Steagul Roşu, octombrie 1956 (Anul 3, nr. 778-803)

1956-10-02 / nr. 778

O­R­D­I­N­U­L Ministrului Forţelor Armate ale R.P­ H- 2 octombrie 1956 Bucureşti Tovarăşi soldaţi şi matrozi, serifenţi şi cartnici ! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Astăzi oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc Ziua Forţelor Ar­mate ale Republicii Populare Române. Cu prilejul acestei sărbători felicit întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. Urez soldaţilor şi matrozilor, sergenţilor şi cartnici­lor, noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în întărirea ordinei şi disciplinei militare, în cunoaşterea şi întrebuinţarea armamentului şi tehnicii de luptă moderne. Urez ofiţerilor, generalilor şi amiralilor succese în ridicarea continuă a capacităţii lor organizatorice, pentru îmbunătăţirea calităţii pregătirii şi con­ducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a armatei noastre populare. Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romíne! Trăiască Guvernul Republicii Populare Romíne! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín ! Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romina ! Ministrul Forţelor Armate General colonel LEONTIN SALAJAN Către Ministrul Forţelor Armate ale R. P. R. Tov. General Colonel LEONTIN SALAJAN Bucureşti In numele Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice, vă felicit cordial pe dv. şi întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, cu ocazia glorioasei aniversări a Forţelor Armate Populare. Vă urez noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în ridicarea puterii de apărare a Republicii Populare Române, în întărirea colaborării de luptă în­tre armatele noastre şi în dezvoltarea continuă a prieteniei intre popoarele so­vietic şi român. I. KONIEV Mareșal al Uniunii Sovietice Adunarea festivă din Capitală Luni duipă-amiază, a avut loc in sala Teatrului A­rmatei din calea 13 Septembrie di­in Capitală, adunarea festivă organizată de Comitetul oră­şenesc Bucureşti al P.M.R. în cin­stea Zilei Forţelor Armate ale Re­publicii Populare Române. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii: general de armată Emil ■ Bodnăraş, P. Born­­ă, general colonel Al Drăghici, general colonel L. Să­­lăjanu, general codanel lacob Teclu, FI. Dăm­ălaruie, ing. A. Vlădoiu ge­neralii de armata în rezervă Mina.­ Lască­r şi C. Vasiliu-­Rascamiu, genera­ Iii locotenenţi I. Tutoveanu, Gh. Pin­­tilie, Titus Lupescu, Mirce­a Haupt şi Al. Vastu­liu, general maior Gh. Za­­haria, cpt. de rangul 1, C. Burada, I. Iliescu, secretar al C.C. al U.T.M., Tiberiu Török şi Eroul Muncii So­cialiste, C. Vasilache. Au participat de asemenea grp. cpt. Joseph S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii, colonel .J. A. Mars, ataşat militar al Marii Bri­tanii, colonel Miloslav Hoppe, ataşat militar al R- Cehoslovace, locotenent collonel Mei Iun-sie, ataşat militar al R. P. Chineze, locotenent colonel Kenneth G. Taylor, ataşat militar al­ Statelor Unite ale Americii, loco­tenent colonel Milan Minici, ataşat militar şi al aerului al R.P.F. Iu­goslavia, locotenent colonel L. L’Her­­gouach, ataşat militar al Franţei, locotenent colonel Hamza Gurguc, ataşat militar al Turciei, James E. Whitley, ataşat militar adjunct al Satelor Unite ale Americii, maior M. I. Novicihin, colaborator al ataşatu­lui militar al­ Uniunii Sovietice. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. general colonel Leontin Sălă­­jan, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Expunerea despre Ziua Forţelor Ar­mate ale Republicii Populare Române a fost prezentată de tov. general co­lonel Iacob Teclu, prim-locțiitor al ministrului Forțelor Armate ale R.P.R. (Agerpres) Concertele Filarmonicii din Belgrad Filarmonica de Stat din Belgrad care va sosi în cursul acestei săptămîni în țara noastră, va da două concerte în Capitală. Primul concert va avea loc dumini­că 7 octombrie ora 20, și va cuprinde în program Uvertura Oberon de We­ber, Simfonia VII-a de Beethoven, „Pinii din Roma“ de Respighi şi Sui­tă din baletul „Licidarsko srce“ de Baranovici. Concertul va fi dirijat de Kresimir Baranovici. Al doilea concert dirijat de Ziveni Zdravkovici va avea loc marţi 9 oc­tombrie ora 20. Programul concertului se compune din Carnavalul Roman de Berlioz, Triptic simfonic din opera „Kostana“ de Kolnovici și Simfonia IV-a de Brahms. la cîteva rînduri • Luni seara, ambasadorul extra­ordinar şi­ plenipotenţiar al R.P. Chi­neze la Bucureşti, Ke Bo-nîan a ofe­rit o recepţie în saloanele Casei Cen­trale a armatei cu prilejul zilei de 1 octombrie, cea de a 7-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Popu­lare Chineze. ★ Duminică dimineaţa, membrii dele­gaţiei oamenilor de cultură din Egipt în frunte cu Mohamed Said el Erian, directorul afacerilor generale din Mi­nisterul Educaţiei şi Instrucţiei, condu­cătorul delegaţiei, au avut o întîlnire la sediul Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R., cu oameni de artă şi cultură din ţara noastră, membri ai Comitetului Naţional pen­tru Apărarea Păcii din R.P.R. • Luni­ dimineaţa a plecat spre Ge­neva prof. ing. Gh. Gristali, director al Instituitului de cercetări pentru mecani­zarea şi electrificarea agriculturii, pen­tru a participa la lucrările Sesiunii a IV-a a grupului de lucru pentru meca­nizarea agriculturii din cadrul Comite­tului problemelor agricole al Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, care se vor desfășura între 1 și 4 octombrie. Cînd vor începe însămînţările în raionul Urziceni ? In întreg raionul se culege porum­bul. Media obţinută pe raion se ridi­că la 2.500—3.000 kg. porumb boabe şi pe drumurile care duc spre comune se leagănă carele ticsite cu ştiunţi Timpul este prielnic arăturilor şi în­sămi,­n ţărilor­­k In sectorul socialist de stat, la G.A.S. Manasia lucrările campaniei sînt în plină desfăşurare. Mecaniza­torii de aci au însămînţat zilele a­­cestea 470 ha. cu grîu, 150 ha. pui orz de toamnă şi 100 ha. cu rapiţă Aceasta dovedeşte că atunci cînd sînt pregătite condiţiile, însămînţările de toamnă pot începe. Care este însă si­tuaţia în comunele din raion? O zi însorită de toamnă. La sfa­tul popular Arimăşeşti uşile sunt larg deschise şi cetăţenii se perindă după treburi. Păcat însă că nu prea are cine să se rezolve problemele care îi fac să­ ceară acum în pragul campa­niei îndrumarea pe care-o poate da organul local al puterii de stat, fiind­că la stat nu-i d­ecît referenţa civilă şi omul de servici. Aşa că cetăţenii pleacă aşa cum au venit, lămuriţi doar de un lucru: preşedintele şi se­cretarul sînt plecaţi amîndoi, iar re­ferentul agricol şi el pe undeva — nu se ştie precis unde. Campania însămînţărilor de toamnă bate însă şi la uşa ţăranilor munci­tori din Armăşeşti. Unii ce-i drept o întâmpină mai bine pregătiţi. Iată, în satul Sătocu membrii întovărăşirii „Hie Pimtilie“ vor pune în toamna aceasta 20 ha. cu prîu. Pentru aceas­tă suprafaţă întovărăşiţii au nevoie de circa 3200 kg. de sămînţă. Pînă la 26 septembrie ei au schimbat la baza de recepţie din Urziceni jumă­tate din cantitatea necesară iar res­tul sămîniţei,­­adunată laolaltă,­­aş­teaptă a fi schimbată în cursul a­­cestei săptămîni. Nu aceeaşi este însă situaţia în­tovărăşirii „Flamura roşie“ din satul Bărbule­şti unde nu a fost încă pre­gătită sămînţa pentru însămînţarea celor 85 ha. pe care întovărăşiţii le vor pune anul acesta cu grîu. Pe acest teren recoltarea porumbului este înaintată şi există posibilitatea ca întreg terenul să fie eliberat pînă la sfîrşitul săptămîni­i. Dar atîta timp cît sfatul popular, tehnicienii şi con­ducerea întovărăşirii nu se preocupă cu seriozitate de această problemă lucrurile nu se vor urni din loc de la sine. In întreaga comună sînt de însă­­mînţat 1200 ha. cu grîu dar pînă la mijlocul acestei săptămîni nu s-­a pus în pămînt nici un bob. Este timpul ca cei care răspund de desfăşurarea campaniei în comună şi în primul rînd comitetul executiv şi tehnicienii agronomi să-şi intensifice munca pentru începerea la timp a muncilor. ★ In comuna Răduleşti locuitorii co­munei au de însămînţat în toamna anului acesta 845 ha. cu grîu pe care le vor pune în cea mai mare na­şte pe terenurile de pe care se recoltează porumbul. Pînă la 26 septembrie în comună au fost recoltate 500 hectare de porumb dar pe toată această su­prafață nu s-a însămînțat nici un sin­gur pogon cu grîu. BIANCA SASU (Continuare în pag. 3-a) DESPRE LITOGRAFIE ŞI LITOGRAFI­ ­ora mai modestă a tiparului de­­ plumb, litografia sau tipărirea cu r­icc­rr­e ttrai puţin cunoscută ma­relui public şi are un cimp de acti­vitate mai restrîns deşi deosebit de important. In citeva cuvinte, repro­duse după Marea Enciclopedie Fran­ceză, litografia este „arta reprodu­cerii pe hirtie cu ajutorul presei a desenelor sau scrisului, trasate pe o anumită specie de piatră preparată in acest scop". Istoricul litografiei începe în anul 1793, la Munich, unde Alois Senefelder a făcut primele în­cercări. De atunci litografia a cucerit poziţii tot mai solide intre ramurile poligrafiei şi de la pictori ca De­lacroix care îşi reproducea operele cu ajutorul litografiei şi pină la zecile de mii de studenţi care studiază azi după cursurile litografiate, a fost parcurs un drum lung, plin de per­fecţionări tehnice şi de progres. Şi fiindcă în Bucureşti se află cea mai mare litografie din ţară, cea a Ministerului Invăţămîntului, care acum lucrează din plin la asigurarea cursurilor necesare institutelor de in­­văţămlnt superior, să încercăm să pătrundem in lumea vechii arte, s-o surprindem, cum s-ar spune, la ea acasă. DRUMUL FOILOR DE HIRTIE. Drumul începe de la degetele sprin­tene ale dactilografelor care aştern cu grijă literele pe hîrtia cerată (sau, atunci clnd se lucrează la rotaprint, pe foiţe de tablă laminată la un pro­fil extrem de subţire). Apoi, după ce desenele au fost făcute cu un tuş de o compoziţie specială, foile iau dru­mul atelierelor unde transportorii vor alcătui coaiele ce urmează să intre în tipar, la piatră. Piatra aceasta, sau pietrele acestea mai bine zis, vin toc­mai dirn Bavaria, şi pe ele, cu­ aju­torul unor prese, foile de hirtie­ îşi lasă rindurile. De aci, placa de piatră intră la tipar , şi, după întrebuinţare se şterge, după care e gata pentru o nouă imprimare. Se pot trage pină la 6.000 de probe pe aceeaşi piatră, dar pentru lucrările de artă, o piatră se socoteşte uzată după cîteva sute de imprimări. Sunt pietre care ţin pină la 4 ani de zile. Povestea pietrei acesteia, de la o ştersătură la alta, o cunoaşte mai bine ca oricine Ion Ciurel, unul din muncitorii fruntaşi ai atelierului. A­­devăra­t exemplu pentru oricine este tovarăşul Ion Ciurel, căci treaptă după treaptă el a cucerit tainele me­seriei. De la şters sau fixat pină la imprimat el a făcut tot drumul şi a n­ i.r.rare toată o­ama lucrărilor. Acum Ion Ciurel se specializează ca ma­şinist. DOUA GENERAŢII In toate meseriile sunt vestiţi bă­­trlnii meşteri, cunoscători ai tuturor secretelor, oameni posedind cunoş­tinţe nesecate, furate cu ani şi ani In urmă de la alţi meşteri poate şi mai bătrîni. S-ar părea că In Lito­grafie, meserie-artă, tradiţia ar tre­bui să fie şi mai puternică. Din pă­cate, amatorii de tradiţii păstrate cu sfinţenie de-a lungul deceniilor vor fi dezamăgiţi căci în otografie, ca peste tot acum, a pătruns cu elanul şi se­tea sa de cunoaştere, tineretul. Lucrează la litografia Ministerului Invăţămîntului, un om de ■ vreo 30 de ani, lucrător de frunte la maşina rotaprint, una din noutăţile tehnice din litografie. E interesantă povestea felului in care Ion Mureşan — căci despre el e vorba, — a învăţat meseria şi a devenit un bun cunoscător al ei. Ca introducere, trebuie să amintim că nu i-au trebuit decit trei săptă­­mini pentru aceasta. Desigur, unii vor clătina din cap zîmbind ironic. „Nu-i nici o scofală! Acum, cu ma­şinile astea perfecţionate, e un fleac". Pe aceştia îi poftim intr­a­rio-roşii­­ ca să se convingă. Pină atunci să-i dăm cumntul celui în cauză: — Pină­­ intrarea în armată, nu prea ieşisem din satul meu. Despre pricepere la maşini, nici vorbă. Dar după terminarea stagiului militar am început să lucrez la o maşină plană, intr-o tipografie şi deprinsesem meş­teşugul binişor cină. într-o zi mă cheamă şeful şi-mi zice: „Mureşene, ce-ai zice să te faci litograf?" Am cam dat eu din colţ în colţ, că del, U e greu omului să se mute dintr-o casă nu alta, dar să schimbe o meserie pe care, pe deasupra, abia o învăţase ! Dar am zis, să văd tntii despre ce e vorba. Şi am văzut, mi-a plăcut şi am rămas. Acum lucrez la rotaprin­­tul acesta şi... as­ta-i tot. Asta-i tot... afară de citeva amă­nunte pe ici, pe colo, şi anume „prin părţile esenţiale".. Elev destoinic şi cu tragere de inimă, Mureşan a în­văţat intîi, apoi a prins inimă şi a început sâ-i lase în urmă pe toţi. Ba, nu-i nimic de mirare, acum ii învaţă pe alţii meseria. Rodica Borcea pe care a învăţat-o, a devenit o munci­toare fruntaşă. Aceştia sunt reprezentanţii tinere­ţii. Dintre cei „bătrîni“, nu se poate trece pe lingă maistrul Marin Marin fără a te închina cu respect in faţa ştiinţei sale. Poate că iu sufletele litografilor se zbate uneori aceeaşi furtună ca aceea care a bîn­tuit inimile intuito­­rilor atunci cînd s-au văzut înlocuiţi pe alocuri de către sudori. Dar unii din­­tre ei s-au făcut sudori şi şi-au conti­nuat munca. Se poate ca litografilor să le pară neplăcută concurenţa tipografii­lor ultramoderne, dar n-au de ce să se îngrijoreze. Meseria lor, adevărată artă, îşi are rolul ei important. Zeci de mii de studenţi se gîndesc cu drag la cei care au muncit pentru apariţia cursurilor pe care le citesc şi gu­rdul lor se îndreaptă cu recunoştinţă spre aceştia. R. MEDREA In una din secţiile litografiei PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI ORGANUL COMITETELOR REGIONAL $1 ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALEP.OR. $1 AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII $1 ORAŞULUI BUCUREŞTI­­ Marti 2 octombrie 1956 I Anul III — Nr. 778 4 pagini 20 bani Să grăbim lucrările agricole de toamnă La G.A.C. „Ni­­kos Beloiannis" din comuna Pasărea, raionul Brăneşti, lucrările de pregă­tire a terenului şi însămânţare sunt serios avansate. Aici lucrează bri­gada 12-a de trac­toare de la S.M.T. Hagieşti, condusă de Vâs­le Iamandi. Semănatul orzului de toamnă la colec­tiva din Pasărea este acum pe ter­minate. Tractoris­tul Ion Năstase şi colectivistul Nicu­­lae B. Tudor, pe care-l vedeţi în cli­şeul alăturat s-au evidenţiat în mod deosebit atît la la­ 2.800 hectare în rînduri încrucişate CAI­­ARAŞI. (De la corespondentul nostru). — Dornică de a dobîndi pro­ducţii sporite ,la ha, membrii multor gospodării colective din­ raionul Că­lăraşi şi-au trecut în plan ca în a­­ceastă toamnă să însămînţeze mari suprafeţe cu grîu după metoda în rin­­duri încrucişate. Membrii gospodăriei colective „Gheorghi Dimitrov“ din satul Ceacu au hotărît să însămînţeze după această metodă 450 ha. cu grîu iar colectiviştii din satul Călăraşii Vechi vor în­sămîinţa 280 ha. După metoda în rînduri încrucişate vor însămîmţa în­­această toamnă mari suprafeţe cu grîu şi membrii gospo­­d­ari­­ilor colective din comunele Rose­ţi, Dragaikig, Nicolae Bălcescu şi altele. In totail pe tarlalele gospodăriilor co­lective din raionul Călăraşi se vor însăimînţa în această toamnă 2.800 ha. de grîu după metoda în rinduri încrucişate. 288 hectare insamíntate ALEXANDRIA. (De la trimisul nostru).­­ Şefii de brigăzi Petre Roşca şi Gheorghe Petre de la G.A.S. Mavrodin au raportat în seara zilei de 28 septembrie că au insămîntat 288 ha. cu grîu, orz şi rapiţă. Brigăzile lor au exe­cutat arături pe o suprafaţă de 807 hectare. Membrii acestor brigăzi datorită faptului că au lucrat uneori şi în timpul nopţii, şi-au depăşit planul pe brigadă numai pe luna septembrie cu 183 hectare. Au muncit cu multă dra­goste şi pricepere toţi membrii brigă­zilor a 3-a şi a 5-a, conduse de către brigadierii Petre Roşca şi Gheorghe Petre, ceea ce ne-ar veni foarte greu să evidenţiem în mod deosebit pe vreunul din eiu­ crările de pregătire a terenului ca şi la cele de însăminţare care se fac paralel cu discuitul. Dorinţa de a ocupa un foc fruntaş în întrecere le înze­ceşte forţele. La G. A. S. Balten! RACARI. (De la corespondentul nostru). — In aceste zile mecaniza­torii d­e la G.A.S. Bălteni muncesc cu însufleţire pentru terminarea în timpul cel mai scurt a însăimînţări­­lor de toamnă. Iată de pildă că nu­mai în 2 zile mecanizatorii din bri­gada 1 de tractoare condusă de Cristian Constantin, au pregătit şi însămînţat 18 ha. cu grîu, la sec­ţia din Stăneşti. Cu multă însufle­ţire muncesc tractoriştii Petre Ghi­ţă, Constantin Va­sile şi Niculae Io­­n­escu. Ştiri sportive Eva Stăncescu, campioană de tenis a R. P. R. Meciul finală la simplu feminin din­tre Eva Stăncescu şi Julietta Namian, a fost cîştigat de Eva stăncescu cu 7-5, 4-6, 6-4. Intîlnirea de dublu mas­culin fraţii Viziru — caralulis-Schmidt nu a putut fi terminată din cauza în­tunericului. Ea va continua miercuri de la situaţia de 2-1 (6-3, 6-4, 4-6), la seturi în favoarea perechii fraţilor Vi­­ziru. Alte rezultate: Faur, Drimbărea­nu — Tacics, Albert 3-6, 1-6, 6-1, 6-4, 7-5, (finala categ. n­a), Petre Marin — Iile Ivan 5-7, 6-4, 6-4, 6-3 (învinsul a jucat excelent cu toate că are peste 63 ani), D-tru Viziru — Kiselei 6-1, 4-6, 6-4, 7-5, Brenner, Kori Ami — Lecca, Neicu 4-6, 6-4, 6-3. Azi au loc meciu­rile : Gh. Viziru — Marin Viziru (fi­nala la simplu masculin) şi Caralulis,, Stăncescu — Marin Viziru, Namian. Un frumos succes al nataţiei noastre Ieri s-a încheiat în bazinul com­plexului sportiv „Dante Gherman , meciul de nataţie dintre echipele R.P.R. şi R. P. Polone. Victoria a revenit sportivilor noştri, cu 137—124. Un mare aport la acest succes l-au adus juniorii D. Carm­inischi, A. Oanţă, prracum şi înotătorul Al. Po­poseai care au ocupat locurile întîi la principalele­­întreceri. De aseme­nea trebuie semnalate victoriile echi­pelor de polo seniori şi juniori. Ieri, în meci amical, echipa de polo a R.P.R. a întrecut formaţia polo­neză, cu 10-1, după un joc de mare spectaculozitate. Poliştii noştri s-au orientat foarte bine tactic şi au jucat cu multă hotărîre. De asemenea, juniorii noştri au învins din nou ju­niorii polonezi, cu scorul de 5—1. Azi, poliştii noştri vor pleca în R.P.F. Iugoslavia, unde vor susţine mai multe partide. Aspect din timpul întî­lnirii de nataţie dintre R. P. R. şi R. P. Polonă TELEGRAMĂ" CONSILIUL DE SECURITATE " New York Comitetul Naţional pentru Apăra­rea Păcii din Republica Populară Ro­mina, în numele milioanelor de parti­zani ai păcii din ţara noastră, îşi uneş­te glasul cu acela al sutelor de milioa­ne de luptători pentru pace din întrea­ga lume, în apărarea drepturilor legi­time ale poporului egiptean asupra Canalului de Suez. Intr-un moment în care popoarele îşi pun tot mai multă speranţă în posibilitatea statornicirii unei păci trainice şi îndelungate,­­anu­mite cercuri agresive au dezlănţuit o campanie calomnioasă de intimidări şi presiuni împotriva Egiptului, primej­duind astfel pacea şi liniştea în întrea­ga lume. Poporul român iubitor de pace nu poate privi cu indiferenţă măsurile cu caracter militar luate de unele puteri faţă d­e poporul egiptean. Luînd cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că problema Canalului de Suez a fost pusă în dezbaterea Consiliului de Securitate, opinia publică iubitoare de pace din R.P.R. se adresează Consiliu­lui de Securitate, cerîndu-i să contri­­buie la rezolvarea acestui conflict in spiritul Cartei O.N.U. Sîntem convinși că pe calea tratative­lor paşnice se poate ajunge la o rezol­vare justă a problemei Canalului de Suez, ,asigurîndu-se drepturile suvera­ne ale Egiptului care garantează liber­­tatea circulaţiei pe Canal a navelor tu­turor statelor. Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. îşi exprimă încrede­rea că în conformitate cu voinţa ma­nifestată de majoritatea covîrşitoare a opiniei publice mondiale, Consiliul de Securitate va lua măsuri pentru crea­rea unui climat prielnic desfăşurării tratativelor în vederea soluţionării paş­nice a problemei Canalului de Suez. Comitetul National pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Președinte, Acad. MIHAIL SADOVEANU Citind statutul model al cooperativelor agricole de producţie Statutul model al cooperativei agri­cole de producţie a stirnit un in­teres deosebit în rindurile ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Astfel, duminică către amiază am putut întîlni un grup de ţărani mun­citori în comuna Viişoara din­ raionul Zimnicea. In faţa sfatului popular, Gheorghe I. Roşu cu tin, ziar în mină citea cu voce tare, statutul. Erau de faţă Radu Olteanu, Constantin Ivaşcu, Spirea Mihai, Gheorghe Cazacu şi al­ţii. Capitolul despre pămînt şi celelalte mijloace de producţie, ca şi cel privitor la organizarea şi retribuirea muncii au format obiectul discuţiilor. Printre articolele care au suscitat în­deosebi interesul au fost: art. 5, unde se arată că pămîntul adus de membri in cooperativa agricolă de producţie rămine şi pe mai departe proprietatea individuală a membrilor cooperatori; art. 6, care prevede că adunarea gene­rală a cooperativei stabilește o contri­buție obligatorie in mărime de 300— 1000 lei pentru fiecare hectar de pămînt adus în cooperativă, avînd în vedere valoarea mijlocie a inventarului viu și mort ce revine la un hectar de pămînt în satul respectiv. Deosebit de aceasta, faptul că munca se organizează pe brigăzi şi echipe, că veniturile in natură se împart intre membri în proporţii de cel puţin 75 la sută după zile de­ muncă efectuate şi cel mult 25 la sută după suprafaţă, ţinin­­du-se seama de calitatea şi modul de folosinţă al pămintului adus în cooper­­ativă de către fiecare ţăran muncitor, a avut darul să sporească încrederea şi interesul faţă de această formă de lu­crare in comun a pămintului. Discuţiile purtate duminică, in comu­na Viişoara de către micul grup de ţă­rani muncitori cu gospodării individi­­­ale constituie numai un aspect. Zeci şi sute de ţărani muncitori au citit cu viu interes statutul model al cooperativei de producţie agrică. Ţăranul muncitor Gheorghe I. Roşu citeşte în faţa consătenilor săi sta­tutul model al cooperativei agricole de producție. Intre tratative sincere şi diplomaţia ameninţărilor apr­eluarea misiunii „comice- Ji­­ulul celor c­aci“ la Cairo, după ce s-au dovedit zadarni­ce toate Încercările conducătorului acestui comitet, premierul austra­lian Menzles, de a impune guver­nului Nasser aşa numitul plan Dul­len, problema Canalului de Suez a continuat sa atragă şi mai mult In­teresul opiniei publice mondiale. In jurul evoluţiei ulterioare a situa­ţiei acestei căi maritime atît de importante se făceau felurite pro­nosticuri, mai mult sau mai puţin hazardate. Aprecierile realiste con­vergeau către concluzia că tratati­vele constituie singura cale rezona­bilă pentru soluţio­ ________________ narea litigiului. Puterile din oc­cident nu au ac­ceptat insă ideea unei noi conferinţe larg reprezentative propusă de guver­nul Nasser. Intîl­nindu-se la Lon­dra, premierii Fran­ţei si Marii Brita- ~~““““ nii, Guy Mollet şi A. Eden au ho­­tărlt să formeze o „asociaţie a be­neficiarilor Canalului de Suez“ la care participă şi S. U. A. Caracterul colonialist al noii for­mule privind Canalul de Suez a produs o puternică impresie nefa­vorabilă In cercurile internaţionale. „Pretext pentru folosirea forţei“ — Îşi intitulează lapidar şi grăitor un articol pe această temă ziarul „Washington Post“. Linia politică a guvernelor pu­terilor occidentale care trece prin conul de umbră al războiului rece a produs multă îngrijorare în ţă­rile respective, în special în Marea Britanie, întrunit în eventualitatea folosirii forţei împotriva Egiptului pentru a-i impune această organi­zaţie, multe ţări din Commonwealth s-ar desolidariza de acţiunile brita­nice; primejdia izolării planează de asemenea asupra Franţei. Orientarea periculoasă a politicii externe britanice şi franceze spri­jinite de S.U­ A. este dezaprobată In ţările respective şi datorită com­plicaţiilor la care ar da naştere in Orientul Apropiat şi Mijlociu o e­­ventuală Intervenţie militari con­tra Egiptului. Şubrezirea poziţiilor diplomatice anglo-franceze, datorită politicii re­presiunilor şi ameninţărilor la a­dresa Egiptului, eşecurile su­ccesive scoase în evidenţă cu deosebire în cadrul celei de-a doua conferin­ţe de la Londra la care au participat 18 ţări, caracterul nerealist al pla­nului de a boicota Suezul prin o­­colirea continentului african pe la Capul Bunei Speranţe, funcţionarea exemplară a tranzitului prin canal continuată în pofida plecării pilo­ţilor străini, toate acestea au de­terminat diplomaţia anglo-franceză să renunţe la poziţiile anterioare de a rezolva separat şi arbitrar litigiul şi să ceară convocarea Consiliului de Securitate. Consiliul de Securitate a hotărît _________ să examineze atît problema ridicată de Anglia şi Fran­ţa cît şi plîngerea Egiptului privind pericolul „diploma­ţiei tunurilor“ a cercurilor conducă­toare din Londra şi Paris. Drepturile de necontestat ale E­ , , E­giptului asupra Ca­nalului de Suez au determinat a­­deziunea ţărilor arabe şi a opiniei publice din Asia şi Africa la cau­za poporului egiptean. U.R.S.S. şi ţările democrat-populare sprijină ferm acţiunea legitimă a Egip­tului de a naţionaliza Canalul de Suez şi se pronunţă pentru re­glementarea pe cale paşnică a a­­cestei probleme, potrivit interese­lor naţionale ale Egiptului. Faptele dovedesc însă că nu de aceeaşi dorinţă sunt cuprinse şi gu­vernele de la Paris şi Londra. A­­dresîndu-se Consiliului de Securita­te, ele nu au renunţat la manevrele navale de intimidare din Medite­­rana şi nici la planul de a impune arbitrar Egiptului „Asociaţia bene­ficiarilor Canalului­ de Suez“. Ieri dimineaţă s-­a deschis la Lancaster House din Londra o nouă conferinţă separată cu pri­vire la Înfiinţarea „Asociaţiei beneficiarilor Canalului de Suez“ pentru a o organiza în pripă aşa Incit la 5 octombrie, cînd va fi următoarea şedinţă a Consiliului de Securitate, acesta să fie pus în faţa unui fapt împlinit. Actuala poziţie a puterilor colonialiste în problema Canalului de Suez este departe de a convinge pe cineva despre pretinsele lor Intenţii de a aborda cu sinceritate calea tratati­velor în scopul soluţionării paşnice a problemei Suezului. DEM. POPESCU £henar E X T F K \ wmzxjm^ifí'/íííííai

Next