Steagul Roşu, septembrie 1956 (Anul 3, nr. 752-777)

1956-09-01 / nr. 752

Un eveniment de seamă în viaţa clasei noastre muncitoare A­u trecut 50 de ani de la prima conferinţă a organi­zaţiilor sindicale din ţara noastră. Dezvoltarea mişcării muncito­reşti din ţara noastră în ultimii ani din secolul trecut şi în pri­mii ani ai acestui secol, repre­zintă traducerea în viaţă a unei ne­cesităţi fireşti în lu­pta mereu crescîndă a maselor muncitoare din ţara noastră pentru o viaţă mai bună, pentru socialism. Re­voluţia rusă din 1905 a deschis căi noi în lupta clasei noastre muncitoare, care, în urma trădării generoşilor, primise o lovitură pu­ternică în organizarea profesio­nală a muncitorilor. După revo­luţia rusă, iau fiinţă în Bucureşti, Galaţi, Iaşi şi în alte centre mun­citoreşti din ţară, nenumărate or­ganizaţii sindicale. Ele se opun vechilor corporaţii, care nu erau altceva decit organe de împă­­care­ a patronilor cu muncitorii, piedici în dezvoltarea luptei pen­tru desfiinţarea exploatării, pen­tru o viaţă mai bună a clasei muncitoare. Creşterea mişcării sindicale face ca în anul 1906 problema unifi­cării şi centralizării mişcării sin­dicale să se impună cu necesitate. Aşa are loc în august 1906 pri­ma conferinţă a organizaţiilor noastre­ sindicale. La conferinţă participă 94 de delegaţi repre­zentând 39 organizaţii sindicale cu peste 4.400 de membri­ In centrul atenţiei delegaţilor au stat problemele unificării şi centrali­zării mişcării muncitoreşti din ţara­ noastră, problemele luptei politice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, pentru realizarea revendicărilor imediate ale clasei muncitoare. Organul central creat — Comisiu­­nea Generală a Sindicatelor din România — îşi axează de aci îna­inte întreaga sa activitate pe baza principiilor luptei de clasă, a solidarităţii internaţionale a ce­lor ce muncesc şi a luptei ne­curmate împotriva exploatării­ De la prima conferinţă şi pînă în zilele noastre şi mai cu sea­mă de la înfiinţarea partidului revoluţionar al clasei muncitoare — Partidul Comunist Român — sindicatele din ţara noastră au avut de dus o necurmată luptă pentru întărirea organizării miş­cării muncitoreşti, împotriva ac­ţiunilor scizioniste şi trădătoare, împotriva asupririi burghezo-mo-­Şiereşti. Eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist a dat un nou avînt mişcării sindicale. începîn­d de la 1 septembrie 1944, mişcarea muncitorească din ţara noastră creşte în organizare şi în am­ploare. Pina la primul Congres al sindicatelor din ianuarie 1945, numărul membrilor înscrişi in sindicate atingea 500.000. La sfîr­­şi­tul anului 1955, numărul mem­brilor de sindicat s-a ridicat la 2.600.000. A fost lichidată sciziu­nea din mişcarea noastră mun­citorească, sindicatele impunîn­­du-se tot mai mult ca o forţă activă în viaţa economică, poli­tică şi social-culturală a ţării. Naţionalizarea principalelor mij­loace de producţie, a căilor de comunicaţie şi a băncilor a ri­dicat pe o treaptă superioară ro­lul sindicatelor. Ele devin tot mai mult o şcoală a comunismu­lui, o şcoală a construcţiei so­cialiste. Sindicatele obţin noi şi măreţe succese. Ele cresc în forţă şi organizare datorită conducerii lor de către partid. Sporeşte ne­contenit influenţa sindicatelor în sinul maselor muncitoare din ţara noastră. Un exemplu elocvent al forţei mobilizatoare şi organiza­toare a sindicatelor o constituie întrecerea socialistă. Sub îndru­marea sindicatelor, milioane de oameni ai muncii din ţara noas­tră au devenit constructori con­ştienţi, avîntaţi ai socialismului. Milioane de oameni se întrec pen­tru a da patriei lor dragi mai mult cărbune, mai mult minereu, mai multe maşini şi agregate, mai multe bunuri de consum popular. In centrul atenţiei orga­nizaţiilor sindicale stă grija pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, pentru ridicarea neconte­nită a nivelului de trai profesio­nal şi cultural al maselor. A­­ceasta sporeşte elanul creator şi iniţiativa maselor în construirea socialismului în patria noastră. Organizaţiile sindicale, sub con­ducerea partidului, obţin însem­nate succese in răspîndirea ex­perienţei înaintate, în dezvolta­rea necontenită a mişcării inova­torilor şi raţionalizatorilor, miş­care menită să revoluţioneze teh­nica, să uşureze munca omului. In aceeaşi vreme, sindicatele sunt o şcoală de educaţie comunistă a maselor, de înfrăţire a oame­nilor muncii români cu cei ai mi­norităţilor naţionale, de solidari­­tate cu mişcarea muncitorească internaţională, de sprijinire nea­bătută a luptei oamenilor muncii aflaţi încă sub dominaţie capi­talistă şi colonială. Traducînd în viaţa politica partidului şi guvernului, organi­zaţiile sindicale din patria noas­tră luptă cu succes pentru întă­rirea mai departe a alianţei cla­sei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, pentru transformarea socialistă a agriculturii. Nu există sector de activitate în care organizaţiile sindicale să nu-şi spună cuvîntul lor greu. Ele contribuie cu forţe mereu sporite la uriaşa operă de con­struire a socialismului în patria noastră. Au trecut 50 de ani de la prima conferinţă a organizaţiilor sindi­cale. De la începuturile modeste de ieri, sindicatele noastre au făcut paşi mari în anii regimu­lui democrat-popular, impunîn­­du-se astăzi ca o forţă activă în lupta pentru pace, pentru so­cialism. Din Capitală şi regiune Fruntaşul secţiei Se pavează şoseaua Chiajna-Dragomireşti Una din arterele de aprovizionare a Capitalei este şoseaua Chiajna-Drago­­mireşti. Spre a se asigura condiţii bune de aprovizionare pe acest drum, s-au început de cîteva zile lucrările de pa­­vare cu bolovani de rîu a şoselei Chiaj­­na-Dragomireşti, pe o lungime de circa un kilometru şi jumătate. Muncitorii şi tehnicienii de la Întreprinderea de dru­muri şi poduri a Sfatului Popular al Capitalei care execută această lucrare, şi-au organizat în aşa fel şantierul, incit pavarea porţiunii de şosea amin­tită să poată fi terminată încă în anul acesta. In secţia ,,tras sîrmă“ de la uzinele „Boleslaw Bierut" lucrează cu multă sîrguinţă muncitorul Ghilea Petre. Folosind metode înaintate de muncă, tovarăşul Ghilea a reuşit să fie fruntaş în întrecerea socialistă, aducîndu-şi totodată o contribuţie de preţ la realizarea noilor produse ale secţiei. Insilozează porumb furajer Pe partea dreaptă a şosel­ei ce leagă Capitala de oraşul Tîrgoviişte, la cîteva sute de metri de comuna Crevedia, raionul Răcan se zăresc maternităţile şi grajdurile cu pa­docurile albe ca neaura ale crescă­toriei de polici pentru reproducţie a întreprinderii de creştere şi îngră­şare a animatelor Bucureşti. Pentru hrănuirea tineretului cit şi a scroafelor şi vierilor, conducerea acestei unităţi a luat din timp mă­suri pentru asigurarea bazei furaje­re necesare mai ales pe timpul ier­nii. De cîţiva ani de zi­, la I.C.I.A.­­Crevedia se dă o atenţie deosebită fusi­ozării furajelor şi mai cu sea­mă a lucarnei şi porumbului. In a- Aparate medicale fabricate in ţară In aceste zile, in atelierele de fa­bricaţie ale Ministerului Sănătăţii, se construiesc numeroase utilaje me­dicale. De exemplu, de cîteva zile a început construirea in serie a unui aparat medical numit termo­­stat ce se realizează pentru prima dată în ţară. De asemen­ea s-au mai fabricat frigidere care, pe lingă faptul că asigură producerea cuburilor de gheaţă, permit şi păstra­rea în condiţii optime a tot felul de alimente. Printre aparatajele noi, introduse in procesul de fabricaţie, se mai numără un cleşte costraduc­­tor care va fi folosit la operaţiile toracice şi un deportator abdominal, de asemenea folositor la intervenţiile chirurgicale. De curind s-a extins pro­ducţia de aparate pentru distilat apa pe cale electrică „Dr. Chiosa"A­nul acesta, munca pentru însilozarea furajelor a fost organizată mai bine ca în anul trecut. Cine a trecut zilele acestea prin faţa acestei uni­tăţi, ar putut vedea cum zeci de muncitori săpau de zor la marile ba­zine în care urma a se însiloza po­rumbul furajer. Pînă în ziua de 30 august au fost însilozate primei* 160 tone fumat, provenit din­ coasa a doua de lucernă. De cîteva zile ,a început acţiunea de însilozare a porumbu­lui furajer. Tocitoarea acţionată cu ajutorul energiei electrice Lucrează din plini fărămu­ţind cu ajutorul cu­ţitelor cocenii şi ştiuleţii daţi în lap­te. In numai 3 zile, muncitorii de la această unitate de producţie sub în­drumarea tehnicianului agronom Ion Drăgan şi şefului de echipă Ion Enache, au izbutit să toace şi să în­­silozeze cantitatea de 69 tone po­rumb furajer. Paralel cu însiloza­­rea porumbului furajer a început în ziua de 30 august şi însilozarea ştiuleţilor de porumb în stadiul de coacere în lapte. Cu acest furaj, foarte bogat în albumine vor fi um­plute două silozuri betonate în care Tînărul lăcătuş !Oare aşa să fie? Din cauza mea Să fi rămas în urmă cu realizarea Banclei brigada? Toţi brigadierii lui-au spus acest lucru, înseamnă că au dreptate. Iancu Neaga şi ceilalţi brigadieri mi-au arătat adesea cum să lucrez, mi-au spus că greşesc pentm că lipsesc mereu de la lucru. Eu însă, nu i-am ascultat. In loc să le urmez pilda , am continuat mai de­parte cu InrMsh­iplina. Nu­ mi-am vă­zut de treabă. Ba mai mult, lucrlnd neatent am stricat și cîteva osii de remorci pentru repararea cărora bri­gadierii și-au pierdut mult timp". Aceste gîniduri îl frământau pe lă­cătuşul Alexandru Arsan din briga­da condusă de Iancu Neagu, de la uzinele „Tudor Vladimirescu“, cam pe la începutul acestui an. Briga­dierii l-au ajutat, i-au tolerat ,cpsu­­rile, o săptămînă, două, trei, dar în­­tr-o bună zi s-au întrunit şi au ho­­tărât să-l scoată din brigadă. Şi A­­lexamdru Arsan a fost mutat disci­plinar în altă brigadă. Cînd a fost scos i-a părut rău pentru greutăţile ce le adusese ibrigăzii precum şi pentru situaţia sa ruşinoasă de co­daş. „Poate, îşi spunea el în gtnd, nu sunt capabili să­­lucrez meseria de . . .407...ar»...___w*î^îîi_. _ lăcătuș. Aceasta însă nu este ade­vărat. Am dovedit de mu­lte ori că pot să lucrez. Este timpul să lichi­dez cu indisciplina și cu chiulul, nu mai merge, m-am făcut de rușine. O să ajung într-o bună zi să nu mai fiu primit în nici o brigadă. Ce-a­m să mă fac atunci? Trebuie să dovedesc că pot şi eu să muncesc cot la cot cu lucrătorii buni din sec­ţie“. A d­oua zi cînd s-a prezentat la brigada lui Mitică Stancu, unde fu­sese repartizat i-a spus şefului de brigadă: „Tovarăşe Stancu, sînt ho­­tărît să-mi văd de treabă, să nu mai fac de ruşine şi brigada dum­neavoastră. Vreau să nu mai fiu co­daş". „Bine, i-a spus şeful de briga­dă. Fii băiat ascultător şi lucrează ca tragere de inimă“. Şi Alexandru Arsan s-a ţinut de cuvînt. Nu a mai lipsit de la lucru şi nu şi-a mai pierdut vremea cu plimbările inutile prin secţiile uzinei. El lucrează a­­c­um cu ambiţie, iar cînd nu cunoaş­te ceva merge şi-l întreabă pe şeful de brigadă sau pe lucrătorii frun­taşi. In felul acesta el a reuşit să lichideze lipsurile, să-şi realizeze zlipte sarcinile de plan. Intre timp brigada lui Iancu Neagu de la care plecase Alexandru Arsan cucerise drapelul de fruntaşă pe sec­torul remorci. Din, iniţiativa unui brigadier, s-a introdus lucrul pe bandă. Fiecare lucrător executa a­­numite operaţiuni. Montajul rulmen­ţilor şi al altor operaţiuni se face acum de cite un singur lucrător, ceea ce duce la scurtarea timpului de lucru. La obţinerea de realizări mai mari pe întreg sectorul, Lăcătuşul Alexandru Arsan nu mai este acum codaş. Mai mult, el reu­şeşte prin munca sa să fie stimat de colegii săi din brigadă. Un alt gînd îl frămîntă însă pe el acum, şi anume cucerirea drapelului de bri­gadă fruntaşă pe sector. Dorinţa sa a împărtăşit-o şefului de brigadă precum şi celorlalţi brigadieri. Cu cîteva­ luni în­ urmă ei au hotărît să cheme la întrecere celelalte brigăzi de la sectorul montaj-remorci. Toţi brigadierii au răspuns cu însufleţire acestei chemări, obţinînd însemnate succese în producţie. Pînă acum acest sector a depăşit planul la pro­ducţia­ globală cu 28,4 la sută, iar productivitatea muncii a fost spori­tă faţă de sarcina planificată cu 34 la sută. Drapelul de brigadă fruntaşă a fost cîştigat tot de brigada condusă de Iancu Neagu. Cei din brigada lui Mitică Stancu au fost însă numai la un punct diferenţă. Colectivul bri­găzii şi-a propus să muncească mai bine. Lăcătuşul Alexandru Arsan îm­preună cu ceilalţi brigadieri şi-au luat­­angajamentul să realizeze 5 suspensii de remorci peste plan. Pînă în prezent ei au înfăptuit, în mare parte, angajamentul luat. Lăcătuşul Alexandru Arsan este ferm hotărît să cucerească, împreună cu brigada sa drapelul de brigadă fruntaşă, să dovedească prin fapte că atunci cînd un­ om cu voinţă îşi pronume ceva poate să-l ducă la în­deplinire.’' Alexandru Arsan a ţinut să arate tuturor tovarăşilor săi că el este în stare să termine cu situa­ţia de codaş şi să treacă în rîndul fruntaşilor. L. ALDULESCU Tînărul Alexandru Arsan se dovede­şte acum vrednic în muncă PROLETARI VIN TOATE TURTLE, VNTŢI-VA ? ORGANUL COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE AL REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul III — Nr. 752 Simbătă 1 septembrie 1956 4 pagini 20 bani Decada literaturii şi artei ucrainene In Capitală au continuat vineri să se desfăşoare manifestări cultural-artisti­­ce organizate de Consiliul orăşenesc A.R.L.U.S.-Bucureşti şi Consiliile ra­ionale A.R.L.U.S. în cadrul Decadei literaturii şi artei ucrainene. In sala Studio a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ prof. univ. Nicolae Moraru, laureat al Premiului de Stat a conferenţiat despre „Al. Korneiciuk, fruntaş ,al dramaturgiei­ ucrainene“. A urmat un program de cîntece şi dan­suri dat de Ansamblul Sfatului Popu­lar al Capitalei. La grădina „Constructorul“ a avut loc simpozionul literar cu tema ,„Dez­voltarea artei R.S.S. Ucrainene“ iar în grădina Victoria a fost organizată o seară de filme ucrainene. In parcul „Bragadi­ru" conf. univ. Tatiana Nicolescu a vorbit despre „Viata şi opera lui Ivan Franko“. Manifestări închinate Decadei lite­raturii şi artei ucrainene au mai avut loc şi în întreprinderi şi instituţii din Capitală. In cadrul Decadei literaturii şi artei ucrainene, sîmbătă 1 septembrie ora 19, va avea loc în grădina de vară a Casei prieteniei romîno-sovie­­tice A.R.L.U.S. din str. Batiştei nr. 16 conferinţa intitulată „Avîntul literatu­rii ucrainene în timpul puterii sovie­tice“ pe care o va ţine scriitorul A. G. Vaida. Va urma un program literar muzical. (Agerpres) Un frumos dans executat de Ansam­bluil Ucrainean de Stat DECLARAŢIA C. C. al P. M. R. cu privire la interzicerea Partidului Comunist din Germania Partidul Muncitoresc Romín, clasa muncitoare şi întregul popor romín au aflat cu adîncă indignare despre actul sa­­mavolnic, cu totul ilegal al autorităţilor vest-germane de interzicere a Partidului Comunist din Germania, şi protes­tează cu energie împotriva acestui atac brutal, care loveşte in cele mai elementare drepturi şi libertăţi ale poporului german. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român amin­teşte că actuala interzicere a Partidului Comunist din Germania repetă fapta sinistră petrecută cu 23 de ani in urmă. Se ştie că baia uriaşă de sînge în care hitlerismul a scăldat Germania şi Europa întreagă a fost precedată de in­terzicerea Partidului Comunist din Germania. Cele mai reacţionare cercuri imperialiste vor să decapiteze clasa muncitoare din Germania vestică, pentru a putea trece apoi la lichidarea tuturor libertăţilor democratice, la in­tensificarea şi mai făţişă a pregătirilor de război. Aşa au procedat hitleriştii în trecut. Pe acelaşi drum păşesc astăzi cercurile guvernante din Germania de vest. Experienţa Istoriei arată că scoaterea în afara legii a Partidului Comunist, pune în pericol şi celelalte partid­e şi organizaţii muncitoreşti şi democratice: partidul social­­democrat, sindicatele, organizaţiile de tineret. Nici un om cinstit nu poate rămîne pasiv faţă de politica cercurilor gu­vernante vest-germane, îndreptată împotriva clasei mun­citoare, a intereselor naţionale ale poporului german, îm­potriva cauzei păcii. Experienţa proprie a clasei muncitoare din Romînia — care şi-a făurit unitatea sa în lupta împo­triva regimului burghezo-moşieresc şi a fascismului, pentru crearea şi consolidarea puterii populare — confirmă ade­vărul că în faţa atacului fascist, clasa muncitoare are da­toria să-şi unească forţele. Suntem­ ferm convinşi că unirea muncitorimii germane, stringerea în jurul său a tuturor forţelor democratice va izbuti să împiedice prăvălirea Ger­maniei occidentale Pe drumul fascismului şi al războiului. Cercurile reacţionare conducătoare din R. F. Germană au interzis Partidul Comunist deoarece el slujeşte cu devo­tament interesele clasei muncitoare şi ale poporului ger­man şi este forţa cea mai hotărîtă în lupta împotriva reuni­­fifcarizării, împotriva prefacerii Germaniei in focarul unui nou război. Partidul Comunist a fost interzis pentru că el se pronunţă hotărit împotriva războiului şi mobilizează masele populare din R. F. Germană ia lupta pentru unifi­carea paşnică a Germaniei, pentru pace şi democraţie. Că acestea, şi nu altele, sînt motivele reale aici, interzi­cerii Partidului Comunist, se vede din întreaga politică pe care o duce guvernul vest-german. Puţin timp înainte de interzicerea Partidului Comunist din Germania, cercurile guvernante din Germania occidentală, sub oblăduirea for­ţelor imperialiste din vest, au decretat serviciul militar general obligatoriu ; ele dezvoltă rapid producţia de arma­ment, cresc din nou un Wehrmacht revanşard, avînd in frunte foşti generali hitlerişti. Interzicerea Partidului Coomunist din Germania este menită să netezească drumul acestei armate a agresiunii către un nou măcel mondial. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român con­sideră măsura fascistă de interzicere a Partidului Comunist din Germania drept un act de înăsprire a încordării inter­naţionale, o provocare la adresa forţelor păcii şi progre­sului omenirii. Sfidind popoarele lumii, militarismul fascist încearcă din nou să-şi ridice capul. Măsurile represive anti­democratice ale autorităţilor vest-germane sunt în contra­dicţie flagrantă cu hotărîrile istorice toate de puterile din coaliţia antihitleristă cu privire la organizarea Germaniei după război ca un stat democratic şi iubitor de pace. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român con­damnă cu toată energia acest act agresiv al cercurilor reac­ţionare din R. F. Germană şi-l consideră drept o dovadă a faptului că aceste cercuri nu vor o unificare paşnică a Germaniei, ci o unificare prin forţă, pe calea războiului. Planurile nesăbuite ale cercurilor reacţionare nu au sorţi de izbîndă. Nu odată au dat greş încercările reacţiunii de a lichida partidele de avangardă ale clasei muncitoare. In ţara noastră interzicerea Partidului Comunist din Romînia în timpul regimului burghezo-moşieresc n-a putut împie­dica pe comunişti să mobilizeze şi să conducă lupta maselor muncitoare pentru libertate, democraţie şi socialism. Partidul Comunist din Germania a fost interzis şi în tim­­pul stăpânirii hitleriste. Cu toate acestea, eroicul partid al comuniştilor nu numai că nu a pierit, ci, în ciuda jertfelor şi a sacrificiilor suferite, a stat în fruntea forţelor democra­tice germane în lupta împotriva hitlerismului, pentru ade­văratele interese naţionale ale poporului german, in vreme ce din Hitler şi regimul lui s-a ales praful şi pulberea. Astăzi situaţia este cu totul diferită de cea din 1933. Fas­cismul precum şi militarismul japonez au fost zdrobite. Numeroase ţări din Europa şi Asia, eliberate de sub jugul fascist, au pâşii pe calea socialismului. Ţările socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică şi China Populară formează sistemul socialist mondial şi reprezintă o putere uriaşă, de neînvins.Există, se dezvoltă şi se întăreşte Republica De­mocrată Germană, primul stat munci­toresc-ţărănesc din istoria Germaniei, stat care nu urmăreşte cuceriri imperia­liste şi războaie de cotropire, ci realizarea năzuinţelor na­ţionale ale poporului german, realizarea paşnică a unităţii întregii patrii germane, colaborarea şi prietenia cu toate popoarele lumii. Se lărgeşte tot mai mult zona păcii, care cuprinde pe lingă ţările socialismului ţări ca India, In­donezia, Egipt şi altele. Astăzi, forţele democraţiei şi socia­lismului sînt mai puternice ca oricînd. Poporul român, în frunte cu eroica sa clasă muncitoare, alături de toate forţele iubitoare de pace din lumea întreagă, se ridică cu hotărîre împotriva actului ilegal şi antipopular al autorităţilor vest-germane. Poporul nostru nu poate uita cit a avut de suferit de pe urma militarismului german şi a fascismului şi de aceea înfierează cu cea mai adincă re­voltă sentinţa fascistă de la Karlsruhe. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român îşi exprimă ferma sa convingere că nici o fărădelege, nici o măsură teroristă nu vor putea opri gloriosul Partid Comunist din Germania să-şi facă datoria faţă de clasa şi poporul său, să mobili­zeze masele populare în lupta împotriva militarismului german, pentru pace şi democraţie. Partidul Comunist din Germania a fost „interzis". Dar nu există forţă în lume să poată nimici partidul din rîndurile căruia s-au ridicat mii şi mii de eroi care şi-au jertfit viaţa pentru libertatea şi fericirea poporului german. Partidul Comunist nu poate fi nimicit, deoarece el este parte componentă a clasei muncitoare germane, avangarda ei care apără cu fidelitate interesele vitale ale poporului german. In numele muncitorilor, țăranilor, intelectualilor patriei noastre, al întregului popor al Republicii Populare Romíne, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín trimite un salut fierbinte comuniştilor germani, tuturor patrioţilor care se opun samavolniciei fasciste. In lupta jientru o Ger­manie unită, democratică, iubitoare de pace, poporul ger­man, clasa muncitoare germană, partidul ei comunist se pot bizui pe solidaritatea frăţească a clasei muncitoare din Romînia, a partidului său, pe simpatia întregului popor român. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român își exprimă încrederea că Partidul Comunist din Germania va găsi în mijlocul poporului forțe capabile de a continua și a intensifica lupta sa, în numele libertăţii, democraţiei şi păcii. Trăiască Partidul Comunist din Germania! 'Y! COMITETUL CENTRAL ! AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Poporul nostru cere anularea sentinţei ilegale a Tribunalului de la Karlsruhe Mitingul oamenilor muncii din Capitală A­ici, în răcoarea Arenelor Li­­­i­bertăţii, in desimea calmă a castanilor bătrlni ai parcului de o vîrstă cu ei, au răsunat de a­­tltea ori strune măiastre de vioa­ră,­ glasurile înflăcărate ale ar­tiştilor, simfoniile tumultuoase în­chinate vieţii, dragostei şi bucu­riei oamenilor. Şi, ascultându-le, oamenii s-au desfătat, s-au în­frăţit in bucurie şi dragoste de viaţă. Tot aici, în largul vastului am­fiteatru, a răsunat ieri ca vuietul nemărginit al mării, nestăpinit, continuu, uriaş, glasul miniei şi al indignării mulţimii. Răscolitor protest izbucnit spontan din mii de inimi împotriva temnicerilor libertăţii care îşi înteţesc urzelile întunecate pe pămintul vest-ger­­man ! Răscolitor protest, ca o simfonie a mintei prin care un popor liber înfierează nemernicia celor ce pun lanţuri grele pe u­­merii unui alt popor ! Din căsuţa lui modestă, liniş­tită, in care-şi trăieşte o bătrine­­ţe fericită, Niculae Militaru, cu toţi cei 73 de ani ai lui, a venit la miting să protesteze împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania. Pînă nu de­­mult Vineri după amiază a avut loc la Arenele Libertăţii un mare miting în cadrul căruia mii de cetăţeni ai Ca­pitalei şi-au exprimat protestul ener­gic împotriva samavolnicei măsuri, a autorităţilor vest-germane care au in­terzis Partidul Comunist din Germa­nia. La masa prezidiulu­i au luat loc to­varăşii Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R. prim secretar al comi­tetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., a fost muncitor la uzinele „Má­tyás Rákosi". Tinereţea lui s-a mistuit in celule umede, pentru că el a cutezat să ridice fruntea spre zările fericirii omeneşti, spre ză­rile comunismului, devenind luptă­tor comunist. Astăzi, pe pieptul acestui bătrin străluceşte „Steaua Republicii". Minunată podoabă ciştigată prin merite, alături de cealaltă podoabă pe care i-a dat-o virsta, părul alb, impresionant de alb ! Iată povestea scurtă a unuia dintre miile de oameni care au venit la mitingul de protest. Şi cuvîntul acestui om care a cu­noscut întunecimea temniţelor burghezo-moşiereşti, iar astăzi îşi trăieşte moşnegia in libertate, atîrnă greu. , Din laboratorul său în care işi consacră energia şi ştiinţa pentru binele celor mulţi, savantul Horia Hulubei a venit la miting să cea­ră şi el repunerea în drepturile legate a Partidului Comunist din Germania. Un savant. Cuvîntul lui sobru este emoţionant. Oame­nii au ridicat ştiinţa pe culmi care ni îndreptăţesc■ să se mîn­­drească. Ei vor ca aceste cuceriri Petre Drăgoescu, membru a­l C.C. al P.M.R. consilier la Ministerul Invăţă­­mîntului, Anton Vlădoiu, preşedintele Sfatului Popular al Capitalei, acad. Ho­­ria Hulubei, directorul Institutului de fizică nucleară al Academiei R.P.R., Iacob Coţoveanu, membru supleant al C.C. al P.M.R., Al. Buican, vicepre­şedinte al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, ing. Mihai Marin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., ce­să slujească fericirii lor. Nobilă năzuinţă. Omenească năzuinţă. Oamenii ştiu că cei mai destoi­nici apărători ai acestei năzuinţi sunt comuniştii. De aceea savantul Horia Hulubei îşi exprimă indig­narea şi condamnă pe cei care au hotărit interzicerea Partidului Comunist din Germania. De pe întinsele ogoare cărora le dă prin rivna lui harul fertili­tăţii in acelaşi scop al bunăstării şi fericirii, ţăranul muncitor Dinu Neacşu din Adunaţii-Copăceni, ca şi alţii din alte comune, a venit la marele miting din Capitală să-şi arate revolta faţă de hotă­­rirea arbitrară a judecătorilor de la Karlsruhe. Toată această mulţime uriaşă care a participat la miting, ştie ce se urmăreşte prin hotărirea Tri­bunalului de la Karlsruhe. De a­­ceea, din miile de inimi a izbuc­nit clocotitorul protest. De aceea mulţimea alcătuită din oameni de toate profesiunile şi de toate vir­­stele, veniţi din locuri diferite, şi-a exprimat solidaritatea cu lup­ta eroică a comuniştilor germani, cu lupta clasei muncitoare din Germania. PAVEL DUMBRAVA­tre Gheorghe, secretar al C.C. al U.T.M., dr. Elena Vîlcoci, membră a Prezidiului Comitetului Femeilor De­mocrate, deputat în Marea Adunare Naţională, Dragomir Stavre, muncitor fruntaş la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, Anton Schmidt, directorul în­treprinderii I.O.R. Mitingul a­­fost deschis de tov. dr. Elena Vîlcoci. A luat cuvîntul tov. Florian Dănă­­lache. Cuvîntul tov. Florian Dănălache Un puternic val de protest a cuprins inimile oamenilor muncii și ale întregii opinii publice democratice împotriva samavolnicei hotărîri a tribunalului de la Karlsruhe cu privire la interzice­rea Partidului Comunist din Germania — a spus vorbitorul printre altele. Acest act constituie una din cele mai odioase înscenări judiciare din cite a cunoscut istoria ultimelor de­cenii. La fel ca în 1933, cînd hitleriştii au pornit la devastarea organizaţiilor Par­tidului Comunist, la urmărirea sălba­tică a comuniştilor, la deportarea şi întemniţarea comuniştilor, iar apoi au venit la rind social-democraţii, li­beralii, catolicii, tot aşa astăzi in Germania occidentală au început crun­te represiuni în masă. Odată cu darea sentinţei, s-au por­nit acţiunile teroriste împotriva acti­viştilor şi sediilor P.C. din Germania. Nici nu se golise încă sala în care se pronunţase odioasa sentinţă şi po­liţia efectua razii, arestări şi confisca­rea materialelor tipărite şi bunurilor aparţinînd organizaţiilor Partidului Co­munist din Germania. Interzicerea Partidului Comunist din Germania occidentală face parte din programul cercurilor revanşarde şi al cercurilor imperialiste agresive în­dreptat împotriva Partidului Comunist din Germania, aflat în avangarda for­ţelor care se împotrivesc cu hotărîre refacerii militarismului german, inten­sificării cursei înarmărilor, pregătirilor unei noi agresiuni. Militariştilor şi revanşarzilor vest-germani nu se con­vine lupta consecventă a Partidului Comunist din Germania pentru rn­dica­­rea Germaniei pe baze paşnice şi de­mocratice. Politica revanşarzilor de la Bonn şi a inspiratorilor ei trebuie să sufere şi va suferi un serios eşec, datorită faptului că împotriva ei se ridiă cu tot mai multă hotărîre populaţia mun­citoare vest-germană, care urmează glasul Partidului Comunist din Germa­nia, ea va suferi un eşec datorită suc­ceselor pe care ie obţine în construcţia paşnică Republica Democrată Germa­nă, datorită faptului că forţele lagă­rului socialismului, al păcii şi demo­craţiei sunt mai puternice decit for­ţele războiului. Noi, oamenii muncii din Capitală, ca şi dîn întreaga ţară, care am sufe­rit în două rînduri agresiunea milita­rismului german, sîntem ferm hotă­­rîţi să luptăm împotriva actului tero­rist de la Karlsruhe, care este o ex­presie a ofensivei forţelor războinice revanşarde din Germania occidentală împotriva forţelor iubitoare de pace. Adunaţi în acest miting, noi oamenii muncii din Bucureşti, asigurăm pe co­­■nuniştii şi clasa muncitoare germană de solidaritatea noastră frăţească. Alătu­răm glasul nostru la protestul plin de indignare al oamenilor muncii de pre­(Continuare In pag. 3-a) "

Next