Steagul Roşu, iulie 1956 (Anul 3, nr. 701-726)

1956-07-01 / nr. 701

Pal.­U TELEGRAME EXTERNE Reducerea efectivelor forţelor armate ale R. D. G. BERLIN, 30 (Agerpres). — TASS : După cum aniuntă Serviciul presei de ipe Itugă primul ministru al R.D. Germane, Consiliul de Miniştri al R.D.G. a adoptat o hotărîrie în care se spu­ne: Destinderea încordării în relaţiile internaţionale pune pe primul plan problema dezarmării ca cea mai im­portantă sarcină pentru asigurarea şi consolidarea păcii. Reducerea efecti­vului forţelor armate efectuată de U­­niunea Sovietică şi ţările de demo­craţie populară a arătat că este posi­bilă o dezarmare generală şi a insu­flat popoarelor convingerea că­­pacea in întreaga lume poate fi menţinută. Poporul german poartă o răspunde­­re deosebit de mare pentru menţine­rea păcii în Europa. Reînvierea mi­litarismului in Germania occidentală nu este compatibilă cu această evolu­ţie în direcţia slăbirii Încordării. De aceea este necesar ca prin tratative între cele două state germane cu pri­vire la reducerea efectivului forţelor armate, interzicerea stocării de arme atomice pe teritoriul Germaniei, re­nunţarea la introducerea serviciului militar obligator, să-şi aducă contri­buţia la cauza asigurării păcii. O a­­semenea acţiune paşnică ar contribui de asemenea la unificarea Germaniei căutînd să înlesnească o înţelegere în, pe bază democratică,­tre cele două state germane, Consi-Avînd în vedere răspunderea ce-i fiul de Miniştri al Republicii Demo­­revine în faţa popoarelor Europei şi Frate Germane hotărăşte : 1. — Să reducă efectivul armatei populare naţionale, stabilit la 120.000 oameni, cu 30.000 de oameni. 2. — Să stabilească efectivul total al armatei populare naţionale la 90.000 de oameni. 3. — Să folosească pentru construcţie paşnică în economia naţională materialele şi mijloacele financiare care vor deveni disponibile în urma reducerii efectivului armatei populare naţionale. 4. — Completarea efectivului armatei populare naţionale se va face pe calea recrutării de voluntari. 5.­­ Ministrul Apărării Naționale va emite decretele și ordinele necesare pentru aducerea la îndeplinire a acestei hotărîri. Recepţie la Paris în cinstea actorilor români PARIS 30 (Agerpres). — Cores­­pondentu­l Agerpres transmite: In seara de 29 iunie a avut loc în saloanele Hotelului „Modem" din Paris o recepţie oferită de Aso­ciaţia „Franţa.România“ in cin­­stea ansamblului Teatrului Naţio­nal „I. L. Caragiale“ din Bucu­reşti care a dat spectacole in ca­drul Festivalului Internaţional de Artă Dramatică de la Paris. Membrii ansamblului romin au făcut o vizită cunoscutei actriţe Elvira Popes­cu, directoarea lui ,Trratre de Paris", pe care au in­vitat-o in Romînia. Elvira Popescu a acceptat a­­ceastă invitaţie. Charles Vidrac, preşedintele so­cietăţii autorilor şi compozitorilor, a oferit o recepţie in cinstea ar­tiştilor români. De asemenea membrii ansamblu­­lui au depus coroane la mormin­tele lui George Enescu şi ale ar­tiştilor De Max şi Maria Ventura. U. R. S. S. restituie R. D. Germane biblioteca oraşului Gotha MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS: Renumita bibliotecă a oraşului Gotha care era păstrată la Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. va fi restituită Republicii Democrate Germane. La 29 iunie a avut loc la Moscova la Prezidiul Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. semnarea actului cu privire la predarea bibliotecii. Această bibliotecă cu renume mondial conţine peste 300.000 volume, manuscrise şi incunabule. Ea a fost creată în decurs de multe secole şi este o bogăţie naţională a poporului german. Printre acestea sunt cărţi tipărite în secolele XV—XVII, incunabule din tipografia lui Gutemberg. Printre tezaurele bibliotecii de la Gotha se află prima ediţie a lui Cicero (1465), Aristotel (1493) şi Avicena (1486), scriso­rile lui Luther, culegerea documentelor procesului Jeannei D.Arc. In fondul de cărţi al bibliotecii sunt prezentate amplu istoria, arheologia, numismatica, opere ale publicisticii germane d­e secolele XVI—XIX, filolo­gia, precum şi minunate descrieri de călătorii din secolul XVIII şi prima jumătate a secolului XIX. R. P. Polonă cere Canadei înapoierea obiectelor de valoare trimise in 1940 VARȘOVIA 30 (Agerpres).—P.A.P.: Guvernul R.P. Polone a adresat gu­vernului Canadei o notă în care cere cu hotărîre înapoierea către Polonia a tezaurelor de cultură și artă, luate din Polonia în anul 1940 și care se a­­flă în prezent în Canada. In 1952, se spune în notă, guvernul Poloniei a primit asigurări, confirma­te în anii următori, că guvernul Ca­nadei va acţiona în mod energic pen­tru a înapoia Poloniei tezaurele naţio­nale. Aceste asigurări n-au fost însă traduse in practica şi guvernul K.J. Polone este nevoit să ceară din nou înapoierea comorilor culturii şi artei poporului polonez. Guvernul Poloniei acordă o deosebi­tă însemnătate acestei probleme şi, datorită faptului că reglementarea ei constituie un factor important pentru deplina normalizare a relaţiilor polono­­canadiene şi pentru lărgirea colabo­rării dintre popoarele polonez şi ca­nadian, către care guvernul R.P. Po­lone tinde în mod sincer și consecvent. închiderea sesiunii Adunării reprezentanţilor populari pe întreaga Chină PEKMN 30 (Agerpres), de a 3-a sesiuni a Adunării repre-La 30 iunie, în sala Huaijentan a zentanţilor populari din întreag a avut loc şedinţa de închidere a celei Chină. La începutul şedinţei, Cen­tun, locţiitor al premierului Consiliu­lui de Stat al Republicii Populare Chineze şi Ciu En-lai, premierul Con­siliului de Stat au luat cuvîntul răs­­punzînd la întrebări şi la observa­ţiile critice. In cuvîntarea sa, Cen Iun a vorbit pe larg despre politica guvernului în domeniul comerţului şi industriei, precum şi despre transformările so­cialiste ce au avut­ loc în aceste ra­muri ale economiei naţionale sub­liniind lipsurile din acest domeniu şi măsurile pentru lichidarea lor. Sesiunea a adoptat în unanimitate hotărîrea cu privire la executarea bugetului de stat pe exerciţiul 1955 şi cu privire la bugetul de stat pe exerciţiul 1956. Provocarea săvîrşită la Poznan de agentura imperialistă VARŞOVIA 30 (Agerpres). In ziarele poloneze a fost publi­cat următorul comunicat oficial cu privire la provocarea ostilă săvîrşită la Poznan de agentura imperialistă. La 28 iunie în oraşul Poznan au fost provocate tulburări. De cîtva timp agentura imperialistă şi reac­­ţiunea care acţionează clandestin au căutat să profite de dificultăţile eco­nomice şi de lipsurile din unele în­treprinderi din Poznan pentru a pro­voca manifestări îndreptate împotriva puterii populare. Nu este întîmplă­­tor că duşmanul a ales ca loc de provocare tocmai oraşul Poznan unde se desfăşoară un tîrg internaţional. S-a urmărit să se arunce o umbră asupra prestigiului Poloniei populare, să se frîneze dezvoltarea colaborării noastre internaţionale paşnice. La 28 iunie agenţii duşmanului au reuşit să provoace tulburări de stra­dă. S-a mers pînă la atacarea unor clădiri publice, ceea ce a dus la jertfe omeneşti. Bazîndu-se pe partea conştientă a clasei muncitoare, auto­rităţile au reuşit să devină din nou stăpîne pe situaţie şi au restabilit liniştea în oraş. Reprezentanţi ai guvernului şi ai C.C. al P.M.U.P., în frunte cu Josef Cyrankiewicz, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, au plecat la faţa locului. Organizatorii distrugerilor care au avut caracterul unei acţiuni de pro­vocare şi diversiune amplu şi amă­nunţit pregătite vor fi pedepsiţi după toate rigorile legii. Guvernul şi C.C. al P.M.U.P. sînt convinse, că orice încercare de a pro­voca tulburări şi de a lua atitudine împotriva puterii populare se va lovi de riposta cuvenită din partea tutu­ror oamenilor muncii, din partea tuturor cetăţenilor cărora le este scump binele ţării. ★ După evenimentele care au avut loc la 28 iunie la Poznan, oraşul revine la viaţa normală. Muncitorii sunt profund indignaţi de actele diversioniste îndreptate îm­potriva puterii populare. STEAGUL’ ROŞU Convorbirile avute de delegaţia P. C. Francez la C.C. al P.C.U.S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS : In zilele de 28 şi 30 iunie la C.C. al P.C.U.S. au avut loc convorbiri cu delegaţia Partidului Comunist Francez care se află la Moscova. La convorbiri au participat N. S. Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., P. N. Pospelov, secretar al C.C. al P.C.U.S., B. N. Ponomarev, membru al C.C. al P.C.U.S. şi dele­gaţia Partidului Comunist Francez alcătuită din Etienne Fajon, Waldeck Rochet şi Marcel Serven, membri ai Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Francez. In cursul convorbirilor s-a stabilit o deplină comunitate d­e opinii în ceea ce priveşte problemele elabo­rate de Congresul al XX-lea al P.C.U.S., inclusiv în ceea ce pri­veşte problemele unităţii de acţiune a clasei muncitoare care are cea mai mare importanţă în lupta pentru pace, democraţie şi socialism. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, în spiritul priete­niei sincere dintre cele două partide frăţeşti. întrevederea de la Atena dintre D. T. Şepilov şi Karamanlis ATENA 30 (Agerpres). — TASS : La 29 iunie, D. T. Şepilov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a fost primit de Karamanlis, primul ministru al Greciei. Ei au avut o convorbire îndelungată, în cadrul căreia s-a făcut un schimb de păreri asupra mai mul­tor probleme privind relaţiile dintre cele două ţări, precum şi asupra altor pro­bleme. La convorbire a fost de faţă M. G. Sergheev, ambasadorul U.R.S.S. în Gre­cia. După convorbire, Karamanlis, a oferit o recepţie în cinstea lui D. T. Şeptilov, în cursul căreia a continuat schimbul de păreri. Recepția s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială. Londonezii au fost cuceriţi de cintecele şi dansurile artiştilor sovietici LONDRA 3# (Agerpres). — TASS: In seara zilei de 28 iunie în sala „Impress-Hall“ din Londra a avut loc spectacolul inaugural al an­samblului de cîntece şi dansuri al armatei sovietice decorat cu ordinul Drapelul Roşu. Ansamblul este con­dus de B. A. Aleksandrov, artist al poporului din U.R.S.S. Peste 5.080 de persoane au asistat la primul spectacol dat în Anglia de ansam­blul sovietic. Printre spectatori se aflau ministrul de Război al An­gliei, A. Head, şi alţi cunoscuţi oa­meni de stat, numeroşi membri ai parlamentului, reprezentanţi diplo­matici ai diferitelor ţări, oameni de artă, reprezentanţi ai vieţii publice şi presei. A asistat de asemenea I. A. Malik, ambasadorul U.R.S.S. In Marea Britanie. Artiştii ansamblului au interpretat cîntece ruseşti, ucrainene, engleze, precum şi diferite dansuri. Presa engleză publică cronici elo­gioase despre primul spectacol al ansamblului. După cum relatează a­­genţia Press Association, ansamblul „a cucerit Inimile londonezilor prin cintecele şi dansurile sale“. Scurte ştiri externe —Scurte ştiri externe ANGLIA. • La Londra s-a semnat la 27 iunie un acord comercial între R. P. Ungară şi Marea Britanie cu o valabilitate de trei ani. ARGENTINA • La 28 iunie din Buenos Aires a plecat spre Odesa transatlanticul „San­ta Fé“ pe bordul căruia se înapoiază în patrie aproximativ 500 de cetăţeni sovietici. Vaporul va face escală în por­tul Montevideo de unde va mai lua pe bord 150 de cetăţeni sovietici. CANADA. • La înapoierea dintr-o viziţă de două săptămlni la Moscova fl Lenta-­iad, James Muir, preşedintele Băncii regale din Canada, a declarat că schim­burile comerciale par a fi cheia păcii Intre Răsărit si Apus. S.U.A. • Camera Reprezentanţilor din statul Louisiana a adoptat proiectul de lege interzicînd participarea simultană a al­bilor şi negrilor la spectacole sau manifestaţii sportive şi prevăzlnd con­cedierea profesorilor care preconizează integrarea rasială în şcoli. LAOS. • Primul ministru al Laosului, Su­­vana Fuma, a acceptat să înceapă în curînd convorbiri cu prinţul Sufanno­­vong, reprezentantul forţelor de rezis­tenţă din Pater Lao, HONGKONG. • La 29 iunie a sosit la Hongkong, venind din Manila, David Marshall, fostul ministru principal al coloniei Singapore. Marshall este în drum spre Japonia, după care va vizita R. P. Chineză. Comuniştii—inima revoluţionară a Chinei Astăzi, comuniştii chinezi, şi alături de ei întregul popor munci­tor al Marii Chine, sărbătoresc împlinirea a 35 de ani de la înfiin­ţarea Partidului Comunist Chinez. Sub conducerea glorioasă a par­tidului de avangardă al clasei muncitoare, forţele progresiste din China au desfăşurat o luptă dîrză şi organizată pentru a smulge poporul din ghiarele exploatării şi robiei semi-feudale. Avind în frunte pe comunişti, poporul chinez a alungat pe cotropitorii japo­nezi, a zdrobit bandele gomindani­ste şi a început să-şi construiască avîntat o viaţă nouă, socialistă, ale cărei succese trezesc admiraţia lumii întregi. Scriitorul român V. Em. Galan, care ca orice vizitator al Chinei de astăzi, a rămas adine impresionat de prefacerile măreţe ce au loc în această ţară, a scris în urma vizitei făcute în R.P. Chineză un volum de reportaje și însemnări de călătorie intitulat „Mesajul lui „U lun-tuo“. Reproducem cîteva fragmente din capitolul „Note pentru un portret“. La Saosan, celula s-a întemeiat în 1925. Erau, la început, zece membri. Pe atunci, în sudul Chinei se în­tărea tot mai mult puterea şi pres­tigiul guvernului revoluţionar de la Canton, întemeiat pe unitatea de luptă dintre aripa revoluţionară a gomindanului şi partidul comunist. Cînd la Saoşan se întemeia celula de partid, în Hunan situaţia era din toate punctele de vedere neclară : moşierii, fortificaţi în oraşe şi în conace, comandind mici hoarde de tip feudal, trăiau cu iluzia că pro­vincia aparţine nordului reacţionar. In asemenea împrejurări s-a reîn­tors la Cianşa, în satul lui natal, Mao Fu-siuen, întemeietorul şi tot­odată cei dinţii secretar al celulei. Mao Fu-siuen plecase din sat cu aproape douăzeci de ani în urmă: ţăran sărac, şi, pe atunci, analfa­bet. In copilărie — prieten apropiat cu Mao Tze-dun. Cînd Mao Tze-dun începuse şcoala normală din Cianşa, oraşul cel mai mare din Hunan şi totodată capitala provinciei, nu şi-a uitat prietenul, i-a găsit loc de ser­vitor la aceeaşi şcoală. Acolo, la Cianşa, a învăţat Mao Fu-siuen să scrie şi să citească... acolo a sila­bisit cele dinţii texte marxiste... a­­colo a devenit comunist. In 1925, Mao Fu-siuen venea la Saosan ca activist de partid cu ex­perienţă, după ce, cîţiva ani, fusese miner şi dusese muncă politică prin­tre minerii din Hunan. Curind, celula întemeiată de Mao Fu-sinen a ajuns să aibă aproape patruzeci de membri şi, prin ei, o covîrşitoare influenţă asupra Uniunii revoluţionare a ţăranilor din cîteva judeţe. Rezultatele luptei duse pînă a­­tunci de organizaţiile de partid ca aceea din Saoşan, se vedeau acum limpede. Ln Hunan — provincie mai mare decit ţara noastră şi ca teritoriu, şi ca populaţie — din doi ţărani, unul activa în Uniunea revoluţionară a ţărănimii muncitoare Luptau ţăranii pentru reducerea arenzilor de la 60% din recoltă la 30% — şi cu ajutorul noii puteri au obţinut această redu­cere. Luptau pentru reducerea dobîn­­zilor la împrumuturi, de la 80% la 30% — şi cu ajutorul noii puteri au obţinut şi această reducere... Pregătin­du-se să întimipine forţele revoluţionare, uniunile ţărăneşti de­zarmaseră hoardele moşierilor şi în­fiinţaseră peste tot detaşamente lo­cale de autoapărare. Au luat fiinţă, tot atunci, cele dinţii grupe de intr-a­jutorare în cîteva sate cu celule co­muniste active şi îndrăzneţe. Mao Fu-sinen, întemeietorul celulei din Saoşan, ajuns unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai iubiţi condu­cători ai ţărănimii revoluţionare din Hunan, a fost trimis de partid să întărească munca ilegală la Şanhai, unde, în cursul terorii dezlănţuite de Cian Kai­ şi, multe comitete de partid erau descompletate Cinci ani mai t'­rziu, poliţia gomindanului l-a asasinat în Nankin. In locul lui Mao Fu-siuen, în Sao­san a fost ales secretar Mao Sîn-mei, om de aproape cincizeci de ani, unul dintre cei dinții comunişti din sat... El a condus celula î­n timpul marei răscoale din toamnă1). Cînd Cian Kai­ şi a dezlănţuit te­roarea albă, satul a fost trecut prin foc şi sabie. Mao Sîn-mei, noul secretar al ce­lulei, a rămas în Saosan, a salvat multe vieţi, a organizat şi îndru­mat spre munţii Tzinganului multe grupuri de ţărani înscrişi la coman­damentul gomindanist local pe lista celor ce trebuiau să fie ucişi — şi pînă la urmă el însuşi, Mao Sîn-mei, secretarul, a fost prins şi ucis în torturi de neînchipuit. In vremea represaliilor, cel mai bătrîn membru al celulei din Saosan, Mao Iue-tin, avusese sarcina să organizeze un grup de paisprezece oameni din Uniunea ţăranilor şi, împreună cu ei, să ascundă în mlaş­tinile Tantinului bătrînii, femeile, copiii din familiile trecute de gomin­­danişti pe lista neagră, şi, de ase­meni, cit mai mult din vitele, căru­ţele şi uneltele mai de preţ din sat. Bătrînul Mao Iue­ţin şi-a făcut datoria : trei sferturi din oamenii şi bunurile date în seama lui au fost salvate; un sfert — şi oameni, şi bunuri — s-a prăpădit în lupta cu bolile, cu nesiguranţa potecilor şi cu capcanele mlaştinei. Bătrînul s-a reîntors în sat cel din urmă, la a­­proape patru luni după plecarea de­taşamentului gomindanist de repre­salii. 1) In august 1927, ţăranii muncitori din Hunan, înţelegînd prea bine că nu mai au de aşteptat nimic bun din partea gomindanului, nimic bun din partea ge­neralilor trădători, dezlănţuiră, sub con­ducerea comuniştilor, eroica „răscoală a recoltei de toamnă“. Răscoala a fost înăbuşită, împărţirea pămînturilor mo­şiereşti n-a putut fi apărată şi păstra­tă, dar în cursul acestei răscoale, ţă­ranii din Hunan au alcătuit nucleul vii­toarei „Armate Roşii a Chinei Sovie­tice“. Atunci, in Hunan, s-a format prima divizie din marea armată a mun­citorilor şi ţăranilor chinezi. Această divizie, avîndu-l în frunte pe Mao Tze-dun, s-a retras, luptînd contra­­unor forţe numericeşte copleşitoare In cîteva judeţe din munţii Tzinganului, barica­­dînd trecătorile. DUMINICĂ 1 IULIE 1956 Programul . 6.00 Muzică populară romînească. 6.30 Calendarul zalei și Radiojurnal. 6.42 Cîntece de compozitori sovietici. 7.15 Articolul de fond din ziarul „Scin­­teia“. 7.30 Muzică uşoară romînească. 8.00 Emisiunea pentru militari. 8.30 E­­misiunea „Teatru la microfon pentru copil". 9.30 Cîntece de compozitori chi­nezi. 9.45 Emisiunea ,,De toate, pentru toţi“. 10.45 Vals în fa diez minor de Ceaikovski. 10.50 Solişti şi orchestre de muzică populară romînească. 11.20 Mu­zică uşoară de compozitori români. 11.50 Noi înregistrări de muzică din o­­pere realizate de cîntăreţi romîni la Praga. 12.15 Mozaic muzical. 13.00 Ra­diojurnal. 13.10 Jocuri populare romî­­neşti. 13.15 Vorbeşte Moscova ! 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Cîntă or­chestra de muzică populară Radio. 14.35 Concert de estradă la cererea fruntaşilor şi colectivelor fruntaşe în producţie din Industrie şi agricultură. 15.35 Concertul In la minor pentru vio­loncel şi orchestră de Schumann. 16.00 Cântă orchestra de estradă Radio. 16.30 Jurnalul satelor. 17.15 Melodii popu­lare romîneşti. 17.45 Muzică. 19.30 Tea­tru la microfon . „Cidul". 21.18 Muzică populară chineză. 21.30 Concert de estradă. 22.15 Muzică de dans. 22.30 Bu­letin sportiv. 22.45 Muzică de dans. 23.00 Radiojurnal. 23.10—23.55 Muzică de dans. Programul II 7.00 Concert de dimineață. 7.50 Radio­jurnal. 8.00 Emisiunea „Radio Ţepe­­luş". 8.20 Cîntece de compozitori ro­mîni. 8.40 Muzică uşoară. 9.00 Concert popular. 9.30 Muzică populară romî­nească interpretată de Aurelia Fătu- Răduţu — voce şi file udilă — la a­­cordeon. 10.00 Note politice. 10.15 Mu­zică de estradă. 10.50 Concert. 13.00 Concert de prînz. 14.00 Revista presei și Radiojurnal. 14.20 Mici piese instru­­mentale. 14.30 Radiomagazin. 15.15 țini­­tă Rodica Bujor. 15.30 Buletin de știri. 15.36 Noi imprimări pe discuri Electre­­cord. 16.00 Pagini de mare populari­tate din muzica clasică. 17.00 Din mu­zica poporului chinez. 18.00 Muzică populară romînească la cererea frun­taşilor şi colectivelor fruntaşe în pro­ducţie din industrie şi agricultură. 18.30 Album cultural. 19.00 Nod Înre­gistrări de muzică uşoară realizate în studiourile noastre. 19.30 Muzică de dans. 20.00 Transmisiune de la Ploeşti a concertului orchestrei „Flacăra Pra­hovei". Dirijor : George Botez. 22.00 Radiojurnal şi buletin sportiv. 22.15 Mari interpreţi : Paul Robeson. 23.15 Din muzica popoarelor. 23.55—0.50 Mu­zică de dans. TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. — sala C.F.R. Giuleşti (orele 11) ; Coppelia, (orele 19,30) ; Traviata ; Teatrul Academic (MHAT) din Mosco­va) — sala Teatrului de Operă şi Ba­let al R.P.R. (orele 15) ; Ana Kare­nina şi Suflete moarte, (orele 19,30) ; Trei surori; Teatrul de stat de Ope­retă (orele 10,30) ; Vînt de libertate, (orele 19,30) ; Liliacul; Teatrul Tinere­tului (orele 10) : Mult zgomot pentru nimic, (orele 19,30) : Cel de mîine; Teatrul de Stat Ploeşti (Teatrul de vară „N. Bălcescu“ orele 20) : Take, lanke şi Cadîr; Teatrul Ţăndărică (orele 20,30) : 2­0 pentru noi; Ansam­blul de Estradă al R.P.R. (orele 20) : Melodii... Melodii... Melodi... Grădina Boema : Călătorie pe note ; Teatrul de Vară „23 August“ (orele 20,30) : Dan­saţi cu noi; Teatrul de Stat Timişoa­ra — sala Teatrului C.C.S. (orele 19,30); Minna von Barnheim; Circul de Stat (orele 17 şi 20,30) ; Arena primăverii. CINEMATOGRAFE : Patria, Bucu­reşti: Dragoste pierdută; Al. Sahia, Libertăţii, Gh. Doja, 1 Mai : Sciuscia , Doina; Marile speranţe ; Magheru, Ilie Pintilie : Mîine va fi prea tîrziu; Republica, Elena Pavel, V. Roaită, Mioriţa, N. Bălcescu: Poemul Pedagogic; Filimon Sirbu, 8 Martie : Contele de Monte Cristo; I. C. Frimu, Magheru, V. Alecsandri şi Volga: A­manţii din Toledo; înfrăţirea Intre po­poare : Căluşeii; Maxim Gorki: Ne-am Intîlnit pe malurile Vistulei; Timpuri Noi: Monumentele istorice ale Kremlinu­lui şi Raţa buclucaşă; Lumina, C. Da­vid : Curg apele tulburi ; Central: AL Popov, T. Vladimirescu, Moşilor: Ma­xim Minciună ; Victoria : Carola Lam­berti ; Tineretului : Orele speranţei ; Griviţa : La marginea oraşului; Cul­tural : Pe răspunderea mea; Unirea: Brutarul din Valergue; Flacăra: Ca­ravana ; Arta: A 12-a noapte; Munca : Arlberg Expres, Bucureşti oraş înflorit; Carpaţi : Semne parti­culare ; 23 August: Umbre în port; Donca Simo: Vagabondul (seria I-a) ; Coşbuc: Covorul fermecat; Popular: Un pahar cu bere ; M. Eminescu: Cercul diabolic; 8 Mai: Sal­­anat; Olga Banele: O aventură pe coasta Atlanticului; Aurel Vlaicu: Ordinul Anna. A început finala campionatului republican şcolar de atletism Ieri după amiază, intr-un cadru fes­tiv, a început pe stadionul Republicii din Capitală finala campionatului re­publican şcolar de atletism. La aceas­ta au participat aproape 300 concu­renţi reprezentînd zonele Timişoara, Cluj, Constanţa, Alba-lul­ia şi oraşul Bucureşti. Ceea ce este demn de sub­liniat este faptul că la această finală s-au intîlnit cei mai buni sportivi care întrunesc totodată şi calitatea de frun­taşi la învăţătură. După tradiţionala defilare a concu­renţilor s-a făcut deschiderea festivă a campionatului. Tov. Tudor Bucnariu, locţiitor al ministrului Invăţămîntului, a arătat printre altele importanţa cam­­pionatelor republicane şcolare de atle­tism precum şi condiţiile create tine­retului studios de la noi prin grija partidului şi guvernului. Apoi au început probele primei zile. In prima serie a probei 100 m. plat băieţi a învins Cristescu Gh. din Cîmpulung cu 11 sec. 7, după care au venit în ordine Szabó Fran­­cisc-Oradea şi Nicolau Romeo-Ba­­cău. Seria a doua a probei a reve­nit lui Vamoş Zoltán de la Timi­soara, urmat de Stanciu Vasile- Ploeşti şi Kovács Francisc-R.A.M., realizînd 11 sec. 8. Moţiu Sofia-Timişoara şi Galeş Ana-Oradea, au cîştigat seriile pro­bei de 100 m, plan fete cu 13 sec. 1. Proba de aruncare a greutăţii băieţi a fost cîştigată de Bernachi St.­­Arad cu 15,18 m, după care s-a cla­sat Radu Emil-Bucureşti cu 13,99. Cele două serii ale probei de 80 m garduri fete au fost cîştigate de Naida Irina-Timişoara cu 13 sec. 7 şi Maris Maria tot din Timişoara cu 12 sec. 4. Performanţa atletei Maris Maria constituie un nou record republican şcolar. Un alt record republican şco­lar a fost stabilit de atleta Banciu Ana-Timişoara, în cursa de 500 m plat fete cu timpul de 1 min. 22 sec. 6. In proba de săritură în înăl­ţime fete a învins Cerchez Maria- Ploeşti cu 1,40, urmată de Roşea Tatiana-Oradea cu 1,35 m. Un nou record republican şcolar a fost rea­lizat la săritura cu prăjina de Blaga Ion-Timişoara cu 3,60 m. Diţi Mar­ia - Cîmpulung a cîştigat proba la su­liţă fete cu o aruncare de 36,90 m. La săritura în lungime băieţi reşi­­ţeanul Keller William a obţinut pri­mul loc cu o săritură de 6,42 m. Proba de aruncare a discului fete a revenit atletei Scherer Erika-Oraşul Stalin cu 33,32 m. Finala probei de 80 m garduri a fost cîştigată de Maris Maria urmată de Naida Irina şi Bălănescu Manuela. Azi, începînd de la ora 9,30, vor continua probele zilei a II-a a fina­lei campionatului republican şcolar de atletism. M. L. Aspect de la festivitatea de deschidere Sportivi români peste hotare Bogată este activitatea internaţio­nală a sportivilor noştri. Handbalul fe­­minin, boxul, fotbalul şi atletismul din R.P.R., vor fi reprezentate azi la Karlsruhe, Praga, Berlin, Belgrad şi Zabrze (R.P. Polonă). La Karlsruhe, echipa naţională femi­nină de handbal a R.P.R., care s-a calificat pentru turneul final al cam­pionatului mondial, în urma victoriei asupra R.P. Pelone, debutează azi în­ faţă Austriei. Este un joc greu, dar sperăm că echipa noastră, care are o bună pregătire să reuşească o frumoar­să comportare,­in meciul de azi de pe stadionul Wildpark. Lotul echipelor noastre este alcătuit din Irina Naghi, Irina Günther, Aurelia Sălăgeanu, Ca­rolina Roceanu­, Maria Scheipp, Aurora Popescu, Iozefina Ugran, Magda Ha­berprusch, Lucia Dobre, Elena Jianu, Victoria Dumitrescu, Elena Pădureanu, Maria Windt, Ileana Colesnicov, Ana Starch. ★ La Praga, astă seară, echipa repre­zentativă de box a R.P.R. susţine cel mai greu meci din ultimii ani, întîl­­nind formaţia R. Cehoslovace. Boxerii cehi cotaţi printre cei mai buni din Europa, vor fi adversari redutabili pentru pugiliştii români. Reprezentanţii noştri sunt Puiu Nicolae, V. Şchiopa, E. Cismaş, Gh. Fiat, C. Dumitrescu, N. Linca, V. Tiţă, I. Pintea, Gh. Ne­grea şi E. Fűrész, care vor boxa cu (în ordinea categoriilor) Majdloch, Nykl, Zahara, Chovanek, Ivanus, Ka­sai, Trippe, Straka, Nekola, Nemec. Ar­bitrii în ring vor fi Nüssgen (R.F. Germană) şi Baravecchia (Italia). Bo­xerii români vor susţine un al doilea meci la Brno la 4 iulie. La Berlin, echipa C.C.A. are azi un joc extrem de greu, deoarece va intilni o combinată a echipelor Dinamo şi Vorwärts. Este un joc dificil, căci sub această titulatură se va prezenta pe teren echipa selecţionată a R.D. Ger­mane, care va fi verificată în vederea meciului de la 21 iulie cu R.P. Polonă. Cum echipa R.D Germane a întrecut la Bucureşti selecţionata noastră de fotbal, este lesne de înţeles cât de greu este meciul pe care îl are azi C.C.A. care va prezenta formaţia: Voi­nes­cu (Toma), Zavoda II, Apolzan, V. Du­mitrescu, Onisie, Bone, Cacoveanu, Constantin, Alexandrescu, Zavoda I, Tătaru. C.C.A. va mai juca încă două partide. Aşteptăm comportări bune deşi echipierii sunt surmenaţi. ★ La Belgrad, iau parte azi In conti­nuare la campionatele internaţionale ale Iugoslaviei şi patru atleţi romini: Ion Săter, Iolanda Balaş, Ilie Savel şi Ion Opriş. Forma bună a atleţilor ro­­mini, ne îndreptăţeşte să aşteptăm de la el rezultate valoroase, acum In preajma jocurilor atletice balcanice, care vor avea loc luna aceasta tot la Belgrad, unde atleţii noştri se vor în­trece cu cei iugoslavi, greci, bulgari şi turci. ★ La Zabrze (R.P. Polonă) echipa na­ţională de fotbal de juniori a R.P.R. joacă azi cu R.P. Polonă, de care a dispus de două ori (1—0 şi 8—0) şi a pierdut odată (1—0). Echipa noastră va alinia următoarea formaţie: Sfetcu, Greavu (Buzeşan), Ioniţă, Mureşan, Jenei, Mihăilescu, Bîscă, Raab, Ene II, Dumitrescu, Văcaru­. Programul spectacolelor cinematografice din regiunea Bucureşti intre 2 iulie şi 6 iulie 1956 ALEXANDRIA Cinema ,,V. Roaită“ : 2—4 iulie Azilul de noapte ; 5—8 iu­lie Vagabondul seria I la BOLINTINUL DIN VALE Cinema „M. Eminescu“ : 2—4 iulie Alarmă în munţi ; 5—8 iulie Spre ţărmuri noi BUFTEA Cinema ,,N. Beloiannis“ : 2—4 iulie Vînătoarea de crabi : 5—8 iulie Lecţia vieţii CĂLĂRAŞI Cinema „Al. Sahia“ : 2—8 iulie Vagabondul seria I-a GIURGIU Cinema „Ilie Pintilie“: 2—8 iulie La marginea oraşului : „Olga Rapcic" : 2—8 iulie Pe răspunderea mea, Bîlciul jucăriilor şi Tîrgul din Leipzig OLTENIŢA Cinema „Comunal“ : 2—4 iulie Campionii noştri ; 5—­8 iulie Stele pe aripi ROŞIORI Cinema „Carpaţi“: 2—3 iulie Star fără voie ; „Ilie Pin­tilie“ : 2—8 iulie A Xll-a noapte SLOBOZIA Cinema „V. Roaită“ : 2—4 iulie Epava din largul mării ; 5—8 iulie Rio Escondido TURNU MĂGURELE Cinema „Dună­rea“ : 2—8 iulie Bel Ami­n „Gh. Gheorghiu-Dej“ : 2—8 iulie Infidelele ZIMNICEA Cinema „Progresul“ : 2—4 iulie Intîmplarea vieţii ; 5—8 iulie Ciocîrlia şi Ilie în luna de miere URZICENI Cinema „8 Mai“ : 2—4 iulie O sărutare furată ; 5—8 iulie Fan­tomele părăsesc piscurile și Mîini harnice. Cinci noi recorduri la atletism In cinstea celui de al doilea Con­gres al U.T.M., au avut loc ieri pe stadionul Dinamo, mai multe întreceri atletice. Cu acest prilej atleţii bucu­­reşteni au obţinut 5 noi recorduri re­­publicate. La 300 m. plat atletul di­­­namiovist Ion Wiesen­aayer a obţinut un valoros record cu timpul de 34 sec. 0. In proba de 800 m­. plat, at­letul­ Ştefan Mihali a obţinut şi el un valoros record cu timpul de 1 min. 50 sec. 7/10. Ştafeta feminină 3 x 800 m. compusă din Zegreanu Irina, Dumi­mitru Florica şi Buda Elisabeta, au doborît recordul republican obţinînd timpul de 6 mim. 51 sec., 4/10. Ştafeta de 4 x 1500 m, formată d­e Bădici— Puică—Grecescu—Victor Pop a obţi-­ mut şi ea un nou record, cu timpul da 15 min. 48 sec. 8/10. Vechiul record era de 15 min. 55 sec. 0. Tot în cadrul acestei ştafete, juniorul Balotescu loan a obţinut un valoros record la 1500 m. plat cu timpul de 4 min. la sec. C. NIC. V. NICULAE 1 corespondent voluntar CUPA EUROPEI CENTRALE Slovan Bratislava - Rapid Viena 3-1 Sîmbătă s-a desfăşurat la Bratis­lava al doilea meci de fotbal din ca­­drul Cupei Europei Centrale între e­chipele Slovan și Rapid Viena. Victo­ria a revenit gazdelor cu scorul da 3—1. Ținând însă seama de faptul, că în întiilnire­a desfășurată la Viena, Ra­­pid a învins cu 3—0, în semi-fimalele competiţiei s-a calificat echipa vie­­neză Raipid, cu scorul de 4—3. Vasas Budapesta-U. D. A. Praga 2-2 In cea de a doua întîlnire Vasas Budapesta și U.D.A. Praga au ter- ' minat nedecis: 2—2 (2—2). S-a calificat mai departe Vasas Budapes­ta, învingătoare cu 2—0 în primul joc care a avut loc la Budapesta. Azi pe stadionul Giuleşti Locomotiva București-Dinamo Bacău Stadionul Giuleşti găzduieşte azi un meci de categoria A: Locomotiva — Dinamo Bacău. Locomotiva Bucu­reşti, se află pe locul 5, cu 12 puncte, în timp ce Dinamo Bac*»^** se găseşte pe ultimul loc, cu 8 puncte. Bucureştenii se prezintă cu mai multe şanse, dar băcăoanii vor căuta să facă o bună figură in Ca­­pitală şi vor juca în consecinţă* Meciul promite deci o dispută dîrză, UNDE MERGEM AZI CICLISM: Campionatul regional de fond, băieţi şi fete, pe şoseaua Alexan­dria de la km. 8. Plecarea se va da la ora 8 dim. RUGBY: jocuri semifinale ale Cu­pei R.P.R. la rugby. Energia I.S.P. — Progresul sănătatea ora 9, stadionul Tineretului , ora 16 Stadionul Giuleşti — Locomotiva Griviţa roşie — C.C.A. NATAŢIE: Campionatul republican de înot (faza orăşenească) rezervat Ju­niorilor şi junioarelor categoria I-a, ora 16 la ştrandul Tineretului. MOTOCICLISM : Campionatul repu­blican de viteză pe circuit, pe traseul din preajma Arcului de Triumf, in or­ganizarea asociaţiei Voinţa, de la ora 9 dimineaţa. GIMNASTICA : Finala campionatului asociaţiei Voinţa, pe anul 1356, In sala liceului de băieţi nr. 12 (fost Spiru I1..V *6 ret) de la ora 9 dimineaţa. TENIS : Meciul din campionatul re­publican pe echipe C.C.A. — Dinamo, terenul Progresul I.T.B. ora 9 diminea­ţa şi ora 16. FOTBAL : Dinamo 6 — Energia Mo­rem ora 9 dimineaţa teren Obor, (ca­tegoria B) : Flamura roşie F.C. „Gh. Gheorghiu-Dej“ — Flamura roşie Bere Rahova, teren Militari ora 17,30 joc de Cupa R.P.R. ; Ştiinţa Bucureşti — Pro­gresul Focşani ora 17,30 teren Progre­sul F.B. Jocuri din campionatul regional: Ener­gia „Boleslaw Bierut“ — progresul Slo­bozia, teren Energia ora 11; Progresul I.T.B. — Recolta Negoeşti teren I.T.B. ora 11; Recolta Iprofit — Progresul Urziceni, teren P.T.T. ora 11 ; Energia ICAR — Energia Electromagnetica, te­ren Turda ora 11 ; Flacăra Viilor — C. S. Armata, teren Energia I (Şoseaua Olteniţei) ora 11. BOX: intilnirea dintre reprezenta­tivele Bucureşti şi Craiova în cadrul campionatului republican de Juniori pe echipe , ora 10 la Teatrul de vară „23 August“. „­v REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str Brezoianu nr. 23—23. Centrala telefonică, nr 6.2. 10; 6 23 29 . 6.23.38. Secţia acrişori 3 33.94 STAS 2452—— Tiparul Intr Poligrafică nr 2, atr. Brezoianu nr. 23—23 Abonamente individuale lei 5, colective 4 4 4 4 4 venini murţcitori ţărinj şi Intelectuali îpi f Ahonarpentele se fae la Oficiile poştale, prin factorii poştali şi (**unor11 voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. UB 3334/949.

Next