Steagul Roşu, ianuarie 1957 (Anul 4, nr. 856-880)

1957-01-03 / nr. 856

ftMESgXK/ Trm T&ATB TXRrtt, UNITl-W. ORfiANUl COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE PJ.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul IV — Nr. 856 4 pagiîîi 20 bani Oamenii muncii îşi exprimă hotărîrea­ de a înfăptui politica partidului 9 Ridicarea producţiei agricole la hectar . C­u multă atenţie am citit Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, prezentat la plenara C.C. al P.M.R. şi in mod deosebit paragraful în care se trasează sarcini noi şi S.M.T.-urilor. Aci este subliniat ro­lul S.M.T.-urilor în ridicarea produc­ţiei agricole la hectar, întărirea şi­­dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii. In acest domeniu S.M.T.-ul Urziceni a dobîndit unele realizări şi în anul care s-a scurs. Datorită lucrărilor bine executate de către tractorişti la gospodăria agri­colă colectivă „Ion Fonaghi“ din co­muna Broşteni, s-au obţinut de pe o suprafaţă de 92 hectare peste 4400 kgr. porumb boabe la hectar. Sîntem pe deplin conştienţi că în anul în care am păşit va trebui să depunem noi eforturi, să dovedim în­sufleţirea cu care am primit Hotărî­­rile recentei plenare a C.C. al P.M.R. Ne-am propus, printre altele, să mă­rim numărul de hantri ce-i vom a­­vea de executat pe 1957 cu încă 1000, astfel să lucrăm 24.900 hantri. In privinţa mecanizării lucrărilor agri­cole în unităţile agricole socialiste, vom ajuta la mecanizarea alimentării cu apă a parcului zootehnic la gos­podăria colectivă din Broşteni şi vom insămînţa porumbul în pătrat cu noile semănători mecanice ,îndeplinirea conştiincioasă a sar­cinilor ce ne stau în faţă, sprijinirea şi pe mai departe a lărgirii și conso­lidării sectorului socialist al agricul­turii, acesta este cuvîntul nostru, răs­punsul nostru la măsurile pe care partidul le-a luat pentru creșterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Oamenii muncii de la „Electroteh­nica“ obişnuiesc si discute în grupuri sau pe secţii des­pre fiecare eveni­ment important pe­trecut în viaţa ţâ­rii noastre. Aşa i-am întâlnit luni la prinz. Un grup de strungari discu­ta, în jurul mesei, după terminarea lucrului. După ce s-a citit Raportul prezentat de tova­răşul Gh. Gheorghiu- Dej la plenara C.C. al P.M.R., fiecare mi-a spus părerea comentînd unele pasaje ale Raportu­lui prin prizma ce­lor ce s-au făcut în fabrică şi a celor ce mai trebuie să se facă in viitor. Giuran Anastasie a vorbit despre im­portanţa introduce­rii tehnicii noi în producţie. El s-a referit întîi la în­semnătatea deose­bită a Raportului Şi a amintit apoi celor din jur sem­nificaţia pasajului: „_________ , Gheorghiu-Dej spune : „...dezvoltarea producţiei şi a productivităţii muncii poate fi obţinută în primul rînd prin mai buna folosire a utilajului de pro­ducţie existent, prin modernizarea unor întreprinderi, şi prin dotarea lor cu maşini şi tehnică nouă perfecţio­nată...“ Pe această linie, la noi în fabrică — a spus tov. Giuran — s-au adus în ultimul timp maşini noi care au în­locuit pe cele uzate, cu randament re­dus. In anul 1957 vom aduce şi alte maşini moderne pentru a putea lucra cu o capacitate mai mare de produc­ţie. Dacă fiecare dintre noi se va stră­dui ca pe lingă aceste maşini moder­ne să folosească şi metodele cele mai avansate de muncă, sunt sigur că vom putea spori şi mai mult calitatea şi cantitatea produselor noastre”. Un alt strungar, pe nume Paul Ma­rin, ale cărui realizări nu odată au fost trecute pe panoul de onoare, a spus celor de faţă : „Niciodată între vorbele şi faptele partidului nu a fost vreo diferenţă. Dacă judecăm bine, ne dăm seama că noi ca strungari am a­­juns treptat să primim un salariu de peste 1200 lei. îmbunătăţirea condiţii­lor noastre de muncă şi de trai sunt obiective principale ale politicii sta­tului nostru democrat-popular. Cu pri­lejul recentei plenare a C.C. al P.M.R., Comitetul Central a studiat mai de­parte problema sporirii ciştigurilor tu­turor categoriilor de muncitori pe ca­lea îmbunătăţirii sistemului actual de salarizare şi normare”. La acea discuţie a strungarilor au mai luat cuvîntul şi alţi tovarăşi. Fie­care a vorbit din inimă cu însufleţire şi dragoste despre grija permanentă a­­ partidului pentru îmbunătăţirea traiu­lui celor ce muncesc. Au rostit cuvin­te sincere şi convingătoare. Tot aşa , precum a vorbit în încheierea acestei­ adunări şi strungarul Dumitru Ionescu. * „Să arătăm partidului şi în noul an,­ că poate avea multă nădejde în noi.* Vă doresc la toţi sănătate şi mult sport în muncă pentru a răspunde partidu-i lui cu fapte frumoase, aşa pr­e­cum vrem să ne vedem ţara mîndră şi bo­­­­gată". 1 A. SANDULESCU „Partidul poate avea nădejde in noi” — Strungarii de la „Electrotehnica” işi spun cuvintiri — Inginer MIRCEA CRAINEANU de la S.M.T. Urziceni Voi lupta pentru recolte mari, voi vinde statului surplusul meu de produse N­u este pentru primă dată cînd mă bucur, alături de toţi ţă­ranii din comuna noastră, de măsurile luate de partid pentru con­tinua îmbunătăţire a nivelului de trai al oamenilor muncii. Difuzorul pe care-l am în casă de nenumărate ori mi-a adus vești bune, îmbucurătoare. Zilele trecute am ascultat cu deose­bit interes despre lucrările plenarei Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român din 27—29 decembrie 1956 și îndeosebi raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej la această plenară. Capitolul care se referă la înlocui­rea sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea achiziţiilor şi contractă­rilor, consider că este bine venit. In ceea ce mă priveşte, întotdeauna mi-am achitat la timp obligaţiile faţă de stat. Pe lîngă aceasta, an de an, am valorificat surplusul meu de pro­duse prin cooperativă, am contractat cu statul pentru cultivarea de legu­me şi zarzavaturi, iar prin I.C.I.L. şi O.R.A.C.A. am vîndut statului pe bază de contract, însemnate cantităţi de lapte şi carne. Vreau să subliniez că în urma acestor vînzări prin achi­ziţii şi contractări am avut numeroa­se avantaje. Puterea economică a gos­podăriei mele a crescut. Noile măsuri luate de partid, au făcut să crească interesul meu pentru valorificarea surplusului de produse vegetale şi animale prin cooperativă şi unităţile comerciale autorizate de stat. Cantităţile de cereale pe care pînă acum le dădeam statului drept cotă, le voi valorifica prin aceste unităţi. Aceasta pentru că sistemul a­­chiziţiilor şi contractărilor oferă mul­te avantaje producătorilor agricoli. Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej vorbeşte printre altele şi despre eforturile pe care trebuie să le depună ţărănimea noastră muncitoare în vederea creş­terii producţiei de cereale la hectar. In fiecare an eu am lucrat cele 3 ha. de teren arabil ţinînd seama de sfa­turile tehnicienilor şi am avut rezul­tate bune. Griul pe care l-am însă­­minţat în toamna anului trecut a fost semănat la vreme şi a intrat în iarnă bine dezvoltat. Pentru culturile de primăvară de asemeni am pregătit terenul şi am ales sămînţa cea mai bună. Sunt convins că aceste măsuri vor contribui din plin la creşterea producţiei de cereale la hectar.­­ FLOREA I. NECULCEA ţăran muncitor din comuna Vidra Ce-şi propune comitetul nostru de întreprindere] C­olectivul nostru de muncă a pri­mit cu vie satisfacţie raportul prezentat de tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej la plenara C.G. al P.M.R., cît şi comunicatul asupra hotărîrilor luate în care se vede din nou grija părintească a partidului faţă de oamenii muncii. In fiecare sector s-au purtat vii discuţii, mai ales pe marginea capitolelor din ra­port referitoare la îmbunătăţirea sis­temului de salarizare şi sporirea cîş­­tigului muncitorilor, etc. In aceste discuţii s-a văzut hotărirea lucrător mai mult şi mai bun.­­ Ne dăm destul de bine seama de­­ importanţa acestor hotărîri ale parti-­ dului. Pentru înfăptuirea lor, nouă,­­ sindicatului ne revine un rol însem-1 nat. In acest scop comitetul de între-­­ prindere îşi propune ca în anul în­ curs să ducă o acţiune susţinută ■ pentru intensificarea întrecerii socia-­ liste care trebuie să cuprindă majori- * tatea muncitorilor noștri. De aseme-­ nea ne propunem să extindem meto-, dele avansate de lucru ! Astfel pînă la 1 februarie vom căuta a să extindem metoda Alexandru Ciut­, chih la zona II din sectorul 2 și* banda 6 din sectorul 6. De aseme-­ nea sunt prevăzute să se reorgani-­ zeze brigăzile de producţie în sectoa-­ rele 2, 4, 6, 8 şi cele auxiliare, iar în sectoarele 5 şi 6 să se înfiinţeze­­ încă 2 brigăzi. La fel vor fi orga- i nizate două schimburi de experienţă­­ între sectoarele 2 şi 4 pe de o parte­­ şi 6—8 pe de altă parte, cît şi două­ convorbiri cu brigăzile care folosesc­ metode înaintate de lucru. Comitetul nostru de întreprindere I este convins că întregul colectiv de­ muncitori, ingineri, tehnicieni şi func-­­ţionari va răspunde cu entuziasm la acţiunile ce le vom întreprinde pen-­ tru traducerea în viaţă a sarcinilor­­ ce ne revin din recenta plenară a­­ partidului, că va intensifica lupta­­ pentru realizarea şi depăşirea sarci-­ nilor de plan, pentru obţinerea unei­­ producţii sporite de bunuri de larg consum. I ANA LUPAN / preşedinta comitetului de între-* prindere al fabricii de confecții * „Gh. Gheorghiu-Dej“ " MAI MULTE COMBINE pentru înflorirea agriculturii Poporul muncitor din ţara noastră a primit cu un interes deosebit lucrările şe­dinţei plenare a Co­mitetului Central al Partidului Muncito­resc Român ce s-au desfăşurat în preajma noului an. Problemele dezbătute, măsurile a­­doptate sunt de o ma­re importanţă în dez­voltarea economică a statului nostru demo­crat-popular, ele do­vedind încă odată a­­dîncimea şi seriozita­tea cu care sînt­ tra­tate de către partid problemele de bază ale construirii socia­lismului în patria noastră. In cadrul lucrărilor un joc important l-au ocupat problemele dezvoltării agricultu­rii şi a schimbului în­tre oraş şi sat. Uzi­­nele „Semănătoarea" sunt astăzi, prin vo­lumul producţiei anu­ale, în fruntea fabri­cilor producătoare de maşini şi utilaj agri­col. Studiind raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la ple­nara C.C. al Partidu­lui Muncitoresc Ro­mân publicat în pagi­nile ziarelor noastre, ne-am dat seama de sarcinile sporite ce revin muncitorilor, in­ginerilor și tehnicie­nilor din uzina noas­tră, în anul care a început. Raportul pre­cizează că va trebui să asigurăm un şi mai mare avînt al a­­griculturii noastre prin înzestrarea ei cu mij­loacele materiale ne­cesare, în primul rînd cu maşini şi utilaj a­­gricol modern. Sarcinile ce revin uzinelor „Semănătoa­rea" în traducerea în viaţă a acestor mă­suri sînt deosebit de mari. De altfel, anul acesta noi vom pro­duce numai combine pentru cereale, întrea­ga capacitate de pro­ducţie a uzinelor „Se­mănătoarea“ fiind profilată numai pe producerea acestor combine, menite să contribuie tocmai la creşterea productivi­tăţii muncii. Este fă­ră îndoială o sarcină simţitor crescută faţă de planurile de pro­ducţie anterioare. Va trebui să dăm o ade­vărată bătălie pentru calitatea acestor com­bine, astfel ca randa­mentul lor pe teren să fie cit mai mare şi, ca urmare, pro­ducţia de cereale­­marfă să crească de la an la an. In obţi­nerea acestor rezul­tate noi ne-am pro­pus ca în noul an să adincim sistemul de mecanizare a turnă­toriei şi să înzestrăm sectorul II cu alte câ­­teva zeci de maşini­­unelte de diferite ti­puri. Vom mări de a­­semenea capacitatea la turnătoria de pre­­cizie şi vom extinde suprafaţa de montaj din uzinele noastre prin construcţii de noi hale. Astfel actuala suprafaţă de montaj va fi sporită cu încă 4.600 m.p. Păşim in noul an cu convingerea fermă că vom traduce în viaţă noul nostru plan de producţie, sprijinind în acest fel politica fermă dusă de parti­dul şi guvernul nos­tru în sprijinul mase­lor largi populare, în sprijinul îmbunătăţirii continue a condiţiilor de viaţă ale poporu­lui nostru muncitor. Ing. ILIE­ DOROBANŢU directorul uzinelor „Semănătoarea“ PORUMBUL — O MARE BOGĂȚIE •i tó r,M rr­i A Gînduri de mulţumire­ lexandria. (De la trimisul nostru). Co­muna Plosca din raio­nul Alexandria trăieşte zile de sărbătoare. Pe uliţa mare s-au adunat şi stau la stat bărbaţii satului purtînd pe umeri şube făcute din pieli­­cele de miel de iscusiţi meş­teşugari, ori sumane de di­mie neagră lungi pînă-n pă­­mînt. Cei mai mulţi au la ei ga­zete din care citesc cu mult interes Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej prezentat la plenara C.C. al P.M.R. De pe feţele tuturora se des­prinde bucuria pentru cele ci­tite în ziar. — Aşa-i taică, zicea ţăra­nul muncitor Grigore Ciucă, partidul are grijă ca toţi oa­menii muncii să trăiască tot mai bine. La muncitori, le măreşte salariile, nouă ne-a desfiinţat cotele. Apoi spon­tan: să ne trăiască partidul că are grijă de noi. Am părăsit grupul de ţă­­rani muncitori unde auzisem cuvintele rostite din inimă de acest harnic ţăran mun­citor gîndindu-mă că el a exprimat în cuvinte simple dragostea mare a ţăranilor muncitori faţă de partid, com­rhblatorul m­im­ului n­etun Devenind colectivist voi răspunde grijii pe care ne-o poartă partidul Intr-o sală a sfatului popular comunal am găsit a­­dunaţi laolaltă colectivişti, întovărăşiţi, ţărani cu gos­podărie individuală şi cîţiva salariaţi de la cooperativă şi sfatul popular. Să tot fi fost vreo 30 de inşi cîţi aveau loc în sală. Andronie Ilie secretarul comitetului comu­nal de partid le citea Rapor­tul tovarăşului Gh. Gheor­­ghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. Cei de faţă parcă sor­beau cuvintele. Tîrziu, cînd au isprăvit de citit au vor­bit ba unul, ba altul spunîn­­du-şi părerea. Nicolae Ciucă preşedintele întovărăşirii a luat primul cuvîntul. — Am ascultat Raportul şi inima mi s-a umplut de bucurie. Drept să vă spun, noi întovărăşiţii sîntem ho­­tărîţi să dezvoltăm şi mai mult întovărăşirea, creindu­­ne un puternic fond de bază prin cumpărarea a 5 prăşi­­tori, boi, cai şi căruţe. Anual întovărăşirea noastră va va­lorifica o însemnată canti­tate de produse prin coope­rativă. Nici nu s-au stins cuvin­tele preşedintelui şi a conti­nuat vorba ţăranul cu gospo­dărie individuală Dumitru Dobu. — Ştim cu toţii că dacă încheiem contracte cu statul, avem de cîştigat. Numai în­ comuna noastră sînt 36 de ţărani muncitori care în­cheind contracte cu statul au reuşit ca pe banii luaţi să-şi cumpere vaci cu lapte. Printre cei de faţă aproa­pe toţi vîrstnici, mai se afla şi un tînăr care să tot fi avut 25 de ani. A intrat în vorbă. — Pentru că doresc să trăiesc la fel de bine ca toţi colectiviştii fac cerere de in­trare în gospodăria colec­tivă. Vreau ca cererea pe care o semnez să constitue răspunsul meu la grija pe care mi-o poartă partidul pentru ridicarea nivelului de trai. Cei din sală l-au privit cu prietenie. II cunosc ca pe unul dintre flăcăii aşezaţi, cu gînduri serioase şi cu dragoste de muncă. De aceea hotărîrea lui a fost primită cu multă bucurie. Contractul nr. 1 va lua locul chitanţei nr. 1 — In comuna noastră — zicea Ilie Andronie — secre­tarul comitetului de partid, ţăranii au înţeles întotdeau­na că achitarea cotelor con­stituia o îndatorire patrio­tică, menită să întărească tot mai mult ţara noastră. De aceea obţinerea chitanţei nr. 1 constituia un lucru de mare cinste. De acum vom lupta pentru încheierea con­tractului nr. 1. Gospodăria noastră colectivă va încheia primul contract pentru un vagon de cereale. Dumitru Chichinete preşe­dintele gospodăriei colective, completă gîndurile lui An­dronie. — Noi colectiviştii avem în gospodăria personală prisos de cereale pe care-l vom valorifica prin cooperativă. Eu personal voi vinde sta­tului 50 de duble de cereale. Ion Sîrbu, Anton Georgescu, Andronie Ilie şi alţi colecti­vişti au luat aceeaşi hotă­­rîre. Agrotehnica la loc de frunte — De cînd am aflat cu­prinsul raportului prezentat de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, zicea Nicolae A. Stăvălache, referent agri­col la sfatul popular, am stat de vorbă cu Alexandri­na Rizea, Deliu Stancu, Tu­dor Pîrvu şi alţii despre apli­carea regulilor agrotehnice. Aceştia mi-au spus că ei vor face acest lucru deoarece vor intra în gospodăria co­lectivă şi în întovărăşire. Alţi ţărani muncitori printre care Ciucă Grigore, Petre Burtea, Nicolae Drăgănescu îmi spu­neau că în anul acesta vor munci aplicînd regulile agro­tehnice avansate. După ce stătu puţin pe gînduri continuă: — Eu socot că în comuna noastră sînt condiţii ca să obţinem în medie peste 3.000 kg. porumb boabe la hectar. De aceea noi tehnicienii agri­coli vom sprijini şi mai mult aplicarea regulilor a­­grotehnice. Cînd s-a terminat aduna­rea acestor ţărani munci­tori din Plosca, cei prezenţi s-au împrăştiat pe la casele lor ducînd cu ei prima bucu­rie a acestui an precum şi hotărîrea de a munci pentru obţinerea unei recolte cît mai bogate, pentru ridicarea ni­velului de trai. Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio şi televiziune de tov. dr. P­E­T­R­U T GROZA, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Dragi cetaţeni, cetăţene şi tovarăşi, iată-ne din nou la capătul unui an de muncă şi de ac- ^ tivitate creatoare. Oamenii muncii de la oraşe, cei ce muncesc ogoarele, inginerii ca şi savanţii sau cei ce în opere de artă dau expresie vieţii noi a poporului nostru, harnic şi înţelept, şi-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia şi ta­lentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Ţara noas­tră, bogată de la natură, s-a îmbogăţit cu noi fabrici şi uzine, sonde şi mine, producătoare de bunuri de care po­porul nostru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viaţa să fie mai îmbelşugată. Pentru aceasta avem toate condiţiile. Marea noastră prietenă Uniunea Sovietică ne-a acor­dat, in urma tratativelor care au avut loc recent la Mos­cova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile prove- I nite din recolta slabă a acestui an cît şi pentru dezvol­tarea unor domenii vitale ale economiei noastre. Ţara noastră liberă şi independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizaţiei Naţiunilor­­ Unite. Alături de celelalte ţări pro­tene ea şi-a făcut cu­noscut cuvîntul său in apărarea nncii şi politicii de cola- I borare între țări, indiferent de­ sistemul lor social.­­ Evenimentele, uneori tragic petrecute In anul care s-a scurs ne arată că maşinaţiunile care primejduiesc pacea n-au încetat. Noi sîntem însă convinşi că datoria noastră este de a lupta cu perseverenţă şi pe viitor, alături de toate for­ţele din lume care se opun războiului, pentru a face ca pacea să triumfe, spre binele tuturor popoarelor. Păşim într-un an nou întăriţi în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Comite­tul Central al Partidului Muncitoresc Român şi de gu­vernul ţării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridi­care continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea iniţiativei şi par­ticipării active a tuturor fiilor patriei noastre la condu­cerea treburilor obşteşti, la construirea socialismului. Alegerile de deputaţi ce vor avea loc în curind sub egida Frontului Democraţiei Populare vor face ca Marea Adunare Naţională să fie expresia concentrării tuturor forţelor progresiste din ţara noastră, pentru realizarea aspiraţiilor celor mai nobile ale poporului nostru. In aceste clipe ale noului an, privind cu încredere viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dumnea­voastră tuturor, dragi cetăţeni şi tovarăşi, precum şi vouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viaţă fericită, tradiţionala urare. La mulţi ani! Adresăm urările noastre de pace şi prosperitate tuturor popoarelor. REPORTAJ la preluarea L­a miezul nopţii, cu câteva clipe inaint, ca Anul nou să preia ştafeta vrem­ii, am pornit un reportaj, pentru a culege aspecte din casele oamenilor, din restau­rante, ca şi de la revelioanele colective organizate de întreprin­deri. La ora aceea, „getaxurile" aveau poate cea mai grea misiune. In toate staţiile, maşinile nu po­poseau nici măcar jumătate de mi­nut. Oamenii se grăbeau să ajungă la timp la petrecere. Cutreierind Bucureştiul, aveam o senzaţie deosebită pe care numai astfel de momente mi-o pot oferi. Oriunde poposeam, priveam în­jur şi vedeam feţe vesele, oa­meni euntind, făcind glume. Numai numai voioşie şi cîntec. Afară, ninsoarea s-a astîmpă­­rat. Era un timp senin, cu toate că gerul ,m­işca” niţeluş. Intr-un singur colţ al Capitalei „situaţia atmosferică" era alta. Fără ca Institutul mete­ologic s-o preves­tească, vremi­i la clubul „Gri­­viţa roşie" era ploioasă. Ploua cu confete ! Şi cei prezenţi în sălile luminoase şi spaţioase stă­teau... în ploaie şi se distrau. Ora 24. Anul­­ cehi şi-a încheiat socotelile. A fost un an bogat în fapte. Anul şi-a făcut apa­riţia. Bătăile­­arme ale orolo­giului l-au anunţe'. — Sinteţi gata '?... Parcă aşa spur m * so­lemne ale orologiului. — Sîntem gata, sie - La. Pofteşte Anule noul... Şi a intrat. Oameni­ l-au înt­âmpinat cu paharele pi ir — La mulţi ani, di ,:î?­­răşti... — se auzeau pes­­­urările. Şi muzica clnta fără întrerup — Dar unde-i Zamfir Nico­­cazangiul 7 — am întrebat. Zamfir este un fruntaş in pr­ductie La complexul „Griviţa ro­şie" şi fiindcă l-am văzut cei puţin timp In urmă la locul de muncă, vroiam să-l văd şi la... locul de petrecere. Oare tot aşa fruntaş este ?... — Păi Zamfir e invitat in altă parte.­. — Unde ? — La revelionul studenţilor In­stitutului Medico-Farmaceutic. Atunci, la drum... Invitaţia făcută cazangiului Zamfir Nicolae e ten­tantă pentru tema reportajului. In holul imens al Institutului — de astă dată împodobit cu podoa­bele specifice nopţii de Anul nou — s-au strîn­s sute de studenţi şi studente. Printre ei am remar­cat prezenţa conferenţiarului uni­versitar Eugen Costa de la ca­tedra de ortopedie stomatologică, ca şi a altor cadre didactice. — Zamfir Nicolae, cazangiul de la „Griviţa roşie", se află printre dumneavoastră ? — m-am inte­resat eu. — Cum să nu, tovarăşe . Pof­tim, e la masa de colo. Şi nu e singur. Intr-adevăr, la masa de colo, Zamfir nu era singur. Erau şi alţi invitaţi. Studenţii se amuzau co­pios de darul­­ tînărului muncitor ceferist de a reda păţanii hazlii. Aci, am avut prilejul să aflu că Asociaţia studenţească a I.MF-­­ului a invitat pe cincizeci de tineri muncitori fruntaşi de la Complexul „Griviţa roşie" pentru a petrece aolaltă venirea Anului nou. Şi viitorii medicinişti s-au­ simţit cit se poate de bine alături de maga­zinerul Vasile Tarţa sau sado­­ioana Staicu, alături de toţi c­ alţi muncitori harnici şi iscu­siţi de la „Griviţa roşie". Programul a fost cât se­­poate de variat. Şi-au dat concursul alături de Vasile Tomazian şi Aida Moga, studenţii cei mai talentaţi. . Voioşia a­­fost însă la apogeu din clipa cînd au început concursul de dans, concertul ghi­citoare de muzică uşoară, prezen­tarea răvaşelor. Premiile erau a­­trăgătoare. Premiul I — un tort, premiul II o sticlă de şampanie, premiul III — vin... Vă daţi seama cită îmbulzeală a fost la ocuparea primelor locuri... Surprizele n-au fost numai aici. In raita prin Bucureşti în noaptea revelionului, pretutindeni am găsit fapte noi. Şi la revelionul orga­nizat la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej”, şi acasă la şofe­rul Horia Iliescu, de la Centrocoop, şi la restaurantul „Macul roşu". De altfel, restaurantele au fost foarte solicitate în acest an. Or­chestrele cele mai cunoscute au prezentat cele mai reuşite melodii ale anului 1956, actorii au susţi­nut momentele vesele şi toastu­rile­­s-au ridicat mereu. Date pentru reportaj am­ găsit peste tot. Dar le-am fi conside­rat incomplete dacă nu făceam şi un popas la Gara de Nord.­­Aci, noaptea Anului nou a fost intim­­pinată cu şuerul obişnuit al loco­motivelor,­­ şuerul ce comunica parcă tuturor, că oamenii de aici, la cumpăna dintre ani, sunt la datorie. Mecanicii şi fochiştii por­neau tin drum lung prin ţară. Şi ce mult s-au bucurat el cînd, peste tot, au văzut la casele oamenilor lumini aprinse — semn că peste tot voia bună era la fee. de cinste... g. ANDREI strfelei timpului ist" Sărbătorirea violonistului prof. Al. Theodorescu Cu prilejul sărbătoririi a 40 de ani de carieră a primului concert-maestru al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, din Capitală prof. Alexandru Theodorescu, artist e­­merit al R.P.R. miercuri seara a avut loc în sala Ateneului R.P.R. un con­cert extraordinar dat de Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, colectiv artistic e­­merit din R.P.R. , Prof- Alexandru Theodorescu a in­terpretat Concertul pentru vioară şi orchestră de Nardini. Vrăjile Armidei, poem pentru vioară şi orchestră de I. Nonna-Ottescu, şi concertul pentru­­vioară şi orchestră de Beethoven. Au dirijat George Georgescu, artist al poporului şi Mircea Basarab. Concertul a fost călduros aplaudat Spectacole prezentate de Ansamblul de Stat de dansuri populare al U.R.S.S. Marţi şi,miercuri seara, Ansamblul de stat de dansuri populare al U.R.S.S. condus de ar­tistul poporului Igor Motu­seev a dat două specta­cole în Sala sporturilor de la Floreasca. Opt mii de persoane au răsplătit cu aplauze îndelungate interpretarea neîntrecuţilor maeştri ai artei popu­lare sovietice. „Partizanii“, „Suita moldovenească“, „Suita ucraineană“ şi celelalte creaţii ale celebrului an­samblu au stîrnit admiraţia miilor de spectatori. O mare manifestare a prieteniei romîno-sovietice a avut loc după ce, în semn de preţuire a po­porului nostru şi a artei sale, membrii ansamblului au interpretat dansurile romîneşti „Brîul“ şi „Muşamaua“. Ansamblul de stat de dansuri popu­lare al U.R.S.S. îşi continuă turneul în ţara noastră printr-o serie de spectacole pe care le va da la Cluj şi Iaşi. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului D1RD1R1 MOHAMED OSMAN, Preşedintele Consiliului Suprem de Stat al Republicii Sudan KHARTUM . Cu prilejul primei aniversări a pro­clamării independenţei Republicii Su­dan, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale şi cele mai sincere urări de­­fericire şi prosperitate pentru poporul sudanez. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, Dr. PETRU GROZA

Next