Steagul Roşu, ianuarie 1957 (Anul 4, nr. 856-880)
1957-01-03 / nr. 856
ftMESgXK/ Trm T&ATB TXRrtt, UNITl-W. ORfiANUl COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE PJ.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul IV — Nr. 856 4 pagiîîi 20 bani Oamenii muncii îşi exprimă hotărîrea de a înfăptui politica partidului 9 Ridicarea producţiei agricole la hectar . Cu multă atenţie am citit Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, prezentat la plenara C.C. al P.M.R. şi in mod deosebit paragraful în care se trasează sarcini noi şi S.M.T.-urilor. Aci este subliniat rolul S.M.T.-urilor în ridicarea producţiei agricole la hectar, întărirea şidezvoltarea sectorului socialist al agriculturii. In acest domeniu S.M.T.-ul Urziceni a dobîndit unele realizări şi în anul care s-a scurs. Datorită lucrărilor bine executate de către tractorişti la gospodăria agricolă colectivă „Ion Fonaghi“ din comuna Broşteni, s-au obţinut de pe o suprafaţă de 92 hectare peste 4400 kgr. porumb boabe la hectar. Sîntem pe deplin conştienţi că în anul în care am păşit va trebui să depunem noi eforturi, să dovedim însufleţirea cu care am primit Hotărîrile recentei plenare a C.C. al P.M.R. Ne-am propus, printre altele, să mărim numărul de hantri ce-i vom avea de executat pe 1957 cu încă 1000, astfel să lucrăm 24.900 hantri. In privinţa mecanizării lucrărilor agricole în unităţile agricole socialiste, vom ajuta la mecanizarea alimentării cu apă a parcului zootehnic la gospodăria colectivă din Broşteni şi vom insămînţa porumbul în pătrat cu noile semănători mecanice ,îndeplinirea conştiincioasă a sarcinilor ce ne stau în faţă, sprijinirea şi pe mai departe a lărgirii și consolidării sectorului socialist al agriculturii, acesta este cuvîntul nostru, răspunsul nostru la măsurile pe care partidul le-a luat pentru creșterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Oamenii muncii de la „Electrotehnica“ obişnuiesc si discute în grupuri sau pe secţii despre fiecare eveniment important petrecut în viaţa ţârii noastre. Aşa i-am întâlnit luni la prinz. Un grup de strungari discuta, în jurul mesei, după terminarea lucrului. După ce s-a citit Raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej la plenara C.C. al P.M.R., fiecare mi-a spus părerea comentînd unele pasaje ale Raportului prin prizma celor ce s-au făcut în fabrică şi a celor ce mai trebuie să se facă in viitor. Giuran Anastasie a vorbit despre importanţa introducerii tehnicii noi în producţie. El s-a referit întîi la însemnătatea deosebită a Raportului Şi a amintit apoi celor din jur semnificaţia pasajului: „_________ , Gheorghiu-Dej spune : „...dezvoltarea producţiei şi a productivităţii muncii poate fi obţinută în primul rînd prin mai buna folosire a utilajului de producţie existent, prin modernizarea unor întreprinderi, şi prin dotarea lor cu maşini şi tehnică nouă perfecţionată...“ Pe această linie, la noi în fabrică — a spus tov. Giuran — s-au adus în ultimul timp maşini noi care au înlocuit pe cele uzate, cu randament redus. In anul 1957 vom aduce şi alte maşini moderne pentru a putea lucra cu o capacitate mai mare de producţie. Dacă fiecare dintre noi se va strădui ca pe lingă aceste maşini moderne să folosească şi metodele cele mai avansate de muncă, sunt sigur că vom putea spori şi mai mult calitatea şi cantitatea produselor noastre”. Un alt strungar, pe nume Paul Marin, ale cărui realizări nu odată au fost trecute pe panoul de onoare, a spus celor de faţă : „Niciodată între vorbele şi faptele partidului nu a fost vreo diferenţă. Dacă judecăm bine, ne dăm seama că noi ca strungari am ajuns treptat să primim un salariu de peste 1200 lei. îmbunătăţirea condiţiilor noastre de muncă şi de trai sunt obiective principale ale politicii statului nostru democrat-popular. Cu prilejul recentei plenare a C.C. al P.M.R., Comitetul Central a studiat mai departe problema sporirii ciştigurilor tuturor categoriilor de muncitori pe calea îmbunătăţirii sistemului actual de salarizare şi normare”. La acea discuţie a strungarilor au mai luat cuvîntul şi alţi tovarăşi. Fiecare a vorbit din inimă cu însufleţire şi dragoste despre grija permanentă a partidului pentru îmbunătăţirea traiului celor ce muncesc. Au rostit cuvinte sincere şi convingătoare. Tot aşa , precum a vorbit în încheierea acestei adunări şi strungarul Dumitru Ionescu. * „Să arătăm partidului şi în noul an, că poate avea multă nădejde în noi.* Vă doresc la toţi sănătate şi mult sport în muncă pentru a răspunde partidu-i lui cu fapte frumoase, aşa precum vrem să ne vedem ţara mîndră şi bogată". 1 A. SANDULESCU „Partidul poate avea nădejde in noi” — Strungarii de la „Electrotehnica” işi spun cuvintiri — Inginer MIRCEA CRAINEANU de la S.M.T. Urziceni Voi lupta pentru recolte mari, voi vinde statului surplusul meu de produse Nu este pentru primă dată cînd mă bucur, alături de toţi ţăranii din comuna noastră, de măsurile luate de partid pentru continua îmbunătăţire a nivelului de trai al oamenilor muncii. Difuzorul pe care-l am în casă de nenumărate ori mi-a adus vești bune, îmbucurătoare. Zilele trecute am ascultat cu deosebit interes despre lucrările plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 27—29 decembrie 1956 și îndeosebi raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej la această plenară. Capitolul care se referă la înlocuirea sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea achiziţiilor şi contractărilor, consider că este bine venit. In ceea ce mă priveşte, întotdeauna mi-am achitat la timp obligaţiile faţă de stat. Pe lîngă aceasta, an de an, am valorificat surplusul meu de produse prin cooperativă, am contractat cu statul pentru cultivarea de legume şi zarzavaturi, iar prin I.C.I.L. şi O.R.A.C.A. am vîndut statului pe bază de contract, însemnate cantităţi de lapte şi carne. Vreau să subliniez că în urma acestor vînzări prin achiziţii şi contractări am avut numeroase avantaje. Puterea economică a gospodăriei mele a crescut. Noile măsuri luate de partid, au făcut să crească interesul meu pentru valorificarea surplusului de produse vegetale şi animale prin cooperativă şi unităţile comerciale autorizate de stat. Cantităţile de cereale pe care pînă acum le dădeam statului drept cotă, le voi valorifica prin aceste unităţi. Aceasta pentru că sistemul achiziţiilor şi contractărilor oferă multe avantaje producătorilor agricoli. Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej vorbeşte printre altele şi despre eforturile pe care trebuie să le depună ţărănimea noastră muncitoare în vederea creşterii producţiei de cereale la hectar. In fiecare an eu am lucrat cele 3 ha. de teren arabil ţinînd seama de sfaturile tehnicienilor şi am avut rezultate bune. Griul pe care l-am însăminţat în toamna anului trecut a fost semănat la vreme şi a intrat în iarnă bine dezvoltat. Pentru culturile de primăvară de asemeni am pregătit terenul şi am ales sămînţa cea mai bună. Sunt convins că aceste măsuri vor contribui din plin la creşterea producţiei de cereale la hectar. FLOREA I. NECULCEA ţăran muncitor din comuna Vidra Ce-şi propune comitetul nostru de întreprindere] Colectivul nostru de muncă a primit cu vie satisfacţie raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C.G. al P.M.R., cît şi comunicatul asupra hotărîrilor luate în care se vede din nou grija părintească a partidului faţă de oamenii muncii. In fiecare sector s-au purtat vii discuţii, mai ales pe marginea capitolelor din raport referitoare la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi sporirea cîştigului muncitorilor, etc. In aceste discuţii s-a văzut hotărirea lucrător mai mult şi mai bun. Ne dăm destul de bine seama de importanţa acestor hotărîri ale parti- dului. Pentru înfăptuirea lor, nouă, sindicatului ne revine un rol însem-1 nat. In acest scop comitetul de între- prindere îşi propune ca în anul în curs să ducă o acţiune susţinută ■ pentru intensificarea întrecerii socia- liste care trebuie să cuprindă majori- * tatea muncitorilor noștri. De aseme- nea ne propunem să extindem meto-, dele avansate de lucru ! Astfel pînă la 1 februarie vom căuta a să extindem metoda Alexandru Ciut, chih la zona II din sectorul 2 și* banda 6 din sectorul 6. De aseme- nea sunt prevăzute să se reorgani- zeze brigăzile de producţie în sectoa- rele 2, 4, 6, 8 şi cele auxiliare, iar în sectoarele 5 şi 6 să se înfiinţeze încă 2 brigăzi. La fel vor fi orga- i nizate două schimburi de experienţă între sectoarele 2 şi 4 pe de o parte şi 6—8 pe de altă parte, cît şi două convorbiri cu brigăzile care folosesc metode înaintate de lucru. Comitetul nostru de întreprindere I este convins că întregul colectiv de muncitori, ingineri, tehnicieni şi func-ţionari va răspunde cu entuziasm la acţiunile ce le vom întreprinde pen- tru traducerea în viaţă a sarcinilor ce ne revin din recenta plenară a partidului, că va intensifica lupta pentru realizarea şi depăşirea sarci- nilor de plan, pentru obţinerea unei producţii sporite de bunuri de larg consum. I ANA LUPAN / preşedinta comitetului de între-* prindere al fabricii de confecții * „Gh. Gheorghiu-Dej“ " MAI MULTE COMBINE pentru înflorirea agriculturii Poporul muncitor din ţara noastră a primit cu un interes deosebit lucrările şedinţei plenare a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român ce s-au desfăşurat în preajma noului an. Problemele dezbătute, măsurile adoptate sunt de o mare importanţă în dezvoltarea economică a statului nostru democrat-popular, ele dovedind încă odată adîncimea şi seriozitatea cu care sînt tratate de către partid problemele de bază ale construirii socialismului în patria noastră. In cadrul lucrărilor un joc important l-au ocupat problemele dezvoltării agriculturii şi a schimbului între oraş şi sat. Uzinele „Semănătoarea" sunt astăzi, prin volumul producţiei anuale, în fruntea fabricilor producătoare de maşini şi utilaj agricol. Studiind raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al Partidului Muncitoresc Român publicat în paginile ziarelor noastre, ne-am dat seama de sarcinile sporite ce revin muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din uzina noastră, în anul care a început. Raportul precizează că va trebui să asigurăm un şi mai mare avînt al agriculturii noastre prin înzestrarea ei cu mijloacele materiale necesare, în primul rînd cu maşini şi utilaj agricol modern. Sarcinile ce revin uzinelor „Semănătoarea" în traducerea în viaţă a acestor măsuri sînt deosebit de mari. De altfel, anul acesta noi vom produce numai combine pentru cereale, întreaga capacitate de producţie a uzinelor „Semănătoarea“ fiind profilată numai pe producerea acestor combine, menite să contribuie tocmai la creşterea productivităţii muncii. Este fără îndoială o sarcină simţitor crescută faţă de planurile de producţie anterioare. Va trebui să dăm o adevărată bătălie pentru calitatea acestor combine, astfel ca randamentul lor pe teren să fie cit mai mare şi, ca urmare, producţia de cerealemarfă să crească de la an la an. In obţinerea acestor rezultate noi ne-am propus ca în noul an să adincim sistemul de mecanizare a turnătoriei şi să înzestrăm sectorul II cu alte câteva zeci de maşiniunelte de diferite tipuri. Vom mări de asemenea capacitatea la turnătoria de precizie şi vom extinde suprafaţa de montaj din uzinele noastre prin construcţii de noi hale. Astfel actuala suprafaţă de montaj va fi sporită cu încă 4.600 m.p. Păşim in noul an cu convingerea fermă că vom traduce în viaţă noul nostru plan de producţie, sprijinind în acest fel politica fermă dusă de partidul şi guvernul nostru în sprijinul maselor largi populare, în sprijinul îmbunătăţirii continue a condiţiilor de viaţă ale poporului nostru muncitor. Ing. ILIE DOROBANŢU directorul uzinelor „Semănătoarea“ PORUMBUL — O MARE BOGĂȚIE •i tó r,M rri A Gînduri de mulţumire lexandria. (De la trimisul nostru). Comuna Plosca din raionul Alexandria trăieşte zile de sărbătoare. Pe uliţa mare s-au adunat şi stau la stat bărbaţii satului purtînd pe umeri şube făcute din pielicele de miel de iscusiţi meşteşugari, ori sumane de dimie neagră lungi pînă-n pămînt. Cei mai mulţi au la ei gazete din care citesc cu mult interes Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej prezentat la plenara C.C. al P.M.R. De pe feţele tuturora se desprinde bucuria pentru cele citite în ziar. — Aşa-i taică, zicea ţăranul muncitor Grigore Ciucă, partidul are grijă ca toţi oamenii muncii să trăiască tot mai bine. La muncitori, le măreşte salariile, nouă ne-a desfiinţat cotele. Apoi spontan: să ne trăiască partidul că are grijă de noi. Am părăsit grupul de ţărani muncitori unde auzisem cuvintele rostite din inimă de acest harnic ţăran muncitor gîndindu-mă că el a exprimat în cuvinte simple dragostea mare a ţăranilor muncitori faţă de partid, comrhblatorul mimului netun Devenind colectivist voi răspunde grijii pe care ne-o poartă partidul Intr-o sală a sfatului popular comunal am găsit adunaţi laolaltă colectivişti, întovărăşiţi, ţărani cu gospodărie individuală şi cîţiva salariaţi de la cooperativă şi sfatul popular. Să tot fi fost vreo 30 de inşi cîţi aveau loc în sală. Andronie Ilie secretarul comitetului comunal de partid le citea Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. Cei de faţă parcă sorbeau cuvintele. Tîrziu, cînd au isprăvit de citit au vorbit ba unul, ba altul spunîndu-şi părerea. Nicolae Ciucă preşedintele întovărăşirii a luat primul cuvîntul. — Am ascultat Raportul şi inima mi s-a umplut de bucurie. Drept să vă spun, noi întovărăşiţii sîntem hotărîţi să dezvoltăm şi mai mult întovărăşirea, creindune un puternic fond de bază prin cumpărarea a 5 prăşitori, boi, cai şi căruţe. Anual întovărăşirea noastră va valorifica o însemnată cantitate de produse prin cooperativă. Nici nu s-au stins cuvintele preşedintelui şi a continuat vorba ţăranul cu gospodărie individuală Dumitru Dobu. — Ştim cu toţii că dacă încheiem contracte cu statul, avem de cîştigat. Numai în comuna noastră sînt 36 de ţărani muncitori care încheind contracte cu statul au reuşit ca pe banii luaţi să-şi cumpere vaci cu lapte. Printre cei de faţă aproape toţi vîrstnici, mai se afla şi un tînăr care să tot fi avut 25 de ani. A intrat în vorbă. — Pentru că doresc să trăiesc la fel de bine ca toţi colectiviştii fac cerere de intrare în gospodăria colectivă. Vreau ca cererea pe care o semnez să constitue răspunsul meu la grija pe care mi-o poartă partidul pentru ridicarea nivelului de trai. Cei din sală l-au privit cu prietenie. II cunosc ca pe unul dintre flăcăii aşezaţi, cu gînduri serioase şi cu dragoste de muncă. De aceea hotărîrea lui a fost primită cu multă bucurie. Contractul nr. 1 va lua locul chitanţei nr. 1 — In comuna noastră — zicea Ilie Andronie — secretarul comitetului de partid, ţăranii au înţeles întotdeauna că achitarea cotelor constituia o îndatorire patriotică, menită să întărească tot mai mult ţara noastră. De aceea obţinerea chitanţei nr. 1 constituia un lucru de mare cinste. De acum vom lupta pentru încheierea contractului nr. 1. Gospodăria noastră colectivă va încheia primul contract pentru un vagon de cereale. Dumitru Chichinete preşedintele gospodăriei colective, completă gîndurile lui Andronie. — Noi colectiviştii avem în gospodăria personală prisos de cereale pe care-l vom valorifica prin cooperativă. Eu personal voi vinde statului 50 de duble de cereale. Ion Sîrbu, Anton Georgescu, Andronie Ilie şi alţi colectivişti au luat aceeaşi hotărîre. Agrotehnica la loc de frunte — De cînd am aflat cuprinsul raportului prezentat de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, zicea Nicolae A. Stăvălache, referent agricol la sfatul popular, am stat de vorbă cu Alexandrina Rizea, Deliu Stancu, Tudor Pîrvu şi alţii despre aplicarea regulilor agrotehnice. Aceştia mi-au spus că ei vor face acest lucru deoarece vor intra în gospodăria colectivă şi în întovărăşire. Alţi ţărani muncitori printre care Ciucă Grigore, Petre Burtea, Nicolae Drăgănescu îmi spuneau că în anul acesta vor munci aplicînd regulile agrotehnice avansate. După ce stătu puţin pe gînduri continuă: — Eu socot că în comuna noastră sînt condiţii ca să obţinem în medie peste 3.000 kg. porumb boabe la hectar. De aceea noi tehnicienii agricoli vom sprijini şi mai mult aplicarea regulilor agrotehnice. Cînd s-a terminat adunarea acestor ţărani muncitori din Plosca, cei prezenţi s-au împrăştiat pe la casele lor ducînd cu ei prima bucurie a acestui an precum şi hotărîrea de a munci pentru obţinerea unei recolte cît mai bogate, pentru ridicarea nivelului de trai. Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio şi televiziune de tov. dr. PETRU T GROZA, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Dragi cetaţeni, cetăţene şi tovarăşi, iată-ne din nou la capătul unui an de muncă şi de ac- ^ tivitate creatoare. Oamenii muncii de la oraşe, cei ce muncesc ogoarele, inginerii ca şi savanţii sau cei ce în opere de artă dau expresie vieţii noi a poporului nostru, harnic şi înţelept, şi-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia şi talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Ţara noastră, bogată de la natură, s-a îmbogăţit cu noi fabrici şi uzine, sonde şi mine, producătoare de bunuri de care poporul nostru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viaţa să fie mai îmbelşugată. Pentru aceasta avem toate condiţiile. Marea noastră prietenă Uniunea Sovietică ne-a acordat, in urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile prove- I nite din recolta slabă a acestui an cît şi pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noastre. Ţara noastră liberă şi independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite. Alături de celelalte ţări protene ea şi-a făcut cunoscut cuvîntul său in apărarea nncii şi politicii de cola- I borare între țări, indiferent de sistemul lor social. Evenimentele, uneori tragic petrecute In anul care s-a scurs ne arată că maşinaţiunile care primejduiesc pacea n-au încetat. Noi sîntem însă convinşi că datoria noastră este de a lupta cu perseverenţă şi pe viitor, alături de toate forţele din lume care se opun războiului, pentru a face ca pacea să triumfe, spre binele tuturor popoarelor. Păşim într-un an nou întăriţi în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi de guvernul ţării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea iniţiativei şi participării active a tuturor fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obşteşti, la construirea socialismului. Alegerile de deputaţi ce vor avea loc în curind sub egida Frontului Democraţiei Populare vor face ca Marea Adunare Naţională să fie expresia concentrării tuturor forţelor progresiste din ţara noastră, pentru realizarea aspiraţiilor celor mai nobile ale poporului nostru. In aceste clipe ale noului an, privind cu încredere viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetăţeni şi tovarăşi, precum şi vouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viaţă fericită, tradiţionala urare. La mulţi ani! Adresăm urările noastre de pace şi prosperitate tuturor popoarelor. REPORTAJ la preluarea La miezul nopţii, cu câteva clipe inaint, ca Anul nou să preia ştafeta vremii, am pornit un reportaj, pentru a culege aspecte din casele oamenilor, din restaurante, ca şi de la revelioanele colective organizate de întreprinderi. La ora aceea, „getaxurile" aveau poate cea mai grea misiune. In toate staţiile, maşinile nu poposeau nici măcar jumătate de minut. Oamenii se grăbeau să ajungă la timp la petrecere. Cutreierind Bucureştiul, aveam o senzaţie deosebită pe care numai astfel de momente mi-o pot oferi. Oriunde poposeam, priveam înjur şi vedeam feţe vesele, oameni euntind, făcind glume. Numai numai voioşie şi cîntec. Afară, ninsoarea s-a astîmpărat. Era un timp senin, cu toate că gerul ,mişca” niţeluş. Intr-un singur colţ al Capitalei „situaţia atmosferică" era alta. Fără ca Institutul meteologic s-o prevestească, vremii la clubul „Griviţa roşie" era ploioasă. Ploua cu confete ! Şi cei prezenţi în sălile luminoase şi spaţioase stăteau... în ploaie şi se distrau. Ora 24. Anul cehi şi-a încheiat socotelile. A fost un an bogat în fapte. Anul şi-a făcut apariţia. Bătăilearme ale orologiului l-au anunţe'. — Sinteţi gata '?... Parcă aşa spur m * solemne ale orologiului. — Sîntem gata, sie - La. Pofteşte Anule noul... Şi a intrat. Oameni l-au întâmpinat cu paharele pi ir — La mulţi ani, di ,:î?răşti... — se auzeau pesurările. Şi muzica clnta fără întrerup — Dar unde-i Zamfir Nicocazangiul 7 — am întrebat. Zamfir este un fruntaş in prductie La complexul „Griviţa roşie" şi fiindcă l-am văzut cei puţin timp In urmă la locul de muncă, vroiam să-l văd şi la... locul de petrecere. Oare tot aşa fruntaş este ?... — Păi Zamfir e invitat in altă parte.. — Unde ? — La revelionul studenţilor Institutului Medico-Farmaceutic. Atunci, la drum... Invitaţia făcută cazangiului Zamfir Nicolae e tentantă pentru tema reportajului. In holul imens al Institutului — de astă dată împodobit cu podoabele specifice nopţii de Anul nou — s-au strîns sute de studenţi şi studente. Printre ei am remarcat prezenţa conferenţiarului universitar Eugen Costa de la catedra de ortopedie stomatologică, ca şi a altor cadre didactice. — Zamfir Nicolae, cazangiul de la „Griviţa roşie", se află printre dumneavoastră ? — m-am interesat eu. — Cum să nu, tovarăşe . Poftim, e la masa de colo. Şi nu e singur. Intr-adevăr, la masa de colo, Zamfir nu era singur. Erau şi alţi invitaţi. Studenţii se amuzau copios de darul tînărului muncitor ceferist de a reda păţanii hazlii. Aci, am avut prilejul să aflu că Asociaţia studenţească a I.MF-ului a invitat pe cincizeci de tineri muncitori fruntaşi de la Complexul „Griviţa roşie" pentru a petrece aolaltă venirea Anului nou. Şi viitorii medicinişti s-au simţit cit se poate de bine alături de magazinerul Vasile Tarţa sau sadoioana Staicu, alături de toţi c alţi muncitori harnici şi iscusiţi de la „Griviţa roşie". Programul a fost cât sepoate de variat. Şi-au dat concursul alături de Vasile Tomazian şi Aida Moga, studenţii cei mai talentaţi. . Voioşia afost însă la apogeu din clipa cînd au început concursul de dans, concertul ghicitoare de muzică uşoară, prezentarea răvaşelor. Premiile erau atrăgătoare. Premiul I — un tort, premiul II o sticlă de şampanie, premiul III — vin... Vă daţi seama cită îmbulzeală a fost la ocuparea primelor locuri... Surprizele n-au fost numai aici. In raita prin Bucureşti în noaptea revelionului, pretutindeni am găsit fapte noi. Şi la revelionul organizat la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej”, şi acasă la şoferul Horia Iliescu, de la Centrocoop, şi la restaurantul „Macul roşu". De altfel, restaurantele au fost foarte solicitate în acest an. Orchestrele cele mai cunoscute au prezentat cele mai reuşite melodii ale anului 1956, actorii au susţinut momentele vesele şi toasturiles-au ridicat mereu. Date pentru reportaj am găsit peste tot. Dar le-am fi considerat incomplete dacă nu făceam şi un popas la Gara de Nord.Aci, noaptea Anului nou a fost intimpinată cu şuerul obişnuit al locomotivelor, şuerul ce comunica parcă tuturor, că oamenii de aici, la cumpăna dintre ani, sunt la datorie. Mecanicii şi fochiştii porneau tin drum lung prin ţară. Şi ce mult s-au bucurat el cînd, peste tot, au văzut la casele oamenilor lumini aprinse — semn că peste tot voia bună era la fee. de cinste... g. ANDREI strfelei timpului ist" Sărbătorirea violonistului prof. Al. Theodorescu Cu prilejul sărbătoririi a 40 de ani de carieră a primului concert-maestru al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, din Capitală prof. Alexandru Theodorescu, artist emerit al R.P.R. miercuri seara a avut loc în sala Ateneului R.P.R. un concert extraordinar dat de Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, colectiv artistic emerit din R.P.R. , Prof- Alexandru Theodorescu a interpretat Concertul pentru vioară şi orchestră de Nardini. Vrăjile Armidei, poem pentru vioară şi orchestră de I. Nonna-Ottescu, şi concertul pentruvioară şi orchestră de Beethoven. Au dirijat George Georgescu, artist al poporului şi Mircea Basarab. Concertul a fost călduros aplaudat Spectacole prezentate de Ansamblul de Stat de dansuri populare al U.R.S.S. Marţi şi,miercuri seara, Ansamblul de stat de dansuri populare al U.R.S.S. condus de artistul poporului Igor Motuseev a dat două spectacole în Sala sporturilor de la Floreasca. Opt mii de persoane au răsplătit cu aplauze îndelungate interpretarea neîntrecuţilor maeştri ai artei populare sovietice. „Partizanii“, „Suita moldovenească“, „Suita ucraineană“ şi celelalte creaţii ale celebrului ansamblu au stîrnit admiraţia miilor de spectatori. O mare manifestare a prieteniei romîno-sovietice a avut loc după ce, în semn de preţuire a poporului nostru şi a artei sale, membrii ansamblului au interpretat dansurile romîneşti „Brîul“ şi „Muşamaua“. Ansamblul de stat de dansuri populare al U.R.S.S. îşi continuă turneul în ţara noastră printr-o serie de spectacole pe care le va da la Cluj şi Iaşi. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului D1RD1R1 MOHAMED OSMAN, Preşedintele Consiliului Suprem de Stat al Republicii Sudan KHARTUM . Cu prilejul primei aniversări a proclamării independenţei Republicii Sudan, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale şi cele mai sincere urări defericire şi prosperitate pentru poporul sudanez. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, Dr. PETRU GROZA