Steagul Roşu, septembrie 1956 (Anul 3, nr. 752-777)
1956-09-01 / nr. 752
Un eveniment de seamă în viaţa clasei noastre muncitoare Au trecut 50 de ani de la prima conferinţă a organizaţiilor sindicale din ţara noastră. Dezvoltarea mişcării muncitoreşti din ţara noastră în ultimii ani din secolul trecut şi în primii ani ai acestui secol, reprezintă traducerea în viaţă a unei necesităţi fireşti în lupta mereu crescîndă a maselor muncitoare din ţara noastră pentru o viaţă mai bună, pentru socialism. Revoluţia rusă din 1905 a deschis căi noi în lupta clasei noastre muncitoare, care, în urma trădării generoşilor, primise o lovitură puternică în organizarea profesională a muncitorilor. După revoluţia rusă, iau fiinţă în Bucureşti, Galaţi, Iaşi şi în alte centre muncitoreşti din ţară, nenumărate organizaţii sindicale. Ele se opun vechilor corporaţii, care nu erau altceva decit organe de împăcare a patronilor cu muncitorii, piedici în dezvoltarea luptei pentru desfiinţarea exploatării, pentru o viaţă mai bună a clasei muncitoare. Creşterea mişcării sindicale face ca în anul 1906 problema unificării şi centralizării mişcării sindicale să se impună cu necesitate. Aşa are loc în august 1906 prima conferinţă a organizaţiilor noastre sindicale. La conferinţă participă 94 de delegaţi reprezentând 39 organizaţii sindicale cu peste 4.400 de membri In centrul atenţiei delegaţilor au stat problemele unificării şi centralizării mişcării muncitoreşti din ţara noastră, problemele luptei politice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, pentru realizarea revendicărilor imediate ale clasei muncitoare. Organul central creat — Comisiunea Generală a Sindicatelor din România — îşi axează de aci înainte întreaga sa activitate pe baza principiilor luptei de clasă, a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc şi a luptei necurmate împotriva exploatării De la prima conferinţă şi pînă în zilele noastre şi mai cu seamă de la înfiinţarea partidului revoluţionar al clasei muncitoare — Partidul Comunist Român — sindicatele din ţara noastră au avut de dus o necurmată luptă pentru întărirea organizării mişcării muncitoreşti, împotriva acţiunilor scizioniste şi trădătoare, împotriva asupririi burghezo-mo-Şiereşti. Eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist a dat un nou avînt mişcării sindicale. începînd de la 1 septembrie 1944, mişcarea muncitorească din ţara noastră creşte în organizare şi în amploare. Pina la primul Congres al sindicatelor din ianuarie 1945, numărul membrilor înscrişi in sindicate atingea 500.000. La sfîrşitul anului 1955, numărul membrilor de sindicat s-a ridicat la 2.600.000. A fost lichidată sciziunea din mişcarea noastră muncitorească, sindicatele impunîndu-se tot mai mult ca o forţă activă în viaţa economică, politică şi social-culturală a ţării. Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, a căilor de comunicaţie şi a băncilor a ridicat pe o treaptă superioară rolul sindicatelor. Ele devin tot mai mult o şcoală a comunismului, o şcoală a construcţiei socialiste. Sindicatele obţin noi şi măreţe succese. Ele cresc în forţă şi organizare datorită conducerii lor de către partid. Sporeşte necontenit influenţa sindicatelor în sinul maselor muncitoare din ţara noastră. Un exemplu elocvent al forţei mobilizatoare şi organizatoare a sindicatelor o constituie întrecerea socialistă. Sub îndrumarea sindicatelor, milioane de oameni ai muncii din ţara noastră au devenit constructori conştienţi, avîntaţi ai socialismului. Milioane de oameni se întrec pentru a da patriei lor dragi mai mult cărbune, mai mult minereu, mai multe maşini şi agregate, mai multe bunuri de consum popular. In centrul atenţiei organizaţiilor sindicale stă grija pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai profesional şi cultural al maselor. Aceasta sporeşte elanul creator şi iniţiativa maselor în construirea socialismului în patria noastră. Organizaţiile sindicale, sub conducerea partidului, obţin însemnate succese in răspîndirea experienţei înaintate, în dezvoltarea necontenită a mişcării inovatorilor şi raţionalizatorilor, mişcare menită să revoluţioneze tehnica, să uşureze munca omului. In aceeaşi vreme, sindicatele sunt o şcoală de educaţie comunistă a maselor, de înfrăţire a oamenilor muncii români cu cei ai minorităţilor naţionale, de solidaritate cu mişcarea muncitorească internaţională, de sprijinire neabătută a luptei oamenilor muncii aflaţi încă sub dominaţie capitalistă şi colonială. Traducînd în viaţa politica partidului şi guvernului, organizaţiile sindicale din patria noastră luptă cu succes pentru întărirea mai departe a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, pentru transformarea socialistă a agriculturii. Nu există sector de activitate în care organizaţiile sindicale să nu-şi spună cuvîntul lor greu. Ele contribuie cu forţe mereu sporite la uriaşa operă de construire a socialismului în patria noastră. Au trecut 50 de ani de la prima conferinţă a organizaţiilor sindicale. De la începuturile modeste de ieri, sindicatele noastre au făcut paşi mari în anii regimului democrat-popular, impunîndu-se astăzi ca o forţă activă în lupta pentru pace, pentru socialism. Din Capitală şi regiune Fruntaşul secţiei Se pavează şoseaua Chiajna-Dragomireşti Una din arterele de aprovizionare a Capitalei este şoseaua Chiajna-Dragomireşti. Spre a se asigura condiţii bune de aprovizionare pe acest drum, s-au început de cîteva zile lucrările de pavare cu bolovani de rîu a şoselei Chiajna-Dragomireşti, pe o lungime de circa un kilometru şi jumătate. Muncitorii şi tehnicienii de la Întreprinderea de drumuri şi poduri a Sfatului Popular al Capitalei care execută această lucrare, şi-au organizat în aşa fel şantierul, incit pavarea porţiunii de şosea amintită să poată fi terminată încă în anul acesta. In secţia ,,tras sîrmă“ de la uzinele „Boleslaw Bierut" lucrează cu multă sîrguinţă muncitorul Ghilea Petre. Folosind metode înaintate de muncă, tovarăşul Ghilea a reuşit să fie fruntaş în întrecerea socialistă, aducîndu-şi totodată o contribuţie de preţ la realizarea noilor produse ale secţiei. Insilozează porumb furajer Pe partea dreaptă a şoselei ce leagă Capitala de oraşul Tîrgoviişte, la cîteva sute de metri de comuna Crevedia, raionul Răcan se zăresc maternităţile şi grajdurile cu padocurile albe ca neaura ale crescătoriei de polici pentru reproducţie a întreprinderii de creştere şi îngrăşare a animatelor Bucureşti. Pentru hrănuirea tineretului cit şi a scroafelor şi vierilor, conducerea acestei unităţi a luat din timp măsuri pentru asigurarea bazei furajere necesare mai ales pe timpul iernii. De cîţiva ani de zi, la I.C.I.A.Crevedia se dă o atenţie deosebită fusiozării furajelor şi mai cu seamă a lucarnei şi porumbului. In a- Aparate medicale fabricate in ţară In aceste zile, in atelierele de fabricaţie ale Ministerului Sănătăţii, se construiesc numeroase utilaje medicale. De exemplu, de cîteva zile a început construirea in serie a unui aparat medical numit termostat ce se realizează pentru prima dată în ţară. De asemenea s-au mai fabricat frigidere care, pe lingă faptul că asigură producerea cuburilor de gheaţă, permit şi păstrarea în condiţii optime a tot felul de alimente. Printre aparatajele noi, introduse in procesul de fabricaţie, se mai numără un cleşte costraductor care va fi folosit la operaţiile toracice şi un deportator abdominal, de asemenea folositor la intervenţiile chirurgicale. De curind s-a extins producţia de aparate pentru distilat apa pe cale electrică „Dr. Chiosa"Anul acesta, munca pentru însilozarea furajelor a fost organizată mai bine ca în anul trecut. Cine a trecut zilele acestea prin faţa acestei unităţi, ar putut vedea cum zeci de muncitori săpau de zor la marile bazine în care urma a se însiloza porumbul furajer. Pînă în ziua de 30 august au fost însilozate primei* 160 tone fumat, provenit din coasa a doua de lucernă. De cîteva zile ,a început acţiunea de însilozare a porumbului furajer. Tocitoarea acţionată cu ajutorul energiei electrice Lucrează din plini fărămuţind cu ajutorul cuţitelor cocenii şi ştiuleţii daţi în lapte. In numai 3 zile, muncitorii de la această unitate de producţie sub îndrumarea tehnicianului agronom Ion Drăgan şi şefului de echipă Ion Enache, au izbutit să toace şi să însilozeze cantitatea de 69 tone porumb furajer. Paralel cu însilozarea porumbului furajer a început în ziua de 30 august şi însilozarea ştiuleţilor de porumb în stadiul de coacere în lapte. Cu acest furaj, foarte bogat în albumine vor fi umplute două silozuri betonate în care Tînărul lăcătuş !Oare aşa să fie? Din cauza mea Să fi rămas în urmă cu realizarea Banclei brigada? Toţi brigadierii lui-au spus acest lucru, înseamnă că au dreptate. Iancu Neaga şi ceilalţi brigadieri mi-au arătat adesea cum să lucrez, mi-au spus că greşesc pentm că lipsesc mereu de la lucru. Eu însă, nu i-am ascultat. In loc să le urmez pilda , am continuat mai departe cu InrMshiplina. Nu mi-am văzut de treabă. Ba mai mult, lucrlnd neatent am stricat și cîteva osii de remorci pentru repararea cărora brigadierii și-au pierdut mult timp". Aceste gîniduri îl frământau pe lăcătuşul Alexandru Arsan din brigada condusă de Iancu Neagu, de la uzinele „Tudor Vladimirescu“, cam pe la începutul acestui an. Brigadierii l-au ajutat, i-au tolerat ,cpsurile, o săptămînă, două, trei, dar într-o bună zi s-au întrunit şi au hotărât să-l scoată din brigadă. Şi Alexamdru Arsan a fost mutat disciplinar în altă brigadă. Cînd a fost scos i-a părut rău pentru greutăţile ce le adusese ibrigăzii precum şi pentru situaţia sa ruşinoasă de codaş. „Poate, îşi spunea el în gtnd, nu sunt capabili sălucrez meseria de . . .407...ar»...___w*î^îîi_. _ lăcătuș. Aceasta însă nu este adevărat. Am dovedit de multe ori că pot să lucrez. Este timpul să lichidez cu indisciplina și cu chiulul, nu mai merge, m-am făcut de rușine. O să ajung într-o bună zi să nu mai fiu primit în nici o brigadă. Ce-am să mă fac atunci? Trebuie să dovedesc că pot şi eu să muncesc cot la cot cu lucrătorii buni din secţie“. A doua zi cînd s-a prezentat la brigada lui Mitică Stancu, unde fusese repartizat i-a spus şefului de brigadă: „Tovarăşe Stancu, sînt hotărît să-mi văd de treabă, să nu mai fac de ruşine şi brigada dumneavoastră. Vreau să nu mai fiu codaş". „Bine, i-a spus şeful de brigadă. Fii băiat ascultător şi lucrează ca tragere de inimă“. Şi Alexandru Arsan s-a ţinut de cuvînt. Nu a mai lipsit de la lucru şi nu şi-a mai pierdut vremea cu plimbările inutile prin secţiile uzinei. El lucrează acum cu ambiţie, iar cînd nu cunoaşte ceva merge şi-l întreabă pe şeful de brigadă sau pe lucrătorii fruntaşi. In felul acesta el a reuşit să lichideze lipsurile, să-şi realizeze zlipte sarcinile de plan. Intre timp brigada lui Iancu Neagu de la care plecase Alexandru Arsan cucerise drapelul de fruntaşă pe sectorul remorci. Din, iniţiativa unui brigadier, s-a introdus lucrul pe bandă. Fiecare lucrător executa anumite operaţiuni. Montajul rulmenţilor şi al altor operaţiuni se face acum de cite un singur lucrător, ceea ce duce la scurtarea timpului de lucru. La obţinerea de realizări mai mari pe întreg sectorul, Lăcătuşul Alexandru Arsan nu mai este acum codaş. Mai mult, el reuşeşte prin munca sa să fie stimat de colegii săi din brigadă. Un alt gînd îl frămîntă însă pe el acum, şi anume cucerirea drapelului de brigadă fruntaşă pe sector. Dorinţa sa a împărtăşit-o şefului de brigadă precum şi celorlalţi brigadieri. Cu cîteva luni în urmă ei au hotărît să cheme la întrecere celelalte brigăzi de la sectorul montaj-remorci. Toţi brigadierii au răspuns cu însufleţire acestei chemări, obţinînd însemnate succese în producţie. Pînă acum acest sector a depăşit planul la producţia globală cu 28,4 la sută, iar productivitatea muncii a fost sporită faţă de sarcina planificată cu 34 la sută. Drapelul de brigadă fruntaşă a fost cîştigat tot de brigada condusă de Iancu Neagu. Cei din brigada lui Mitică Stancu au fost însă numai la un punct diferenţă. Colectivul brigăzii şi-a propus să muncească mai bine. Lăcătuşul Alexandru Arsan împreună cu ceilalţi brigadieri şi-au luatangajamentul să realizeze 5 suspensii de remorci peste plan. Pînă în prezent ei au înfăptuit, în mare parte, angajamentul luat. Lăcătuşul Alexandru Arsan este ferm hotărît să cucerească, împreună cu brigada sa drapelul de brigadă fruntaşă, să dovedească prin fapte că atunci cînd un om cu voinţă îşi pronume ceva poate să-l ducă la îndeplinire.’' Alexandru Arsan a ţinut să arate tuturor tovarăşilor săi că el este în stare să termine cu situaţia de codaş şi să treacă în rîndul fruntaşilor. L. ALDULESCU Tînărul Alexandru Arsan se dovedeşte acum vrednic în muncă PROLETARI VIN TOATE TURTLE, VNTŢI-VA ? ORGANUL COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE AL REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul III — Nr. 752 Simbătă 1 septembrie 1956 4 pagini 20 bani Decada literaturii şi artei ucrainene In Capitală au continuat vineri să se desfăşoare manifestări cultural-artistice organizate de Consiliul orăşenesc A.R.L.U.S.-Bucureşti şi Consiliile raionale A.R.L.U.S. în cadrul Decadei literaturii şi artei ucrainene. In sala Studio a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ prof. univ. Nicolae Moraru, laureat al Premiului de Stat a conferenţiat despre „Al. Korneiciuk, fruntaş ,al dramaturgiei ucrainene“. A urmat un program de cîntece şi dansuri dat de Ansamblul Sfatului Popular al Capitalei. La grădina „Constructorul“ a avut loc simpozionul literar cu tema ,„Dezvoltarea artei R.S.S. Ucrainene“ iar în grădina Victoria a fost organizată o seară de filme ucrainene. In parcul „Bragadiru" conf. univ. Tatiana Nicolescu a vorbit despre „Viata şi opera lui Ivan Franko“. Manifestări închinate Decadei literaturii şi artei ucrainene au mai avut loc şi în întreprinderi şi instituţii din Capitală. In cadrul Decadei literaturii şi artei ucrainene, sîmbătă 1 septembrie ora 19, va avea loc în grădina de vară a Casei prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. din str. Batiştei nr. 16 conferinţa intitulată „Avîntul literaturii ucrainene în timpul puterii sovietice“ pe care o va ţine scriitorul A. G. Vaida. Va urma un program literar muzical. (Agerpres) Un frumos dans executat de Ansambluil Ucrainean de Stat DECLARAŢIA C. C. al P. M. R. cu privire la interzicerea Partidului Comunist din Germania Partidul Muncitoresc Romín, clasa muncitoare şi întregul popor romín au aflat cu adîncă indignare despre actul samavolnic, cu totul ilegal al autorităţilor vest-germane de interzicere a Partidului Comunist din Germania, şi protestează cu energie împotriva acestui atac brutal, care loveşte in cele mai elementare drepturi şi libertăţi ale poporului german. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român aminteşte că actuala interzicere a Partidului Comunist din Germania repetă fapta sinistră petrecută cu 23 de ani in urmă. Se ştie că baia uriaşă de sînge în care hitlerismul a scăldat Germania şi Europa întreagă a fost precedată de interzicerea Partidului Comunist din Germania. Cele mai reacţionare cercuri imperialiste vor să decapiteze clasa muncitoare din Germania vestică, pentru a putea trece apoi la lichidarea tuturor libertăţilor democratice, la intensificarea şi mai făţişă a pregătirilor de război. Aşa au procedat hitleriştii în trecut. Pe acelaşi drum păşesc astăzi cercurile guvernante din Germania de vest. Experienţa Istoriei arată că scoaterea în afara legii a Partidului Comunist, pune în pericol şi celelalte partide şi organizaţii muncitoreşti şi democratice: partidul socialdemocrat, sindicatele, organizaţiile de tineret. Nici un om cinstit nu poate rămîne pasiv faţă de politica cercurilor guvernante vest-germane, îndreptată împotriva clasei muncitoare, a intereselor naţionale ale poporului german, împotriva cauzei păcii. Experienţa proprie a clasei muncitoare din Romînia — care şi-a făurit unitatea sa în lupta împotriva regimului burghezo-moşieresc şi a fascismului, pentru crearea şi consolidarea puterii populare — confirmă adevărul că în faţa atacului fascist, clasa muncitoare are datoria să-şi unească forţele. Suntem ferm convinşi că unirea muncitorimii germane, stringerea în jurul său a tuturor forţelor democratice va izbuti să împiedice prăvălirea Germaniei occidentale Pe drumul fascismului şi al războiului. Cercurile reacţionare conducătoare din R. F. Germană au interzis Partidul Comunist deoarece el slujeşte cu devotament interesele clasei muncitoare şi ale poporului german şi este forţa cea mai hotărîtă în lupta împotriva reunififcarizării, împotriva prefacerii Germaniei in focarul unui nou război. Partidul Comunist a fost interzis pentru că el se pronunţă hotărit împotriva războiului şi mobilizează masele populare din R. F. Germană ia lupta pentru unificarea paşnică a Germaniei, pentru pace şi democraţie. Că acestea, şi nu altele, sînt motivele reale aici, interzicerii Partidului Comunist, se vede din întreaga politică pe care o duce guvernul vest-german. Puţin timp înainte de interzicerea Partidului Comunist din Germania, cercurile guvernante din Germania occidentală, sub oblăduirea forţelor imperialiste din vest, au decretat serviciul militar general obligatoriu ; ele dezvoltă rapid producţia de armament, cresc din nou un Wehrmacht revanşard, avînd in frunte foşti generali hitlerişti. Interzicerea Partidului Coomunist din Germania este menită să netezească drumul acestei armate a agresiunii către un nou măcel mondial. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român consideră măsura fascistă de interzicere a Partidului Comunist din Germania drept un act de înăsprire a încordării internaţionale, o provocare la adresa forţelor păcii şi progresului omenirii. Sfidind popoarele lumii, militarismul fascist încearcă din nou să-şi ridice capul. Măsurile represive antidemocratice ale autorităţilor vest-germane sunt în contradicţie flagrantă cu hotărîrile istorice toate de puterile din coaliţia antihitleristă cu privire la organizarea Germaniei după război ca un stat democratic şi iubitor de pace. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român condamnă cu toată energia acest act agresiv al cercurilor reacţionare din R. F. Germană şi-l consideră drept o dovadă a faptului că aceste cercuri nu vor o unificare paşnică a Germaniei, ci o unificare prin forţă, pe calea războiului. Planurile nesăbuite ale cercurilor reacţionare nu au sorţi de izbîndă. Nu odată au dat greş încercările reacţiunii de a lichida partidele de avangardă ale clasei muncitoare. In ţara noastră interzicerea Partidului Comunist din Romînia în timpul regimului burghezo-moşieresc n-a putut împiedica pe comunişti să mobilizeze şi să conducă lupta maselor muncitoare pentru libertate, democraţie şi socialism. Partidul Comunist din Germania a fost interzis şi în timpul stăpânirii hitleriste. Cu toate acestea, eroicul partid al comuniştilor nu numai că nu a pierit, ci, în ciuda jertfelor şi a sacrificiilor suferite, a stat în fruntea forţelor democratice germane în lupta împotriva hitlerismului, pentru adevăratele interese naţionale ale poporului german, in vreme ce din Hitler şi regimul lui s-a ales praful şi pulberea. Astăzi situaţia este cu totul diferită de cea din 1933. Fascismul precum şi militarismul japonez au fost zdrobite. Numeroase ţări din Europa şi Asia, eliberate de sub jugul fascist, au pâşii pe calea socialismului. Ţările socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică şi China Populară formează sistemul socialist mondial şi reprezintă o putere uriaşă, de neînvins.Există, se dezvoltă şi se întăreşte Republica Democrată Germană, primul stat muncitoresc-ţărănesc din istoria Germaniei, stat care nu urmăreşte cuceriri imperialiste şi războaie de cotropire, ci realizarea năzuinţelor naţionale ale poporului german, realizarea paşnică a unităţii întregii patrii germane, colaborarea şi prietenia cu toate popoarele lumii. Se lărgeşte tot mai mult zona păcii, care cuprinde pe lingă ţările socialismului ţări ca India, Indonezia, Egipt şi altele. Astăzi, forţele democraţiei şi socialismului sînt mai puternice ca oricînd. Poporul român, în frunte cu eroica sa clasă muncitoare, alături de toate forţele iubitoare de pace din lumea întreagă, se ridică cu hotărîre împotriva actului ilegal şi antipopular al autorităţilor vest-germane. Poporul nostru nu poate uita cit a avut de suferit de pe urma militarismului german şi a fascismului şi de aceea înfierează cu cea mai adincă revoltă sentinţa fascistă de la Karlsruhe. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român îşi exprimă ferma sa convingere că nici o fărădelege, nici o măsură teroristă nu vor putea opri gloriosul Partid Comunist din Germania să-şi facă datoria faţă de clasa şi poporul său, să mobilizeze masele populare în lupta împotriva militarismului german, pentru pace şi democraţie. Partidul Comunist din Germania a fost „interzis". Dar nu există forţă în lume să poată nimici partidul din rîndurile căruia s-au ridicat mii şi mii de eroi care şi-au jertfit viaţa pentru libertatea şi fericirea poporului german. Partidul Comunist nu poate fi nimicit, deoarece el este parte componentă a clasei muncitoare germane, avangarda ei care apără cu fidelitate interesele vitale ale poporului german. In numele muncitorilor, țăranilor, intelectualilor patriei noastre, al întregului popor al Republicii Populare Romíne, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín trimite un salut fierbinte comuniştilor germani, tuturor patrioţilor care se opun samavolniciei fasciste. In lupta jientru o Germanie unită, democratică, iubitoare de pace, poporul german, clasa muncitoare germană, partidul ei comunist se pot bizui pe solidaritatea frăţească a clasei muncitoare din Romînia, a partidului său, pe simpatia întregului popor român. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român își exprimă încrederea că Partidul Comunist din Germania va găsi în mijlocul poporului forțe capabile de a continua și a intensifica lupta sa, în numele libertăţii, democraţiei şi păcii. Trăiască Partidul Comunist din Germania! 'Y! COMITETUL CENTRAL ! AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Poporul nostru cere anularea sentinţei ilegale a Tribunalului de la Karlsruhe Mitingul oamenilor muncii din Capitală Aici, în răcoarea Arenelor Liibertăţii, in desimea calmă a castanilor bătrlni ai parcului de o vîrstă cu ei, au răsunat de atltea ori strune măiastre de vioară, glasurile înflăcărate ale artiştilor, simfoniile tumultuoase închinate vieţii, dragostei şi bucuriei oamenilor. Şi, ascultându-le, oamenii s-au desfătat, s-au înfrăţit in bucurie şi dragoste de viaţă. Tot aici, în largul vastului amfiteatru, a răsunat ieri ca vuietul nemărginit al mării, nestăpinit, continuu, uriaş, glasul miniei şi al indignării mulţimii. Răscolitor protest izbucnit spontan din mii de inimi împotriva temnicerilor libertăţii care îşi înteţesc urzelile întunecate pe pămintul vest-german ! Răscolitor protest, ca o simfonie a mintei prin care un popor liber înfierează nemernicia celor ce pun lanţuri grele pe umerii unui alt popor ! Din căsuţa lui modestă, liniştită, in care-şi trăieşte o bătrineţe fericită, Niculae Militaru, cu toţi cei 73 de ani ai lui, a venit la miting să protesteze împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania. Pînă nu demult Vineri după amiază a avut loc la Arenele Libertăţii un mare miting în cadrul căruia mii de cetăţeni ai Capitalei şi-au exprimat protestul energic împotriva samavolnicei măsuri, a autorităţilor vest-germane care au interzis Partidul Comunist din Germania. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R. prim secretar al comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., a fost muncitor la uzinele „Mátyás Rákosi". Tinereţea lui s-a mistuit in celule umede, pentru că el a cutezat să ridice fruntea spre zările fericirii omeneşti, spre zările comunismului, devenind luptător comunist. Astăzi, pe pieptul acestui bătrin străluceşte „Steaua Republicii". Minunată podoabă ciştigată prin merite, alături de cealaltă podoabă pe care i-a dat-o virsta, părul alb, impresionant de alb ! Iată povestea scurtă a unuia dintre miile de oameni care au venit la mitingul de protest. Şi cuvîntul acestui om care a cunoscut întunecimea temniţelor burghezo-moşiereşti, iar astăzi îşi trăieşte moşnegia in libertate, atîrnă greu. , Din laboratorul său în care işi consacră energia şi ştiinţa pentru binele celor mulţi, savantul Horia Hulubei a venit la miting să ceară şi el repunerea în drepturile legate a Partidului Comunist din Germania. Un savant. Cuvîntul lui sobru este emoţionant. Oamenii au ridicat ştiinţa pe culmi care ni îndreptăţesc■ să se mîndrească. Ei vor ca aceste cuceriri Petre Drăgoescu, membru al C.C. al P.M.R. consilier la Ministerul Invăţămîntului, Anton Vlădoiu, preşedintele Sfatului Popular al Capitalei, acad. Horia Hulubei, directorul Institutului de fizică nucleară al Academiei R.P.R., Iacob Coţoveanu, membru supleant al C.C. al P.M.R., Al. Buican, vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, ing. Mihai Marin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., cesă slujească fericirii lor. Nobilă năzuinţă. Omenească năzuinţă. Oamenii ştiu că cei mai destoinici apărători ai acestei năzuinţi sunt comuniştii. De aceea savantul Horia Hulubei îşi exprimă indignarea şi condamnă pe cei care au hotărit interzicerea Partidului Comunist din Germania. De pe întinsele ogoare cărora le dă prin rivna lui harul fertilităţii in acelaşi scop al bunăstării şi fericirii, ţăranul muncitor Dinu Neacşu din Adunaţii-Copăceni, ca şi alţii din alte comune, a venit la marele miting din Capitală să-şi arate revolta faţă de hotărirea arbitrară a judecătorilor de la Karlsruhe. Toată această mulţime uriaşă care a participat la miting, ştie ce se urmăreşte prin hotărirea Tribunalului de la Karlsruhe. De aceea, din miile de inimi a izbucnit clocotitorul protest. De aceea mulţimea alcătuită din oameni de toate profesiunile şi de toate virstele, veniţi din locuri diferite, şi-a exprimat solidaritatea cu lupta eroică a comuniştilor germani, cu lupta clasei muncitoare din Germania. PAVEL DUMBRAVAtre Gheorghe, secretar al C.C. al U.T.M., dr. Elena Vîlcoci, membră a Prezidiului Comitetului Femeilor Democrate, deputat în Marea Adunare Naţională, Dragomir Stavre, muncitor fruntaş la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, Anton Schmidt, directorul întreprinderii I.O.R. Mitingul afost deschis de tov. dr. Elena Vîlcoci. A luat cuvîntul tov. Florian Dănălache. Cuvîntul tov. Florian Dănălache Un puternic val de protest a cuprins inimile oamenilor muncii și ale întregii opinii publice democratice împotriva samavolnicei hotărîri a tribunalului de la Karlsruhe cu privire la interzicerea Partidului Comunist din Germania — a spus vorbitorul printre altele. Acest act constituie una din cele mai odioase înscenări judiciare din cite a cunoscut istoria ultimelor decenii. La fel ca în 1933, cînd hitleriştii au pornit la devastarea organizaţiilor Partidului Comunist, la urmărirea sălbatică a comuniştilor, la deportarea şi întemniţarea comuniştilor, iar apoi au venit la rind social-democraţii, liberalii, catolicii, tot aşa astăzi in Germania occidentală au început crunte represiuni în masă. Odată cu darea sentinţei, s-au pornit acţiunile teroriste împotriva activiştilor şi sediilor P.C. din Germania. Nici nu se golise încă sala în care se pronunţase odioasa sentinţă şi poliţia efectua razii, arestări şi confiscarea materialelor tipărite şi bunurilor aparţinînd organizaţiilor Partidului Comunist din Germania. Interzicerea Partidului Comunist din Germania occidentală face parte din programul cercurilor revanşarde şi al cercurilor imperialiste agresive îndreptat împotriva Partidului Comunist din Germania, aflat în avangarda forţelor care se împotrivesc cu hotărîre refacerii militarismului german, intensificării cursei înarmărilor, pregătirilor unei noi agresiuni. Militariştilor şi revanşarzilor vest-germani nu se convine lupta consecventă a Partidului Comunist din Germania pentru rndicarea Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Politica revanşarzilor de la Bonn şi a inspiratorilor ei trebuie să sufere şi va suferi un serios eşec, datorită faptului că împotriva ei se ridiă cu tot mai multă hotărîre populaţia muncitoare vest-germană, care urmează glasul Partidului Comunist din Germania, ea va suferi un eşec datorită succeselor pe care ie obţine în construcţia paşnică Republica Democrată Germană, datorită faptului că forţele lagărului socialismului, al păcii şi democraţiei sunt mai puternice decit forţele războiului. Noi, oamenii muncii din Capitală, ca şi dîn întreaga ţară, care am suferit în două rînduri agresiunea militarismului german, sîntem ferm hotărîţi să luptăm împotriva actului terorist de la Karlsruhe, care este o expresie a ofensivei forţelor războinice revanşarde din Germania occidentală împotriva forţelor iubitoare de pace. Adunaţi în acest miting, noi oamenii muncii din Bucureşti, asigurăm pe co■nuniştii şi clasa muncitoare germană de solidaritatea noastră frăţească. Alăturăm glasul nostru la protestul plin de indignare al oamenilor muncii de pre(Continuare In pag. 3-a) "