Steagul Roşu, octombrie 1956 (Anul 3, nr. 778-803)
1956-10-02 / nr. 778
ORDINUL Ministrului Forţelor Armate ale R.P H- 2 octombrie 1956 Bucureşti Tovarăşi soldaţi şi matrozi, serifenţi şi cartnici ! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Astăzi oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. Cu prilejul acestei sărbători felicit întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. Urez soldaţilor şi matrozilor, sergenţilor şi cartnicilor, noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în întărirea ordinei şi disciplinei militare, în cunoaşterea şi întrebuinţarea armamentului şi tehnicii de luptă moderne. Urez ofiţerilor, generalilor şi amiralilor succese în ridicarea continuă a capacităţii lor organizatorice, pentru îmbunătăţirea calităţii pregătirii şi conducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a armatei noastre populare. Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romíne! Trăiască Guvernul Republicii Populare Romíne! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín ! Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romina ! Ministrul Forţelor Armate General colonel LEONTIN SALAJAN Către Ministrul Forţelor Armate ale R. P. R. Tov. General Colonel LEONTIN SALAJAN Bucureşti In numele Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice, vă felicit cordial pe dv. şi întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, cu ocazia glorioasei aniversări a Forţelor Armate Populare. Vă urez noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în ridicarea puterii de apărare a Republicii Populare Române, în întărirea colaborării de luptă între armatele noastre şi în dezvoltarea continuă a prieteniei intre popoarele sovietic şi român. I. KONIEV Mareșal al Uniunii Sovietice Adunarea festivă din Capitală Luni duipă-amiază, a avut loc in sala Teatrului Armatei din calea 13 Septembrie diin Capitală, adunarea festivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. în cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii: general de armată Emil ■ Bodnăraş, P. Bornă, general colonel Al Drăghici, general colonel L. Sălăjanu, general codanel lacob Teclu, FI. Dămălaruie, ing. A. Vlădoiu generalii de armata în rezervă Mina. Lascăr şi C. Vasiliu-Rascamiu, genera Iii locotenenţi I. Tutoveanu, Gh. Pintilie, Titus Lupescu, Mircea Haupt şi Al. Vastuliu, general maior Gh. Zaharia, cpt. de rangul 1, C. Burada, I. Iliescu, secretar al C.C. al U.T.M., Tiberiu Török şi Eroul Muncii Socialiste, C. Vasilache. Au participat de asemenea grp. cpt. Joseph S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii, colonel .J. A. Mars, ataşat militar al Marii Britanii, colonel Miloslav Hoppe, ataşat militar al R- Cehoslovace, locotenent collonel Mei Iun-sie, ataşat militar al R. P. Chineze, locotenent colonel Kenneth G. Taylor, ataşat militar al Statelor Unite ale Americii, locotenent colonel Milan Minici, ataşat militar şi al aerului al R.P.F. Iugoslavia, locotenent colonel L. L’Hergouach, ataşat militar al Franţei, locotenent colonel Hamza Gurguc, ataşat militar al Turciei, James E. Whitley, ataşat militar adjunct al Satelor Unite ale Americii, maior M. I. Novicihin, colaborator al ataşatului militar al Uniunii Sovietice. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. general colonel Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Expunerea despre Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române a fost prezentată de tov. general colonel Iacob Teclu, prim-locțiitor al ministrului Forțelor Armate ale R.P.R. (Agerpres) Concertele Filarmonicii din Belgrad Filarmonica de Stat din Belgrad care va sosi în cursul acestei săptămîni în țara noastră, va da două concerte în Capitală. Primul concert va avea loc duminică 7 octombrie ora 20, și va cuprinde în program Uvertura Oberon de Weber, Simfonia VII-a de Beethoven, „Pinii din Roma“ de Respighi şi Suită din baletul „Licidarsko srce“ de Baranovici. Concertul va fi dirijat de Kresimir Baranovici. Al doilea concert dirijat de Ziveni Zdravkovici va avea loc marţi 9 octombrie ora 20. Programul concertului se compune din Carnavalul Roman de Berlioz, Triptic simfonic din opera „Kostana“ de Kolnovici și Simfonia IV-a de Brahms. la cîteva rînduri • Luni seara, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Chineze la Bucureşti, Ke Bo-nîan a oferit o recepţie în saloanele Casei Centrale a armatei cu prilejul zilei de 1 octombrie, cea de a 7-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Populare Chineze. ★ Duminică dimineaţa, membrii delegaţiei oamenilor de cultură din Egipt în frunte cu Mohamed Said el Erian, directorul afacerilor generale din Ministerul Educaţiei şi Instrucţiei, conducătorul delegaţiei, au avut o întîlnire la sediul Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R., cu oameni de artă şi cultură din ţara noastră, membri ai Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. • Luni dimineaţa a plecat spre Geneva prof. ing. Gh. Gristali, director al Instituitului de cercetări pentru mecanizarea şi electrificarea agriculturii, pentru a participa la lucrările Sesiunii a IV-a a grupului de lucru pentru mecanizarea agriculturii din cadrul Comitetului problemelor agricole al Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, care se vor desfășura între 1 și 4 octombrie. Cînd vor începe însămînţările în raionul Urziceni ? In întreg raionul se culege porumbul. Media obţinută pe raion se ridică la 2.500—3.000 kg. porumb boabe şi pe drumurile care duc spre comune se leagănă carele ticsite cu ştiunţi Timpul este prielnic arăturilor şi însămi,n ţărilork In sectorul socialist de stat, la G.A.S. Manasia lucrările campaniei sînt în plină desfăşurare. Mecanizatorii de aci au însămînţat zilele acestea 470 ha. cu grîu, 150 ha. pui orz de toamnă şi 100 ha. cu rapiţă Aceasta dovedeşte că atunci cînd sînt pregătite condiţiile, însămînţările de toamnă pot începe. Care este însă situaţia în comunele din raion? O zi însorită de toamnă. La sfatul popular Arimăşeşti uşile sunt larg deschise şi cetăţenii se perindă după treburi. Păcat însă că nu prea are cine să se rezolve problemele care îi fac să ceară acum în pragul campaniei îndrumarea pe care-o poate da organul local al puterii de stat, fiindcă la stat nu-i decît referenţa civilă şi omul de servici. Aşa că cetăţenii pleacă aşa cum au venit, lămuriţi doar de un lucru: preşedintele şi secretarul sînt plecaţi amîndoi, iar referentul agricol şi el pe undeva — nu se ştie precis unde. Campania însămînţărilor de toamnă bate însă şi la uşa ţăranilor muncitori din Armăşeşti. Unii ce-i drept o întâmpină mai bine pregătiţi. Iată, în satul Sătocu membrii întovărăşirii „Hie Pimtilie“ vor pune în toamna aceasta 20 ha. cu prîu. Pentru această suprafaţă întovărăşiţii au nevoie de circa 3200 kg. de sămînţă. Pînă la 26 septembrie ei au schimbat la baza de recepţie din Urziceni jumătate din cantitatea necesară iar restul sămîniţei,adunată laolaltă,aşteaptă a fi schimbată în cursul acestei săptămîni. Nu aceeaşi este însă situaţia întovărăşirii „Flamura roşie“ din satul Bărbuleşti unde nu a fost încă pregătită sămînţa pentru însămînţarea celor 85 ha. pe care întovărăşiţii le vor pune anul acesta cu grîu. Pe acest teren recoltarea porumbului este înaintată şi există posibilitatea ca întreg terenul să fie eliberat pînă la sfîrşitul săptămînii. Dar atîta timp cît sfatul popular, tehnicienii şi conducerea întovărăşirii nu se preocupă cu seriozitate de această problemă lucrurile nu se vor urni din loc de la sine. In întreaga comună sînt de însămînţat 1200 ha. cu grîu dar pînă la mijlocul acestei săptămîni nu s-a pus în pămînt nici un bob. Este timpul ca cei care răspund de desfăşurarea campaniei în comună şi în primul rînd comitetul executiv şi tehnicienii agronomi să-şi intensifice munca pentru începerea la timp a muncilor. ★ In comuna Răduleşti locuitorii comunei au de însămînţat în toamna anului acesta 845 ha. cu grîu pe care le vor pune în cea mai mare naşte pe terenurile de pe care se recoltează porumbul. Pînă la 26 septembrie în comună au fost recoltate 500 hectare de porumb dar pe toată această suprafață nu s-a însămînțat nici un singur pogon cu grîu. BIANCA SASU (Continuare în pag. 3-a) DESPRE LITOGRAFIE ŞI LITOGRAFI ora mai modestă a tiparului de plumb, litografia sau tipărirea cu riccrre ttrai puţin cunoscută marelui public şi are un cimp de activitate mai restrîns deşi deosebit de important. In citeva cuvinte, reproduse după Marea Enciclopedie Franceză, litografia este „arta reproducerii pe hirtie cu ajutorul presei a desenelor sau scrisului, trasate pe o anumită specie de piatră preparată in acest scop". Istoricul litografiei începe în anul 1793, la Munich, unde Alois Senefelder a făcut primele încercări. De atunci litografia a cucerit poziţii tot mai solide intre ramurile poligrafiei şi de la pictori ca Delacroix care îşi reproducea operele cu ajutorul litografiei şi pină la zecile de mii de studenţi care studiază azi după cursurile litografiate, a fost parcurs un drum lung, plin de perfecţionări tehnice şi de progres. Şi fiindcă în Bucureşti se află cea mai mare litografie din ţară, cea a Ministerului Invăţămîntului, care acum lucrează din plin la asigurarea cursurilor necesare institutelor de invăţămlnt superior, să încercăm să pătrundem in lumea vechii arte, s-o surprindem, cum s-ar spune, la ea acasă. DRUMUL FOILOR DE HIRTIE. Drumul începe de la degetele sprintene ale dactilografelor care aştern cu grijă literele pe hîrtia cerată (sau, atunci clnd se lucrează la rotaprint, pe foiţe de tablă laminată la un profil extrem de subţire). Apoi, după ce desenele au fost făcute cu un tuş de o compoziţie specială, foile iau drumul atelierelor unde transportorii vor alcătui coaiele ce urmează să intre în tipar, la piatră. Piatra aceasta, sau pietrele acestea mai bine zis, vin tocmai dirn Bavaria, şi pe ele, cu ajutorul unor prese, foile de hirtie îşi lasă rindurile. De aci, placa de piatră intră la tipar , şi, după întrebuinţare se şterge, după care e gata pentru o nouă imprimare. Se pot trage pină la 6.000 de probe pe aceeaşi piatră, dar pentru lucrările de artă, o piatră se socoteşte uzată după cîteva sute de imprimări. Sunt pietre care ţin pină la 4 ani de zile. Povestea pietrei acesteia, de la o ştersătură la alta, o cunoaşte mai bine ca oricine Ion Ciurel, unul din muncitorii fruntaşi ai atelierului. Adevărat exemplu pentru oricine este tovarăşul Ion Ciurel, căci treaptă după treaptă el a cucerit tainele meseriei. De la şters sau fixat pină la imprimat el a făcut tot drumul şi a n i.r.rare toată oama lucrărilor. Acum Ion Ciurel se specializează ca maşinist. DOUA GENERAŢII In toate meseriile sunt vestiţi bătrlnii meşteri, cunoscători ai tuturor secretelor, oameni posedind cunoştinţe nesecate, furate cu ani şi ani In urmă de la alţi meşteri poate şi mai bătrîni. S-ar părea că In Litografie, meserie-artă, tradiţia ar trebui să fie şi mai puternică. Din păcate, amatorii de tradiţii păstrate cu sfinţenie de-a lungul deceniilor vor fi dezamăgiţi căci în otografie, ca peste tot acum, a pătruns cu elanul şi setea sa de cunoaştere, tineretul. Lucrează la litografia Ministerului Invăţămîntului, un om de ■ vreo 30 de ani, lucrător de frunte la maşina rotaprint, una din noutăţile tehnice din litografie. E interesantă povestea felului in care Ion Mureşan — căci despre el e vorba, — a învăţat meseria şi a devenit un bun cunoscător al ei. Ca introducere, trebuie să amintim că nu i-au trebuit decit trei săptămini pentru aceasta. Desigur, unii vor clătina din cap zîmbind ironic. „Nu-i nici o scofală! Acum, cu maşinile astea perfecţionate, e un fleac". Pe aceştia îi poftim intrario-roşii ca să se convingă. Pină atunci să-i dăm cumntul celui în cauză: — Pină intrarea în armată, nu prea ieşisem din satul meu. Despre pricepere la maşini, nici vorbă. Dar după terminarea stagiului militar am început să lucrez la o maşină plană, intr-o tipografie şi deprinsesem meşteşugul binişor cină. într-o zi mă cheamă şeful şi-mi zice: „Mureşene, ce-ai zice să te faci litograf?" Am cam dat eu din colţ în colţ, că del, U e greu omului să se mute dintr-o casă nu alta, dar să schimbe o meserie pe care, pe deasupra, abia o învăţase ! Dar am zis, să văd tntii despre ce e vorba. Şi am văzut, mi-a plăcut şi am rămas. Acum lucrez la rotaprintul acesta şi... asta-i tot. Asta-i tot... afară de citeva amănunte pe ici, pe colo, şi anume „prin părţile esenţiale".. Elev destoinic şi cu tragere de inimă, Mureşan a învăţat intîi, apoi a prins inimă şi a început sâ-i lase în urmă pe toţi. Ba, nu-i nimic de mirare, acum ii învaţă pe alţii meseria. Rodica Borcea pe care a învăţat-o, a devenit o muncitoare fruntaşă. Aceştia sunt reprezentanţii tinereţii. Dintre cei „bătrîni“, nu se poate trece pe lingă maistrul Marin Marin fără a te închina cu respect in faţa ştiinţei sale. Poate că iu sufletele litografilor se zbate uneori aceeaşi furtună ca aceea care a bîntuit inimile intuitorilor atunci cînd s-au văzut înlocuiţi pe alocuri de către sudori. Dar unii dintre ei s-au făcut sudori şi şi-au continuat munca. Se poate ca litografilor să le pară neplăcută concurenţa tipografiilor ultramoderne, dar n-au de ce să se îngrijoreze. Meseria lor, adevărată artă, îşi are rolul ei important. Zeci de mii de studenţi se gîndesc cu drag la cei care au muncit pentru apariţia cursurilor pe care le citesc şi gurdul lor se îndreaptă cu recunoştinţă spre aceştia. R. MEDREA In una din secţiile litografiei PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI ORGANUL COMITETELOR REGIONAL $1 ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALEP.OR. $1 AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII $1 ORAŞULUI BUCUREŞTI Marti 2 octombrie 1956 I Anul III — Nr. 778 4 pagini 20 bani Să grăbim lucrările agricole de toamnă La G.A.C. „Nikos Beloiannis" din comuna Pasărea, raionul Brăneşti, lucrările de pregătire a terenului şi însămânţare sunt serios avansate. Aici lucrează brigada 12-a de tractoare de la S.M.T. Hagieşti, condusă de Vâsle Iamandi. Semănatul orzului de toamnă la colectiva din Pasărea este acum pe terminate. Tractoristul Ion Năstase şi colectivistul Niculae B. Tudor, pe care-l vedeţi în clişeul alăturat s-au evidenţiat în mod deosebit atît la la 2.800 hectare în rînduri încrucişate CAIARAŞI. (De la corespondentul nostru). — Dornică de a dobîndi producţii sporite ,la ha, membrii multor gospodării colective din raionul Călăraşi şi-au trecut în plan ca în această toamnă să însămînţeze mari suprafeţe cu grîu după metoda în rinduri încrucişate. Membrii gospodăriei colective „Gheorghi Dimitrov“ din satul Ceacu au hotărît să însămînţeze după această metodă 450 ha. cu grîu iar colectiviştii din satul Călăraşii Vechi vor însămîinţa 280 ha. După metoda în rînduri încrucişate vor însămîmţa înaceastă toamnă mari suprafeţe cu grîu şi membrii gospodariilor colective din comunele Roseţi, Dragaikig, Nicolae Bălcescu şi altele. In totail pe tarlalele gospodăriilor colective din raionul Călăraşi se vor însăimînţa în această toamnă 2.800 ha. de grîu după metoda în rinduri încrucişate. 288 hectare insamíntate ALEXANDRIA. (De la trimisul nostru). Şefii de brigăzi Petre Roşca şi Gheorghe Petre de la G.A.S. Mavrodin au raportat în seara zilei de 28 septembrie că au insămîntat 288 ha. cu grîu, orz şi rapiţă. Brigăzile lor au executat arături pe o suprafaţă de 807 hectare. Membrii acestor brigăzi datorită faptului că au lucrat uneori şi în timpul nopţii, şi-au depăşit planul pe brigadă numai pe luna septembrie cu 183 hectare. Au muncit cu multă dragoste şi pricepere toţi membrii brigăzilor a 3-a şi a 5-a, conduse de către brigadierii Petre Roşca şi Gheorghe Petre, ceea ce ne-ar veni foarte greu să evidenţiem în mod deosebit pe vreunul din eiu crările de pregătire a terenului ca şi la cele de însăminţare care se fac paralel cu discuitul. Dorinţa de a ocupa un foc fruntaş în întrecere le înzeceşte forţele. La G. A. S. Balten! RACARI. (De la corespondentul nostru). — In aceste zile mecanizatorii de la G.A.S. Bălteni muncesc cu însufleţire pentru terminarea în timpul cel mai scurt a însăimînţărilor de toamnă. Iată de pildă că numai în 2 zile mecanizatorii din brigada 1 de tractoare condusă de Cristian Constantin, au pregătit şi însămînţat 18 ha. cu grîu, la secţia din Stăneşti. Cu multă însufleţire muncesc tractoriştii Petre Ghiţă, Constantin Vasile şi Niculae Ionescu. Ştiri sportive Eva Stăncescu, campioană de tenis a R. P. R. Meciul finală la simplu feminin dintre Eva Stăncescu şi Julietta Namian, a fost cîştigat de Eva stăncescu cu 7-5, 4-6, 6-4. Intîlnirea de dublu masculin fraţii Viziru — caralulis-Schmidt nu a putut fi terminată din cauza întunericului. Ea va continua miercuri de la situaţia de 2-1 (6-3, 6-4, 4-6), la seturi în favoarea perechii fraţilor Viziru. Alte rezultate: Faur, Drimbăreanu — Tacics, Albert 3-6, 1-6, 6-1, 6-4, 7-5, (finala categ. na), Petre Marin — Iile Ivan 5-7, 6-4, 6-4, 6-3 (învinsul a jucat excelent cu toate că are peste 63 ani), D-tru Viziru — Kiselei 6-1, 4-6, 6-4, 7-5, Brenner, Kori Ami — Lecca, Neicu 4-6, 6-4, 6-3. Azi au loc meciurile : Gh. Viziru — Marin Viziru (finala la simplu masculin) şi Caralulis,, Stăncescu — Marin Viziru, Namian. Un frumos succes al nataţiei noastre Ieri s-a încheiat în bazinul complexului sportiv „Dante Gherman , meciul de nataţie dintre echipele R.P.R. şi R. P. Polone. Victoria a revenit sportivilor noştri, cu 137—124. Un mare aport la acest succes l-au adus juniorii D. Carminischi, A. Oanţă, prracum şi înotătorul Al. Poposeai care au ocupat locurile întîi la principaleleîntreceri. De asemenea trebuie semnalate victoriile echipelor de polo seniori şi juniori. Ieri, în meci amical, echipa de polo a R.P.R. a întrecut formaţia poloneză, cu 10-1, după un joc de mare spectaculozitate. Poliştii noştri s-au orientat foarte bine tactic şi au jucat cu multă hotărîre. De asemenea, juniorii noştri au învins din nou juniorii polonezi, cu scorul de 5—1. Azi, poliştii noştri vor pleca în R.P.F. Iugoslavia, unde vor susţine mai multe partide. Aspect din timpul întîlnirii de nataţie dintre R. P. R. şi R. P. Polonă TELEGRAMĂ" CONSILIUL DE SECURITATE " New York Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Romina, în numele milioanelor de partizani ai păcii din ţara noastră, îşi uneşte glasul cu acela al sutelor de milioane de luptători pentru pace din întreaga lume, în apărarea drepturilor legitime ale poporului egiptean asupra Canalului de Suez. Intr-un moment în care popoarele îşi pun tot mai multă speranţă în posibilitatea statornicirii unei păci trainice şi îndelungate,anumite cercuri agresive au dezlănţuit o campanie calomnioasă de intimidări şi presiuni împotriva Egiptului, primejduind astfel pacea şi liniştea în întreaga lume. Poporul român iubitor de pace nu poate privi cu indiferenţă măsurile cu caracter militar luate de unele puteri faţă de poporul egiptean. Luînd cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că problema Canalului de Suez a fost pusă în dezbaterea Consiliului de Securitate, opinia publică iubitoare de pace din R.P.R. se adresează Consiliului de Securitate, cerîndu-i să contribuie la rezolvarea acestui conflict in spiritul Cartei O.N.U. Sîntem convinși că pe calea tratativelor paşnice se poate ajunge la o rezolvare justă a problemei Canalului de Suez, ,asigurîndu-se drepturile suverane ale Egiptului care garantează libertatea circulaţiei pe Canal a navelor tuturor statelor. Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. îşi exprimă încrederea că în conformitate cu voinţa manifestată de majoritatea covîrşitoare a opiniei publice mondiale, Consiliul de Securitate va lua măsuri pentru crearea unui climat prielnic desfăşurării tratativelor în vederea soluţionării paşnice a problemei Canalului de Suez. Comitetul National pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Președinte, Acad. MIHAIL SADOVEANU Citind statutul model al cooperativelor agricole de producţie Statutul model al cooperativei agricole de producţie a stirnit un interes deosebit în rindurile ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Astfel, duminică către amiază am putut întîlni un grup de ţărani muncitori în comuna Viişoara din raionul Zimnicea. In faţa sfatului popular, Gheorghe I. Roşu cu tin, ziar în mină citea cu voce tare, statutul. Erau de faţă Radu Olteanu, Constantin Ivaşcu, Spirea Mihai, Gheorghe Cazacu şi alţii. Capitolul despre pămînt şi celelalte mijloace de producţie, ca şi cel privitor la organizarea şi retribuirea muncii au format obiectul discuţiilor. Printre articolele care au suscitat îndeosebi interesul au fost: art. 5, unde se arată că pămîntul adus de membri in cooperativa agricolă de producţie rămine şi pe mai departe proprietatea individuală a membrilor cooperatori; art. 6, care prevede că adunarea generală a cooperativei stabilește o contribuție obligatorie in mărime de 300— 1000 lei pentru fiecare hectar de pămînt adus în cooperativă, avînd în vedere valoarea mijlocie a inventarului viu și mort ce revine la un hectar de pămînt în satul respectiv. Deosebit de aceasta, faptul că munca se organizează pe brigăzi şi echipe, că veniturile in natură se împart intre membri în proporţii de cel puţin 75 la sută după zile de muncă efectuate şi cel mult 25 la sută după suprafaţă, ţinindu-se seama de calitatea şi modul de folosinţă al pămintului adus în cooperativă de către fiecare ţăran muncitor, a avut darul să sporească încrederea şi interesul faţă de această formă de lucrare in comun a pămintului. Discuţiile purtate duminică, in comuna Viişoara de către micul grup de ţărani muncitori cu gospodării individiale constituie numai un aspect. Zeci şi sute de ţărani muncitori au citit cu viu interes statutul model al cooperativei de producţie agrică. Ţăranul muncitor Gheorghe I. Roşu citeşte în faţa consătenilor săi statutul model al cooperativei agricole de producție. Intre tratative sincere şi diplomaţia ameninţărilor apreluarea misiunii „comice- Jiulul celor caci“ la Cairo, după ce s-au dovedit zadarnice toate Încercările conducătorului acestui comitet, premierul australian Menzles, de a impune guvernului Nasser aşa numitul plan Dullen, problema Canalului de Suez a continuat sa atragă şi mai mult Interesul opiniei publice mondiale. In jurul evoluţiei ulterioare a situaţiei acestei căi maritime atît de importante se făceau felurite pronosticuri, mai mult sau mai puţin hazardate. Aprecierile realiste convergeau către concluzia că tratativele constituie singura cale rezonabilă pentru soluţio ________________ narea litigiului. Puterile din occident nu au acceptat insă ideea unei noi conferinţe larg reprezentative propusă de guvernul Nasser. Intîlnindu-se la Londra, premierii Franţei si Marii Brita- ~~““““ nii, Guy Mollet şi A. Eden au hotărlt să formeze o „asociaţie a beneficiarilor Canalului de Suez“ la care participă şi S. U. A. Caracterul colonialist al noii formule privind Canalul de Suez a produs o puternică impresie nefavorabilă In cercurile internaţionale. „Pretext pentru folosirea forţei“ — Îşi intitulează lapidar şi grăitor un articol pe această temă ziarul „Washington Post“. Linia politică a guvernelor puterilor occidentale care trece prin conul de umbră al războiului rece a produs multă îngrijorare în ţările respective, în special în Marea Britanie, întrunit în eventualitatea folosirii forţei împotriva Egiptului pentru a-i impune această organizaţie, multe ţări din Commonwealth s-ar desolidariza de acţiunile britanice; primejdia izolării planează de asemenea asupra Franţei. Orientarea periculoasă a politicii externe britanice şi franceze sprijinite de S.U A. este dezaprobată In ţările respective şi datorită complicaţiilor la care ar da naştere in Orientul Apropiat şi Mijlociu o eventuală Intervenţie militari contra Egiptului. Şubrezirea poziţiilor diplomatice anglo-franceze, datorită politicii represiunilor şi ameninţărilor la adresa Egiptului, eşecurile succesive scoase în evidenţă cu deosebire în cadrul celei de-a doua conferinţe de la Londra la care au participat 18 ţări, caracterul nerealist al planului de a boicota Suezul prin ocolirea continentului african pe la Capul Bunei Speranţe, funcţionarea exemplară a tranzitului prin canal continuată în pofida plecării piloţilor străini, toate acestea au determinat diplomaţia anglo-franceză să renunţe la poziţiile anterioare de a rezolva separat şi arbitrar litigiul şi să ceară convocarea Consiliului de Securitate. Consiliul de Securitate a hotărît _________ să examineze atît problema ridicată de Anglia şi Franţa cît şi plîngerea Egiptului privind pericolul „diplomaţiei tunurilor“ a cercurilor conducătoare din Londra şi Paris. Drepturile de necontestat ale E , , Egiptului asupra Canalului de Suez au determinat adeziunea ţărilor arabe şi a opiniei publice din Asia şi Africa la cauza poporului egiptean. U.R.S.S. şi ţările democrat-populare sprijină ferm acţiunea legitimă a Egiptului de a naţionaliza Canalul de Suez şi se pronunţă pentru reglementarea pe cale paşnică a acestei probleme, potrivit intereselor naţionale ale Egiptului. Faptele dovedesc însă că nu de aceeaşi dorinţă sunt cuprinse şi guvernele de la Paris şi Londra. Adresîndu-se Consiliului de Securitate, ele nu au renunţat la manevrele navale de intimidare din Mediterana şi nici la planul de a impune arbitrar Egiptului „Asociaţia beneficiarilor Canalului de Suez“. Ieri dimineaţă s-a deschis la Lancaster House din Londra o nouă conferinţă separată cu privire la Înfiinţarea „Asociaţiei beneficiarilor Canalului de Suez“ pentru a o organiza în pripă aşa Incit la 5 octombrie, cînd va fi următoarea şedinţă a Consiliului de Securitate, acesta să fie pus în faţa unui fapt împlinit. Actuala poziţie a puterilor colonialiste în problema Canalului de Suez este departe de a convinge pe cineva despre pretinsele lor Intenţii de a aborda cu sinceritate calea tratativelor în scopul soluţionării paşnice a problemei Suezului. DEM. POPESCU £henar E X T F K \ wmzxjm^ifí'/íííííai