rea relaţiilor prieteneşti dintre Repu­blica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia, s-au restabilit şi legăturile de prietenie şi colaborare între Uniunea Tineretului Muncitor şi Uniunea Tineretului Popu. Iar din Iugoslavia— organizaţia bra­vului tineret al Iugoslaviei socialiste. In prezent sunt create toate condiţiile pentru dezvoltarea continuă a acestor legături în interesul comun al tinere­tului şi al popoarelor ţărilor noastre. In cei doi ani care au trecut de la publicarea Hotăr­îrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la activita­tea Uniunii Tineretului Muncitor şi de la conferinţa pe ţară a U.T.M., in mun­ca Uniunii Tineretului Muncitor s-au realizat progrese incontestabile. Ele nu ne pot face însă să trecem cu vederea neajunsurile muncii partidului in rân­durile tineretului şi lipsurile care dăi­nuie în activitatea Uniunii Tineretu­lui Muncitor. Care sunt lipsurile principale ale muncii partidului şi U.T.M.-ului în rân­durile tineretului ? Marile transformări revoluţionare din ultimul deceniu au atras tineretul la o participare tot mai activă la viaţa obştească ; politica partidului este în­suşită de masele largi ale tineretului. Cu toate acestea cuprinderea organi­zatorică a maselor tineretului a rămas în urma influenţei noastre politice a­­supra lor. Aceasta se referă în primul rînd la tineretul sătesc şi, în parte , la tineretul din Industrie. Cauza acestei stări de lucruri con­stă în lipsa unei preocupări sistema­tice, continue, pentru munca politico­­organizatorică în rîndurile tineretului. Unele organe şi organizaţii de partid manifestă tendinţa de a lăsa organi­zaţiile U.T.M. să se descurce cum pot. (Continuare în pag. 3-a) Marele miting al tineretului din Capitală Sâmbătă după-amiază, pe stadionul Dinamo din Capitală, a avut loc un mare miting al tineretului bucureștean închinat celui de al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Munci­tor. In tribuna centrală au luat foc Vir­gil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D., Ion Cîrpei, Ion Iliescu, Cor­nelia Mateescu, Petre Gheorghe, se­cretari ai C.C. al U.T.M., Florian Dă­­nălache, prim secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., şi Pe­tre Lupu, membri ai C.C. al P.M.R., precum, şi membri ai Biroului C.C. al U.T.M., conducători ai delegaţiilor de tineret de peste hotare care au parti­cipat la lucrările Congresului al ll-lea al U.T.M. In tribunele stadionului sunt pre­zenţi delegaţi şi invitaţi la Congres, alături de ei, mii de tineri şi tinere din Capitală. Cuvintul de deschidere a fost ros­tit de tov. Dumitru Bejan, prim se­cretar al Comitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti. In numele Comitetului Central al U.T.M. a luat cuvintul tov. Virgil Tro­fin, prim secretar al C.C. al U.T.M., care a spus printre altele: Trec înd­ în revistă realizările obţi­nute şi dezvăluind lipsurile existente, Congresul Uniunii Tineretului Munci­tor a precizat sarcinile ce revin or­ganelor şi organizaţiilor U.T.M. pen­tru intensificarea participării tineretu­lui la realizarea prevederilor celui de al II-lea plan cincinal, pentru ridica­rea nivelului întregii munci politice şi organizatorice în rîndul tineretului muncitor de la oraşe şi sate. Cel de al ll-lea Congres al U.T.M. a reafirmat cu deosebită putere devo­tamentul, dragostea şi recunoştinţa întregului nostru tineret muncitor faţă de Partidul Muncitoresc Român care conduce şi îndrumă cu dragoste pă­rintească activitatea organizaţiilor noastre, care asigură condiţii tot mai bune ca tînăra noastră generaţie să crească puternică, plină de energie, tot mai luminată. Aducind un salut frăţesc şi călduros tineretului bucureştean din partea Fe­deraţiei Mondiale a Tineretului Demo­crat, Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D. a spus : „Sarcina nouă şi mă­reaţă a tinerei noastre generaţii, în raport cu generaţiile trecute, este nu numai de a salva viaţa, ci şi de a face să progreseze tot ceea ce geniul uman a creat in istoria sa, de a face ca cele mai inalte cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii să fie puse în slujba omenirii. Este o sarcină pe care prin muncă şi luptă generaţia noastră va şti să o îndeplinească cu onoare. La miting au mai luat cuvintul Sa­­tinov Gheorghi Pavlovici, membru In Biroul C.C. al Uniunii Tineretului Co­­munist Leninist din U.R.S.S., Ho Chin Min, conducătorul delegaţiei Noii Ligi a Tineretului Democrat Chinez, Sos­it­ici Budislav, membru al Prezidiului C.C. al Uniunii Tineretului Popular din Iugoslavia şi Massed Aimé, mem­bru al Biroului Naţional al Uniunii Tineretului Republican Francez, care au transmis un călduros salut tineri­lor din Capitală. Mitingul a luat sfîrşit intr-o atmos­feră de entuziasm tineresc. Miile de tineri şi tinere au intonat. Imnul Fe­deraţiei Mondiale a Tineretului De­mocrat. (Agerpres). RECEPŢIE Comitetul Central al Uniunii Ti­neretului Muncitor a oferit sîmbătă seara cu prilejul încheierii lucrărilor celui de al II-lea Congres al U.T.M. o recepţie la restaurantul nr. 1 din Parcul de Cultură şi Odihnă. La recepţie au luat parte tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, Gh. Apostol, N. Ceauşescu, J. Faze­kaş, I. Cozma, Florin Dănălache, prim secretar al Comitetului orăşe­nesc Bucureşti al P.M.R., Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D., membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, membri ai Bi­roului C.C. al U.T.M. şi ai C.C. al U.T.M., delegaţiile de tineret de peste hotare invitate să participe la Congres, delegaţi şi invitaţi la Con­gres, tineri şi tinere din Capitală. Să dăm agriculturii maşini de bună calitate Pe frumoasele alei ale uzinelor „Semănătoarea“ a­­proape la fiecare pas te-ntîmpină cî­­te-o lozincă. Ne oprim în faţa unu­ia dintre panouri şi citim: „Să dăm agriculturii maşini de bună calitate!“ Pentru muncito­rii uzinelor acesta este un obiectiv principal. •k înainte de a in­tra în ateliere ne oprim pe o aleie de-a lungul căreia sunt înșirate zeci de secerători-legă­­tori; metalul proas­păt vopsit te a­­trage prin culorile roșu și albastru care strălucesc în bătaia soarelui. — Astea-s gata de plecare, — ne spune maistrul monteur Anton Schmidt. Dar maistrul nu şi-a terminat încă misiunea. Se mai plimbă printre maşini, le mai pipăie şuruburile, le mai ţăcăneşte cu ciocanul pe la încheieturi. La fel fac şi ajutorii lui, monteuri mai tineri Dumitru Tudorache şi Cicerone Ştefănescu. Ei mai fac o ultimă revizie, înainte de plecarea maşinilor spre S.M.T.-uri. — Vedeţi — reia maistrul privind înnodătorul ma­şinii. Aci este „inima" secerătorii, — cea mai impor­tantă piesă. I-am adus perfecţionări. Anul trecut pli­ca circulară, se turna „în pămînt“. Acum, noi am turnat-o în cochile şi apoi s-a tratat termic. Este o perfecţio­nare tehnică foarte importantă care a făcut să ridice mult nivelul calităţii. Snopul va fi legat, deci, mai bine şi cei ce muncesc pe ogoare vor fi mai mulţu­miţi. Pe altă alee găsim alt şir de maşini. Sunt cosito­rite mecanice. Şi aceste maşini sunt programate să fie transportate pe rampa de garaj. Atît secerătorile-legători cît şi cositorile mecanice sunt ultimele maşini programate pentru livrare în cursul acestei luni. Adăugăm că întreprinderea — prin ulti­mele livrări — şi-a terminat la secerători-legători planul anual şi a mai dat pînă la 29 iunie încă 40 de bucăţi. ★ Intrăm în atelierul mecanic, unde se aduc perfecţio­nări pieselor pentru maşinile agricole. In faţa unui banc doi lucrători discută privind o piesă care este în curs de executare: sectorul dublu dinţat al aparatului de legat care face parte din secerătoare­­legătoare. Cel care execută piesa este utemistul Gheor­­ghe Filip, lucrător ajustor abia ieşit din şcoală. Celălalt este maistrul Constantin Filip, tatăl utemistului. Maistrul este din altă secţie dar din cinci in cinci mai trece şi pe la ajustaj să vadă cum lucrează băiatul. Surprindem o discuţie după ce maistrul examinează piesa. — Vezi că ai o diferenţă la dintele 3. Mai ia puţin din flancul sting. Măi, Gică, nu ţi-am spus de-atitea ori să ajustezi exact după şablon ? Fiul ascultă mustrarea care-i şi învăţătură. Mai pune odată şablonul şi greşeala observată de maistru începe să fie corectată. Către sfîrşitul primului schimb, pe poarta uzinelor în­cep să pătrundă citeva grupuri de tineri muncitori. Sunt grupuri de strungari din întreprinderi metalurgice ale raionului Gh. Gheorghiu-Dej, programaţi în această zi să facă un schimb de experienţă cu strungarii fruntaşi de la „Semănătoarea“. După o scurtă vizită făcută la cabinetul tehnic grupul se îndreaptă către sectorul de strungărie unde sînt aş­teptaţi de fruntaşul Radian Porumbescu. Aci începe o demonstraţie la strung pentru a se arăta felul cum la „Semănătoarea“ se aplică metoda Kolesov de aşchiere intensivă a metalelor. Se ivesc discuţii pe locul de producţie. Parte din strun­garii de la „9 Mai“, „Armătura“, „Clement Gottwald’’ şi altele, pipăie cu atenţie luciul piesei strunjite şi-l asaltează pe strungarul Porumbescu cu întrebări. Tinerii strungari învaţă din experienţa lui Porumbescu, dar şi acesta află de la cei veniţi, cum aplică această metodă in fabrica lor. înainte de a pleca din fabrică aflăm că planul produc­ţiei globale şi al producţiei-marfă pe primul semestru a fost îndeplinit de către uzinele „Semănătoarea" pe ziua de 10 iunie. Fabrica lucrează, deci în contul zilei de 15 iulie. MARllJS LIGI ★ ★ ★ Ultimele secerători legători planificate pe luna iunie, sunt revizuite încânte de a fi transportate In campania de recoltare. Maistrul Constantin Filip urmărește zilnic munca fiului său, utemistul ajustor Gheorghe­ Filip. Cositorile mecanice au fost scoase din ateliere şi sunt gata de plecare spre S.M.T.-uri Delegaţia agricolă sovietică primită la Consiliul de Miniştri Sîmbătă la amiază membrii dele­gaţiei agricole sovietice, condusă de F S. Koval, ministrul Agriculturii al R.S.S. Moldoveneşti, care ne vizi­tează ţara la invitaţia Ministerului Agriculturii şi a Consiliului General A.R.L.U.S., au fost primiţi la Con­siliul de Miniştri de tovarăşul Al. Moghioroş, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Au fost de faţă tovarăşii : Al. Bîr­­lădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Marin Stancu, ministrul Agriculturii, Bucur Şchiopu, minis­trul Gospodăriilor Agricole de Stat. I. Moraru, secretar adjunct al Con­siliului General A.R.L.U.S. La convorbire a asistat I. I. Ho­­roşilov, consilier al Ambasadei Uniu­nii Sovietice la Bucureşti. Membrii delegaţiei agricole sovie­tice au împărtăşit impresiile culese în timpul vizitelor făcute în unităţi agricole socialiste, staţiuni experi­mentale, institutele de cercetări etc. din ţara noastră şi au mulţumit pen­tru primirea călduroasă care li s-a făcut de oamenii muncii din agri­cultură. Tovarăşul Al. Moghioroş a vorbit despre unele aspecte ale dezvoltării agriculturii noastre şi a subliniat importanţa schimbului de experienţă făcut cu membrii delegaţiei sovie­tice, mulţumindu-le pentru contribu­ţia adusă la îmbogăţirea cunoştinţe­lor lucrătorilor din agricultura ţării noastre. (Agerpres) fiu terminat seceratul orzului RACARI (de la corespondentul nos­tru). — Pentru a nu pierde nici un bob din recolta de orz, ţăranii munci­tori din comuna Tărtăşeşti, au hotărît să înceapă neîntîrziat secerişul. Ast­fel în numai citeva zile, au fost se­cerate cele 27 ha. însămînţate cu orz. Fruntaşi în munca de recoltat au fost ţăranii muncitori Gheorghe N. Ne­­goescu, Marin I. Alexandru, Nicolae Negoescu, Ion M. Coman şi alţii In prezent, ţăranii muncitori din comuna Tărtăşeşti transportă orzul la aria de treier. SOFIA. — Inapoindu-ne din călătoria fă­cută în minunata dvs. ţară, vreau să vă transmit dvs., tovarăşe preşedinte, în numele tuturor membrilor delegaţiei parlamenta­re bulgare, mulţumirile cele mai calde pentru primirea cordială care ne-a fost făcută în timpul vizitei noastre în Romînia fră­ţească, precum şi pentru con­cursul ce ne-a fost acordat spre a cunoaşte cît mai apropiat suc­cesele voastre pe calea spre so­cialism. Am rămas foarte mulţumiţi de schimbul de păreri şi de expe­rienţă care a avut loc intre noi. Zilele petrecute în mijlocul oa­menilor muncii romîni, care ne-au intîmpinat pretutindeni cu bucu­rie c­a pe" adevăraţi fraţi, vor ră­­mîne neşterse în amintirea noastră. Să se întărească şi să înflo­rească veşnica prietenie bulgaro­­romînă. Trăiască pacea şi prietenia în­tre toate popoarele! TELEGRAMĂ Preşedintelui Marii Adunări Naţionale a R. P. R. tovarăşul CONSTANTIN PÂRVULESCU BUCUREŞTI In numele delegaţiei parlamentare bulgare Acad. SAVA GANOVSCHI Turneul M. H. A. T. Sîmbătă seara, colectivul Teatrului Academic de Artă „M. Gorki“ din Moscova (M.H.A.T.) a prezentat pe scena Teatrului de Operă și­ Balet drama „Trei surori“ de A. P. Cehov. Actorii sovietici K. N. Blanskaia, A. K. Tarasova, artiste ale poporului din U.R.S.S., A. I. Stepanova, artis­­tă a poporului din R.S.F.S.R., V. I. Stantţîn, artist al poporului din U. R.S.S., V. A. Orlov, M. P. Boldu­­man, P. V. Masalski, artişti ai po­porului din R.S.F.S.R., V. N. Liva­nov, A. N. Gribov, artişti ai poporu­lui din U.R.S.S., şi ceilalţi artişti au creat tipuri perfect cehoviene. Jocul măestru al actorilor sovietici este profund omenesc. Ei se identifică cu personajul pînă la cea mai deplină putere de sugestie şi emoţie. Regia spectacolului aparţine mare­lui om de teatru sovietic V. I. Ne­­mirovici-Dancenko, unul din înteme­ietorii teatrului, precum şi lui N. N. Litovţeva şi I. M. Raevski, artişti ai poporului din R.S.F.S.R. şi R.S.S.R. Decorurile semnate de V. V. Dmi­triev, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., contribuie în mod fericit la completarea atmosferei dramatice care se degajă din acţiune. Spectatorii au aplaudat îndelung pe artiştii sovietici chemîndu-i de nenumărate ori la rampă. ★ După-amiază, un grup de artişti ai Teatrului Academic de Artă din Mos­cova au fost oaspeţii muncitorilor de la uzinele „23 August“. Tov. C. Putinică, directorul gene­ral al uzinelor a intîmpinat pe oas­peţi, salutîndu-i călduros în numele muncitorilor, tehnicienilor şi func­ţionarilor. Artiştii sovietici au vizi­tat apoi uzina. In sala cantinei, grupul de artişti ai Teatrului Academic de Artă au dat, un recital artistic. Artiştii sovie­tici au fost răsplătiţi cu călduroase şi repetate aplauze. ★ La Casa Prieteniei Romîno-Sovie­­tice a avut loc sîmbătă seara o „Sea­ră de teatru“ oferită de artişti ai Teatrului Academic de Artă din Moscova (M.H.A.T.). k Sîmbătă dimineaţa, în sala Teatrului de Estradă din Calea Victoriei, An­samblul artistic U.T.M­., orchestra de muzică populară „B­arbu Lăutaru“, a Filarmonicii de stat, „George Enescu“ şi orchestra Ansamblului de estradă au prezentat un spectacol în cinstea colectivului Teatrului academic de artă „Maxim Gorki“ din Moscova (M.H.A.T.), care se află în turneu în ţara noastră. A fost de faţă A. I. Denisov, preşe­dintele Asociaţiei unionale pentru re­laţiile culturale cu străinătatea A. V. O-K-S. (Agerpres).

Next