Steagul Roşu, decembrie 1956 (Anul 3, nr. 830-855)

1956-12-01 / nr. 830

u­i C­R­­­T cu privire la fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi pentru stabilirea numărului şi delimitarea circumscripţiilor electorale Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române a expirat la data de 30 noiembrie 1956 şi că potrivi­i art. 39 din Constituţie, in termen de cel mult trei luni de la expirarea aces­tui mandat, Prezidiul­­Marii Adunări Naţionale fixează noi alegeri pentru Marea Adunare Naţională. Ţinînd seama de prevederile art. 64 din Legea pentru alegerea de­putaţilor în­ Marea Adunare Naţională a R.P.R. potrivit cărora data ale­gerilor trebuie stabilită cu cel puţin două luni înainte de ziua alegerilor. Avînd în vedere totodată şi faptul că potrivit art. 14 din Legea pen­tru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R., numărul şi delimitarea circumscripțiilor electorale se stabileşte de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale odată cu fixarea datei alegerilor. Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române decretează : Art. 1. — Data alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională se stabileşte pentru ziua de 3 februarie 1957. Art. 2. — Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională sunt cele stabilite în tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU OROZA Locţiitorul Secretarului Prezidiului Marii Adunări Naționale GHEORGHE AGARUSI Bucureşti, la 1 decembrie 1956. ★ Potrivit art. 39 din Constituția Republicii Populare Române, Prezi­diul Marii Adunări Naționale a Re­publicii Populare Române prim De­cretul nr. 638 a stabilit pentru ale­gerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională ce vor avea loc la 3 fe­bruarie 1957, un număr de 437 cir­cumscripţii electorale, repartizate pe regiuni după cum urmează: — Regiunea Bacău 24 circum­scripţii electorale. — Regiunea Baia-Mare 18 cir­­cumpscripţii electorale. — Regiunea Bucureşti 39 cir­cumpscripţii electorale. — Regiunea Cluj 31 circumscripţii electorale. — Regiunea Constanţa 16 cir­cu­mscripţii electorale. — Regiunea Craiova 38 cir­cumscripţii electorale. — Regiunea Galaţi 26 circumscrip­ţii electorale. ir ir — Regiunea Hunedoara 14 cir­cumscripţii electorale. — Regiunea Iaşi 23 circumscripţii electorale. — Regiunea Oradea 21 circumscrip­­ţii electorale. — Regiunea Piteşti 28 cir­cumscripţii electorale. — Regi­unea Ploeşti 34 circum­scripţii electorale. — Regiunea Stalin 23 circum­scripţii electorale. — Regiunea Suceava 23 cir­cumscripţii electorale. — Regiunea Timişoara 30 cir­cumscripţii electorale. — Regiunea Autonomă Maghiară 18 circumscripţii electorale. — Oraşul Bucureşti 31 circum­scripţii electorale. Delimitarea circumscripțiilor elec­torale este stabilită în anexa Decre­tului nr. 638. Consfătuire cu cadrele din agricultura regiunii noastre Ieri dimineaţă în aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice din Capitală a început o consfătuire cu cadrele din agricul­tura regiunii Bucureşti pentru a ana­liza munca desfăşurată în acest an în vederea dezvoltării sectorului socia­list de la sate şi a creşterii producţiei la hectar. Iau parte secretarii cu pro­blemele economice ai comitetelor ra­ionale, vicepreşedinţii sfaturilor popu­lare raionale, şefii secţiilor agricole, inginerii şi tehnicienii de la punc­tele agricole şi din G.A.C., directorii şi inginerii din S.M.T., preşedinţii G.A.C. şi ai întovărăşirilor agricole. La consfătuire participă­­şi tovarăşul Marin Stancu, ministrul Agriculturii. Consfătuirea a fost deschisă de to­varăşul Pavel Ştefan, preşedintele co­mitetului executiv al sfatului popular al regiunii Bucureşti. In cuvîntul său, vorbitorul a arătat sarcinile care au stat în faţa organelor agricole şi realizările obţinute în campaniile a­­gricole din acest an şi în munca de cooperativizare a agriculturii. In continuare au prezentat rapoarte de activitate şefii secţiilor agricole ale sfaturilor populare Roşiori şi Urzi­­ceţii, directorul staţiunii de maşini şi tractoare Bogdana din raionul Că­lăraşi şi preşedintele gospodăriei a­­gricole colective din comuna Vasilaţi, raionul Brăneşti Tovarăşul Gh. Hristu, directorul Direcţiei agricole regionale a prezen­tat un coraport asupra activităţii des­făşurată de organele agricole pe anul 1956. Au urmat apoi discuţii. Şedinţa de analiză continuă şi azi. In încheierea consfătuirii se vor pre­zenta rezultatele obţinute la con­cursul porumbului în acest an şi se vor premia fruntașii precum și unii ingineri și tehnicieni agronomi. Aspect din tim­pul consfătuirii. Un spectacol pentru cei mici la Buftea RACARI (De la corespondentul nostru).­­ Cu cîtva timp în urmă colectivul de conducere al căminului cultural „Vasile Roaită“ din Buftea, raionul Răcari, a primit vizita tova­răşelor Cornelia Petreanu şi Anca Ba­lban de la Teatrul Ţăndărică din Bucureşti. Cele două tovarăşe au discutat pe îndelete cu tovarăşa Tă­­năsescu Elenia şi, celelalte tovarăşe din colectivul căminului ajungîndu­­se la concluzia că şi aci se poate or­ganiza o echipă de artişti amatori Din ziua aceea utemiştii şi pio­nierii Stanciu Cornelia, Grozea Con­stantin, Petrescu Mihai, Savu Sil­via, Buruiană Ion, Drăguşin Tiberiu şi alţii de la şcoala medie mixtă de 11 ani din Buftea au fost prieteni nedespărţiţi ai celor două instruc­toare. Sub îndrumarea lor ei s-au străduit să-şi însuşească râînuirea păpuşilor şi interpretarea rolurilor din piesa „Povestea­­ din pădure“. PffUSfANf am roATE Twa. rmrrr­n? ORBANUL COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R. Ş! AL SFATURILOR WUITE ALE REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul III*—Nr. 830 Simbătă 1 decembrie 1956 4 pagini 20 bani Tratativele sovieto-romîne CU PRILEJUL VIZITEI IN UNIUNEA SOVIETICA A DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A R. P. R. Recepţia oferită de ambasadorul nostru la Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — De la trimisul special Agerpres. Cu prilejul vizitei în Uniunea Sovietică a delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române, Mihai Dalea, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.R. la­­Moscova, cu soţia, a oferit la 30 noiembrie o recepţie. La recepţie au participat Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Alexandru Brădeanuu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R., Gastan Marin, preşedintele Comitetului de Stat al pla­nificării, Manea Mănescu, ministrul de Finanţe şi R.P.R., Marcel Popescu, ministrul Comerţului Exterior şi persoanele care îi însoţesc. Din partea sovietică - recepţie au participat tovarăşii N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov, A. I. Mikolan, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, G. K. Jukov, E. A. Furţevi, miniştri ai U.R.S.S., mareşa­li ai Uniunii Sovietice, ge­nerali ai armatei sovietice, fu­ncţion­ari superiori din Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi din­­Ministerul A­­facerilor Externe al U.R.S.S., oameni de ştiinţă şi cul­tură, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti. Printre oaspeţi la recepţie au fost Liu Siao, amba­sadorul Republicii Populare Chineze în U.R.S.S., Cian Bo-ţzian şi Hu Tzî­an, locţiitori ai conducătorului dele­gaţiei Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, care se află la Moscova, membri ai corpului di­plomatic precum şi ziarişti sovietici şi străini In cadrul recepţiei, care s-­a desfăşurat într-o atmos­­feră caldă, prietenească Chivu Stoica şi N. A. Bulganin au rostit cuvîntări. Spectacolul de operă de la Teatrul Mare al U.R.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — De la trimisul special Agerpres. In seara zilei de 30 noiembrie delegația guvernamen­tală a Republicii Populare Române, care se află la Moscova, a asistat la Teatrul Mare al U.R.S.S. la re­prezentarea operei „Decembriştii“ de Iuri Şoporin. La spectacol au asistat Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Gaston Marin, preşedintele Comite­tului de Stat al Planificării, Manea Mănescu, ministrul de Finanţe al R.P.R., Marcel Popescu, ministrul Comer­ţului Exterior al R.P.R., Mihai Dalea, ambasadorul Re­publicii Populare Române în U.R.S.S. împreună cu oaspeţii, la spectacol au asistat N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Mikoian şi M. Z. Saburov, prim vice­preşedinţi ai Consiliului de Miniştri al­ U.R.S.S., N. A. Mi­lin­il­ov, ministrul Culturii al U.R.S.S., N. S. Patolicev, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., A. A. Epişev, ambasadorul U.R.S.S. în Republica Popu­lară Romînă. La spectacol au asistat de asemenea persoanele care însoțesc delegația guvernamentală a Republicii Popu­lare Romíne, membri ai ambasadei romíne la Moscova, membri ai corpului diplomatic. Loja centrală era pavoazată cu drapelele de stat ale Republicii Populare Romine şi Uniunii Sovietice. îna­inte de începerea spectacolului au fost intonate imnurile de stat ale României şi U.R.S.S. Cei prezenţi în sală au salutat cu căldură pe repre­zentanţii poporului romin şi pe oamenii de stat sovie­tici. La 27 noiembrie 1956 au înce­put la Moscova, la Kieljilin, tratative­le dintre delegaţia guvernamentală a R.P.R. şi cea a guvernului U.R.S.S. In clişeu, un aspect din timpul trata­tivelor. Cvartetul Komitas în vizită la A.R.L.U.S. Vineri la amiază, membrii Cvarte­tului Komitas colectiv artistic sme­rit al R.S.S. Armene, au făcut o vizită la Consiliul Genese­­ A.R.L.U.S. Artiştii sovietici au fost salutaţi de tovarăşii O. Livezeanu, vicepreşedin­te al A.R.L.U.S.-ului. Ion Moraru, secretar adjunct al A.R.L.U.S.-ului şi de membri ai Consiliului General A.R.L.U.S. Au fost de faţă reprezen­­tanţi ai Ministerului Culturii. Cu a­cest prilej membrii Cvartetului Ko­mitas au vorbit cu căldură despre primirea de care s-au bucurat din partea publicului românesc, despre preţuirea pe care o acordă muzicii romîneşti, au subliniat satisfacţia lor pentru întărirea continuă a rela­ţiilor culturale şi de prietenie dintre poporul român şi popoarele sovietice. (Agerpres) Sărbătorirea acad. Gh. Oprescu Vineri după amiază Academia R.P.R. a sărbătorit, în cadrul unei şedinţe festive, pe academicianul Gh. Oprescu cu ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani. Acad. Mihail Jora, maestru emerit al artei, preşedintele suteecţiei de artă a Academiei R.P.R., a vorbit despre personalitatea sărbătoritului Au mai luat apoi cuvîntul M. H. Maxy și Ion Frunzetti. Tuturor le-a răspuns sărbătoritul. Fotoreportaj la întreprinderea Poligrafică Nr. 2 P­riviţi imaginile alatu­­rate. Au fost luate la o oră cînd asupra Bucu­­reştiului s-a aşternut calmul aproape desăvîrşit al nopţii. Aci, in clădirea cu muse ca­turi, In ceasuri tir­ziii, oa­meni muncitori — tipografii — cunosc clipele poate cele mai trepidante de muncă. Şi Mitnca paginatorilor cere price­pere, imaginaţie. In clişeu, pa­ginatorii C. Gheorghiu, P. Doro­­banţu şi N. Constantinescu, totul are u­n obiectiv princi­pal care, tradus în limba­jul comun al acestora, ar suna cam aşa: „pentru ca să nu pierdem răci un tren“... Ce să însemne oare aceas­ta?... Priviţi cu atenţie imagi­nile alăturate şi, cu explica­ţiile de rigoare, veţi înţelege mai lesne. „Pentru ca să nu pierdem râd un tren!" Axă« înseamnă că tipografii au o ţintă pre­cisă în muncă: să dea la timp cititorilor ziarul, ca ei să afle cit mai repede noutăţile cotidiene, evenimentele din ţară şi de pe alte meleaguri. „Pentru ca să nu pierdem nici un tren !" De vrei să des­luşeşti rostul vorbelor, ai pri­­lejul să desluşeşti şi munca grea, pasionantă, în neîntre­ruptă încordare, dar plină de farmec a tipografilor.: La orele acestea, cînd som­nul bucureşteanului e tihnit, linotipistul plămădeşte din plumb, literă cu literă, cuvint cu cuvînt; paginatorul migă­leşte, ca un artist adevărat la schiţa cit mai vie a paginilor: gravorul retuşează la milime­tru fiecare clişeu, iar stereoti­­parul toarnă In forme semicir­culare munca şl a linotipistu­lui şl a zeţarului, şi a pagina­torului şl a gravorului... Şl tirziu, in miez de noapte, cînd Bucureştiul e cuprins de o pace adîncă, jos la gura ro­tativei­, începe să se audă bă­taia ritmică a maşinii. Din ce in ce mal puternic, din ce In ce mai repede. Atunci, in acele clipe, clnd cu fiecare Invîrti­­tură a rolelor, cerneala im­­primă alt ziar, un fior de e­­moţie cuprinde pe fiecare din­tre cei ce au participat la ela­borarea gazetei. Oare nu vom pierde vreun tren?... Oare va fi mulţumit cititorul de cali­tatea ziarului?... Şi în zori, cînd la chioşcuri ziarele au ajuns la timp şi voi — cititorii —le priviţi cu tot mai mult interes, abia atunci tipografii şi toţi cei ce au tru­dit în ceasuri Urzii, simt sa­tisfacţia datoriei împlinite. Şi datoria lor e nobilă şi plină de răspundere: să vă ofere vouă, cititorilor, un ziar cit mai viu, cit mai intere­sant şi plin de învăţăminte. Şi încă ceva: să nu piardă nici un tren... G. ANDREI Foto: M. MATEI Victor Anton lucrínd la linotip. Maistrul Vâslie Tudorică urmăreşte cu atenţie „calandratea” , unei pagini. Şi telefoul prin care se trans­­mit telegramele interne şi ex­terne lucrează toată noaptea... In atelisnul cre stereotipie. Rotativa a pornit. Tinerii Stoica Nicolae şi Florea Hie cerce­tează la „gura maşinii“, calitatea tipăriturii. SUCCESE­­, strălucite obţinute de sportivii noştri la Melbourne # L Rotman a primit cununa de lauri şi medalia de aur # Olga Orbán, pe locul II în întrecerea cu cele mai bune scrimere # Comentarii elogioase la a­­dresa boxerilor români MELBOURNE 30 (Agerpres).— Corespondență specială: Sportivii români au repurtat suc­cese strălucite In cea de a 9-a zi a Jocurilor Olimpice de la Mel­bourne. ■Pentru prima oară de la începutul acestei Olimpiade dra­pelul de stat al Republicii Popu­lare Române a fost înălțat pe cel mai înalt catarg, pe malul lacului Wendouree, unde Leon Rotman, învingător In cursa de canoe pe distanţa de 10.000 m, a primit cununa de lauri şi medalia de aur de campion olimpic. C­eva ore mai trziu In sala Kilda Town Hall din Melbourne tânăra fio­­retistă Olga Orbán aducea un nou succes culorilor noastre ob­finind medalia de argint pentru locul doi cucerit in întrecerea cu cele mai bune scrimere din lume. In acelasi timp pe ringul de la West Melbourne Stadium boxerul Mir­­cea Dobrescu învingea pe irlan­dezul Caldwell, Nicolae Linca pe campionul Europei, englezul Gargano si Gheorghe Negrea pe chilianul Carlos Lucas califictn­­du-se toţi trei In finalele catego­riilor muscă, semimijlocie şi semi­grea, însufleţiţi de un puternic elan­­ patriotic sportivii romlni au luptat­­ astăzi ca niciodată confirmind în­­■ crederea şi speranţele care le-au fost acordate. Seria splendidelor succese olimpice a fost continuată de înotătorul Alexandru Popescu care a reuşit să se califice in fi­nala probei de 200 m. fluturi, alături de alţi 7 renumiţi specia­­lişti din S.U.A., Australia, R. P. Ungară şi alte ţări. Meritoriu este şi rezultatul canoişilor Alexe şi Ismailciuc clasaţi pe locul cinci în finala probei de dublu (10.000 m.), întrecerile de canoe s-­au desfăşurat pe apele lacului Wendouree situat în apropierea localităţii Ballarat la a­­proape 150 km. de Melbourne. Pri­mul start s-a dat în cursa de canoe simplu pe distanţa de 10.000 m. o probă extrem d­e grea care supune concurenţii la eforturi neînchipuit de mari. Reprezentantul nostru Leon Rotman a făcut cu succes faţă atacu­rilor neîntrerupte ale canoiştilor un­guri, sovietici şi canadieni pe întreg parcursul celor 10.000 m, cucerind într-o manieră categorică meda mai olimpică. Rotman a luat un start puternic şi In stilul său caracteristic încă de La început s-a instalat în frunte urmat îndeaproape de Paris (R. P. Ungară) şi Buharin (U.R.S.S.). încercările celorlalţi ca­­ooişti de a-1 întrece nu au avut suc­ces, reprezentantul nostru menţinîn- ■ du-se tot timpul la conducerea canseî. El a trecut primul linia de sosire în excelentul timp de 56’41” urmată la aproape un minut da Janos Parti (R. P. Ungară) cronometrat cu 57’11” și Ghenadi Buharin (U.R.S.S — 57’14”5/10. Pe locurile următoare s-au clasat Juri Vokner (R. Ceho­slovacă) — 57’44" 5/10 și Frantz Jo­­hanssen (Germania) 58’50”1/10. „Romi­nca Olga Orbán a cîștigat medalia de argint în turneul feminin de floretă după ce, din cauza oboselii, a fost întrecută în meciul de baraj pentru titlul olimpic de sportiva engleză Gillian- Mary Shenn". Astfel își începe reportajul său consacrat fi­nele­ probei, fe­minine de floretă unul din corespon­denţii din Melbour­ne al agenţiei „France Presse“. Reprezentanta ţă­rii noastre a avut o comportare stră­lucită pe planşete instalate în sala „Kiilda Town Hall“. In luptă cu­ cele mai bune floretiste din lume, Delbarre (Franţa), Müller-Preis (Austria), Colombette (Italia),­Ol­a­s­ Orbam nu a dezminţit speranţele iubitorilor sportului din ţara noastră, obţinînd un succes de (Continuare in pag. 3-a) L. ROTMAN campion olimpic Cînd vine zăpada, tractoa­­­rele se retrag spre staţiune. Primii s-au întors mecanizatorii din brigada lui Ion Simonescu care au lucrat pe ogoarele gospodăriei co­lective şi întovărăşirilor agricole din Corbeanca, executînd lucrări de ca­litate. Printre ei se află tractoristul Matei Emil care şi-a depăşit sarcina­ de plan cu peste 24 la sută. Au venit în staţiune şi mecanizatorii din bri­gada VI-a care au lucrat la întovă­răşirea din comuna Butimanu raio­­nul Răcari. Tractoristul Nicolae Păun din această brigadă, a fost şi de­ data aceasta în fruntea întrecerii, de-­ păşindu-și planul de hantri pe tractor cu aproape 12 la sută. La atelierul mecanic, l-am întîlnit şi pe tovarăşul Petre Anghelina di­rectorul S.M.T.-ului, care era preo-­ cupat cu organizarea muncii pentru perioada de iarnă. Cu acest prilej, el mi-a relatat că pînă în prezent s-au înapoiat în staţiune 6 brigăzi de tractoare din cele 11, că 8 mo­­toare R.D.35 şi I.A.R. au fost e.»f pediate la centrul mecanic Otopeni unde vor fi reparate, şi că şasiurile urmează a fi revizuite şi reparate în staţiune. — Aci, spuse directorul arăttnd cu mina spre interiorul atelierului mecanic — este cam strîmt şi desi­gur că lucrările se vor desfăşura mai greoi. Dar avem posibilitatea ca să organizăm munca pe ansamble şi subansamble, dacă vom lucra în noul atelier ce se află nu prea de­parte de aci. Intr-adevăr directorul avea drep­tate. La , circa 800 metri depărtare de S.M.T. s-a construit încă cu cîţiva ani în urmă un atelier mare în care puteau­­ intra la reparat dintr-odată 10 tractoare. Totuşi, deşi atelierul are o capacitate corespunzătoare­ el nu a putut fi dat în folosinţă dato­rită faptului că atît serviciul regional S.M.T. cît şi direcţia gene­­rală din Ministerul Agriculturii, nici pînă în prezent nu au luat mă­surile necesare menite să asigura sprijinirea conducerii acestei sta­ţiuni, în vederea creării instalaţiei de apă, introducerii curentului elec­tric GH. POPESCU corespondent al ziarului „Steagul­­ roşu“ pentru raionul Snagov .Vrednici la treabă sunt tractoriştii din brigada l­a. , Foto: M. LASTNIC O gală a filmului iugoslav Cu prilejul aniversării a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Federative Iugoslavia, Institutul ro­mân pentru relaţiile culturale cu stră­inătatea a organizat vineri seara în sala cinematografului „Vasile Alec­­sandri“ o gală a filmului iugoslav. In cadrul galei a fost prezentat filmul „Soarele e departe“ care aduce pe ecran un episod plin de dramatism din lupta partizanilor iugoslavi împo­triva ocupanților hitleriști. _ ,iV _ f ----------— - - (‘.A­g­ erpre?)'.'

Next