Steagul Roşu, septembrie 1956 (Anul 3, nr. 752-777)
1956-09-01 / nr. 752
T Pag. U Comunicatul agenţiei TASS Cu privire la noile experienţe cu arma nucleară în Uniunea Sovietică , MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS In zilele de 24 şi 30 august în Uniunea Sovietică au fost efectuate experienţe cu arma nucleară. Aceste, experienţe ca şi altele care vor urma au ca scop perfecţionarea armei nucleare şi elaborarea unor noi tipuri ale acestei arme, corespunzător cu armamentul diferitelor genuri de trupe. In Uniunea Sovietică experienţele cu arma nucleară se fac, de regulă, la o mare înălţime, ceea ce permite să se reducă considerabil cantitatea de precipitaţii radioactive. In acelaşi scop în încărcăturile care se experimentează se foloseşte minimul strict necesar de substanţe active. In legătură cu experienţele sus menţionate cu arma nucleară efectuate în Uniunea Sovietică, agenţia TASS este împuternicită să declare următoarele: Guvernul sovietic, călăuzindu-se după politica sa de pace, a prezentat în repetate rînduri la O.N.U. propuneri cu privire la interzicerea necondiţionată a armelor atomice şi cu hidrogen. In primăvara anului 1956, guvernul U.R.S.S. a propus ca statele care dispun de arme atomice şi cu hidrogen să-şi ia obligaţia de a înceta experimentarea acestor tipuri de arme, independent de realizarea unui acord asupra celorlalte probleme ale dezarmării. Un asemenea acord ar putea constitui un prim pas spre interzicerea şi distrugerea armei atomice şi ar contribui la întărirea încrederii între state. In legătură cu experienţele atomice sovietice, oamenii de stat ai S.U.A. vorbesc despre necesitatea de a se institui un control internaţional asupra energiei atomice. Guvernul sovietic consideră că nu este nevoie de nici un sistem de control special asupra experienţelor nucleare, întrucît mijloacele tehnice moderne permit să se constate cu uşurinţă o experienţă cu arma nucleară în orice punct al globului pămîntesc. Se ştie însă că această propunere a guvernului sovietic, ca şi propunerea de a se interzice armele atomice şi cu hidrogen nu se bucură de sprijinul Statelor Unite ale Americii şi al altor cîteva state occidentale. Se ştie de asemenea că anul acesta în S.U.A. şi Anglia au avut loc experienţe cu arme nucleare şi termonucleare. Guvernul sovietic nu poate să nu ţină seama de aceste împrejurări şi, pornind de la interesele securităţii sale, este nevoit să acorde atenţia cuvenită experienţelor cu arma nucleară. Totuşi, guvernul sovietic intenţionează să nu slăbească nici pe viitor eforturile în vederea realizării unui acord internaţional asupra interzicerii depline a fabricării, păstrării şi folosirii armei nucleare şi asupra interzicerii exploziilor experimentale cu această armă. Totodată guvernul sovietic extinde prin toate mijloacele lucrările în curs pentru folosirea energiei atomice în scopuri pașnice. Protestele oficiale egiptene împotriva declaraţiilor lui Eisenhower şi Dulles in problema Suezuri CAIRO. 31 (Agerpres). — __ Agenţiile de presă anunţă că la 30 august preşedintele Nasser a avut o întrevedere cu ambasadorul Statelor Unite în Egipt, Evroade în cadrul căreia^ ambasadorului american i-a fost înmînata o declaraţie în care se spune că guvernul egiptean regretă declaraţia preşedintelui Eisenhower în problema Canalului de Suez, în care preşedintele a declarat că Canalul de Suez ar fi „internaţionalizat“ în conformitate cu convenţia din 1888. După cum subliniază declaraţia guvernului Egiptului convenţia din 1888 a avut rolul de a asigura libertatea de navigaţie prin canal. In continuare în declaraţia preşedintelui Nasser se arată că convenţia din 1888 a stabilit asigurarea libertăţii folosirii Canalului de Suez în conformitate cu acordul din februarie 1866 în care s-a specificat că Compania Canalului de Suez este supusă legilor şi dispoziţiunilor vamale egiptene. Reafirmînd suveranitatea Egiptului asupra Canalului de Suez în declaraţie se mai citează acordul din 1954 încheiat între Marea Britanie şi Egipt prin care se declară că „Canalul este o parte integrantă a Egiptului“ deşi el reprezintă „ o cale de importanţă internaţională“. Pe de altă parte din Washington se anunţă că ambasadorul Egiptului la Washington, Ahmed Hussein, a transmis secretarului de stat al S.U.A., John Foster Dulles, un protest verbal împotriva declaraţiilor sale făcute în cadrul conferinţei de presă de marţi potrivit cărora „Suezul a fost internaţionalizat prin tratatul din 1888“. Referindu-se la declaraţia lui Dulles ambasadorul egiptean a spus că acest canal „nu a fost niciodată internaţionalizat, ci a fost întotdeauna un teritoriu egiptean aflat sub suveranitatea Egiptului“. Adresîndu-se ziariştilor prezenţi, Hussein a precizat că cea mai recentă formulare a faptului că Canalul de Suez aparţine Egiptului este cuprinsă în art. 8 al tratatului din 1954 dintre Marea Britanie și Egipt în care se declară că „Canalul de Suez este o parte De data aceasta fosta companie a Canalului de Suez a greşit adresa PARIS 31 (Agerpres). — Ziarul „Libération" publică documente care dovedesc că in încercările sale de a produce o ascuţire a aşa-zisei crize a Suezwlm, fosta administraţie a companiei Canalului de Suez, actualmente naţionalizată, nu şovăie să recurgă la procedee cum ar fi mituirea presei. Administraţia a trimis la redacţia ziarului „Liberation* un cec de 100.000 franci şi o scrisoare in care se spune că suma respectivă este oferită drept răsplată pentru „atitudinea binevoitoare" faţă de declaraţiile companiei. In scrisoarea sa administraţia face o aluzie în sensul că ea poate şi pe viitor „să participe“ la cheltuielile pe care ziarul „Liberation" va fi nevoit să le facă pentru publicarea diferitelor declaraţii ale companiei. , PubUcînd In prima pagină o fotocopie a acestei scrisori şi a cecului de bancă al companiei, ziarul ,,Liberation" afirmă că organele de presă care ocupă o poziţie cu adevărat favorabilă intereselor fostei companii a Suezului primesc probabil sume de bani. Vizita preşedintelui Sukarno în U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : Preşedintele Republicii Indonezia Sukarno, şi persoanele care îl însoţesc au plecat în noaptea spre 31 august cu expresul la Leningrad. După vizita la Leningrad, preşedintele Sukarno va întreprinde o călătorie prin Uniunea Sovietică. Preşedintele Sukarno este însoţit de S. R. Raşidov, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.; A. F. Gorkin, secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. ; generalul de armată M. I. Kazakov ; D. A. Jukov, ambasadorul U.R.S.S. în Indonezia; B. M. Volkov, şeful secţiei pentru Asia de sud-est din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S.; K. A. Kocetkov, şef adjunct al serviciului Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S.; M. A. Harlamov, şef adjunct al secției de presă a Minisitrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. La gara Leningrad din Moscova, preşedintele Indoneziei a fost condus de M. P. Tarasov, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.; V. D. Sokolovski, mareşal al Uniunii Sovietice; N. A. Gundobin, prim-locţiitor al ministrului Căilor de Comunicaţii; V. V. Kuzneţov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S.; N. I. Bodrovnikov, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului oraşului Moscova, generalul maior V. S. Kolesnikov, comandantul garnizoanei Moscova, înalţi funcţionari de la Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., reprezentanţi ai presei sovietice. LENINGRAD 31 (Agerpres) TASS transmite: La 31 august a sosit la Leningrad venind din Moscova preşedintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, şi persoanele care îl însoţesc. La gara Moscova, pavoazată cu drapelele de stat ale Indoneziei, U.R.S.S. şi R.S.F.S.R., înaltul oaspete şi persoanele care îl însoţesc au fost întîmpinaţi de Nikolai Smirnov, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului orăşenesc, deputaţi ai Sovietelor Supreme ale U.R.S.S. şi R.S.F.S.R., numeroşi reprezentanţi ai oamenilor muncii, ziarişti La sosire, a fost aliniată o gardă de onoare şi au fost intonate imnurile de stat ale Indoneziei şi Uniunii Sovietice. In clişeu, Preşedintele Sukarno se întreţine cu N. A- Bulgaria Succesul pavilionului român la Tîrgul alimentar de la Londra LONDRA 31 (Agerpres). Standurile întreprinderii româneşti de stat pentru comerţul exterior „Prodexport“, din cadrul celui de al 4-lea Tîrg alimentar britanic, a înregistrat un frumos succes chiar din primele zile de la deschidere. Deşi pavilionul este deschis de la ora 9,30 pînă la ora 21,30, afluxul vizitatorilor este necontenit. Publicul englez se arată interesat mai ales de legumele noastre şi în special de vinele şi ardei graşi, de fructe, de icre negre, precum şi de vînat. La standul de desfacere cumpărătorii sunt din ce în ce mai numeroşi. Totodată, un mare număr de reprezentanţi ai cercurilor comerciale iau contact cu membrii delegaţiei române şi se interesează de posibilitatea achiziţionării produselor alimentare româneşti. 0 reuniune a Consiliului N.A.T.O. in problema Suezului LONDRA 31 (Agerpres). — __ Agenţiile de presă occidentală anunţă că la Londra s-a făcut cunoscut că la 5 septembrie va avea loc o reuniune specială a consiliului pactului Atlanticului de nord — N.A.T.O. — în cadrul căreia va fi discutată problema Canalului de Suez. Sursele de obicei bine informate din capitala Angliei declară că hotărîrea Angliei şi Franţei de a convoca o reuniune a Consiliului N.A.T.O., se datoreşte lipsei unui punct de vedere unanim al membrilor pactului Atlanticului de nord în problema Suezului. La Ludington în statul Michigan (S.U.A.), Asociaţia foştilor combatanţi a hotărît înălţarea unui monument in memoria camarazilor lor căzuţi în ultimul război mondial. Iată însă că şi această pioasă acţiune a devenit în mîinile celor loviţi de flagelul istoriei războiului rece un mijloc de aţîţare la război. Monumentul, în formă de obelisc, este proectat să aibe şase luri. Pe cinci din ele vor fi săpate numele celor căzuţi, iar a şasea va rămîne liberă. De ce oare? — ,,Dorim să construim un lucru durabil — proclamă Robert Cristiansen, preşedintele comisiei însărcinate cu proectarea monumentului — şi de aceea trebuie să ne gîndim şi la viitor”. Pentru domnul Cristiansen viitorul înseamnă un nou război, ucigător. A şasea latură a obeliscului din Ludington el o rezervă, de pe acum victimelor planurilor nebuneşti care îl obsedează. A ridica un monument celor ce ar muri într-un eventual război este o Insultă adusă umanităţii dar şi un avertisment dat cetăţenilor americani asupra soartei ce le-o pregătesc slujitorii agresiunii. A. NICULESCU NOTĂ MONUMENT UNIC STEAGUD ROŞU întreaga opinie publică mondială cerei Libertate P. C. din Germania! Declarația unui cunoscut avocat francez care a asistat la pronunțarea verdictului samavolnic PARIS, 31 (Agerpres). — Corespondentul Agerpres transmite: La 30 august, ziarul „L’Humanité" a publicat declarația cunoscutului avocat francez Roland Weyl, care a asistat la pronunţarea verdictuluide interzicere a Partidului Comunist din Germania. „Interzicerea activităţii Partidului Comunist din Germania — a declarat avocatul francez — este un eveniment a cărui gravitate nu poate scăpa nimănui, mai ales dacă se ţine seama de faptul că această hotărîre a fost adoptată la puţină vreme după reînceperea oficială a reînarmării Germaniei occidentale. Trebuie de asemenea subliniat faptul că verdictul pronunţat de tribunalul de la Karlsruhe a fost întărit printr-o serie de dispoziţii care dau astăzidreptul autorităţilor poliţieneşti vest-germane să treacă la persecuţii făţişe împotriva oricăror elemente care şi-ar manifesta opoziţia faţă de politica oficială. „Trebuie subliniat de asemenea — a declarat avocatul Roland Weyl — ca un amănunt care priveşte în mod special Franţa, că Partidul Comunist din Germania care este lovit astăzi de Interdicţie, este unul din partidele care figurează pe lista organizaţiilor politice a căror funcţionare a fost permisă de cele patru mari puteri — printre care şi Franţa. Ori se ştie bine că de la publicarea acestei liste, Partidul Comunist din Germania nu şi-a schimbat în nici un fel programul“. Protestul Frontului Patriotic din Bulgaria SOFIA, 31 (Agerpres). — A.T.R. Consiliul naţional al Frontului Patriotic din Bulgaria a dat publicităţii o declaraţie în legătură cu interzicerea Partidului Comunist din Germania, în care în numele organizaţiei celor mai mari din Bulgaria, care grupează aproximativ 3 milioane de membri, protestează energic împotriva hotărîrii guvernului vest german de a interzice P.G. din Germania. Consiliul Naţional al Frontului Patriotic sprijină cu hotărîre în declara-: ţie lupta eroică a poporului german pentru pace şi unificare paşnică a Ger« maniei pe baze democratice. 1 împotriva interzicerii P.C. din Ger«, mania au protestat de asemenea Prej zidiul Uniunii Scriitorilor Bulgari precum şi alte organizaţii obşteşti din Bulgaria. Sentinţa ilegală a tribunalului de la Karlsruhe a provocat o legitimă indignare a milioane şi milioane de oameni din rîndurile poporului german şi ale celorlalte popoare, care condamnă cu hotărîre în aceste zile actul samavolnic de interzicere a P. C. din Germania. In clişeu : Adoptarea unei rezoluţii de protest de către oamenii muncii din Berlin împotriva interzicerii P.C. din Germania. Un act profund antidemocratic ROMA 31 (Agerpres). După cum relatează ziarul „Unita“, Comitetul executiv al Asociaţiei naţionale a partizanilor italieni a publicat o declaraţie în care protestează împotriva interzicerii P.C.G. „Comuniştii germani, se spune în declaraţie, şi-au vărsat sîngele şi au dat dovadă de eroism în lupta împotriva nazismului“. Interzicerea P.C.G. este „un act profund antidemocratic, care pune în primejdie cauza unificării paşnice a Germaniei“. Politica guvernului de la Bonn ridică noi piedici în calea reunificării Germaniei BONN 31 (Agerpres). — A.D.N. transmite: Presa vest-germană, comentind declaraţia Comitetului Central al P.C.U.S. cu privire la interzicerea Partidului Comunist din Germania, îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu consecinţele pe care verdictul de la Karlsruhe le-ar putea avea asupra politicii externe. Numeroase ziare critică politica guvernului de la Bonn care ridică noi piedici în calea reunificării Germaniei şi în normalizarea relaţiilor dintre Germania occidentală şi U.R.S.S. „Relaţiile dintre Moscova şi Bonn s-au răcit, ajungînd la punctul de îngheţare", scrie ziarul burghez „Frankfurter Neue Press”, care arată în continuare că pînă în prezent Bonnul nu a demis nici un efort pentru a duce tratative cu U.R.S.S. Ziarul avertizează în încheiere că declaraţia C.C. al P.C.U.S. nu trebuie să fie subapreciată. VIENA 31 (Agerpres).— Ziarele vieneze acordă o mare atenţie declaraţiei C.C. al P.C.U.S. cu privire la interzicerea P.C. din Germania. Ziarale democratice „Oesterreichische Volksstimme“ şi „Der Abend“ au publicat textul declaraţiei, pe prima pagină. In comentariile pe marginea declaraţiei C.C. al P.C.U.S., pe care ziarele democratice o consideră ca un document istoric, se subliniază uriaşa sa însemnătate pentru viitorul popoarelor din Europa. La mitingurile de protest împotriva interzicerii P. C. din Germania, care au loc în numeroase întreprinderi din Austria, vorbitorii fac cunoscut asistentei declarația C.C. al P.C.U.S. Oamenii muncii din Austria se declară solidari cu această declarație. ★ întrevederea dintre D. T. SEPILOV §1 M. SIGHEMITU MOSCOVA 31 (Agerpres). — In cursul şederii sale la Londra, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., D. T. Sepilov, l-a primit pe ministrul Afacerilor Externe al Japonie*, dl. M. Sighemițu, cu care a avut o întrevedere. Dl. M. Sighemițu i-a declarat lui Sepilov că după încheierea conferinței de la Londra în problema Canalului de Suez va pleca la Tokio pentru a se consulta cu guvernul în problemele tratativelor sovieto-japoneze. LA LONDRA înscenarea unei dezgustătoare provocări împotriva unei sportive sovietice cu renume mondial în numele echipei sovietice, conducătorilor Asociaţiei britanice a atleţilor-amatori de categorie uşoară şi reprezentanţilor ziarului „News of World“, organizatori ai competiţiei de atletism U.R.S.S. — Marea Britanie, o declaraţie în care se spune printre altele : „Zilele trecute la Londra a fost înscenată o provocare mîrşavă faţă de unul din membrii delegaţiei de atleţi sovietici de categorie uşoară — N. Ponomariova — campioană olimpică şi europeană, maestră emerită a sportului din U.R.S.S., cu scopul de a defăima această sportivă cu renume mondial. încercarea de a defăima pe N. Ponomariova a constat în aceea că potrivit declaraţiei unui detectiv particular care lucrează la un magazin din Londra, sportiva sovietică nu ar fi achitat valoarea mărfurilor cumpărate de ea în sumă de o liră şi cîţiva şilingi. In baza acestei „mărturii", autorităţile engleze au încercat să trimită pe N. Ponomariova în judecată ca Infractoare de drept comun şi au emis chiar un mandat de arestare împotriva ei“. LONDRA 31 (Agerpres). — TASS: La 31 august K. V. Krupin, conducătorul delegaţiei atleţilor sovietici de categorie uşoară, a făcut. PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei şi Radiojurnal. 5.10 Muzică populară. 5.30 Jurnalul satelor. 5.45 Muzică uşoară. 6.00 Articolul de fond din ziarul „Scînteia“. 6.15 Muzică pentru fanfară 6.30 Lecţia de gimnastică 6.40 Sfatul medicului. 6 45 Muzică populară. 7.00 Radiojurnalşi buletin meteorologic. 7.10 Recomandări din program. 7.15 Emisiunea „Bună dimineaţa, copii". 7.30 Concert de dimineaţă. 8.30 Sumarul presei centrale. 8.35 Materiale din presă. 9.00 Cântă la vioară Mircea Negrescu. 9.30 Emisiunea „Colegi de şcoală". 10.00 Muzică corală. 10.16 Concert simfonie. 11.15 Cîntă Măriuca Matache. 11.30 Lectură din cartea „Ard zările" de scriitorul german Karl Grunberg. 11.45 Cîntece de Mircea Neagu. 12.05 Din muzica popoarelor. 12.35 Muzică Instrumentală. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Concert de prînz. 14.00 Muzică simfonică. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Recomandări din program. 14.48 Muzică romînească. 15.30 Buletin de ştiri. 15.35 Cîntă orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei". 16.55 Melodii dragi. 16.30 Muzică de balet. 17.30 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 17.45 Muzică uşoară. 18.00 Pentru fiecare ce muzică doreşte. 18.25 Interpreţi celebri. 18.55 Buletin de ştiri. 18.00 Muzică din operete. 19.30 Gazeta Radio. 20.00 Anunţuri şi muzică. 20.10 Formaţii de dans din R.D. Germană. 21.15 Cronica evenimentelor internaţionale. 21.30 Pagini de satiră şi umor. 21.45 Noi înregistrări de muzică populară. 22.16 Vă invităm la dans. 23.00 Radiojurnal şi buletin sportiv. 23.15—23.55 Să dansăm. PROGRAMUL II 14.00 Recomandări din program. 14.05 Concert de muzică populară sovietică. 14.45 Anunţuri şi muzică. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Muzică vocală. 15.35 Muzică uşoară. 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16.15 Vorbeşte Moscova ! 16.45 „Decada literaturii şi artei ucrainene". 17.00 Emisiunea „Ce ţi-a plăcut mai mult?" 17.30 Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară şi orchestră de Bruch. 18.00 Cîntătenii Radio. 18.30 Muzică uşoară. 19.00 Scriitori la microfon. 19.15 Cu cîntecul şi jocul pe întinsul patriei. 20.00 Jurnalul satelor. 20.15 Concert ghicitoare. 21.15 Vă invită la dans formaţiile romîneşti de muzică uşoară. 22.00 Radiojurnal şi buletin sportiv. 22.25 Romanţe ale compozitorilor noştri. 22.50 Simfonia pentru tenor alto şi orchestră „Cîntecul pămîntului“ de Mahler. 23.49 Muzică de dans. 0.43—0.50 Buletin de ştiri. Ultimele ştiri sportive VOLEIBALISTELE NOASTRE ÎN TURNEUL FINAL AL CAMPIONATULUI MONDIAL PARIS, 31 (Prin telefon de la trimisul special „Agerpres“). Vineri după amiază în sala „Pierre Coubertin“ din capitala Franţei, echipa feminină de volei a R.P.R. a susţinut primul meci din cadrul campionatelor mondiale întîlnind valoroasa echipă a Braziliei. Această partidă de debut a coincis cu o clară victorie (3—0) a echipei R.P.R. în faţa formaţiei campioane a Americii de Sud, considerată ca una din cele mai bune din lume. In urma acestui succes echipa R.P.R. s-a calificat dedrept în turneul final indiferent de rezultatul pe care-l va obține astăzi în partida cu echipa R.P.D. Coreene. Interzicerea Partidului Comunist din Germania nu are nimic comun cu democraţia COPENHAGA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 29 august In Danemarca au avut loc pretutindeni adunări şi mitinguri consacrate celei de a 13-a aniversări a izbucnirii conflictului dintre guvernul danez şi ocupanţii hitlerişti sub presiunea mişcării populare de rezistenţă. La un mare miting care a avut loc in oraşul Olborg a luat cuvântul Knut Espersen, fruntaş al mişcării sindicate. El a declarat că politica lui Adenauer se aseamănă in multe privinţe cu mişcarea nazistă de după 1930. El a amintit de desfăşurarea cursei înarmărilor şi de prigoana împotriva comuniştilor şi fruntaşilor progresişti, care luptă pentru unificarea paşnică şi democratică a Germaniei. Ştim, a spus Espersen, că astfel de acţiuni au fost primul pai al lui Hitler, după care a urmat interzicerea partidului social-democrat şi persecutarea mişcării sindicale. In urma acestor evenimente cursa înarmărilor s-a desfăşurat un ritm rapid, iar prigoana persoanelor cu alte concepţii politice s-a extins şi asupra altor ţări, printre care şi Dane*marca. In prezent, Danemarca este aliată cu Germania occidentală, participând împreună la pactul Atlantic. De aicsea, a spus Espersen, putem să cerem cu deplin temei guvernului nostru ca ei să se desolidarizeze de interzicerea Partidului Comunist din Germania occidentală și să atragă atenția „aliatului” său că această interzicere nu are nimic comun cu democrația. STAREA TIMPULUI In Capitală şi regiunea Bucureşti în următoarele 24 fle ore . Vreme frumoasă în curs de răcire uşoară, cu deosebire noaptea. Cerul va fi mai mult senin. Vînt cu intensificări trecătoare din Nord-Est. Temperatura în scădere uşoară, va cobori noaptea între 13 şi 15 grade, iar ziua va fi rea Intre 29-31 grade. In următoarele 3 zile . Vremea în curs de răcire uşoară, cu cel mai mult senin şi cu unele înnourări la sfîrşitul perioadei. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura mai întîi în scădere uşoară, apoi staţionară. TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.p.R. (orele 19.30) : Spectacol dat de Opera clasică din Pekin ; Teatrul Naţional „I. I. Caragiale“ prezintă la Teatrul de vară „I. V. Stalin“ (orele 20) : Doamna nevăzută ; Teatrul Municipal prezintă la Grădina de vară „Boema“ (orele 19.30) : Cum vă place; Teatrul Armatei prezintă la Teatrul de vară ,,N. Bălcescu“ (orele 20) : Cei trei mușchetari ; Teatrul Evreiesc de Stat prezintă la Grădina de vară str. Mircea Vodă nr. 5 (orele 20) : Hai să râdem ; Ansamblul de Estradă al R.Prt., Calea Victoriei nr. 174 (orele 20) : O seară la estradă ; Teatrul de vară „23 August“ (orele 20) ; Concert de muzică distractivă ; Teatrul de Varietăţi, B-dul N. Bălcescu nr. 2 (orele 20.30) ; Sofia — Bucureşti. CINEMATOGRAFE : Patria. Bucureşti, Gh. Doja, AL Sahia, 1 Mai Othello ; Magheru, I. c. Frimu, Al. Popov, N. Bălcescu . Mama , Republica : Tosca, Completare: Balet japonez ; Filimon Sîrbu : Matrozul Cilik ; V. Alecsandri: înfrăţirea între popoare, Arta, Donca Simo, Libertăţii: Micul lustragiu ; Maxim Gorki : O aventură pe coasta Atlanticului; Timpuri Noi: Un mare monument al arhitecturii ruse, Zahari Zograf, Cintece maghiare, Floreta femeii, Pisica şi şoarecele ; Cultural : Covorul fermecat : Elena Pavel T. Vladimirescu, Volga: Fum în pădure şi Maeştrii baletului gruzin ; Lumina: Munca : Voci de primăvară ; Central: Brigada de tanchişti ; Victoria : Fata mexicană; Doina : Unde nu zboară vulturii ; Tineretului : Rio Escondidos Marties La revedere domnule Grok ; Griviţa, Olga Bancic : Contele de Monte Cristo (seria l-a) ; Vasile Roaită : Roşu şi negru (seria l-a) ; Unirea, M. Eminescu : Iartă-mă ; Popular : Stele pe aripi şi Pagini din lupta Partidului: Carpaţi: Vagabondul (seria I-a) ; Mioriţa : Domnişoara de Scudery ; Moşilor : Supusul ; 23 August: Popescu 10 în control şi La mere; 8 Mai : Casa mult visată ; Gh. coşbuc : Chitarele dragostei; Aurel Vlaicu: Maclovia. redacţia SI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Brezoianu nr. 23—26. Centrala telefonică nr. 8.22.108.23.29 . 6 23 38 Secţia scrisori J 33.94 STAS 2453—63 — Tiparul Intr Poligrafică nr. 2, str. Brezoianu nr. 23—25. Abonamente Individuale 133494 pentru muncitor, țărani şi intelectuali lei 8. Abonamentele se fac la Oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 18 Iei 8, colectiva