Steagul Roşu, ianuarie 1957 (Anul 4, nr. 856-880)
1957-01-03 / nr. 856
Pentru un sfat bun... Ion Bălăceanu deschise larg uşa ţi ieşi în pridvor. Uliţa largă, pietruită, mărginită de dantela bulumacilor albi — proaspăt văruiţi— pare matca unei ape care se rostogoleşte nepotolită la vale. E aproape pustie. Numai într-o poartă o femeie legată strîns cu un testemel negru peste frunte, trebăbileşte ceva pe lîngă două garniţe în care ar putea fi lapte. Dincolo de geamurile Străvezii ale ■ferestrelor şi uşilor, se simte pulsînd mişcarea. Peste citeva clipe va pocni o uşă, apoi încă una, şi încă una... Oamenii vor păşi în curte, în uliţă. Îşi vor da bineţe, vorbind cu glas tare, salutîndu-se prietenos şi se vor îndrepta cu paşi repezi spre sediul gospodăriei colective. Ion Bălăceanu îşi ridică cu o mişcare bruscă cojocelul care lunecase, coborî cele cîteva trepte ale pridvorului şi înainte de a ieşi pe poartă îşi mai roti încă odată privirea prin întreaga curte, aşa cum făcuse de mii de ori în viaţa lui. Apoi deschise poarta şi o porni spre reşedinţa raionali. In faţa ochilor i se desfăşurau panoramic dimineaţa şi peisajul în acvafortcnul cîmpului ce suferise întreaga gamă a capriciilor toamnei. Un zîmbet îi înflori în colţul gurii, apoi lunecă neştiut ca o umbră peste întreaga faţă. Ieri seară, în adunarea generală colectiviştii din gospodăria al cărei preşedinte este, hotărîseră să răspundă chemării la întrecerea pentru titlul de „cea mai bogată gospodărie colectivă“. Gospodăria colectivă „1907“ din Corbii Mari, luase fiinţăcu cîţiva ani în urmă. Era mai mică decit altele din raionul lor: 66 de familii şi 204 hectare de pămînt. In plus, după înfiinţare lucrurile nu merseseră tocmai bine. Conducerea aleasă nu se dovedise la înălţimea cerinţelor ridicate de o mare gospodărie şi oamenii descoperind acest fapt se cam lăsau pe tînjeală devenind oarecum indiferenţi faţă de cele ce se întîmplau în colectivă. In urmă cu citeva luni, mai precis cu 3, adunarea generală îl propusese pe el preşedinte. Se speriase la început. I se părea ciudat ca el, care o viaţă întreagă fusese oier, să aibă în mînâ frîneile unei gospodării atît de complexe. II nelinişteau îndeosebi sectoarele zarzavaturi şi viticultură, îa care nu se pricepea deloc. Primul secretar al raionului, tov. Pirnog Petre, îl prinsese de braţ după ce se terminase adunarea şi îl trăsese mai la o parte şi parcă ghicindu-i temerile îi şoptise : — Ei, le-ai superiat ? — E grea munca de preşedinte, tovarăşe prim-secretar. — Ei cine-mi eşti, cine-mi eşti... frăţioare... Ce credeai că-i glumă ? Ai însă un colectiv numeros... şi-apoi te vom ajuta şi noi. De atunci primul secretar II vizita cu regularitate. In cele trei luni care trecuseră de la adunare, făcuseră un grajd nou, un saivan pentru noi, parcelaseră întreaga suprafaţă arabilă, pentru a o cultiva raţional. In campania de toamnă îşi depăşiseră planul cu 20 la Sută, dar de la acestea... şi pînă la întrecerea cu cele mai bune gospodării agricole colective din regiune, lui Bărăceanu i se părea că este o distanţă extraordinară. Ion Bărăceanu avea la ce să gîndească în dimineaţa aceasta şi poate din această cauză se îndrepta aşa de liniștit spre Valea Neajlovului. Ajunsese la marginea covorului verde de grîu, semănat aci. Peste tot, de partea cealaltă, razele soarelui se jucau sprințare în unda argintie a Neajlovului. Bălăceanu îngenunche în capul locului, smulge un smoc de fire de grîu și le cercetează atent. — O da oare 2500 kilograme la hectar, locul acesta? Trebuie să dea.. Altfel nu se poate. Se ridică, îmbrăţişează cu privirea întreaga suprafaţă a celor peste 100 de hectare de grîu şi se îndreaptă din nou spre drum. — Fără îndoială adunarea generală de aseară înseamnă o nouă „cotitură". Ce curs va lua oare viaţa noastră de acum încolo? Şi-au propus să realizeze 200.000 lei beneficii nete şi nu-i lucru uşor. Cum ? In ce iei ? Mijloacele apăreau surprinzător de multe, ieri seară în adunarea generală. — Vom mări numărul oilor.. Să avem 300 de oi... *— Să îngrăşăm porci şi să-i contractăm... — Să semănăm cînepă, nu... — Să vindem struguri — vin... Era uimit de însufleţirea cu care participaseră toţi la discuţii. Problema îmbogăţirii gospodăriei colective devenise o problemă personală a fiecăruia dintre colectivişti. Cînd se ridicase să-şi spună părerea Maria Gheorghe Spîrtu se înroşise pînă in vîrful urechilor, însă îşi susţinuse de convingere propunerile. Ce oameni de aur avem ! Şi iată că o gospodărie mică ca a lor se angrenase într-o mare întrecere. Tocmai pentru acest lucru merge la raion Ion BUblceanu să se sfătuiască cu fovarul Pirnog, să primească un sfat bun. V. PAUNESCU corespondent al ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Titu Desen de F. GRONSKI Veniturile vor creşte cu 397.2oo lei SLOBOZIA (De la corespondentul nostru). Adunarea generală de la gospodăria agricolă colectivă ,,Pionierul“ din comuna Poiana raionul Slobozia, a primit cu însufleţire chemarea la întrecere socialistă lansată de gospodăria colectivă „Gheorghi Dimitrov" din satul Ceacu raioliul Călăraşi, pentru cucerirea titlului de cea mai bogată gospodărie colectivă. In anul trecut, cu toate condiţiile atmosferice neprisltice dezvoltării plantelor, datorită secetei şi grindinii care au bintuit in partea centrală a Bărăganului, membrii gospodăriei colective ,,Pionierul“ au primit la zi-muncă 8,80 kg. cereale (griu, porumb, floarea soarelui şi mazăre). Gospodăria colectivă a obţinut, ca rod al unei intense preocupări, venituri însemnate din cultura plantelor tehnice, din creşterea animalelor şi prin valorificarea pe piaţă a unor mari cantităţi de lapte, ouă, brînză şi păsări. % Numai din cultura bomba fcului a fost obținut act un venit de 134.600 lei, din cultura a 10 ha. orez —■ 131.400 lei, iar din creşterea animalelor — contractate cu organizaţiile de stat şi cooperatiste — 99.784 lei. Venitul anual al gospodăriei pe anul 1956 este de peste 500.000 lei. Numeroşi colectivişti au primit mari cantităţi de cereale pentru munca depusă. Unul dintre aceştia, Alexandru Braşoveanu, care cu trei braţe de muncă a realizat 853 zile-muncă, a primit 5.971 kg. griu şi porumb, 1.535 kg. floarea soarelui, porumb şi fasole, 6.382 kg. diverse legume şi zarzavaturi şi peste 3.000 lei numerar. Asemenea sunt şi alţi colectivişti ca Dumitru Mihalache, Mihail Dşiescu şi alţii. Adunarea generală a gospodăriei colective ,,Pionierul“ stabileşte astfel că in planul de producţie pe anul 1957 se vor înscrie următoarele producţii propusa a fi realizate: 2000 kg grîu la hectar; 3800 kg porumb boabe la hectar. JOI 3 IANUARIE 1957 Programul . 5.00 Calendarul zilei. 5.05 Cîntece. 5.30 Buletin de ştiri. 5.35 Muzică pentru fanfară. 5.45 Lecţia de gimnastică. 6.55 Sfatul medicului. 6.00 Jocuri populare. 6.15 Emisiune agrară. 6.25 Muzică uşoară. 6.30 Sfaturi pentru bibliofili. 6.35 Muzică uşoară. 7.00 Buletin de ştiri. 7.10 De la o melodie la alta. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.35 Concert de dimineaţă. 8.00 Atenţie la start, copii. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 8.00 Program din lucrările lui Balakirev. 9.30 „De la strămoşi pentru nepoţi". 10.00 Muzică de cameră. 10.40 Muzică uşoară. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Program din lucrările compozitorului constantin Nottara. 11.45 Radio- Prichindel. 12.00 Muzică populară. 12.30 La microfon Rodica. 12.35 Cîntă Corul Filarmonicii de Stat „George Enescu“. 13.00 Buletin de Ştiri. 13.05 Anunţuri şi muzică. 13.10 Muzică simfonică. 14.00 Muzică din operete. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Concert de estradă. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Concert de estradă. 15.30 Din cele mai cerute melodii de muzică populară. 15.55 Din viaţa de concert a Capitalei. 16.15 Alegeri în S.U.A. de George Macovescu. 16.45 Cîntă Dorel Livianu. 17.00 Buletin de ştiri. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Muzică uşoară. 17.30 „Colegi de şcoală“. 18.00 Din dansurile popoarelor. 18.15 Vorbeşte Moscova ! 18.45 Cîntece de Laurenţiu Profeta. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Jurnalul satelor. 19.45 „Compozitorul săptăminii“ : Karl Maria Weber, Opera „Freischütz“. In pauză: Cronică de artă. 22.00 Buletin de ştiri. 22.30 Melodii populare. 23.00 Concert de noapte. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. Programul II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 „Prietenii cîntecului“. 14.33 Muzică populară. 15.00 Anunţuri şi muzică. 15.15 Concert de muzică din opere. 16.00 Buletin de ştiri. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Muzică populară. 16.50 Concertul nr. 29 în Fa major pentru orchestră de TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. — orele 19,30: Lalimé;lean;trul, Municipal — orele 19,30 : Răzvani Şi Vidra; (sala Sf. Sava) — orele 16: Cocoşelul neascultător; — orele 19,30 : 11 Nu se ştie niciodată ; Teatrul Naţio- Iinal „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) — orele 19 : Regele Lear (sala Studio) — orele 15 ; Cupa răsturnată — dpi? ,cl 19,30 ; Căsătoria silită şi Doctor fără voie; Teatrul de Stat de Operetă — Şi orele 19,30 ; Plutaşul de pe Bistriţa; Teatrul Tineretului — orele 10 : David t. Copperfield (spectacol cedat) — orele 18 : Hoţii; Teatrul Armatei (sala din 1l 13 septembrie) — orele 19,30 : Cei trei muşchetari; (sala din Magheru) — orele 19,30 : Despot Vodă ; Teatrul „C. f± Nottara“ (sala Libertatea) — orele 19,30: Vrăjitoarele din Salem; O.S.T.A. (sala î. Dalie») — orele 21 : Muzica e viaţa •' mea; Teatrul Muncitoresc C.F.R. — .. orele 19,30 premieră : Domnişoara Nas- vassia; Teatrul Ţăndărică — orele 10 : Pomul de iarnă și Gîscănelul; Teatrul _ Evreesc de Stat — orele 20 : Benia- Ir min al IlI-lea; Teatrul Satiric Muzi- P cal „C. Tănase“ (Calea Victoriei nr. 1y 33—35) — orele 20 : Un băiat iubeşte o „ JntX • ,11 «Ia' Cin*. nvela\rt *7(t « O V CINEMATOGRAFE : Republica, Elena Pavel, 1 Mai, Libertăţii : îndrăgostiţii; Magheru, Arta, Gh. Coşbuc : Tata, mama, nevasta... şi eu;Alecsandri, Bucureştii Moartea unui ciclist; înfrăţirea intre popoare: Drumuri şi destine; I. C. Frimu : Cînd vine furtuna ; Munca, Ilie pintilie, Olga Bande : Prietene de noapte ; Maxim Gorki : Un program special pentru copii şi tineret; Timpuri Noi : Valea Alazani, Uriaşi miei şi uriaşi mari, Făptură divină; Lumina, Al. Popov, Moşilor, Nicolae Bălcescu : Primele bucurii; Central, Doina : Artistă cu orice preţ ; Victoria, Al. Sahia, 23 August : Dreptul de a te naşte, completare ; Lacul roşu; Tineretului: Iartă-mă ; Gheorghe Boja: Muntele bătut de vint; Griviţa : Bigamul; Vasile Roaită : Hoţi de copii; Cultural : Vagabondul seria II-a; Unirea : Romanţă berlineză; C. David: Voiniţa ; Tudor Vladimirescu : Bulevardul principal ; Mioriţa : Unde nu zboară vulturii ; Donca Simo : Dansează mică doamnă; Popular : S-a întîmplat pe stradă ; Mihail Eminescu: Vagabondul seria I; Volga: Asasinatul din str. Dante; I Mai, Aurel Vlaicu : Aida. 1800 kg floarea-soarelui la hectar i 30000 kg sfeclă la hectar / i fi 750 kg bumi Alert hectar I 6000 kg orez la hectar/ Vor fi obţinute recolte sporite la legume şi furaje în interesul dezvoltării sectorului zootehnic al colectivei. Totalul veniturilor băteşti din anul 1957 se va ridica la 897.200 lei. Aceste fonduri vor fi realizate astfel: 174.000 lei din valorificarea unei părţi din recoltă; 493.500 lei din predarea recoltei de bumbac, sfeclă de zahăr şi orez; 153.000 lei din valorificarea rapiţei, ricinului şi a seminţei de iarbă de Sudan ; 40.000 lei din valorificarea pe piaţă liberă şi prin cooperaţie a unor legume : 36.700 lei proveniţi din valorificarea laptelui, ouălor, mierei şi a unei cantităţi de carne de miei şi minzat care se va valorifica prin ORADA. Consolidarea şi mai departe economico,organizatorică a gospodăriei colective „Pionierul” pe anul 1957 va crea posibilitatea să se repartizeze colectiviştilor, după achitarea obligaţiilor către stat şi reţinerea fondurilor statutare, peste 17 kg cereale la zi-muncă şi in medie 6 lei, plus alte diverse produse. Colectiviştii au insistat in discuţiile lor ca eforturile principale să fie îndreptate în direcţia dezvoltării gospodăriei colective pe calea creării a cit mai multor ramuri anexe şi a sporirii veniturilor, prin valorificarea a cît mai multor produse prin organizaţiile de stat şi cooperatiste. H. URSU corespondentul ziarului „Steagul roşu" pentru raionul Slobozia Haendel. 17.15 Curs de limba rusă. 17.35 Cîntece de dragoste. 18.00 Buletin de ştiri 18.10 Andante pentru flaut şi pian de Tudor Jarda. 18.15 Evocări literare. 18.45 Anuţuri şi muzică. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Cîntă soprana Virginia Leu. 19.45 Muzică. 19.55 „Noapte bună, copii“. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Muzică corală. 20.10 Ritmurile timpului. Emisiune realizată de Maria Mihăilescu. 20.30 Muzică populară. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Muzică uşoară. 21.30 Montaj literar-muzical. 22.00 Pagini din muzica contemporană. 23.00 Buletin de ştiri. 23.15—24.00 Concert simfonic. Opritor Dumitru din Bucureşti, bd. Dinicu Golescu 38, ne înntreabă: dacă soţia mea a născut la 5.XI.1956, de la ce dată ni se plăteşte alocaţia de stat pentru acest copil? RĂSPUNS: Alocaţia de stat în acest caz urmează să vi se acorde, după acelaşi criteriu după care se acorda compensaţia bănească pentru copilul nou născut, adică de la 1 al lunii următoare. In cazul dv. de la 1 decembrie 1956, C. Mrejeriu, din Bucureşti str. Gh. Agiu nr. 32 ne întreabă: dacă locuiesc in Bucureşti şi prestez serviciul în mediul rural, primesc alocaţia de stat pentru cei doi copii sub 14 ani? RĂSPUNS : In acest caz vă încadraţi în prevederile art. 4 din Decretul privitor la alocaţia de stat pentru acei care deşi nu au beneficiat de compensaţia bănească pentru copii, pe baza H.C.M. 2697/54, au totuşi dreptul la o alocaţie de stat de 50 lei pentru fiecare copil sub 14 ani. Acelaşi răspuns pentru Cociorbă Constantin din comuna Cocioc —Periş, raionul Snagoru. Eftimie Istrate din Călăraşi str. 6 Martie nr. 50 ne întreabă: cunt se calculează ajutorul de boală pentru cooperatorii care lucrează în acord? RĂSPUNS : Conform regulamentului privind Asigurările reciproce din Cooperaţia Meşteşugărească art. 33 Punctul b remuneraţia medie zilnică brutto pe baza căreia se calculează ajutoarele băneşti pentru cooperatorii plătiţi în acord se obţine astfel : se ia cîştigul brut din ultimele 3 luni lucrate şi se împarte la totalul zilelor lucrate Î11 această perioadă. MANDACHE VASILICA din Slobozia str. Matei Basarab nr. 163 ne întreabă: ce prevede H.C.M. 1478/952 cu privire la concediul de odihnă acordat dactilografelor? RĂSPUNS: Conform acestei H.C.M. dactilografele care lucrează permanent 8 ore pe zi la mașina de scris au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar de 6 zile lucrătoare, adică 12 zile plus 6 în total 18 zile lucrătoare. Tane Iordan din București ne întreabă, după cît timp am drept la concediu dacă m-am reîncadrat la întreprindere după satisfacerea stagiului militar. RĂSPUNS: Salariatul reîncadrat în cîmpul muncii după satisfacerea stagiului militar beneficiază de concediul legal de odihnă după prestarea neîntreruptă a muncii la unitatea respectivă timp de 11 luni de zile. Amarandei Dumitru din București str. Griului nr. 11 ne întreabă cum îşi poate împărţi ura părinte avutul copiilor şi dacă unul sau altul din copii poate fi înlăturat de la această împărţeală? RĂSPUNS : Conform art. 794 — 795 — 797 şi 798 din Codul Civil tatăl, mama şi ceilalţi ascendenţi pot face împărţeala bunurilor între copil şi ceilalţi descendenţi (nepoţi, strănepoţi) etc. Această împărţeală se poate face prin acte între vii adică împărţind averea în timpul vieţii sau prin testament. împărţeala prin care unul sau altul din copii a fost nedreptăţit sau înlăturat se poate ataca în justiţie — deoarece toţi copiii au drepturi egale în acest sens. In cazul testamentului, este nulă împărţeala în care nu s-au cuprins toţi copiii în viaţă la deschiderea moştenirii sau urmaşii copilului decedat. Acelaşi răspuns pentru Popescu Elena din Bucureşti str. Clinciu 17, cu menţiunea că în cazul dvs. neexistînd testament la moartea tatălui şi rămînind în viaţă mama şi 6 copii, mama moşteneşte în total 3/4 din bunurile dobîndite în timpul căsătoriei iar toţi copiii 1/4. DE LA LOTO CENTRAL La tragerea LOTO CENTRAL din seara zilei de luni 31 decembrie 1956 au fost extrase din urnă următoarele 1 9 numere: 17 72 74 18 56 78 88 10 89 La a doua extragere din urnă, pentru premii în obiecte, au ieşit următoarele 5 numere: 44 5 51 11 80 Fondul general de premii pe ţară este de lei 5.482.050. Se reamintește că biletele câștigătoare trebuiesc depuse spre validare, cel mai tîrziu pînă vineri 4 ianuarie 1957 orele 13. Mama şi fiica decorate în aceeaşi zi T Hm vttzut turna linsă alta prl-JL* mindu-şi cu aceeaşi emoţie distincţiile, mâna şi fiica, profesorul şi elevul. înalte amtndouă, mama o femeie, care a păstrat tu mersul şi purtarea sa distincţia şi prestanţa unei profesoare de dans, fiica gingaşă, (aşa Împlinise 20 de ani) subţirică şi bălaie, O autentică „Rodică“ erijată de poeţi. Intre ele s Unii de ani diferenţa şi totuşi amîndouă simt Îndrăgostite de dansul popular romînesc. Plasiunea cea mare a profesoarei Amelia Săuţeanu a intrat m «iusele Olgai, fiica ei, odată cu îusotirea primelor noţiuni despre viaţa, în acelaşi timp cu descifrarea primelor lecţii din abecedar sau cu deslegarea primelor probleme de aritmetică. Olga a dansat pentru prima oară şcolăriţă fiind, cu cravata roşie de pionier, legată peste frumoasa fie, brodată cu fir de aur, şi poate atunci nu şi-a dat seama că aceasta va fi calea pe care o va urma în viaţă, că va deveni o slujitoare a dansului popular. Dacă ne siudim în la anii îndelungaţi ne care mama profesoară, Aurelia Săuţeanu şi i-a închinat valorificării folclorului, la munca pe care ea a dus-o printre tinerii elevi, pentru ca aceştia să îndrăgească arta noastră populară, dansurile iuţi şi sprintene, sau deomoale care exprimtă sentimentele, dorinţele şi năzuinţele poporului, nu trebuie să ne mire deloc că fiica ei, tinara Olga i-a urmat drumul pe care a mers şi dînsa. Cită diferenţă însă! Mulţi şi îndelungaţi ani a muncit profesoara de educaţie fizică Aurelia Săuţeanu, organizînd cu şcolarii echipe de dansuri, dînd serbări reuşite şi neavînd altă satisfacţie decît aceea că elevii o îndrăgeau, că era capabilă să facă pe eopii să înţeleagă frumuseţea dansului popular. Satisfacţii de alt gen nu a avut. Prima răsplată pentru munca ei minunată a primit-o în anii noştri noi. După o reuşită serbare cu echipa de dansuri romîneşti a fostului liceu Aurel Vlaicu, în anul 1947, profesoarei Aurelia Săuţeanu i s-a acordat gradaţia de merit, ceea ce pentru un profesor de educaţie fizică fusese pînă atunci un lucru aproape nemaiauzit. Această echipă de elevi a constituit mai tîrziu ■ embrionul din care s-a dezvoltat formaţia de dansuri a Ansamblului artistic U.T.M. Aurelia Săuţeanu putea acum să-şi desfăşoare din plin munca sa de profesoară de dans popular. , In această formaţie de dansuri a intrat şi pioniera Olga Săuţeanu. Micuţă şi slăbuţă dansa cu foc nedorind să fie mai prejos decât colegii ei mai mari. Acasă, după ce-şi termina lecţiile pentru şcoală, exersa cu mămica ei. Şi anii au trecut. Olga a terminat şcoala dar a rămas membră credincioasă a Ansamblului U.T.M., unde a dansat pentru prima oară, unde a cunoscut primele emoţii ale artistului amator. împreună cu mama ei a hotărît să se dedice şi ea dansului popular, să continue tradiţia familiei, aşa că învaţă cu maestra Floria Capsali. Cum v-am spus la începutul materialului nostru le-am văzut pe amîndouă, pe mamă şi pe fiică primindu-şi distincţiile. Cînd? Cu ce ocazie? La a zecea aniversare a Ansamblului artistic U.T.M. cînd cei mai vechi membri ai lui au fost decoraţi. Mai intim i s-a înmînat tovarăşei Aurelia Săuţeanu Ordinul Muncii clasa II şi apoi imediat reprezentantul Prezidiului Marii Adunări Naţionale i-a strîns mina şi Olgăi Săuţeanu, care la 20 de ani a primit Medalia Muncii. Mama şi fiica decorate în aceeaşi zi ! Ce poate fi mai frumos, ce mulţumire şî mîndrie pentru o mamă, care îşi vede astfel încununată munca de o viaţă întreagă şi nu numai atît, dar o vede Şi continuată pe viitor ! FELICIA NANU încheie contracte pentru a cultiva sfecla de zahăr CĂLĂRAŞI (De la corespondentul nostru). Dacă, cu cîţiva ani în urmă în raionul Călăraşi nu se cultiva sfecla de zahăr, acum cultivarea acestei plante a luat o mare amploare. In această perioadă tot mai multe gospodării colective, întovărăşiri agricole şi ţărani muncitori cu gospodării individuale, încheie contracte pentru a cultiva sfeclă de zahăr. De pildă, membrii gospodăriilor colective „Gheorghe Dimitrov“, „Filimon Sirbu“, „1 Mai“ din comuna Cuza Vodă au contractat pentru a cultiva în anul acesta cîte 20 hectare cu sfeclă de zahăr, iar colectiviştii din Modeiu au contractat pentru 30 hectare. De asemeni şi cele cinci întovărăşiri agricole din comuna Roseţi, ,au contractat o suprafaţă de 25 hectare pentru a fi cultivată cu sfeclă de zahăr. Mari suprafeţe, pentru a cultiva sfeclă de zahăr înanul acesta, au contractatşi ţăranii muncitori din comunele Radu,Negru, Rasa, Vlad Ţepeş, Roseţi, Dichiseni, Modeiu, Ciocăneşti şi altele. Pină mai zilele trecute gospodăriile colective, întovărăşirile agricole şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din cuprinsul raionului Călărași au încheiat contracte cu întreprinderea „Popa Șapcă“ pentru a cultiva 540 hectare sfeclă de zahăr, încheierea de contracte pentru cultivarea sfeclei de zahăr continuă. COOP. DE PROD. MEŞTEŞUGĂREASCA „MENGHINA“ Sediul Central Bucureşti Sos. Ştefan cel Mare nr. 230 Telefon 2.17.77 si 2.15.62 PRODUCE: utilaj şi mică mecanizare alimentare şi igienă. Maşini industriale de spălat ruife, centrifuge petitru stors rufe, maşini de rablat fondante, maşini de bătut frişcă, maşini de spălat vase, maşini de curăţat cartofi, maşini de tocat zarzavat, aparate de distilat, cazane de aramă şi din fier diferite dimensiuni cu simplu şi dublu fund, şarete, căruţe, camioane, sănii şi săniuţe, construcţii metalice şi obiecte de artă, lăcă- tuşerie, dulii, degerare, capace C.I.F. şi articole de larg consum, demenţi filtranţi de motorină trac- toare, K.D. 35 şi S.80, maxima pentru motoare Diesel. Intr-o dimineaţă, cei doi eroi ai intimplării de faţă s-au prezentat şefului Biroului oficial de voiaj din Piaţa Republicii : — Ne trebuie cite un tichet pentru vagonul de dormit ataşat la acceleratul 401 care pleacă din Bucureşti luni la ora 16! — Nu mai avem ! Amăriţi, vizitatorii au dat să plece. — Ar mai fi 0 soluţie! i-a oprit şeful. Telefonaţi la 3:45 651 — Acolo ce mai e ? —Agenţia noastră nr. 3. — Să mergem acolo ! — Nu. Daţi un telefon. Aveţi telefon public imediat alături, un hol. Ce să facă oamenii ? Au telefonat. A răspuns o voce destul de politicoasă: — Un moment, să vedemi... Da, avem !... Numele dv. ? ... Unde lucraţi ?... Telefonul dv. ? Adresa instituţiei ? .. Cum se face plata: prin virament sau in numerar ?... E in regulă: luni dimineaţa veţi primi biletele la locul dv. de muncă! Prea era frumos ca să fie adevărat ! Cei doi eroi, neîncrezători, au venit din nou în faţa şefului Biroului de voiaj, să-l întrebe dacă au serioasă promisiunea ce li s-a făcut. N-au apucat să scoată o vorbă, pentru că tocmai intrase, dintr-o cameră alăturată, un slujbaş cu un caiet in mină şi s-a adresat şefului: — Notează ultimele comenzi: Gr. I. şi.., de la Ministerul... — Păi ăştia sintem noi! au strigat cei doi eroi. De unde ne cunoaşteţi ? Cine v-a spus că avem nevoie de bilete ? Pasă-mi-țte, Agenţia nr. 3 era chiar in camera alăturată. Poartă, oficial, numele de „Bilete de călătorie la domiciliu". — Acum, că tot sîntem aici şi ne-aţi notat, daţi-ne biletele! — Asta nu se poate! Regulamentul prevede să le trimitem la domiciliu! De ce să vă mai detartjaţi ? Un maraton puţin OBIŞNUIT — Nu insistaţi ! Luni dimineaţa primiţi biletele ! ... A venit şi luni. S-a făcut ora 10, 11... Cei doi eroi au telefonat la Biroul de voiaj: ~ Cînd primim biletele? Trenul pleacă la ora 16 ! — Pină la ora 12, agentul nostru e la dv ! A trecut ora 12, a trecut fi ora 13 și 14. La 14,30, cei doi au plecat acasă să ia masa, să-și ia valizele, să se pregătească de drum. De-acasă au telefonat mereu la birou, să afle dacă au venit biletele. La ora 15,10 a venit la birou agentul cu biletele. Atunci a început un adevărat maraton: cei doi au luat repede tramvaiul spre gară. O funcţionară a instituţiei s-a postat, în drum, la o staţie, să aştepte trecerea colegilor ei şi să le dea biletele. Dar tramvaiul era aglomerat şi biletele n-au putut fi predate. Funcţionar a luat autobuzul, a prins din urmă tramvaiul, a sărit pe scara vagonului de clasa a ll-a şi după 2—3 staţii a reuşit să intre in vagonul de clasa I-a unde cu chiu cu val a putut să predea biletele. Este adevărat că cei doi eroi alergînd cu disperare, au prins acceleratul , exact in momentul cină ieşea de pe peron. Dar n-ar mai vrea să treacă prin emoţia prin care au trecut !Nici ei şi nici alţii care aşteaptă bilete la domiciliul M. MIRCU C&rfi apăruse In „Editura Tineretului .VIATA LUI ŞTEFAN CEL MARE« de M. SADOVEANU (Col. „Oameni de seamă")' Cartea oglindeşte epoca domniei Iul Ştefan cel Mare — epocă ce a cunoscut numeroase frămîntări, dar şi bucuria biruinţelor împotriva acelora care rîvneau la bogăţiile ţării. Gu desăvîrşita-i măestrie, M. Sadoveanu evocă figura cunoscutului voevod — mare strateg care, animat de o puternică dragoste de ţară, a ştiut să conducă cu dreptate şi să se facă iubit de popor învingîrrd ■ decenii de-a rindul pe hrăpăreţii cotropitori, tătari, turci sau Ieşi. . In carte este redată expresa' vitejia poporului, care luptă pînă la ultima suflare pentru a-și apăra glia strămoșească. „RACINE“ de Elena Viana Intr-o frumoasă formă literari, autoarea povesteste viata celebrului scriitor clasic francez, îrhiadrînd^uîrj epoca strălucitoare, dar plină dd'iftrtt. tradictii sociale, a lui Ludbvît al XIV-lea. Tragediile lui Racine, analizate paralel cu întîmplările agitatei sale vieţi, ne apar — în interpretarea Elenei Vianu — ca un răspuns la marile frămîntări ale vremii sale, ca o oglindire a experienţelor sale personale, a evoluţiei nu numai a scriitorului, dar şi a omului, înzestrat cu un număr de note explicative, cu citate din opera lui Racine, cu bogate referiri la literatura vremii privitoare la Racine, cartea oferă o lecturădeosebit de irif structivă pentru tineret. Reviste A apărut recent în Editura Medicală, numărul 3 al revistei Societăţii Ştiinţelor Medicale, „Oftalmologia". Revista publică în acest număr numeroase articole şi studii ştiinţifice semnate de cunoscuţi cercetători, profesori şi doctori. Din sumarul revistei spicuim referatele semnate, de doctor E. Raţiu cu privire la izotonii radioactivi în oftalmologie şi despre toxoplasmozele oculare de Dr. P. Stănescu şi Dr. I. Gherman.