Steagul Roşu, septembrie 1956 (Anul 3, nr. 752-777)

1956-09-01 / nr. 752

T Pag. U Comunicatul agenţiei TASS Cu privire la noile experienţe cu arma nucleară în Uniunea Sovietică , MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS In zilele de 24 şi 30 august în Uniunea Sovietică au fost efectuate experienţe cu arma nucleară. Aceste, experienţe ca şi altele care vor urma au ca scop perfecţionarea armei nucleare şi elaborarea unor noi tipuri ale acestei arme, co­respunzător cu armamentul diferitelor genuri de trupe. In Uniunea Sovietică experienţele cu arma nucleară se fac, de regulă, la o mare înălţime, ceea ce permite să se reducă considerabil cantitatea de precipitaţii radioactive. In acelaşi scop în încărcăturile care se experimentează se foloseşte minimul strict necesar de substanţe active. In legătură cu experienţele sus menţionate cu arma nu­cleară efectuate în Uniunea Sovietică, agenţia TASS este împuternicită să declare următoarele: Guvernul sovietic, călăuzindu-se după politica sa de pace, a prezentat în repetate rînduri la O.N.U. propuneri cu pri­vire la interzicerea necondiţionată a armelor atomice şi cu hidrogen. In primăvara anului 1956, guvernul U.R.S.S. a propus ca statele care dispun de arme atomice şi cu hi­drogen să-şi ia obligaţia de a înceta experimentarea acestor tipuri de arme, independent de realizarea unui acord asupra celorlalte probleme ale dezarmării. Un asemenea acord ar putea constitui un prim pas spre interzicerea şi distruge­rea armei atomice şi ar contribui la întărirea încrederii în­tre state. In legătură cu experienţele atomice sovietice, oamenii de stat ai S.U.A. vorbesc despre necesitatea de a se institui un control internaţional asupra energiei atomice. Guvernul sovietic consideră că nu este nevoie de nici un sistem de control special asupra experienţelor nucleare, întrucît mij­loacele tehnice moderne permit să se constate cu uşurinţă o experienţă cu arma nucleară în orice punct al globului pămîntesc. Se ştie însă că această propunere a guvernului sovietic, ca şi propunerea de a se interzice armele atomice şi cu hidrogen nu se bucură de sprijinul Statelor Unite ale Americii şi al altor cîteva state occidentale. Se ştie de asemenea că anul acesta în S.U.A. şi Anglia au avut loc experienţe cu arme nucleare şi termonucleare. Guvernul sovietic nu poate să nu ţină seama de aceste împrejurări şi, pornind de la in­teresele securităţii sale, este nevoit să acorde atenţia cu­venită experienţelor cu arma nucleară. Totuşi, guvernul sovietic intenţionează să nu slăbească nici pe viitor eforturile în vederea realizării unui acord internaţional asupra interzicerii depline a fabricării, păstrării şi folosirii armei nucleare şi asupra interzicerii exploziilor experimentale cu această armă. Totodată guvernul sovietic extinde prin toate mijloa­cele lucrările în curs pentru folosirea energiei atomice în scopuri pașnice. Protestele oficiale egiptene împotriva declaraţiilor lui Eisenhower şi Dulles in problema Suezuri CAIRO. 31 (Agerpres). — __ Agenţiile de presă anunţă că la 30 au­gust preşedintele Nasser a avut o între­vedere cu ambasadorul Statelor Unite în Egipt, Evroade în cadrul căreia^ am­basadorului american i-a fost înmînata o declaraţie în care se spune că guver­nul egiptean regretă declaraţia preşe­dintelui Eisenhower în problema Cana­lului de Suez, în care preşedintele a de­clarat că Canalul de Suez ar fi „inter­naţionalizat“ în conformitate cu con­venţia din 1888. După cum subliniază declaraţia guvernului Egiptului conven­ţia din 1888 a avut rolul de a asigura libertatea de navigaţie prin canal. In continuare în declaraţia preşedin­telui Nasser se arată că convenţia din 1888 a stabilit asigurarea libertăţii fo­losirii Canalului de Suez în conformi­tate cu acordul din februarie 1866 în care s-a specificat că Compania Cana­lului de Suez este supusă legilor şi dispoziţiunilor vamale egiptene. Reafirmînd suveranitatea Egiptului asupra Canalului de Suez în declaraţie se mai citează acordul din 1954 înche­iat între Marea Britanie şi Egipt prin care se declară că „Canalul este o par­te integrantă a Egiptului“ deşi el repre­zintă „ o cale de importanţă interna­ţională“. Pe de altă parte din Washington se anunţă că ambasadorul Egiptului la Washington, Ahmed Hussein, a trans­mis secretarului de stat al S.U.A., John Foster Dulles, un protest verbal împo­triva declaraţiilor sale făcute în cadrul conferinţei de presă de marţi potrivit că­rora „Suezul a fost internaţionalizat prin tratatul din 1888“. Referindu-se la declaraţia lui Dulles ambasadorul e­­giptean a spus că acest canal „nu a fost niciodată internaţionalizat, ci a fost întotdeauna un teritoriu egiptean aflat sub suveranitatea Egiptului“. Adresîndu-se ziariştilor prezenţi, Hussein a precizat că cea mai recentă formulare a faptului că Canalul de Suez aparţine Egiptului este cuprinsă în art. 8 al tratatului din 1954 dintre Marea Britanie și Egipt în care se de­clară că „Canalul de Suez este o parte De data aceasta fosta companie a Canalului de Suez a greşit adresa PARIS 31 (A­ger­pres). — Ziarul „Libération" publică documente care dovedesc că in încercările sale de a produce o ascuţire a aşa-zisei crize a Suezwlm, fosta administraţie a companiei Canalului de Suez, actualmente naţionalizată, nu şovăie să recurgă la procedee cum ar fi mituirea presei. Administraţia a trimis la redacţia ziarului „Liberation* un cec de 100.000­ franci şi o scrisoare in care se spune că suma respectivă este oferită­­ drept răsplată pentru „atitudinea bine­voitoare" faţă de declaraţiile com­pa­­­­niei. In scrisoarea sa administraţia face o aluzie în sensul că ea poate şi­­ pe viitor „să participe“ la cheltuielile pe care ziarul „Liberation" va fi­­ nevoit să le facă pentru publicarea diferitelor declaraţii ale companiei. , PubUcînd In prima pagină o fotocopie a acestei scrisori şi a cecului­­ de bancă al companiei, ziarul ,,Liberation" afirmă că organele de presă­­ care ocupă o poziţie cu adevărat favorabilă intereselor fostei companii a­­ Suezului primesc probabil sume de bani. Vizita preşedintelui Sukarno în U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : Preşedintele Republicii Indonezia Sukarno, şi persoanele care îl înso­ţesc au plecat în noaptea spre 31 au­gust cu expresul la Leningrad. După vizita la Leningrad, preşedintele Su­karno va întreprinde o călătorie prin Uniunea Sovietică. Preşedintele Sukarno este însoţit de S. R. Raşidov, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.; A. F. Gorkin, secretarul Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S. ; ge­neralul de armată M. I. Kazakov ; D. A. Jukov, am­basadorul U.R.S.S. în Indonezia; B. M. Volkov, şeful secţiei pentru A­­sia de sud-est din Ministerul Aface­rilor Externe al U.R.S.S.; K. A. Kocetkov, şef ad­junct al serviciu­lui Protocolului din Ministerul A­­facerilor Externe al U.R.S.S.; M. A. Harlamov, şef ad­junct al secției de presă a Minisit­­r­ului Afacerilor Externe al U.R.S.S. La gara Lenin­grad din Mosco­va, preşedintele Indoneziei a fost condus de M. P. Tarasov, vicepreşedinte al Pre­zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.; V. D. Sokolovski, mareşal al Uniunii Sovietice; N. A. Gundo­­bin, prim-locţiitor al ministrului Căi­lor de Comunicaţii; V. V. Kuzneţov, locţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S.; N. I. Bodrovni­­kov, preşedintele Comitetului Execu­tiv al Sovietului oraşului Moscova, generalul maior V. S. Kolesnikov, comandantul garnizoanei Moscova, înalţi funcţionari de la Prezidiul So­vietului Suprem al U.R.S.S. şi din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., reprezentanţi ai presei so­vietice. LENINGRAD 31 (Agerpres) TASS transmite: La 31 august a sosit la Leningrad venind din Moscova preşedintele Re­publicii Indonezia, dr. Sukarno, şi persoanele care îl însoţesc. La gara Moscova, pavoazată cu drapelele de stat ale Indoneziei, U.R.S.S. şi R.S.F.S.R., înaltul oaspe­te şi persoanele care îl însoţesc au fost întîmpinaţi de Nikolai Smirnov, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului orăşenesc, deputaţi ai Sovietelor Supreme ale U.R.S.S. şi R.S.F.S.R., numeroşi reprezentanţi ai oamenilor muncii, ziarişti La sosire, a fost aliniată o gardă de onoare şi au fost intonate imnu­rile de stat ale Indoneziei şi Uniunii Sovietice. In clişeu, Preşedintele Sukarno se întreţine cu N. A- Bulgaria Succesul pavilionului român la Tîrgul alimentar de la Londra LONDRA 31 (Agerpres).­­ Standurile întreprinderii româneşti de stat pentru comerţul exterior „Prodex­­port“, din cadrul celui de al 4-lea Tîrg alimentar britanic, a înregistrat un frumos succes chiar din primele zile de la deschidere. Deşi pavilionul este deschis de la ora 9,30 pînă la ora 21,30, afluxul vizitatorilor este necon­tenit. Publicul englez se arată inte­resat mai ales de legumele noastre şi în special de vinele şi ardei graşi, de fructe, de icre negre, precum şi de vî­­nat. La standul de desfacere cumpără­torii sunt din ce în ce mai numeroşi. Totodată, un mare număr de reprezen­tanţi ai cercurilor comerciale iau con­tact cu membrii delegaţiei române şi se interesează de posibilitatea achiziţi­onării produselor alimentare româneşti. 0 reuniune a Consiliului N.A.T.O. in problema Suezului LONDRA 31 (Agerpres). — __ Agenţiile de presă occidentală anun­ţă că la Londra s-a făcut cunoscut că la 5 septembrie va avea loc o reuniune specială a consiliului pactului Atlan­ticului de nord — N.A.T.O. — în ca­drul căreia va fi discutată problema Canalului de Suez. Sursele de obicei bine informate din capitala Angliei declară că hotărîrea Angliei şi Franţei de a convoca o reu­niune a Consiliului N.A.T.O., se da­­toreşte lipsei unui punct de vedere u­­nanim al membrilor pactului Atlanti­cului de nord în problema Suezului. L­a Ludington în statul Michigan (S.U.A.), Aso­­ciaţia foştilor comba­tanţi a hotărît înălţa­rea unui monument in memoria camarazilor lor căzuţi în ultimul război mondial. Iată însă că şi această pi­oasă acţiune a devenit în mîinile celor loviţi de flagelul istoriei războiului rece un mij­loc de aţîţare la răz­boi. Monumentul, în for­­mă de obelisc, este proectat să aibe şase luri. Pe cinci din ele vor fi săpate nu­mele celor căzuţi, iar a şasea va rămîne li­beră. De ce oare? — ,,Dorim să construim un lucru durabil — proclamă Robert Cri­­stiansen, preşedintele comisiei însărcinate cu proectarea monumen­tului — şi de aceea trebuie să ne gîndim şi la viitor”. Pentru domnul Cristiansen viitorul înseamnă un nou război, ucigător. A şasea latură a obe­liscului din Ludington el o rezervă, de pe acum victimelor pla­nurilor nebuneşti care îl obsedează. A ridica un monu­ment celor ce ar mu­ri într-un eventual război este o Insultă adusă umanităţii dar şi un avertisment dat cetăţenilor americani asupra soartei ce le-o pregătesc slujitorii a­­gresiunii. A. NICULESCU NOTĂ MONUMENT UNIC STEAGUD ROŞU întreaga opinie publică mondială cerei Libertate P. C. din Germania! Declarația unui cunoscut avocat francez care a asistat la pronunțarea verdictului samavolnic PARIS, 31 (Age­rpres). — Corespon­dentul Agerpres transmite: La 30 august, ziarul „L’Humanité" a publicat declarația cunoscutului avo­cat francez Ro­land Weyl, care a asistat la pro­nunţarea verdictu­lui­­de interzicere a­ Partidului Comu­nist din Germania. „Interzicerea ac­tivităţii Partidului Comunist din Ger­mania — a declarat avocatul francez — este un eveniment a cărui gravitate nu poate scăpa nimă­nui, mai ales dacă se ţine seama de faptul că această hotărîre a fost a­­doptată la puţină vreme după reînce­perea oficială a re­­înarmării Germa­niei occidentale. Trebuie de aseme­nea subliniat fap­tul că verdictul pronunţat de tribu­nalul de la Karls­ruhe a fost întărit printr-o serie de dis­poziţii care dau as­tăzi­­dreptul autori­tăţilor poliţieneşti vest-germane să treacă la persecuţii făţişe împotriva oricăror elemente care şi-ar m­­anifesta opoziţia faţă de poli­tica oficială. „Trebuie subliniat de asemenea — a declarat avocatul Roland Weyl — ca un amănunt care priveşte în mod special Franţa, că Partidul Comunist din Germania care este lovit astăzi de Interdicţie, este unul din partidele care figurează pe lista organizaţiilor politice a căror funcţionare a fost permisă de cele patru mari puteri — printre care şi Franţa. Ori se ştie bine că de la publicarea acestei liste, Par­tidul Comunist din Germania nu şi-a schimbat în nici un fel programul“. Protestul Frontului Patriotic din Bulgaria SOFIA, 31 (Agerpres). — A.T.R. Consiliul naţional al Frontului Pa­­triotic din Bulgaria a dat publicităţii o declaraţie în legătură cu interzice­rea Partidului Comunist din Germania, în care în numele organizaţiei celor mai mari din Bulgaria, care grupează aproximativ 3 milioane de membri, protestează energic împotriva hotă­­rîrii guvernului vest german de a in­­­­terzice P.G. din Germania. Consiliul Naţional al Frontului Pa­­triotic sprijină cu hotărîre în decl­a­ra-: ţie lupta eroică a poporului­ german pentru pace şi unificare paşnică a Ger« maniei pe baze democratice. 1 împotriva interzicerii P.C. din Ger«, mania au protestat de asemenea Prej zidiul Uniunii Scriitorilor Bulgari pre­cum şi alte organizaţii obşteşti din Bulgaria. Sentinţa ilegală a tribunalului de la Karlsruhe a provocat o legitimă indignare a milioane şi milioane de oameni din rîndurile poporului german şi ale celorlalte popoare, care condamnă cu hotărîre în aceste zile actul samavolnic de interzicere a P. C. din Germania. In clişeu : Adoptarea unei rezoluţii de protest de către oamenii muncii din Berlin împotriva interzicerii P.C. din Germania. Un act profund antidemocratic ROMA 31 (Agerpres).­­ După cum relatează ziarul „Unita“, Co­mitetul executiv al Asociaţiei naţio­nale a partizanilor italieni a publi­cat o declaraţie în care protestează împotriva interzicerii P.C.G. „Comuniştii germani, se spune în declaraţie, şi-au vărsat sîngele şi au dat dovadă de eroism în lupta îm­potriva nazismului“. Interzicerea P.C.G. este „un act profund anti­democratic, care pune în primejdie cauza unificării paşnice a Germa­niei“. Politica guvernului de la Bonn ridică noi piedici în calea reunificării Germaniei BONN 31 (Agerpres). — A.D.N. transmite: Presa vest-germană, comentind de­claraţia Comitetului Central al P.C.U.S. cu privire la interzicerea Partidului Comunist din Germania, îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu consecinţele pe care verdictul de la Karlsruhe le-ar putea avea asupra po­liticii externe. Numeroase ziare criti­că politica guvernului de la Bonn care ridică noi piedici în calea reunificării Germaniei şi în normalizarea relaţiilor dintre Germania occidentală şi U.R.S.S. „Relaţiile dintre Moscova şi Bonn s-au răcit, ajungînd la punctul de în­­gheţare", scrie ziarul burghez „Frank­furter Neue Press”, care arată în con­tinuare că pînă în prezent Bonnul nu a demis nici un efort pentru a duce tratative cu U.R.S.S. Ziarul avertizea­ză în încheiere că declaraţia C.C. al P.C.U.S. nu trebuie să fie subapre­ciată. VIENA 31 (Agerpres).— Ziarele vieneze acordă o mare aten­ţie declaraţiei C.C. al P.C.U.S. cu pri­­vire la interzicerea P.C. din Germa­nia. Ziarale democratice „Oesterrei­­chische Volksstimme“ şi „Der Abend“ au publicat textul declaraţiei, pe pri­ma pagină. In comentariile pe margi­nea declaraţiei C.C. al P.C.U.S., pe care ziarele democratice o consideră ca un document istoric, se subliniază uriaşa sa însemnătate pentru viitorul popoarelor din Europa. La mitingurile de protest împotriva interzicerii P. C. din Germania, care au loc în numeroase întreprinderi din Austria, vorbitorii fac cunoscut asis­tentei declarația C.C. al P.C.U.S. Oa­menii muncii din Austria se declară solidari cu această declarație. ★ întrevederea dintre D. T. SEPILOV §1 M. SIGHEMITU MOSCOVA 31 (Agerpres). — In cursul şederii sale la Londra, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., D. T. Sepilov, l-a primit pe ministrul Afacerilor Externe al Japonie*, dl. M. Sighemițu, cu care a avut o întrevedere. Dl. M. Sighe­­mițu i-a declarat lui Sepilov că după încheierea conferinței de la Londra în problema Canalului de Suez va pleca la Tokio pentru a se consulta cu guvernul în problemele tratative­lor sovieto-japoneze. LA LONDRA înscenarea unei dezgustătoare provocări împotriva unei sportive sovietice cu renume mondial în numele echipei sovietice, condu­cătorilor Asociaţiei britanice a atleţi­­lor-amatori de categorie uşoară şi reprezentanţilor ziarului „News of World“, organizatori ai competiţiei de atletism U.R.S.S. — Marea Bri­­tanie, o declaraţie în care se spune printre altele : „Zilele trecute la Londra a fost înscenată o provocare mîrşavă faţă de unul din membrii delegaţiei de atleţi sovietici de categorie uşoară — N. Ponomariova — campioană o­­limpică şi europeană, maestră eme­rită a sportului din U.R.S.S., cu scopul de a defăima această spor­tivă cu renume mondial. încercarea de a defăima pe N. Ponomariova a constat în aceea că potrivit declaraţiei unui detectiv par­ticular care lucrează la un magazin din Londra, sportiva sovietică nu ar fi achitat valoarea mărfurilor cum­părate de ea în sumă de o liră şi cîţiva şilingi. In baza acestei „măr­turii", autorităţile engleze au încer­cat să trimită pe N. Ponomariova în judecată ca Infractoare de drept comun şi au emis chiar un mandat de arestare împotriva ei“. LONDRA 31 (Agerpres). — TASS: La 31 august K. V. Krupin, con­ducătorul delegaţiei atleţilor sovie­tici de categorie uşoară, a făcut. PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei şi Radiojurnal. 5.10 Muzică populară. 5.30 Jurnalul sa­telor. 5.45 Muzică uşoară. 6.00 Artico­lul de fond din ziarul „Scînteia“. 6.15 Muzică pentru fanfară 6.30 Lecţia de gimnastică 6.40 Sfatul medicului. 6 45 Muzică populară. 7.00 Radiojurnal­­şi buletin meteorologic. 7.10 Recomandări din program. 7.15 Emisiunea „Bună di­mineaţa, copii". 7.30 Concert de di­mineaţă. 8.30 Sumarul presei centrale. 8.35 Materiale din presă. 9.00 Cântă la vioară Mircea Negrescu. 9.30 Emi­siunea „Colegi de şcoală". 10.00 Mu­zică corală. 10.16 Concert simfonie. 11.15 Cîntă Măriuca Matache. 11.30 Lec­tură din cartea „Ard zările" de scrii­torul german Karl Grunberg. 11.45 Cîntece de Mircea Neagu. 12.05 Din muzica popoarelor. 12.35 Muzică Instru­mentală. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Concert de prînz. 14.00 Muzică simfo­nică. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Recomandări din program. 14.48 Muzică romînească. 15.30 Buletin de ştiri. 15.35 Cîntă orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei". 16.55 Melodii dragi. 16.30 Muzică de balet. 17.30 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 17.45 Muzică uşoară. 18.00 Pentru fiecare ce muzică doreşte. 18.25 Interpreţi celebri. 18.55 Buletin de ştiri. 18.00 Muzică din ope­rete. 19.30 Gazeta Radio. 20.00 Anun­ţuri şi muzică. 20.10 Formaţii de dans din R.D. Germană. 21.15 Cronica eve­nimentelor internaţionale. 21.30 Pagini de satiră şi umor. 21.45 Noi înregi­strări de muzică populară. 22.16 Vă invităm la dans. 23.00 Radiojurnal şi buletin sportiv. 23.15—23.55 Să dansăm. PROGRAMUL II 14.00 Recomandări din program. 14.05 Concert de muzică populară sovietică. 14.45 Anunţuri şi muzică. 15.00 Bule­tin de ştiri. 15.05 Muzică vocală. 15.35 Muzică uşoară. 16.00 Radiojurnal şi bu­letin meteorologic. 16.15 Vorbeşte Mos­cova ! 16.45 „Decada literaturii şi ar­tei ucrainene". 17.00 Emisiunea „Ce ţi-a plăcut mai mult?" 17.30 Concer­tul nr. 1 în sol minor pentru vioară şi orchestră de Bruch. 18.00 Cîntă­te­nii Radio. 18.30 Muzică uşoară. 19.00 Scriitori la microfon. 19.15 Cu cînte­­cul şi jocul pe întinsul patriei. 20.00 Jurnalul satelor. 20.15 Concert ghici­toare. 21.15 Vă invită la dans forma­ţiile romîneşti de muzică uşoară. 22.00 Radiojurnal şi buletin sportiv. 22.25 Romanţe ale compozitorilor noştri. 22.50 Simfonia pentru tenor alto şi orchestră „Cîntecul pămîntului“ de Mahler. 23.49 Muzică de dans. 0.43—0.50 Buletin de ştiri. Ultimele ştiri sportive VOLEIBALISTELE NOASTRE ÎN TURNEUL FINAL AL CAMPIONATULUI MONDIAL PARIS, 31 (Prin telefon de la tri­misul special „Agerpres“). Vineri după amiază în sala „Pier­re Coubertin“ din capitala Franţei, echipa feminină de volei a R.P.R. a susţinut primul meci din cadrul cam­pionatelor mondiale întîlnind valoroasa echipă a Braziliei. Această partidă de debut a coincis cu o clară vic­torie (3—0) a echipei R.P.R. în faţa formaţiei campioane a Americii de Sud, considerată ca una din cele mai bune din lume. In urma acestui succes echipa R.P.R. s-a calificat de­­drept în turneul final indiferent de rezultatul pe care-l va obține astăzi în partida cu echipa R.P.D. Coreene. Interzicerea Partidului Comunist din Germania nu are nimic comun cu democraţia COPENHAGA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 29 august In Danemarca au avut loc pretutindeni adunări şi mi­tinguri consacrate celei de a 13-a a­­niversări a izbucnirii conflictului dintre guvernul danez şi ocupanţii hitlerişti sub presiunea mişcării popu­lare de rezistenţă. La un mare miting care a avut loc in oraşul Olborg a luat cuvân­­tul Knut Espersen, fruntaş al mişcării sindicate. El a declarat că politica lui Adenauer se aseamănă in multe pri­vinţe cu mişcarea nazistă de după 1930. El a amintit de desfăşurarea cursei înarmărilor şi de prigoana împotriva comuniştilor şi fruntaşilor progresişti, care luptă pentru unifi­carea paşnică şi democratică a Ger­maniei. Ştim, a spus Espersen, că astfel de acţiuni au fost primul pai al lui Hitler, după care a urmat in­terzicerea partidului social-democrat şi persecutarea mişcării sindicale. In urma acestor evenimente cursa înar­mărilor s-a desfăşurat un ritm ra­­­pid, iar prigoana persoanelor cu alte concepţii politice s-a extins şi asu­­pra altor ţări, printre care şi Dane*­­marca.­­ In prezent, Danemarca este aliată cu Germania occidentală, participând împreună la pactul Atlantic. De ai­csea, a spus Espersen, putem să cerem cu deplin temei guvernu­lui nostru ca ei să se desolidari­zeze de interzicerea Partidului Co­munist din Germania occidentală și să atragă atenția „aliatului” său că această interzicere nu are nimic co­mun cu democrația. STAREA TIMPULUI In Capitală şi regiunea Bucureşti în următoarele 24 fle ore . Vreme fru­moasă în curs de răcire uşoară, cu deosebire noaptea. Cerul va fi mai mult senin. Vînt cu intensificări tre­cătoare din Nord-Est. Temperatura în scădere uşoară, va cobori noaptea în­tre 13 şi 15 grade, iar ziua va fi rea Intre 29-31 grade. In următoarele 3 zile . Vremea în curs de răcire uşoară, cu cel mai mult senin şi cu unele înnourări la sfîrşitul perioadei. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura mai întîi în scădere uşoară, apoi staţionară. TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.p.R. (orele 19.30) : Spectacol dat de Opera clasică din Pekin ; Teatrul Naţional „I. I. Caragiale“ prezintă la Teatrul de vară „I. V. Stalin“ (orele 20) : Doamna nevăzută ; Teatrul Mu­nicipal prezintă la Grădina de vară „Boema“ (orele 19.30) : Cum vă place; Teatrul Armatei prezintă la Teatrul de vară ,,N. Bălcescu“ (orele 20) : Cei trei mușchetari ; Teatrul Evreiesc de Stat prezintă la Grădina de vară str. Mir­­cea Vodă nr. 5 (orele 20) : Hai să râ­­dem ; Ansamblul de Estradă al R.Prt., Calea Victoriei nr. 174 (orele 20) : O seară la estradă ; Teatrul de vară „23 August“ (orele 20) ; Concert de mu­zică distractivă ; Teatrul de Varietăţi, B-dul N. Bălcescu nr. 2 (orele 20.30) ; Sofia — Bucureşti. CINEMATOGRAFE : Patria. Bucu­reşti, Gh. Doja, AL Sahia, 1 Mai­­ Othello ; Magheru, I. c. Frimu, Al. Popov, N. Bălcescu . Mama , Republi­ca : Tosca, Completare: Balet japo­nez ; Filimon Sîrbu : Matrozul Ci­lik ; V. Alecsandri: înfrăţirea între popoare, Arta, Donca Simo, Libertăţii: Micul lustragiu ; Maxim Gorki : O a­­ventură pe coasta Atlanticului; Tim­puri Noi: Un mare monument al ar­hitecturii ruse, Zahari Zograf, Cintece maghiare, Floreta femeii, Pisica şi şoarecele ; Cultural : Covorul ferme­cat : Elena Pavel T. Vladimirescu, Volga: Fum în pădure şi Maeştrii ba­letului gruzin ; Lumina: Munca : Voci de primăvară ; Central: Brigada de tanchişti ; Victoria : Fata mexicană; Doina : Unde nu zboară vulturii ; Ti­neretului : Rio Escondido­­­s Martie­s La revedere domnule Grok ; Griviţa, Olga Bancic : Contele de Monte Cristo (seria l-a) ; Vasile Roaită : Roşu şi negru (seria l-a) ; Unirea, M. Emines­­cu : Iartă-mă ; Popular : Stele pe a­­ripi şi Pagini din lupta Partidului: Carpaţi: Vagabondul (seria I-a) ; Mio­riţa : Domnişoara de Scudery ; Moşi­lor : Supusul ; 23 August: Popescu 10 în control şi La mere; 8 Mai : Casa mult visată ; Gh. coşbuc : Chitarele dragostei; Aurel Vlaicu: Maclovia. redacţia SI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Brezoianu nr. 23—26. Centrala telefonică­­ nr. 8.22.10­­8.23.29 . 6 23 38 Secţia scrisori J 33.94 STAS 2453—63 — Tiparul Intr Poligrafică nr. 2, str. Brezoianu nr. 23—25. Abonamente Individuale 133494­ pentru muncitor, țărani şi intelectuali lei 8. Abonamentele se fac la Oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştală plătită in numerar confor­m aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 18 Iei 8, colectiva

Next