Steagul Roşu, noiembrie 1956 (Anul 3, nr. 804-829)
1956-11-01 / nr. 804
Noi perspective pentru învăţătură muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri De curînd a apărut Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1434 cu privire la completarea şi republicarea Hotărîrii nr. 91 a C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privitoare la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri. Hotărîrea cuprinde importante prevederi menite să creeze muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri mari posibilităţi pentru a continua studiile în institute tehnice de învăţămînt superior. In urma unor cursuri speciale de pregătire, organizate de Ministerul Invăţămîntului, pe baza propunerilor ministerelor interesate, absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri, maiştri din întreprinderile productive cu o înaltă pregătire tehnică şi practică îndelungată de conducere în producţie, vor trece un examen de diferenţă, faţă de şcoala medie, la principalele obiecte de învăţămînt, după care se vor putea prezenta la examenele de admitere în învăţămîntul superior . In Hotărîre se arată că studenţii proveniţi din aceste categorii, pe baza recomandărilor făcute de întreprindere, vor primi din partea întreprinderilor care i-au recomandat burse pe toată durata studiilor. Pe baza prevederilor Hotărîrii, Ministerul Invăţămîntului, în colaborare cu ministerele de resort, vor elabora un regulament în vederea traducerii în viaţă a sarcinilor cuprinse în această Hotărîre, astfel, ca cel mai tîrziu de la 1 ianuarie 1957 să înceapă cursurile pregătitoare pentru trecerea examenului de diferenţă faţă de şcoala medie. Cheltuielile pentru rechizitele necesare în perioada cursurilor de pregătire, precum şi pentru plata cadrelor didactice care vor preda la aceste cursuri, vor fi suportate de întreprinderile respective. Reglementarea călătoriilor în interes personal ale angajaţilor Ministerului Căilor Ferate, ale pensionarilor foşti angajaţi ai Ministerului Căilor Ferate şi ale membrilor lor de familie La propunerea ministrului Căilor Ferate, Consiliul de Miniştri a dat o hotărîre prin care se stabileşte dreptul de călătorie gratuită un interes personal al angajaţilor permanenţi ai Ministerului Căilor Ferate, ai pensionarilor care au fost angajaţi permanenţi ai Ministerului Căilor Ferate şi al membrilor de familie ai acestora, după cu urmează: — douăsprezece călătorii dus şi întors aru 1 pentru angajaţi; — şase călătorii dus şi întors anual pentru pension..ri şi ...embrii de familie ai angajaţilor şi pensionarilor. Prin membrii de familie ai angajaţilor şi pensionarilor se înţeleg soţia şi copiii minori. Călătoriile în interes personal se fac pe bază de permise individuale valabile în tot cursul anului. Ministerul Căilor Ferate, cu avizul Comitetului Central al Sindicatelor Muncitorilor C.F.R. și P.T.T., va da instrucțiuni de aplicare a acestei Hotărîri. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 445 din 1956 privind reglementarea călătoriilor în interes personal ale angajaţilor şi pensionarilor Ministerului Căilor Ferate şi ale membrilor lor de familie pe C.F.R. se abrogă. (Agerpres) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE MONIȚI-VĂI Anul III—Nr. 804 Joi 1 noiembrie 19564 pagini 20 bani Succesul întreprinderii Cel mai de seamă angajament luat de colectivul uzinelor „Armătura“ în acest an a fost îndeplinirea planului de producţie pe 1956, pînă la 7 Noiembrie. Vizitînd zilele trecute această întreprindere, am putut afla că angajamentul amintit este de acum fapt îndeplinit. La 20 octombrie, dată de la care se lucrează în contul anului viitor, planul de producţie pe 1956 a fost îndeplinit, el fiind realizat atît valoric, cit şi ca sortimente şi producţie globală. Care a fost sectorul cheie în obţinerea acestui succes? Sectorul turnătorie este astăzi fruntaş pe întreprindere, el îndeplinind o funcţie de bază în îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie pe Întreaga uzină. La sectorul turnătorie de la „Armătura“, măsurile tehnico-organizatorice luate de conducerea uzinei s-au îmbinat cu dragostea şi efortul muncitorilor, cu hotărîrea lor de a produce din ce In ce mai mult şi mai bine. Pentru turnători fruntaşi ca Ion Beschia, Gh. Ceahlău, Marin Creţu şi alţii, sarcina ridicării calificării profesionale a tinerilor proaspeţi intraţi in meserie, constituie o preocupare de cinste. Se cuvine a fi relevată şi contribuţia tinerilor Constantin Popa, Pompei Lăzăreanu şi Constantin Tăciucă, care aplicînd metodă de turnare în sifon, iniţiată de inginerul Victor Simionescu, au reuşit să obţină eliminarea rebuturilor. Participind la cursurile de minim tehnic şi la studierea lucrărilor de specialitate aflate la cabinetul tehnic al întreprinderii, urmărind la fiece 2 săptămâni expunerile făcute de inginerii uzinei asupra ultimelor descoperiri, muncitorii de la acest sector au reuşit să-şi complecteze cunoştinţele tehnice în turnare. Comunişti ca Dumitru Cristea, Radu Gagiu, Vasile Drăghie, Iosif Atănase, Fieraru Marin şi alţii au dus in tot timpul o vie muncă de agitaţie, pentru mobilizarea întregului colectiv la traducerea în viaţă a sarcinilor legate de procesul de producţie. Tot în cinstea zilei de 7 Noiembrie, începînd de luni 29 octombrie, în cadrul uzinei se desfăşoară o săptămină record. încă din prima zi, turnătorii au înregistrat succese frumoase, ce au fost larg popularizate. Iie notat depăşirea de 350 şi 140 la sută, obţinută de turnătorii Petre Niculescu şi respectiv Novicov Grigore, cea de 105 la sută înregistrată de strungarul Soare Florea şi depăşirea de 190 la sută pe care a avut-o modellerul Radu Stoian. Turnătorul fruntaş Marin Crețu Cu planul anual îndeplinit de grupa foraje pentru studii geotehnice şi hidrogeotehnice, din cadrul Institutului Topografo-Geotehnic Bucureşti au îndeplinit sarcinile la planul fizic anual în ziua de 25 octombrie. La înregistrarea acestei victorii o contribuţie de seamă au adus-o iniţiativele oamenilor muncii. Bunăoară inginerul Vasile Murgaşeanu şi maistrul sondor Robert Barusco au făcut o inovaţie care a dus la confecţionarea unui nou tip de sondează pentru foraje de studii hidrogeotehnice pînă la 30 m. adîncime şi care prezintă faţă de vechiul fin o productivitate sporită cu 60 la sută. Strădanii deosebite în acest an au depus echipele conduse de fruntaşii în producţie Robert Scripeanu, Petre Tatomir şi Gh. Ghora Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, în cinstea zilei de 7 Noiembrie lucrătorii sectorului Geoteh- Să terminam grabnic însâmînţârile Situaţia insăminţărilor la data de 30 octombrie Zi noapte _____ ___ , pe ogoare Turnu Măgurele 98,TO0'# Roşiori 75,90% Urziceni 69,00°/o Alexandria 96,60%/o Videle 75,90®/o Brăneşti 68,40% De la declanşarea actualei campanii de însămînţări şi pină în seara zilei de 30 octombrie a.c., dată recomandată de Ministerul Agriculturii pentru încheierea campaniei, în regiunea noastră planul de însămînţări a fost realizat în proporţie de numai 77 la sută. Comparînd procentele de îndeplinire ale planului de însămînţări pe raioane, se observă un decalaj pronunţat al acestora. Intre raionul Turnu Măgurele de pildă, care ocupă primul loc la însămînţări şi Slobozia, care este cel mai rămas în firmă, există o diferenţă de 35 de procente. După cum se vede pe harta publicată mai sus, numărul raioanelor fruntaşe scade de la 5, cite erau în ziua de 27 octombrie, la 3, deoarece raioanele Snagov şi Olteniţa au trecut în categoria raioanelor cu realizări medii. De asemenea trei din raioanele care ocupaseră în ultima situaţie locuri în grupa mijlocie, au trecut în categoria raioanelor rămase in urmă. Acestea sînt raioanele Roşiori de Vede, Drăgăneşti-Vlaşca şi Domneşti. In schimb, raionul Videle care ocupa locul 13 a trecut pe locul 9, avansind în grupa raioanelor cu rezultate medii. Un progres a fost realizat şi în raionul Urziceni care a avansat de la locul penultim, pe locul 14. Raioanele Slobozia şi Lehliu continuă să ocupe ultimele locuri. Ţinînd seama că timpul este înaintat şi că planul de însămînţări, la grîu în special, trebuie îndeplinit şi chiar depăşit în regiunea noastră, este necesar ca în cele 12 raioane rămase în urmă, indicate pe hartă cu culoarea neagră, să se ia grabnic măsuri astfel ca în următoarele zile să se însămînţeze suprafeţe pe măsura posibilităţilor reale existente. Organelor de partid şi de stat din aceste raioane, le revine sarcina de mare răspundere de a sprijini şi îndruma în mod eficace lucrările de însămînţare pentru ca în timpul cel mai scurt planul însăminţărilor de toamnă să fie realizat în întregime. Este ştiut că de fiecare dată cînd pleacă pentru a executa lucrări agricole, brigadierii de la S.M.T. Tătărăşti sînt animaţi de un gînd: va reuşi oare cineva să întreacă brigada lui Radu Paraschiv? Dealtfel este cunoscut faptul că tractoriştii lui Radu sunt printre cei mai buni din staţiune, iar lucrările executate de ei, sunt „de-a-ntîia“ cum spun de obicei colectiviştii din Belciugi şi intovărăşiţii din Gărdeşti. In toamna aceasta puşi pe fapte mari, au pornit şi cei din brigada lui Neagu Florea. — Acuşi vă întrecem — le-au spus ei plini de încredere. — Să vedem, urma alege, au răspuns tractoriştii lui Paraschiv. Şi lupta a început. In întrecere s-au prins toţi tractoriştii, iar şeful de la a S-a Alexandru Gheorghe îşi luase angajamentul că nu se va lăsa mai prejos. „Oare ce, nu-i putem bate pe-ai lui Radu ?“ — şi-a zis el. Directorul staţiunii, bătrînul Iancu, cum ii spun mai toţi mecanizatorii — deşi el este tînăr, dar plin de sfat In vorbă — umblă neobosit de la o brigadă la alta Insemnind rezultatele tuturor. Pentru a nu se lăsa mai prejos, cei din brigada lui Radu, care se ştiau asaltaţi de celelalte brigăzi, pentru cîştigarea titlului de fruntaş, au hotărît să Iniţieze Întrecerea chiar şi în cadrul brigăzii lor, şi să lucreze In două schimburi zi şi noapte. Buna lor pregătire profesională, îngrijirea tehnică acordată în permanenţă motoarelor, au făcut ca ei să-şi depăşească planul cu 40 la sută pe fiecare schimb. Strădaniile tuturor au fost încununate de succes căci pînă acum brigada lui Radu Paraschiv şi-a îndeplinit planul în proporţie de 110 la sută. Celelalte brigăzi au trebuit să se mulţumească cu locurile următoare, iar tractoristul Ion Văduva din brigada a 9-a a cîştigat titlul de fruntaş pe staţiune. Acum, ogoarele unde lucrează tractoriştii de la S.M..T. Tătărăşti — cunosc lupta şi dragostea de muncă a mecanizatorilor care antrenaţi in întrecerea socialistă vor să execute lucru de bună calitate şi să îndeplinească planul în timpul optim... Tr. ROŞIANU La G. A. S. Depăraţi Pămînt, cît vezi cu ochii şi din toate colţurile răzbate duduitul molcom şi neîntrerupt al tractoarelor, care zi şi noapte însăminţează. Aici, la G.A.S. Depăraţi sînt de însămînţat 2.000 ha. cu grîu şi orz. Plugurile se înfig adînc în părpînt, răstoarnă brazdă neagră, ca apoi sămînţa să prindă locaş, semn al viitoarelor holde ce vor acoperi întreaga întindere cu aurul lor. Cele 3 brigăzi ale gospodăriei obţin pe zi ce trece rezultate tot mai bune. Iată de pildă, brigada lui Marin Muzică, care în ultimele 6 zile a însăminţat 161 ha. de grîu, a discuit 119 ha. şi a grăpat 69 ha. Cei mai buni tractorişti s-au dovedit Tumea Marin şi Cătană Marin. Zimnicea 93,60% Vidra 73,60% Călăraşi fiscăO»/» sSv 83,70»/o Prăgăneşti-Vlaşca 73,10% Răcari 67,80% Giurgiu 82,10% Olteni 71,60»/o Lehliu 66,20% Domneşti 78,80»/o Titu 69,50% Slobozia 61,70»/o Comuna Comoara a terminat însămînţările Această veste a sosit la secţia agricolă a comitetului executival sfatului popular raional Drăgăneşti Vlaşca în seara zilei de 29 octombrie. Primii care au terminat însămînţările au fost membrii întovărăşirii In loc de 18 ha de grîu cît au avut planificate, ei au însămînţat 21 de ha. Agitatorii Gheorghe Ciobanu, Vasile Prifiri, Şerban Dumitru şi Gheorghe Dragne au popularizat larg acest exemplu în rîndul ţăranilor muncitori. Totodată, aceşti agitatori, în circumscripţiile electorale unde au muncit au vorbit ţarănilor muncitori şi despre alţi fruntaşi ai comunei, despre metodele lor de muncă. Prin muncă vrednică, spre continua îmbunătăţire a traiului oamenilor muncii Telegrame de mulţumire trimise Comitetului Central al P. M. R., Consiliului de Miniştri şi C. C. S. Oamenii muncii din întreprinderi şi instituţii trimit Comitetului Central al P.M.R., tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, Consiliului de Miniştri, tovarăşului Chivu Stoica, şi Consiliului Central al Sindicatelor, tovarăşului Gheorghe Apostol, telegrame de mulţumire pentru grija manifestată faţă de ei prin Hotărîrea recent publicată a C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a C.C.S. In telegrama trimisă de oamenii muncii de la „întreprinderile Ateliere şi Auto M.P.T. Clăbucet" se spune: „întreg colectivul nostru asigură partidul şi guvernul că va munci şi de acum înainte tot mai mult, tot mai bine pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost". „Ne angajăm — se spune în telegrama trimisă de colectivul de la Moara „Constantin David“ — ca pină la sfîrşitul anului 1956 să îndeplinim planul anual la toţi indicii în proporţie de 112 la sută. Va fi contribuţia noastră la lupta întregului popor condus de partid pentru ridicarea continuă a nivelului nostru de trai". Colectivul întreprinderii „Cauciucul Quadrat“ în telegrama trimisă s-a angajat: „Făgăduim să stringem şi mai mult rîndurile in jurul partidului şi guvernului în lupta pentru traducerea în viaţă a directivelor celui de al doilea Congres al partidului. Vom depune toate eforturile pentru realizarea planului valoric pe anul 1956 pină la 29 noiembrie şi a planului fizic pină la 18 decembrie". De la „Industria Bumbacului A“ s-a trimis o telegramă în care se spune: „Noi, muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii întreprinderii „Industria Bumbacului A", întruniţi în miting astăzi 31 octombrie 1956, exprimăm recunoştinţa noastră partidului, guvernului şi C.C.S. pentru noua hotărîre cu privire la îmbunătăţirea nivelului de trai al celor ce muncesc. Ne luăm angajamentul de a găsi noi posibilităţi interne care să asigure creşterea producţiei şi productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost". Telegrame de mulţumiri au mai trimis şi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de la „Noua Filatură de Bumbac“, Atelierele C.F.R. „Constantin David“, „Béla Brainer“, şi din alte Întreprinderi şi instituţii. Vom munci mai mult şi mai bine Muncitorii din secţiile de producţie ale întreprinderii noastre, au primit cu bucurie Hotărîrea partidului, guvernului şi a Consiliului Central al Sindicatelor, in care se iau in mod concret măsuri importante ce vor permite creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Eu am trei copii sub vîrsta de 14 ani. De asemenea mai am doi copii mai mari, care s-au calificat urmind cursurile unor şcoli profesionale, şi astăzi, ei pot să-şi ciştige existenţa prin munca lor proprie. Salariul meu de bază este de 453 lei. Cu indemnizaţiile de cartelă, veniiturile mele se ridicau la peste 600 lei. De acum înainte, datorită faptului că voi primi pentru fiecare din cei trei copii ai mei sub vîrsta de 14 ard, cîte 100 de lei in plus peste salariu, îmi va permite să rezolv mai uşor nevoile gospodăriei mele. Se înţelege că creşterea permanentă a nivelului de trai este in funcţie de dezvoltarea producţiei de bunuri. De aceea şi eu şi fiecare muncitor, indiferent de sectorul de activitate in care munceşte, trebuie să activăm mai mult şi mai bine pentru ridicarea continuă a nivelului nostru de trai. GHEORGHE BILErA muncitor electrician la „Electrotehnica“ SA ÎNMULŢIM FAPTELE DESTOINICE Ziarele au adus vestea că partidul şi guvernul nostru au hotărit majorarea veniturilor muncitorilor cu ciştiguri mici, ale celor ce au copii, ale pensionarilor. Pină acum, cu salariul meu nu pot să spun că nu-mi era deajuns pentru ca sa pot face faţă necesităţilor familiare. Dar, pe măsură ce copiii creşteau, deveneau mai pretenţioşi. Recenta Hotărîre mă ajută să rezolv mai bine această profflemă Cei patru copii ai mei, sînt toţi sub vîrsta de 14 ani. După cum spune Hotărîrea, înseamnă că pe lingă salariul de bază, voi primi încă 400 lei. Această sumă reprezintă un mare ajutor pentru familia mea. Mă angajez să răspund prin fapte grijii cene-o poartă partidul şi guvernul. Pe locul meu de producţie voi căuta să fiu exemplu in muncă şi să-mi îndeplinesc întotdeauna sarcinile de plan, să contribui prin munca mea la îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie de combinat, la aprovizionarea pieţei cu cît mai multe produse agroalimentare de bună calitate şi la un preţ din ce în ce mai mic. STAN ION muncitor la combinatul agroalimentar „30 Decembrie“, raionul Vidra Caldă mulţumire In fiecare dimineaţă poştaşul îmi aduce ziarul la care sînt abonat. De obicei, îl citesc după amiază. De data aceasta însă ,poştaşul mi-a atras atenţia că pe prima pagină scrie ceva care o să mă bucure mult. A avut dreptate. Citind Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor, m-am convins odată mai mult, că partidul şi guvernul nostru poartă o grijă permanentă oamenilor muncii. Prin aplicarea noii Hotărîri, pe Ungă pensie, voi primi în plus pentru copiii mei încă 200 Iei. Aceasta înseamnă că voi primi lunar aproape 800 de lei. Este o sumă care îmi va da posibilitatea să fac faţă destul de bine necesităţilor familiare. Cei 200 lei pe care-i voi primi în plus la sfîrşitul lunii noiembrie, sînt bine veniţi. Ei vor contribui la o mai bună aprovizionare a gospodăriei mele cu produsele necesare pentru iarnă. încă odată, mulţumesc din inimă partidului şi guvernului pentru grija părintească ce ne-o poartă. ILIE ANASON pensionar, comuna Răcari, raionul Răcari Angajamente hotărlte In cursul zilei de marţi, difuzoarele Şantierului Naval Olteniţa au răspindit în toate atelierele şi halele, cuprinsul Hotărîrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor. Strungarii, nituitorii, fierarii, toţi constructorii de nave au ascultat cu viu interes măsurile luate de statul nostru democrat-popular in vederea creşterii nivelului de trai al oamenilor muncii. Vestea a dat harnicului colectiv de muncă de aci un nou imbold in muncă. Ieri, am stat de vorbă cu câţiva muncitori de la Şantierul Naval Olteniţa. Foarte muţi dintre aceştia au copii sub 14 ani. Faptul că vor primi peste salariul de bază câte 100 de rol de fiecare copil, le-a produs o legitimă bucurie. Titultorul Năstase Vaidomireanu de exemplu ne-a spus: „Eu am doi copii. Citul am auzit că voi primi în plus la salariul de bază încă 200 de lei m-am bucurat foarte mult. Mi-am făcut şi unele socoteli cu privire la gospodărirea căminului şi pot să spun că mi s-a uşurat mult sarcina de a-mi creşte copiii cit mai bine". Petre I. Niculae, şeful echipei de regie are 4 copii sub 14 ani. Va primi deci cu 400 lei mai mult la salariul de bază. Recunoştinţa sa faţă de grija partidului şi guvernului şi-a exprimat-o prin fapte. In ultimele două zile şi-a întrecut norma cu 150 la sută. Fierarul Sandu Vasile, „veteran" al Şantierului şi-a exprimat şi ei bucuria în citeva cuvinte: „Mulţumesc partidului şi guvernului pentru grija ce o poartă în permanenţă creşterii nivelului de trai al oamenilor muncii. Noua Hotărîre a putut fi elaborată ca urmare concretă a creşterii producţiei şi productivităţii muncii. Noi, muncitorii şi tehnicienii şantierului suntem minăr că prin realizarea planului producţiei globale pe anul 1956 înainte de termen, ne-am adus contribuţia la efortul general al poporului în lupta pentru ridicarea nivelului de trai. Cei trei copii pe care i am vor, putea îmbrăca acum mai multe ital,ne şi încălţăminte, iar hrana căminulii va fi şi ea mai îmbelşugată. Voi şti să răspund cum se cuvine acestei griji: nici o zi sub două norme îndeplinite“. Fiecare muncitor al şantierului a pornit cu forţe înzecite la traducerea în viaţă a chemării partidului şi guvernului de a munci cu abnegaţie pentru înfăptuirea măsurilor prevăzute în Hotărîre, măsuri menite să ducă la ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. N. BUICA Dovadă a grijii partidului şi guvernului şi a Consiliului Central al Sindicatelor. Miile de participanţi la mitingul ce a avut loc ieri după amiază în sala de festivităţi de la Fabrica de Confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ şi-au exprimat mulţumirea şi recunoştinţa lor faţă de această Hotărîre, afirmîndu-şi voinţa neclintită de a lupta şi mai departe, cu eforturi sporite, pentru obţinerea de noi succese în producţie. In expunerea făcută de tov. Vasile Turcu, şeful sectorului II, au fost arătate o serie de exemple de ceea ce reprezintă practic noua Hotărîre. Radu Mihai, de pildă, muncitoare de la sectorul IV, mamă a cinci copii, avea pînă acum un salariu care împreună cu compensaţia pentru cartele, ajungea la circa 500 lei lunar. Hotărîrea prevede creşterea cu începere de la 1 noiembrie şi a veniturilor muncitorilor cu ciştiguri mici, prin stabilirea cîştigurilor minimale nete din salarii la 350—400 lei lunar. Acum, Radu Mihai va avea şi un salariu de bază sporit, astfel că împreună cu cei 500 Iei alocaţie pentru copiii săi, va ridica circa 900 lei, faţă de cei aproximativ 500 lei de pînă în prezent. Cristea Ion, tehnician de la sectorul IV, Lucreţia Barbu, tehniciană la acelaşi sector, Maria Ruse, muncitoare la sectorul VI, Mihai Nicolescu, muncitor la sectorul VII, Maria Sofronie, muncitoare la sectorul V şi ceilalţi vorbitori au exprimat în cuvinte calde, hotărîrea lor de a sprijini prin fapte lupta pentru sporirea producţiei, creşterea productivităţii şi reducerea preţului de cost. La sfîrşitul mitingului a fost trimisă o telegramă Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român’. „Colectivul Fabricii de Confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ — se spune , în telegrama — întrunit într-un miting, ne manifestăm recunoştinţa şi dragostea faţă de grija permanentă ce ne-o poartă partidul şi guvernul, prin măsurile luate pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de trai ale celor ce muncesc. Ne angajăm să luptăm cu toată hotărîrea, şi de acum înainte, pentru transpunerea în viaţă a tuturor hotărîrilor partidului şi guvernului, pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor celui de al II-lea plan cincinal. Să dăm produse de calitate superioară şi la un preţ cît mai redus, conştienţi fiind că prin aceasta contribuim efectiv la consolidarea regimului democrat-popular, la construirea socialismului în patria noastră“. AL. ION Să desprindem cîteva dintre rezultatele obţinute pe primele nouă luni ale anului în curs de colectivul Fabricii de Confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. Producţia globală a fost realizată într-un procent de 107,3 la sută, planul de calitate a cunoscut şi el un procent de îndeplinire de 108,3 la sută iar preţul de cost, în aceeaşi perioadă, a fost redus mai mult decit prevederile planului. Aceste rezultate sînt o contribuţie la succesele care au făcut posibilă recenta Hotărîre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniștr „SPORESC ROADELE MUNCI NOASTRE, SPORESC $CIŞTINLE” Omul care vorbea era îmbrăcat în salopetă şi se găsea chiar lîngă maşina lui de lucru. Muncitorii îl ascultau concentraţi şi în răstimpuri schiţau gesturi de aprobare. Constantin Zaharia nu are talent de orator. Cu toate acestea, oamenii adunaţi în sala de la „Electromagnetica“, urmăreau atenţi fiecare cuvînt al acestui tovarăş, subliniindu-i vorbele: „Aşa a fost... are dreptate. Şi eu am lucrat cu el, pe vremea lui „Standard-Telefoane“. Constantin Zaharia lucrează în fabrică de aproape 20 de ani. El a spus printre altele: „Aici am lucrat şi pe vremea cînd ne exploata domnul Burei din partea firmei capitaliste Standard-Telefoane. Era o magherniţa secţia unde lucram. Astăzi, priviţi aceeaşi secţie! O mai recunoaşteţi? Muncitorul ridică o piesă de pe masa lui de lucru şi o arătă celor de faţă: — Ştiţi cît mi se dădea pentru piesa asta^ cînd lucram sub domnul Burei? O bătaie de joc. Şi în plus ni se amîna puţinul bănet ce ni se cuvenea, de la o lună la alta. Vă vorbesc despre toate astea — justifică muncitorul — pentru că e bine să ne aducem anainte, de traiul amar pe care l-am dus odinioară ca să putem preţui mai mult munca demnă şi liberă de azi. Am citit şi eu Hotărîrea privind noile măsuri pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Şi familia mea are să beneficieze de ea şi mulţi dintre cei de faţă. Asemenea măsuri sînt posibile numai datorită hărniciei noastre, sporirii neîntrerupte ,a productivităţii muncii, reducerii preţului de cost. Inginerul Ion Ivanov simţi de datoria lui să completeze: „Putem fi mîndri că pe luna octombrie, planul de producţie a fost depăşit cu 5,6 la sută. Să ne străduim ca în fiecare lună să avem asemenea succese şi chiar mai mari. Alături de ele se adaugă şi realizările celorlalte fabrici şi întreprinderi şi iată că ceea ce daruim noi statului se întoarce spre folosul nostru“. Victor Pleşniţă, unul dintre fruntaşii în producţie, a arătat convingător: „Eu luna asta am putut depăşi planul de producţie cu 200 la sută şi Andrei Raibă are aceeaşi depăşire ca şi mine. Eu n-am să „rămîn la realizările astea şi am să răspund noilor măsuri prevăzute în recenta Hotărîre prin folosirea din plin a orelor de muncă, prin înlăturarea oricărei risipe de materiale, pentru ca produsele noastre să coste mai ieftin şi să fie tot mai bune“. Au vorbit şi alţi tovarăşi cu aceeaşi căldură şi sinceritate. Unii se refereau la îmbunătăţirile aduse prin Hotărîre, la salariile lor,alţii, cu mulţi copii, la sumele de bani în plus, pe care le vor lua chiar la luna noiembrie. A. SANDULESCU ? După apariţia Hotărîrii, un grup de muncitori de la Electromagnetica s-au adunat şi au citit-o în colectiv.