Steagul Roşu, decembrie 1956 (Anul 3, nr. 830-855)
1956-12-01 / nr. 830
ui CRT cu privire la fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi pentru stabilirea numărului şi delimitarea circumscripţiilor electorale Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române a expirat la data de 30 noiembrie 1956 şi că potrivii art. 39 din Constituţie, in termen de cel mult trei luni de la expirarea acestui mandat, PrezidiulMarii Adunări Naţionale fixează noi alegeri pentru Marea Adunare Naţională. Ţinînd seama de prevederile art. 64 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R. potrivit cărora data alegerilor trebuie stabilită cu cel puţin două luni înainte de ziua alegerilor. Avînd în vedere totodată şi faptul că potrivit art. 14 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R., numărul şi delimitarea circumscripțiilor electorale se stabileşte de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale odată cu fixarea datei alegerilor. Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române decretează : Art. 1. — Data alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională se stabileşte pentru ziua de 3 februarie 1957. Art. 2. — Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională sunt cele stabilite în tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU OROZA Locţiitorul Secretarului Prezidiului Marii Adunări Naționale GHEORGHE AGARUSI Bucureşti, la 1 decembrie 1956. ★ Potrivit art. 39 din Constituția Republicii Populare Române, Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române prim Decretul nr. 638 a stabilit pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională ce vor avea loc la 3 februarie 1957, un număr de 437 circumscripţii electorale, repartizate pe regiuni după cum urmează: — Regiunea Bacău 24 circumscripţii electorale. — Regiunea Baia-Mare 18 circumpscripţii electorale. — Regiunea Bucureşti 39 circumpscripţii electorale. — Regiunea Cluj 31 circumscripţii electorale. — Regiunea Constanţa 16 circumscripţii electorale. — Regiunea Craiova 38 circumscripţii electorale. — Regiunea Galaţi 26 circumscripţii electorale. ir ir — Regiunea Hunedoara 14 circumscripţii electorale. — Regiunea Iaşi 23 circumscripţii electorale. — Regiunea Oradea 21 circumscripţii electorale. — Regiunea Piteşti 28 circumscripţii electorale. — Regiunea Ploeşti 34 circumscripţii electorale. — Regiunea Stalin 23 circumscripţii electorale. — Regiunea Suceava 23 circumscripţii electorale. — Regiunea Timişoara 30 circumscripţii electorale. — Regiunea Autonomă Maghiară 18 circumscripţii electorale. — Oraşul Bucureşti 31 circumscripţii electorale. Delimitarea circumscripțiilor electorale este stabilită în anexa Decretului nr. 638. Consfătuire cu cadrele din agricultura regiunii noastre Ieri dimineaţă în aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice din Capitală a început o consfătuire cu cadrele din agricultura regiunii Bucureşti pentru a analiza munca desfăşurată în acest an în vederea dezvoltării sectorului socialist de la sate şi a creşterii producţiei la hectar. Iau parte secretarii cu problemele economice ai comitetelor raionale, vicepreşedinţii sfaturilor populare raionale, şefii secţiilor agricole, inginerii şi tehnicienii de la punctele agricole şi din G.A.C., directorii şi inginerii din S.M.T., preşedinţii G.A.C. şi ai întovărăşirilor agricole. La consfătuire participăşi tovarăşul Marin Stancu, ministrul Agriculturii. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Pavel Ştefan, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Bucureşti. In cuvîntul său, vorbitorul a arătat sarcinile care au stat în faţa organelor agricole şi realizările obţinute în campaniile agricole din acest an şi în munca de cooperativizare a agriculturii. In continuare au prezentat rapoarte de activitate şefii secţiilor agricole ale sfaturilor populare Roşiori şi Urziceţii, directorul staţiunii de maşini şi tractoare Bogdana din raionul Călăraşi şi preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Vasilaţi, raionul Brăneşti Tovarăşul Gh. Hristu, directorul Direcţiei agricole regionale a prezentat un coraport asupra activităţii desfăşurată de organele agricole pe anul 1956. Au urmat apoi discuţii. Şedinţa de analiză continuă şi azi. In încheierea consfătuirii se vor prezenta rezultatele obţinute la concursul porumbului în acest an şi se vor premia fruntașii precum și unii ingineri și tehnicieni agronomi. Aspect din timpul consfătuirii. Un spectacol pentru cei mici la Buftea RACARI (De la corespondentul nostru). Cu cîtva timp în urmă colectivul de conducere al căminului cultural „Vasile Roaită“ din Buftea, raionul Răcari, a primit vizita tovarăşelor Cornelia Petreanu şi Anca Balban de la Teatrul Ţăndărică din Bucureşti. Cele două tovarăşe au discutat pe îndelete cu tovarăşa Tănăsescu Elenia şi, celelalte tovarăşe din colectivul căminului ajungînduse la concluzia că şi aci se poate organiza o echipă de artişti amatori Din ziua aceea utemiştii şi pionierii Stanciu Cornelia, Grozea Constantin, Petrescu Mihai, Savu Silvia, Buruiană Ion, Drăguşin Tiberiu şi alţii de la şcoala medie mixtă de 11 ani din Buftea au fost prieteni nedespărţiţi ai celor două instructoare. Sub îndrumarea lor ei s-au străduit să-şi însuşească râînuirea păpuşilor şi interpretarea rolurilor din piesa „Povestea din pădure“. PffUSfANf am roATE Twa. rmrrrn? ORBANUL COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R. Ş! AL SFATURILOR WUITE ALE REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul III*—Nr. 830 Simbătă 1 decembrie 1956 4 pagini 20 bani Tratativele sovieto-romîne CU PRILEJUL VIZITEI IN UNIUNEA SOVIETICA A DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A R. P. R. Recepţia oferită de ambasadorul nostru la Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — De la trimisul special Agerpres. Cu prilejul vizitei în Uniunea Sovietică a delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române, Mihai Dalea, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.R. laMoscova, cu soţia, a oferit la 30 noiembrie o recepţie. La recepţie au participat Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Alexandru Brădeanuu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R., Gastan Marin, preşedintele Comitetului de Stat al planificării, Manea Mănescu, ministrul de Finanţe şi R.P.R., Marcel Popescu, ministrul Comerţului Exterior şi persoanele care îi însoţesc. Din partea sovietică - recepţie au participat tovarăşii N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov, A. I. Mikolan, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, G. K. Jukov, E. A. Furţevi, miniştri ai U.R.S.S., mareşali ai Uniunii Sovietice, generali ai armatei sovietice, funcţionari superiori din Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi dinMinisterul Afacerilor Externe al U.R.S.S., oameni de ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti. Printre oaspeţi la recepţie au fost Liu Siao, ambasadorul Republicii Populare Chineze în U.R.S.S., Cian Bo-ţzian şi Hu Tzîan, locţiitori ai conducătorului delegaţiei Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, care se află la Moscova, membri ai corpului diplomatic precum şi ziarişti sovietici şi străini In cadrul recepţiei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească Chivu Stoica şi N. A. Bulganin au rostit cuvîntări. Spectacolul de operă de la Teatrul Mare al U.R.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — De la trimisul special Agerpres. In seara zilei de 30 noiembrie delegația guvernamentală a Republicii Populare Române, care se află la Moscova, a asistat la Teatrul Mare al U.R.S.S. la reprezentarea operei „Decembriştii“ de Iuri Şoporin. La spectacol au asistat Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Manea Mănescu, ministrul de Finanţe al R.P.R., Marcel Popescu, ministrul Comerţului Exterior al R.P.R., Mihai Dalea, ambasadorul Republicii Populare Române în U.R.S.S. împreună cu oaspeţii, la spectacol au asistat N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Mikoian şi M. Z. Saburov, prim vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Milinilov, ministrul Culturii al U.R.S.S., N. S. Patolicev, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., A. A. Epişev, ambasadorul U.R.S.S. în Republica Populară Romînă. La spectacol au asistat de asemenea persoanele care însoțesc delegația guvernamentală a Republicii Populare Romíne, membri ai ambasadei romíne la Moscova, membri ai corpului diplomatic. Loja centrală era pavoazată cu drapelele de stat ale Republicii Populare Romine şi Uniunii Sovietice. înainte de începerea spectacolului au fost intonate imnurile de stat ale României şi U.R.S.S. Cei prezenţi în sală au salutat cu căldură pe reprezentanţii poporului romin şi pe oamenii de stat sovietici. La 27 noiembrie 1956 au început la Moscova, la Kieljilin, tratativele dintre delegaţia guvernamentală a R.P.R. şi cea a guvernului U.R.S.S. In clişeu, un aspect din timpul tratativelor. Cvartetul Komitas în vizită la A.R.L.U.S. Vineri la amiază, membrii Cvartetului Komitas colectiv artistic smerit al R.S.S. Armene, au făcut o vizită la Consiliul Genese A.R.L.U.S. Artiştii sovietici au fost salutaţi de tovarăşii O. Livezeanu, vicepreşedinte al A.R.L.U.S.-ului. Ion Moraru, secretar adjunct al A.R.L.U.S.-ului şi de membri ai Consiliului General A.R.L.U.S. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ministerului Culturii. Cu acest prilej membrii Cvartetului Komitas au vorbit cu căldură despre primirea de care s-au bucurat din partea publicului românesc, despre preţuirea pe care o acordă muzicii romîneşti, au subliniat satisfacţia lor pentru întărirea continuă a relaţiilor culturale şi de prietenie dintre poporul român şi popoarele sovietice. (Agerpres) Sărbătorirea acad. Gh. Oprescu Vineri după amiază Academia R.P.R. a sărbătorit, în cadrul unei şedinţe festive, pe academicianul Gh. Oprescu cu ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani. Acad. Mihail Jora, maestru emerit al artei, preşedintele suteecţiei de artă a Academiei R.P.R., a vorbit despre personalitatea sărbătoritului Au mai luat apoi cuvîntul M. H. Maxy și Ion Frunzetti. Tuturor le-a răspuns sărbătoritul. Fotoreportaj la întreprinderea Poligrafică Nr. 2 Priviţi imaginile alaturate. Au fost luate la o oră cînd asupra Bucureştiului s-a aşternut calmul aproape desăvîrşit al nopţii. Aci, in clădirea cu muse caturi, In ceasuri tirziii, oameni muncitori — tipografii — cunosc clipele poate cele mai trepidante de muncă. Şi Mitnca paginatorilor cere pricepere, imaginaţie. In clişeu, paginatorii C. Gheorghiu, P. Dorobanţu şi N. Constantinescu, totul are un obiectiv principal care, tradus în limbajul comun al acestora, ar suna cam aşa: „pentru ca să nu pierdem răci un tren“... Ce să însemne oare aceasta?... Priviţi cu atenţie imaginile alăturate şi, cu explicaţiile de rigoare, veţi înţelege mai lesne. „Pentru ca să nu pierdem râd un tren!" Axă« înseamnă că tipografii au o ţintă precisă în muncă: să dea la timp cititorilor ziarul, ca ei să afle cit mai repede noutăţile cotidiene, evenimentele din ţară şi de pe alte meleaguri. „Pentru ca să nu pierdem nici un tren !" De vrei să desluşeşti rostul vorbelor, ai prilejul să desluşeşti şi munca grea, pasionantă, în neîntreruptă încordare, dar plină de farmec a tipografilor.: La orele acestea, cînd somnul bucureşteanului e tihnit, linotipistul plămădeşte din plumb, literă cu literă, cuvint cu cuvînt; paginatorul migăleşte, ca un artist adevărat la schiţa cit mai vie a paginilor: gravorul retuşează la milimetru fiecare clişeu, iar stereotiparul toarnă In forme semicirculare munca şl a linotipistului şl a zeţarului, şi a paginatorului şl a gravorului... Şl tirziu, in miez de noapte, cînd Bucureştiul e cuprins de o pace adîncă, jos la gura rotativei, începe să se audă bătaia ritmică a maşinii. Din ce in ce mal puternic, din ce In ce mai repede. Atunci, in acele clipe, clnd cu fiecare Invîrtitură a rolelor, cerneala imprimă alt ziar, un fior de emoţie cuprinde pe fiecare dintre cei ce au participat la elaborarea gazetei. Oare nu vom pierde vreun tren?... Oare va fi mulţumit cititorul de calitatea ziarului?... Şi în zori, cînd la chioşcuri ziarele au ajuns la timp şi voi — cititorii —le priviţi cu tot mai mult interes, abia atunci tipografii şi toţi cei ce au trudit în ceasuri Urzii, simt satisfacţia datoriei împlinite. Şi datoria lor e nobilă şi plină de răspundere: să vă ofere vouă, cititorilor, un ziar cit mai viu, cit mai interesant şi plin de învăţăminte. Şi încă ceva: să nu piardă nici un tren... G. ANDREI Foto: M. MATEI Victor Anton lucrínd la linotip. Maistrul Vâslie Tudorică urmăreşte cu atenţie „calandratea” , unei pagini. Şi telefoul prin care se transmit telegramele interne şi externe lucrează toată noaptea... In atelisnul cre stereotipie. Rotativa a pornit. Tinerii Stoica Nicolae şi Florea Hie cercetează la „gura maşinii“, calitatea tipăriturii. SUCCESE, strălucite obţinute de sportivii noştri la Melbourne # L Rotman a primit cununa de lauri şi medalia de aur # Olga Orbán, pe locul II în întrecerea cu cele mai bune scrimere # Comentarii elogioase la adresa boxerilor români MELBOURNE 30 (Agerpres).— Corespondență specială: Sportivii români au repurtat succese strălucite In cea de a 9-a zi a Jocurilor Olimpice de la Melbourne. ■Pentru prima oară de la începutul acestei Olimpiade drapelul de stat al Republicii Populare Române a fost înălțat pe cel mai înalt catarg, pe malul lacului Wendouree, unde Leon Rotman, învingător In cursa de canoe pe distanţa de 10.000 m, a primit cununa de lauri şi medalia de aur de campion olimpic. Ceva ore mai trziu In sala Kilda Town Hall din Melbourne tânăra fioretistă Olga Orbán aducea un nou succes culorilor noastre obfinind medalia de argint pentru locul doi cucerit in întrecerea cu cele mai bune scrimere din lume. In acelasi timp pe ringul de la West Melbourne Stadium boxerul Mircea Dobrescu învingea pe irlandezul Caldwell, Nicolae Linca pe campionul Europei, englezul Gargano si Gheorghe Negrea pe chilianul Carlos Lucas califictndu-se toţi trei In finalele categoriilor muscă, semimijlocie şi semigrea, însufleţiţi de un puternic elan patriotic sportivii romlni au luptat astăzi ca niciodată confirmind în■ crederea şi speranţele care le-au fost acordate. Seria splendidelor succese olimpice a fost continuată de înotătorul Alexandru Popescu care a reuşit să se califice in finala probei de 200 m. fluturi, alături de alţi 7 renumiţi specialişti din S.U.A., Australia, R. P. Ungară şi alte ţări. Meritoriu este şi rezultatul canoişilor Alexe şi Ismailciuc clasaţi pe locul cinci în finala probei de dublu (10.000 m.), întrecerile de canoe s-au desfăşurat pe apele lacului Wendouree situat în apropierea localităţii Ballarat la aproape 150 km. de Melbourne. Primul start s-a dat în cursa de canoe simplu pe distanţa de 10.000 m. o probă extrem de grea care supune concurenţii la eforturi neînchipuit de mari. Reprezentantul nostru Leon Rotman a făcut cu succes faţă atacurilor neîntrerupte ale canoiştilor unguri, sovietici şi canadieni pe întreg parcursul celor 10.000 m, cucerind într-o manieră categorică meda mai olimpică. Rotman a luat un start puternic şi In stilul său caracteristic încă de La început s-a instalat în frunte urmat îndeaproape de Paris (R. P. Ungară) şi Buharin (U.R.S.S.). încercările celorlalţi caooişti de a-1 întrece nu au avut succes, reprezentantul nostru menţinîn- ■ du-se tot timpul la conducerea canseî. El a trecut primul linia de sosire în excelentul timp de 56’41” urmată la aproape un minut da Janos Parti (R. P. Ungară) cronometrat cu 57’11” și Ghenadi Buharin (U.R.S.S — 57’14”5/10. Pe locurile următoare s-au clasat Juri Vokner (R. Cehoslovacă) — 57’44" 5/10 și Frantz Johanssen (Germania) 58’50”1/10. „Rominca Olga Orbán a cîștigat medalia de argint în turneul feminin de floretă după ce, din cauza oboselii, a fost întrecută în meciul de baraj pentru titlul olimpic de sportiva engleză Gillian- Mary Shenn". Astfel își începe reportajul său consacrat finele probei, feminine de floretă unul din corespondenţii din Melbourne al agenţiei „France Presse“. Reprezentanta ţării noastre a avut o comportare strălucită pe planşete instalate în sala „Kiilda Town Hall“. In luptă cu cele mai bune floretiste din lume, Delbarre (Franţa), Müller-Preis (Austria), Colombette (Italia),Olas Orbam nu a dezminţit speranţele iubitorilor sportului din ţara noastră, obţinînd un succes de (Continuare in pag. 3-a) L. ROTMAN campion olimpic Cînd vine zăpada, tractoarele se retrag spre staţiune. Primii s-au întors mecanizatorii din brigada lui Ion Simonescu care au lucrat pe ogoarele gospodăriei colective şi întovărăşirilor agricole din Corbeanca, executînd lucrări de calitate. Printre ei se află tractoristul Matei Emil care şi-a depăşit sarcina de plan cu peste 24 la sută. Au venit în staţiune şi mecanizatorii din brigada VI-a care au lucrat la întovărăşirea din comuna Butimanu raionul Răcari. Tractoristul Nicolae Păun din această brigadă, a fost şi de data aceasta în fruntea întrecerii, de- păşindu-și planul de hantri pe tractor cu aproape 12 la sută. La atelierul mecanic, l-am întîlnit şi pe tovarăşul Petre Anghelina directorul S.M.T.-ului, care era preo- cupat cu organizarea muncii pentru perioada de iarnă. Cu acest prilej, el mi-a relatat că pînă în prezent s-au înapoiat în staţiune 6 brigăzi de tractoare din cele 11, că 8 motoare R.D.35 şi I.A.R. au fost e.»f pediate la centrul mecanic Otopeni unde vor fi reparate, şi că şasiurile urmează a fi revizuite şi reparate în staţiune. — Aci, spuse directorul arăttnd cu mina spre interiorul atelierului mecanic — este cam strîmt şi desigur că lucrările se vor desfăşura mai greoi. Dar avem posibilitatea ca să organizăm munca pe ansamble şi subansamble, dacă vom lucra în noul atelier ce se află nu prea departe de aci. Intr-adevăr directorul avea dreptate. La , circa 800 metri depărtare de S.M.T. s-a construit încă cu cîţiva ani în urmă un atelier mare în care puteau intra la reparat dintr-odată 10 tractoare. Totuşi, deşi atelierul are o capacitate corespunzătoare el nu a putut fi dat în folosinţă datorită faptului că atît serviciul regional S.M.T. cît şi direcţia generală din Ministerul Agriculturii, nici pînă în prezent nu au luat măsurile necesare menite să asigura sprijinirea conducerii acestei staţiuni, în vederea creării instalaţiei de apă, introducerii curentului electric GH. POPESCU corespondent al ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Snagov .Vrednici la treabă sunt tractoriştii din brigada la. , Foto: M. LASTNIC O gală a filmului iugoslav Cu prilejul aniversării a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Federative Iugoslavia, Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea a organizat vineri seara în sala cinematografului „Vasile Alecsandri“ o gală a filmului iugoslav. In cadrul galei a fost prezentat filmul „Soarele e departe“ care aduce pe ecran un episod plin de dramatism din lupta partizanilor iugoslavi împotriva ocupanților hitleriști. _ ,iV _ f ----------— - - (‘.Ag erpre?)'.'