Steagul Roşu, august 1956 (Anul 3, nr. 727-751)

1956-08-01 / nr. 727

S -au convins de bunăstarea colectiviştilor — Ţăranii muncitori din Drăgăneşti-Vlaşca in vizită la colectivele din raionul Călăraşi — Sîmbăta trecută, cînd soarele urca la nămiază, o delegaţie die ţărani muncitori Întovărăşiţi şi cu gospodă­rii­ individuale din satul Valea Cire­şului, raionul Drăgănaşt­-Vlaşca, a purces la drum lung către gospodă­riile colective d­in raionul Călăraşi. De la ei din sat, pînă la Călăraşi e cale destul d­e lungă. Dar odată ajunşi acolo aveau să vadă lucruri atît de interesante care plăteau în întregime oboseala drumului făcut. BUCUROŞI DE OASPEŢI­ ­ Oamenii din Valea Cireşului afla­seră de cei­­din Ceacu de prin ziare. Doar despre bogăţia colectivei „Gheor­ghi Dimitrov“ nu odată s-a scris. Intre altele fie spus, d-asta şi ceruseră ei celor de la raion să-i aducă tocmai aici. Toţi erau nerăbdători să ajungă mai de grabă, să vadă cu ochii lor cum trăiesc cei din Ceacu. Unii din ei se mai îndoiau de cele auzite. Că de, aşa e omul nostru ! Nu crede decît ce pipăie cu mina. Colectiviştii din Ceacu, cunoscuţi pentru ospitalitatea lor, auzind că le vin vizitatori se grăbiseră care e mai ide care să se ofere a fi gazdă. In­­tîmplarea făcea însă ca în colectivă să fie 397 de familii, iar oaspeţii, doar 90, spre necazul multora care în a­­cea noapte nu putură să-şi dove­dească ospitalitatea. Şi dat fiind do­rinţa tuturor de a primi oaspeţi, nu fuse uşor să se repartizeze pentru dormit pe cel din Valea Cireşului. Pînă la urmă tortul se aranjase şi oaspeţii se răspîndiră prin casele co­lectiviştilor din Ceacu. Şi, cu toate că ora era înaintată, lămpile nu se stinseră pînă tîrziu. Cei din Valea Cireşului îi descusură mult timp, cu amănunţime, pe cei din Ceacu des­pre viaţa lor din colectiv. Dimineaţa, cînd zorile de­-abia mijeau, oaspeţii erau în picioare căutînd cu ochii prin magaziile şi curţile gazdelor, să vadă ce au ace­ştia. Şi foarte repede aflară că fie­care colectivist din Ceacu avea acum acasă mai multe bucate decît oricare mijlocaş din Valea Cireşului. Şi încă avansul de cereale pe anul acesta nici nu s-a împărţit pînă în prezent în gospodăria colectivă „Gheorghi Di­mitrov“. In curţile celor mai mulţi dintre colectivişti se găseşte cîte o vacă cu lapte şi aproape toţi au porci şi oi, în proprietatea lor personilă. Colectiviştii le povestiră cît de ma­re este venitul lor şi oaspeţii rămase­ră uimiţi cînd aflară de pildă că a­­nul trecut Ciobănescu Marin cu doi membri ai familiei sale a primit pen­tru zilele muncă făcute: 3650 kg. grîu, 6881 kg. porumb, 924 kg. orz, 501 kg. mazăre, 393 kg. floarea soarelui, 3932 lei plus multe alte produse ca vin, zarzavat, brânză, lină, etc. Nica Constantin tot cu trei braţe de muncă a primit şi mai mult: 4337 kg. griu, 8162 kg. porumb, 1096 kg. orz, 591 kg. mazăre, 466 kg. floarea soarelui, 4.600 lei. Pe la orele şapte, oaspeţii se strîn­seri la sediul gospodăriei colective unde preşedintele acesteia le vorbi despre realizările obţinute de cei din Ceacu, apoi cu toţii plecară cu au­tocamioanele spre cîmpurile colecti­­ve. PE TARLALELE GOSPODĂRIEI COLECTIVE „GHEORGHI DIMITROV" In raionul Călăraşi lipsa ploii se resimte mai ales acolo unde porum­bul n-a fost însămînţat la timpul cel mai potrivit. Dar pe tarlalele co­lectivei ,,Gheorghi Dimitrov“ din Ceacu ca de altfel şi în alte colective porumbul a crescut înalt şi a legat bine anunţînd o recoltă bogată chiar pentru cazul cînd nu va ploua. Este frumos porumbul colectivei din Ceacu dar floarea soarelui este şi mai fru­moasă. Oamenii nu se zăresc din ea, iar pălăriile ei sînt aproape cît roata carului. Nu numai unul ci mulţi din oaspeţi spuneau că n-au văzut niciodată aşa floarea soarelui. A urmat apoi vizitarea celor 15 hectare de vie altoită a colectivei, unde strugurii s-au dezvoltat destul de bine. Ce, din Valea Cireşului l-au admirat îndelung şi un bătrin mai glumeţ a zis rîzînd: „O să venim şi la toamnă la cules !“ Colectivista Gher­ghina Floarea i-a răspuns­­ „Veniţi. Vă primim cu bucurie". In vorbă a intrat atunci şi o fată chipeşă dîn Valea Cireşului. Florica Mircanu aşa am aflat că o cheamă a spus cu multă însufleţire: ..O să venim peste 3-4 ani cînd colectiva pe care o s-o facem la noi în sat o să fie tot aşa de în­tărită ca asta de aici. O să avem şi noi atunci cu ce ne mîndri !“ CONSTANTIN Z. CONSTANTIN ÎŞI INFRINGE ŞOVĂIALA Constantin Z. Constantin este om gospodar, cunoscut ca atare de toţi din Valea Cireşului. N-are pămînt mult. Cinci pogoane şi jumătate dar le munceşte bine! îmi povestea că ii place să citească broşuri agroteh­nice şi că lucrează pămîntul după cele învățate din ele. In bătătură are pă­sări multe, un porc mare contractat pentru îngrișare. Are casă frumoasă. — Eu am gospodărie bună tovară­şe, îmi spunea el, îmi place să mun­cesc. Pămîntul mi-1 lucrez după carte și am scos pînă acum bucate bune. Constantin Z. Constantin înainte de a veni la Ceacu nu era convins că in colectivă ar putea să trăiască mai bine decît în gospodăria indivi­duală. Totuşi era curios să afle cumi este în colectivă. Şi pentru că lui ii place buna gospodărire a rămas impresionat de cele văzute la Ceacu. Toate au fost pe gustul lui: porum­bul, floarea soarelui, via, grădina de zarzavat, cele 80 de vaci ale colec­tivei, caii, crescătoria de porci. In sat, la Valea Cireșului n-a vrut să intre nici în întovărășire., Dar aici la Ceacu a început să-și înfrîngă șo­văiala pas cu pas. — Tare bine-i în colectivă ! gîndea el cu glas tare. — Păi dacă-i bine de ce nu intri și dumneata, i-a zis un colectivist din Ceacu. — Știu și eu ce să fac? La noi nu este încă colectivă... Am ascultat intimplător această convorbire pe tarlaua de floarea soa­relui. Peste cîteva minute cînd vizi­tam grădinăria l-am surprins spunînd consăteanului său Simedrea Tudor care este şi preşedinte al întovărăşirii din Valea Cireşului: — Şi la noi putem să avem grădină de zarzavat cînd o să facem colec­tiv. Ştii, pe izlaz lingă gîrla Tîrnavei. Da, da ! O să facem şi un stăvilar şi-o să creştem peşte în grilă. Peştele aduce şi el venit bun... Vorbea cu atîta siguranţă despre viitorul colectivei lor din Valea Cire­şului (care deocamdată n-a luat fi­inţă), încît am rămas convins că pînă la urmă Constantin Z. Constan­tin îşi va învinge şovăiala... AŞA TRĂIESC COLECTIVIŞTII! De colectiviştii din Ceacu cei din Valea Cireşului s-au despărţit nu fără părere de rău în pragul prînzului. Intre timp colectiviştii din satul ve­cin Călăraşii Vechi auzind despre vi­zita ţăranilor muncitori din Drăgă­­neşti-Vlaşca i-a poftit şi la el In os­­peţie. Şi iată că cele trei autocamioane au plecat mai departe, după ce cei din Valea Cireşului şi cei din Ceacu şi-au strins mîinile cu căldură. Am ajuns la Călăraşii Vechi ceva mai tîrziu, după ce oaspeţii se îm­­ p— Frumoşi sînt strugurii colectivei din Ceacu I spun oaspeţii din Valea Cireşului cîntărind ciorchini d­in palmă. (Continuare în pag. 3-a) Ospitalitatea colectiviștilor din Călărașii Vechi este cunoscută. Masa in­­tinsă In curtea colectivistului Tudor Ivan arată cu prisosință acest lucru. CE A SCRIS AUTORUL tribute mai mult la co- SALA DE CLUB PE FILELE DE LA recta editare a cărţilor. SAU BIROU ? Nr. 120 LA 133? p. DOBRESCU îmi place mult să ci­tesc și acest fapt mă de­termină să imi cumpăr mereu o carte nouă. Zilele, trecute am cum­părat cartea „Apostol" de Cezar Petrescu. Cu ne­răbdare am început să citesc volumul In ale că­rui pagini autorul zugră­vește fapte Interesante. Nu mică mi-a fost insă mirarea clnd am ajuns la pagina 120 și am con­statat cu regret că lip­seau 13 file. Neavînd în­cotro am încercat să de­duc cele ce a scris auto­rul pe cele 13 file inexis­tente. Pentru ca imagi­naţia altor cititori să nu mai fie pusă inutil la în­cercare, este bine ca co­lectivul de control al E­­diturii de Stat pentru Li­teratură şi Artă­­i­con­UNDE O FI DEBI­­TANTA? Cobor grăbit din tren la staţia Chitila şi mă îndrept spre debitul din gară pentru a-mi procura cîteva pachete de ţigări. In faţa debitului în­chis, mai mulţi fumători se întrebau: „Unde o fi debitanta?". Unii dădeau neştiutori din umeri, iar alţii, care probabil erau de prin partea locului, a­­firmau că acest debit stă destul de des cu uşile în­cuiate, intrucît tovarăşa care-l deserveşte îşi vede mai mult de treburi pe acasă. O.C.L. raionul Griviţa Roşie cunoaşte această situaţie? COSTEA CONSTANTIN In sala clubului în­treprinderii de Construc­ţii nr. 1, raionul Stalin sunt clteva mese de şah, o masă de ping-pong, o bibliotecă, etc. Salariaţii acestei între­prinderi nu au decît să se întrunească aci după orele de producţie, şi să-şi petreacă timpul în mod plăcut şi folositor. Dar... nu este chiar aşa de simplu, nntuncit „clu­bul’ mai este şi birou unde se lucrează de mul­te ori şi după amiază. Deşi tovarăşii care se ocupă cu munca culturală în cadrul întreprinderii cunosc această situaţie, nu fac nimic pentru ca sala respect­­i­a care a fost destinată clubului să fie folosită în acut scop. RADU SOARE Se turnează un nou film romînesc Cineaştii noştri au început de curînd turnarea unui nou film. Este vor­ba de filmul „Viit­iral 101“ al că­rui scenariu a fost realizat după pie­sa „Zbor de noapte" de N. Tăutu. In clişeu, filmarea unei scene PROLETARI­IH TOATE TARILE, UNITI-VAI Anul III — Nr. 727 Miercuri 1 august 19564 pagini 20 bani De vorbă cu tovarăşul Ambruş Bela, directorul Direcfiei de Invenfii 64.675 propuneri de inovaţii intr-un an T in...1 Hin fftntimptiftlp nrnntrfi­nvww­­........ de com.nlicat. si în acelaşi timp in Unul din fenomenele proprii con­strucţiei socialiste îl constituie dez­voltarea crescîndă a capacităţii pro­fesionale a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor noştri. De cîţiva ani cuvîntul „inovator“ circulă frecvent in marea masă a oamenilor muncii. Acest titlu îl do­bind­esc în fiecare an, sute de noi muncitori cu o înaltă pregătire tehnică. In scopul dezvol­tării neîntrerupte a mişcării inova­torilor, pentru îndrumarea acestora şi popularizarea inovaţiilor, în anii puterii populare a fost înfiinţat Ofi­ciul de Stat pentru Standarde şi In­venţii. Pentru a cunoaşte unele aspecte ale activităţii Oficiului de Stat pen­tru Standarde şi Invenţii, m-am a­­dresat zilele trecute tovarăşului Am­­brus Bela, director al Direcţiei de Invenţii. — Despre dezvoltarea activităţii inovatorilor In ultima vreme, ce­ne-aţi putea spune? — Aş cuprinde pe scurt o perioadă de timp mai lunga. Aceasta pentru a scoate In evidenţă nu numai procen­tul de creştere a mişcării inovatorilor din ţara noastră ci şi pentru a se putea ilustra că spiritul creator al maselor este inepuizabil. Dezvoltarea activităţii rodnice a inovatorilor se poate vedea cel mai bine din numă­rul propunerilor făcute de oamenii muncii în ultimii ani. Să luăm de exemplu anul 1953. Im decursul aces­tui an s-au făcut 37.931 propuneri de inovaţii. Im anul următor, 1954, s-au făcut 53.635 propuneri de inovaţii. Iar în anul 1955 numărul inovaţiilor prezentate de către oamenii muncii se ridică la cifra de 64.675. După cum se vede din cifrele in­dicate, mişcarea de inovaţii, ca miş­care de masă s-a dezvoltat continuu într-un ritm îmbucurător. Este bine să se arate de asemenea că din to­talul propunerilor prezentate, aproa­pe 50 la sută din inovaţii au fost gă­site utile şi de mare însemnătate. A­­ceste propuneri sunt strîns legate de nevoile producţiei şi au adus impor­tante beneficii întregii noastre eco­nomii. Este suficient să arătăm că economiile antecalculate la inovaţiile (Continuare In pag. 3-a), prezentate şi aplicate în diferite ra­muri ale producţiei în cursul anului 1955, se ridică la suma de 450.000.000 lei. — Ne-aţi putea relata unele aspecte ale popularizării şi generalizării ino­vaţiilor? — Aş vrea să vă spun mai întîi că după ultima reorganizare a Oficiului de Stat pentru Standarde şi Inovaţii, acesta are ca sarcină principală re­zolvarea cererilor de certificate de autor, adică a Invenţiilor pe care autorii le-au oferit statului, precum şi a cererilor de brevete de invenţii. In afară de aceasta, Oficiul coor­donează şi îndrumă activitatea multi­laterală a ministerelor pe linia dez­voltării In condiţiuni optime a miş­cării de Invenţii şi inovaţii. Direcţia de Invenţii a-a străduit In ultima vreme să sporească eficacita­tea propunerilor utile de inovaţii, să dezvolte un interes crescînd in rândul colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni ale diferitelor Întreprinderi faţă de noile inovaţii. In cadrul sar­cinii de îndrumare a mişcării de ino­vaţii Oficiul a elaborat recent o serie de instrucţiuni în vederea extinderii, difuzării şi generalizării inovaţiilor. Aceste instrucţiuni au fost elaborate în urma unei întîlniri rodnice cu inovatorii, responsabilii cabinetelor tehnice, inginerii şi specialiştii mai multor fabrici, uzine şi instituţii. Esenţialul­ ce se desprinde din a­­ceste instrucţiuni este descentraliza­rea. Pînă nu de mult Oficiului nostru îi revenea sarcina integrală nu nu­mai de a făuri şi aproba inovaţii ci şi de a difuza cu ajutorul fişelor S.E. (schimb de experienţă) lucrările cele mai bune, folositoare anumitor ra­muri de producţie. Drumul de la Ino­vatori prin cabinetele tehnice din în­treprinderi la Oficiul nostru şi de aici înapoi La întreprinderi, era destul de complicat, şi în acelaşi timp im­plica o risipă de formalităţi în dauna operativităţii. Cu alte cuvinte, sistemul unei exce­sive centralizări a inovaţiilor era şi greoi şi împiedica obţinerea într-urt timp relativ scurt, a unor rezultate cît mai bogate. Ceea ce trebuie scos în primul rînd în evidenţă în urna elaborării noului sistem de lucru este introducerea unor fişe S.E. - prima­re, care pot fi emise chiar de către întreprinderea unde s-a elaborat vreo inovaţie. Prin aceste noi fişe denu­mite S.E.-primare, întreprinderea are posibilitatea de a difuza inovaţia respectivă atît în cadrul colectivului ei, cît şi în rînd­ul altor întreprin­deri, direcţii generale sau ministere. Trebuie spus însă, că în activitatea lărgirii mişcării inovaţiilor mai există din păcate unele deficienţe şi delăsări neperraise din partea unor organe şi întreprinderi care pe lîngă lipsă de o­­frativitate, dovedesc şi o atitudine formală faţă de stimularea Inovato­rilor. In primul rînd nu esta asigurată întotdeauna realizarea prototipurilor în cadrul secţiilor existente De asemenea trebuiesc asigurate cu cea mai mare răspundere condiţiile de proiectare, inclusiv finanţarea pro­iectării. Printre întreprinderile din Capitală care dovedesc multă superficialitate în problema extinderii mişcării de inovaţii, este regretabil, că se află şi o uzină importantă ca „Mao Tze­­dun“. In această uzină s-a constatat că La 1 Mai anul acesta, 79 la sută din propunerile de inovaţii n-au fost rezolvate. La acest procent se pot adăuga şi cele 30 de propuneri de inovaţii care datează din anii 1953 şi 1954. Oficiul nostru are legătură direc­tă cu cabinetele tehnice din între­prinderi. Noi ne străduim să îmbună­tăţim în permanenţă îndrumarea şi ajutorarea efectivă a acestor cabinete care culeg propunerile de inovaţii ale oamenilor muncii. Iniţiative preţioase Dorinţa de a întîmpina ziua de 23 August cu realizări deosebite s-a concretizat la întreprinderea „Vasile Roaită“ printr-o serie de propuneri de inovaţii făcute în scopul îmbună­tăţirii procesului de producţie, pen­tru reducerea preţului de cost al produselor. Printre aceste propuneri se remarcă cea a lăcătuşului Ion Dumitrescu care a preconizat un dispozitiv de prindere pentru poli­zarea cuţitelor de la bascula romană. Inovaţia a fost admisă şi ea are a­­vantajul reducerii timpului de lucru cu circa 56 la sută. O altă inovaţie aparţine tehnicia­nului Iacob Kratohin care a propus ca la montarea acoperişului de la atelierele mobile să se folosească schele mobile, ceea ce simplifică şi uşurează mult munca montorilor şi asigură un lucru de bună calitate. Această inovaţie are largi perspecti­ve de răspîndire la numeroase alte produse. O inovaţie pusă de curînd în apli­care este cea a unui colectiv format din tehnicienii Ion Murguleţ şi ingi­nerii Grigore Teodorescu şi Eugen Ion­escu. Propunerea lor de a se în­­armate cu placă de oţel, aduce anual locul supapele de bronz de la pom­ la lotul planificat de pompe, econom­ia T.N. 22 cu supape de cauciuc în­ mii în valoare de 26.908 lei. In urma perfecţionărilor tehnice, la această maşină se produc acum mai multe piese de schimb pentru agricultură. • Marţi dimineaţa a părăsit Capi­tala plecînd cu avionul spre Tokio o delegaţie a Comitetului Naţional pen­tru Apărarea Păcii din R.P.R., care va participa la cea de a doua Confe­rinţă Mondială împotriva bombelor a­­tomice şi cu hidrogen. Din delegaţie fac parte prof. Valeriu Novacu, mem­bru corespondent al Academiei R.P.R., şi scriitorul Eugen Jebeleanu, mem­bru core­spond­ent al Academiei R.P.R., laureat al Premiului de Stat. • Marţi dimineaţa a părăsit Capi­tala Raman Kelan Velayudhan, mem­bru în Palamentul indian, care ne-a vizitat timp de cîteva zile ţara la invitaţia Institutului român pen­tru relaţiile culturale cu străinătatea. La aeroportul Băneasa oaspetele indian a fost condus de tov. Gh. Vi­­­draşcu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale, de reprezentanţi ai I.R.R.C.S. • Marţi 31 iulie, industriaşul ame­rican John Brislan O’Connor, repre­­zentînd grupul „Dresser Industries“ din S.U.A., a fost primit de către Al. Bîrlădeanu vice-preşedinte al Consi­liului de Miniştri. La întrevedere au asistat Marcel Popescu, ministrul Comerţului Exte­rior şi Mihai Petri, locţiitor al minis­trului. Discuţiile purtate cu această oca­zie s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) In sâptămîna record Au terminat treierişul păioaselor Chemarea comitetului regional P.M.R. şi a comitetului executiv al sfatului popular regional Bucureşti, pentru organizarea unei săptămîni record la treieriş, a găsit un puternic ecou şi în rindul ţăranilor munci­tori din comuna Adunaţii Copăceni, raionul Vidra. Cuprinsul chemării a fost viu discutat în sesiunea sfatului popular comunal care a avut loc în ziua de 28 iulie. In cadrul acestei sesiuni au fost luate o serie de măsuri menite să traducă în fapte recomandările chemării. In dimineaţa următoare, pe aria tineretului, batozarul Petre Alexandru şi tracto­ristul Alecu Toma, repartizaţi de S.M.T. Călugăreni pe această arie, au făcut revizia generală tractorului şi batozei, asigurînd în felul acesta funcţionarea din plin şi fără întreruperi a acestei garnituri. Luni, în zorii zilei, pe aria tineretului din Adunaţii Copăceni, ultima ceată din comună, condusă de Marin N. Eremia, a început din plin treieratul. Organizarea exemplară a muncii la aria de treier a făcut ca, spre orele prînzului norma batozei să fie depăşită. Chemarea comitetului regional P.M.R şi a comitetului executiv al sfatului popular regional însufleţise pe toţi cei de pe arie. Hotărîrea luată de dimineaţă de către ţăranii muncitori ca în comuna Adunaţii Copăceni să se termine treierişul pînă în seară, le-a înzecit eforturile. Cînd soarele începuse să coboare spre asfinţit, batoza de pe aria din Adunaţii Copăceni s-a oprit. Treieratul păioaselor se terminase. Pe faţa delegatului de batoză Gheorghe M. Marin, şi a batozarului Petre Alexandru, ca şi pe feţele ţăranilor muncitori din ceaţă, se citea bucuria. Răspunseseră cu o victorie chemării partidului. ★ Membrii întovărăşirii „Zorile socialismului" din satul Pîrlita, comuna Adunaţii Copăceni, din raionul Vidra care au terminat cu cîteva zile în urmă treieratul păioaselor sînt mîndri de recolta obţinută. Media la grîu a atins 1.900—2.000 kg. boabe la ha. Primul răspuns la chemare RACARI (de la corespondentul nostru). Chemarea comitetului regio­nal de partid şi a comitetului executiv al sfatului popular regional pen­tru organizarea unei săptămîni-record la treieriş, a fost primită de ţăranii muncitori din comuna Ghimpaţi, raionul Răcari cu multă bucurie. In aceeaşi zi au fost verificate batoza şi tractorul, au fost mobilizate cotele de treier pentru funcţionarea neîntreruptă şi cu toată capacitatea de lucru, a batozei. In zorii zilei de 30 iulie, la arie munca era în toi. Ceata nr. 1, condusă de Gheorghe St. Bădica, formată din 120 ţărani muncitori, treiera de zor. Pînă la ora prînzului batoza treierase peste 10.573 kg. grîu. Cu multă însufleţire au muncit în această zi Ion Dumitru, membru de partid, Gheorghe N. Gavrilă, fruntaş al recoltelor bogate, Şerboan I.­­ Dumitru, Şerbănescu Ana şi alţii. Ţăranii muncitori din comuna Ghimpaţi muncesc de zor pentru a răspunde cu o victorie la organizarea săptăminii record. Batozele trebuie să funcţioneze din plin După cum se ştie, în regiunea noastră recoltatul orzului şi griului a luat sfîrşit de aproape două săptămîni. Odată cu încheierea acestei lucrări, în unele raioane treierișul s-a intensificat iar în altele cum ar fi de pildă Titu, se bate pasul pe loc. Pînă în seara zilei de 24 iulie a.c. în acest raion se treierase recolta de pe cîteva sute de hectare deoarece din cele 47 batoze existente pe arii au lucrat numai 39 şi acestea cu mult sub capacitatea lor de lucru. In comuna Sălcuţa, deşi s-au făcut stoguri pe arie totuşi treie­rişul se desfăşoară anevoie pentru că nu există nici un fel de orga­nizare a muncii. Pe această arie există o batoză bună şi cu mare capacitate de lucru. De ea poate dispune însă orice cetăţean aşa cum crede că-i e mai bine. Dacă vrea să o oprească o opreşte, dacă vrea să treiere la orele 12, treieră la orele 12, fără ca cineva din partea comitetului executiv al sfatului popular comunal să ia vreo măsură. In ziua de 25 iulie, pînă la ora prînzului au treierat numai două familii ce aveau o suprafaţă de 1 ha. La Produleşti aceeaşi situaţie. Cele două batoze au treierat de la 15 iulie şi pîr­ă la 26 iulie, recolta de pe o suprafaţă de 155 ha, deoarece încă nu se formaseră cete Preşedintele sfatului popular comunal, Stănilă Tănase, a fost pe la arte unde a înregistrat numai situaţia de fapt, dar n-a luat nici o măsură pe considerentul că cetăţenii au ei grijă să-şi formeze cete şi să pornească treierişul şi fără intervenţia sa. Nici în comunele Crovu, Odobeşti, Tudor Vladimirescu, Petreşti, Mircea Vodă şi altele, batozele nu funcţionează din plin. Suprafeţele treierate în aceste comune sunt foarte mici. In raionul Titu, treierişul se desfăşoară în ritm de melc, pentru că atît comitetul executiv al sfatului popular raional cît şi comitetul raional de partid socotesc că această acţiune n-ar mai trebui îndrumată şi controlată. Au fost mulţi activişti de partid şi de stat pe teren, însă fiecare s-a mulţumit să înregistreze faptele fără să ia măsuri. E timpul ca în acest raion să se treacă de urgenţă la intensificarea acțiunii de treieri, în așa fel încât toate batozele să treiere din plin, folosindu-li-se întreaga capacitate de lucru. Odihnă plăcută, dragi pionieri! Freamătul a fost stirnit de sute de pionieri care au venit pe peronul Gării de Nord însoţiţi de părinţi, fraţi, surori şi rude. La orele 13 şi 15 minute, trenul s-a pus în mişcare. La ferestrele compartimentelor sute de pionieri fluturau mâinile şi batis­tele către cei dragi rămaşi pe peron. Aceşti pionieri fac parte din numeroa­sele colective de copii care vor călă­tori spre colonia de la Aiud regiunea Cluj, unde vor petrece timp de 4 săptămîni, o vacanţă plăcută plină de voioşie. In cursul zilei de luni şi ieri de pe peronul Gării de Nord, au plecat în trenuri speciale sute de copii din şcolile regiunii şi oraşului Bucureşti. Odihnă plăcută şi petrecere frumoa­să, dragi pionierii

Next