Steagul Roşu, ianuarie 1957 (Anul 4, nr. 856-880)

1957-01-03 / nr. 856

Pentru un sfat bun... Ion Bălăceanu deschise larg uşa ţi ieşi în pridvor. Uliţa largă, pie­truită, mărginită de dantela buluma­­cilor albi — proaspăt văruiţi­­— pare matca unei ape care se rostogoleşte nepotolită la vale. E aproape pustie. Numai într-o poartă o femeie legată strîns cu un testemel negru peste frunte, trebăbileşte ceva pe lîngă două garniţe în care ar putea fi lap­te. Dincolo de geamurile Străvezii ale ■ferestrelor şi uşilor, se simte pu­lsînd­ mişcarea. Peste citeva clipe va pocni o uşă, apoi încă una, şi încă una... Oamenii vor păşi în curte, în uliţă. Îşi vor da bineţe, vorbind cu glas tare, salutîndu-se prietenos şi se vor îndrepta cu paşi repezi spre sediul gospodăriei colective. Ion Bălăceanu îşi ridică cu o miş­care bruscă cojocelul care lunecase, coborî cele cîteva trepte ale pridvo­rului şi înainte de a ieşi pe poartă îşi mai roti încă odată privirea prin întreaga curte, aşa cum făcuse de mii de ori în viaţa lui. Apoi deschise poarta şi o porni spre reşedinţa raio­nali. In faţa ochilor i se desfăşurau pano­ramic dimineaţa şi peisajul în acva­­fortc­nul cîmpului ce suferise întreaga gamă a capriciilor toamnei. Un zîm­­bet îi înflori în colţul gurii, apoi lu­necă neştiut ca o umbră peste în­treaga faţă. Ieri seară, în adunarea generală colectiviştii din gospodăria al cărei preşedinte este, hotărîseră să răspundă chemării la întrecerea pentru titlul de „cea mai bogată gos­podărie colectivă“. Gospodăria colectivă „1907“ din Corbii Mari, luase fiinţă­­cu cîţiva ani în urmă. Era mai mică decit al­tele din raionul lor: 66 de familii şi 204 hectare de pămînt. In plus, după înfiinţare lucrurile nu merseseră toc­mai bine. Conducerea aleasă nu se dovedise la înălţimea cerinţelor ridi­cate de o mare gospodărie şi oame­nii descoperind acest fapt se cam lăsau pe tînjeală devenind oarecum indiferenţi faţă de cele ce se întîm­­plau în colectivă. In urmă cu citeva luni, mai precis cu 3, adunarea generală îl propuse­se pe el preşedinte. Se speriase la început. I se părea ciudat ca el, care o viaţă întreagă fusese oier, să aibă în mînâ frîneile unei gospodării atît de complexe. II nelinişteau îndeosebi sectoarele zarzavaturi şi viticultură, îa care nu se pricepea deloc. Primul secretar al raionului, tov. Pirnog Pe­tre, îl prinsese de braţ după ce se terminase adunarea şi îl trăsese mai la o parte şi parcă ghicindu-i teme­rile îi şoptise : — Ei, le-ai superiat ? — E grea munca de preşedinte, to­varăşe prim-secretar. — Ei cine-mi eşti, cine-mi eşti... frăţioare... Ce credeai că-i glumă ? Ai însă un colectiv numeros... şi-apoi te vom ajuta şi noi. De atunci primul secretar II vizita cu regularitate. In cele trei luni care trecuseră de la adunare, făcuseră un grajd nou, un saivan pentru n­oi, parcelaseră în­treaga suprafaţă arabilă, pentru a o cultiva raţional. In campania de toamnă îşi depăşiseră planul cu 20 la Sută, dar de la acestea... şi pînă la întrecerea cu cele mai bune gos­podării agricole colective din re­giune, lui Bărăceanu i se părea că este o distanţă extraordinară. Ion Bărăceanu avea la ce să gîn­­dească în dimineaţa aceasta şi poate din această cauză se îndrepta aşa de liniștit spre Valea Neajlovului. Ajun­­sese la marginea covorului verde de grîu, semănat aci. Peste tot, de par­tea cealaltă, razele soarelui se jucau sprințare în unda argintie a Neajlo­vului. Bălăceanu îngenunche în ca­pul locului, smulge un smoc de fire de grîu și le cercetează atent. — O da oare 2500 kilograme la hectar, locul acesta? Trebuie să dea.. Altfel nu se poate. Se ridică, îmbrăţişează cu privirea întreaga suprafaţă a celor peste 100 de hectare de grîu şi se îndreaptă din nou spre drum. — Fără îndoială adunarea gene­rală de aseară înseamnă o nouă „co­titură". Ce curs va lua oare viaţa noastră de acum încolo? Şi-au pro­pus să realizeze 200.000 lei beneficii nete şi nu-i lucru uşor. Cum ? In ce iei ? Mijloacele apăreau surprinză­tor de multe, ieri seară în adunarea generală. — Vom mări numărul oilor.. Să avem 300 de oi... *— Să îngrăşăm porci şi să-i con­tractăm... — Să semănăm cînepă, nu... — Să vindem struguri — vin... Era uimit de însufleţirea cu care participaseră toţi la discuţii. Proble­­ma îmbogăţirii gospodăriei colective devenise o problemă personală a fie­căruia dintre colectivişti. Cînd se ri­dicase să-şi spună părerea Maria Gheorghe Spîrtu se înroşise pînă in vîrful urechilor, însă îşi susţinuse d­e convingere propunerile. Ce oameni de aur avem ! Şi iată că o gospodărie mică ca a lor se angrenase într-o mare în­trecere. Tocmai pentru acest lucru merge la raion Ion BUblceanu să se sfătu­iască cu fovarul Pirnog, să pri­mească un sfat bun. V. PAUNESCU corespondent al ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Titu Desen de F. GRONSKI Veniturile vor creşte cu 397.2oo lei SLOBOZIA (De la co­respondentul nostru).­­ Adunarea generală de la gospodăria agricolă colec­tivă ,,Pionierul“ din comu­na Poiana raionul Slobozia, a primit cu însufleţire che­marea la întrecere socialis­tă lansată de gospodăria colectivă „Gheorghi Dimi­trov" din satul Ceacu raio­­liul Călăraşi, pentru cuce­rirea titlului de cea mai bo­gată gospodărie colectivă. In anul trecut, cu toate condiţiile atmosferice nepri­­sltice dezvoltării plantelor, datorită secetei şi grindi­nii care au bintuit in par­tea centrală a Bărăganului, membrii gospodăriei colec­tive ,,Pionierul“ au primit la zi-muncă 8,80 kg. cereale (griu, porumb, floarea soa­relui şi mazăre). Gospodă­ria colectivă a obţinut, ca rod al unei intense preocu­pări, venituri însemnate din cultura plantelor tehni­ce, din creşterea animalelor şi prin valorificarea pe pia­ţă a unor mari cantităţi de­­ lapte, ouă, brînză şi păsări. % Numai din cultura bomba­ f­cului a fost obținut act un­ venit de 134.600 lei, din cul­tura a 10 ha. orez —■ 131.400 lei, iar din creşte­rea animalelor — contractate cu organizaţiile de stat şi cooperatiste — 99.784 lei. Venitul anual al gospodări­ei pe anul 1956 este de pes­te 500.000 lei. Numeroşi colectivişti au primit mari cantităţi de ce­reale pentru munca depusă. Unul dintre aceştia, Alexan­dru Braşoveanu, care cu trei braţe de muncă a reali­zat 853 zile-muncă, a pri­mit 5.971 kg. griu şi po­rumb, 1.535 kg. floarea soa­relui, porumb şi fasole, 6.382 kg. diverse legume şi zarzavaturi şi peste 3.000 lei numerar. Asemenea sunt şi alţi colectivişti ca Du­mitru Mihalache, Mihail Dş­iescu şi alţii. Adunarea generală a gospodăriei colective ,,Pio­nierul“ stabileşte astfel că in planul de producţie pe anul 1957 se vor înscrie ur­mătoarele producţii propusa a fi realizate: 2000 kg grîu la hectar; 3800 kg porumb boabe la hectar. JOI 3 IANUARIE 1957 Programul . 5.00 Calendarul zilei. 5.05 Cîntece. 5.30 Buletin de ştiri. 5.35 Muzică pen­tru fanfară. 5.45 Lecţia de gimnastică. 6.55 Sfatul medicului. 6.00 Jocuri popu­lare. 6.15 Emisiune agrară. 6.25 Muzică uşoară. 6.30 Sfaturi pentru bibliofili. 6.35 Muzică uşoară. 7.00 Buletin de ştiri. 7.10 De la o melodie la alta. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.35 Concert de dimineaţă. 8.00 Atenţie la start, copii. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 8.00 Program din lucrările lui Balaki­rev. 9.30 „De la strămoşi pentru ne­poţi". 10.00 Muzică de cameră. 10.40 Muzică uşoară. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Program din lucrările compozito­rului constantin Nottara. 11.45 Radio- Prichindel. 12.00 Muzică populară. 12.30 La microfon Rodica. 12.35 Cîntă Corul Filarmonicii de Stat „George Enescu“. 13.00 Buletin de Ştiri. 13.05 Anunţuri şi muzică. 13.10 Muzică simfonică. 14.00 Muzică din operete. 14.30 Cotele ape­lor Dunării. 14.45 Concert de estradă. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Concert de estradă. 15.30 Din cele mai cerute me­lodii de muzică populară. 15.55 Din viaţa de concert a Capitalei. 16.15 Ale­geri în S.U.A. de George Macovescu. 16.45 Cîntă Dorel Livianu. 17.00 Bule­tin de ştiri. 17.15 Recomandări din pro­gram. 17.19 Muzică uşoară. 17.30 „Co­legi de şcoală“. 18.00 Din dansurile popoarelor. 18.15 Vorbeşte Moscova ! 18.45 Cîntece de Laurenţiu Profeta. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Jurnalul satelor. 19.45 „Compozitorul săptămi­­nii“ : Karl Maria Weber, Opera „Freischütz“. In pauză: Cronică de artă. 22.00 Buletin de ştiri. 22.30 Melo­dii populare. 23.00 Concert de noapte. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. Programul II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 „Prietenii cîntecului“. 14.33 Muzică populară. 15.00 Anunţuri şi muzică. 15.15 Concert de muzică din opere. 16.00 Buletin de ştiri. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Muzică populară. 16.50 Concertul nr. 29 în Fa major pentru orchestră de TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. — orele 19,30: Lalimé;­lea­­n;­trul, Municipal — orele 19,30 : Răzvan­­i Şi Vidra; (sala Sf. Sava) — orele 16:­­ Cocoşelul neascultător; — orele 19,30 : 11 Nu se ştie niciodată ; Teatrul Naţio- Ii­nal „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) —­­ orele 19 : Regele Lear­ (sala Studio) —­­ orele 15 ; Cupa răsturnată — d­pi? ,cl 19,30 ; Căsătoria silită şi Doctor fără­­ voie; Teatrul de Stat de Operetă — Şi orele 19,30 ; Plutaşul de pe Bistriţa; Teatrul Tineretului — orele 10 : David t. Copperfield (spectacol cedat) — orele 18 : Hoţii; Teatrul Armatei (sala din 1l 13 septembrie) — orele 19,30 : Cei trei­­ muşchetari; (sala din Magheru) —­­ orele 19,30 : Despot Vodă ; Teatrul „C. f± Nottara“ (sala Libertatea) — orele 19,30: Vrăjitoarele din Salem; O.S.T.A. (sala î. Dalie») — orele 21 : Muzica e viaţa •' mea; Teatrul Muncitoresc C.F.R. — .. orele 19,30 premieră : Domnişoara Nas- v­assia; Teatrul Ţăndărică — orele 10 : Pomul de iarnă și Gîscănelul; Teatrul _ Evreesc de Stat — orele 20 : Benia- Ir min al IlI-lea; Teatrul Satiric Muzi- P cal „C. Tănase“ (Calea Victoriei nr. 1y 33—35) — orele 20 : Un băiat iubeşte o „ JntX • ,11 «Ia' Cin*. nvela­­\rt *7(t « O V CINEMATOGRAFE : Republica, Ele­na Pavel, 1 Mai, Libertăţii : îndrăgos­tiţii; Magheru, Arta, Gh. Coşbuc : Tata, mama, nevasta... şi eu;Alecsan­­dri, Bucureştii Moartea unui ciclist; înfrăţirea intre popoare: Drumuri şi destine; I. C. Frimu : Cînd vine furtu­na ; Munca, Ilie pintilie, Olga Ban­de : Prietene de noapte ; Maxim Gor­ki : Un program special pentru copii şi tineret; Timpuri Noi : Valea Ala­zani, Uriaşi miei şi uriaşi mari, Făp­tură divină; Lumina, Al. Popov, Mo­şilor, Nicolae Bălcescu : Primele bucu­rii; Central, Doina : Artistă cu orice preţ ; Victoria, Al. Sahia, 23 August : Dreptul de a te naşte, completare ; Lacul roşu; Tineretului: Iartă-mă ; Gheorghe Boja: Muntele bătut de vint; Griviţa : Bigamul; Vasile Roai­­tă : Hoţi de copii; Cultural : Vagabon­dul seria II-a; Unirea : Romanţă ber­­lineză; C. David: Voiniţa ; Tudor Vladimirescu : Bulevardul principal ; Mioriţa : Unde nu zboară vulturii ; Donca Simo : Dansează mică doamnă; Popular : S-a întîmplat pe stradă ; Mihail Eminescu: Vagabondul seria I; Volga: Asasinatul din str. Dante; I Mai, Aurel Vlaicu : Aida. 1800 kg floarea-soarelui la hectar i 30000 kg sfeclă la hec­tar / i fi 750 kg bumi Ale­rt hec­tar I 6000 kg orez la hectar/ Vor fi obţinute recolte sporite la legume şi furaje în interesul dezvoltării sec­torului zootehnic al colectivei. Totalul veniturilor băteşti din anul 1957 se va ridica la 897.200 lei. Aceste fon­duri vor fi realizate astfel: 174.000 lei din valorifi­carea unei părţi din recol­tă; 493.500 lei din predarea recoltei de bumbac, sfeclă de zahăr şi orez; 153.000 lei din valorifica­rea rapiţei, ricinului şi a seminţei de iarbă de Su­dan ; 40.000 lei din valorifica­rea pe piaţă liberă şi prin cooperaţie a unor legume : 36.700 lei proveniţi din valorificarea laptelui, ouă­­lor, mierei şi a unei can­tităţi de carne de miei şi minzat care se va valo­rifica prin O­RAD­A. Consolidarea şi mai de­parte economico,organiza­torică a gospodăriei colec­tive „Pionierul” pe anul 1957 va crea posibilitatea să se repartizeze colectiviş­tilor, după achitarea obli­gaţiilor către stat şi reţine­rea fondurilor statutare, pes­te 17 kg cereale la zi-mun­că şi in medie 6 lei, plus alte diverse produse. Colectiviştii au insistat in discuţiile lor ca eforturile principale să fie îndreptate în direcţia dezvoltării gos­podăriei colective pe calea creării a cit mai multor ra­muri anexe şi a sporirii ve­niturilor, prin valorificarea a cît mai multor produse prin organizaţiile de stat şi cooperatiste. H. URSU corespondentul zia­rului „Steagul ro­şu"­ pentru raionul Slobozia Haendel. 17.15 Curs de limba rusă. 17.35 Cîntece de dragoste. 18.00 Buletin de ştiri 18.10 Andante pentru flaut şi pian de Tudor Jarda. 18.15 Evocări literare. 18.45 Anuţuri şi muzică. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Cîntă soprana Virginia Leu. 19.45 Muzică. 19.55 „Noap­te bună, copii“. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Muzică corală. 20.10 Ritmurile tim­pului. Emisiune realizată de Maria Mihăilescu. 20.30 Muzică populară. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Muzică uşoară. 21.30 Montaj literar-muzical. 22.00 Pa­gini din muzica contemporană. 23.00 Buletin de ştiri. 23.15—24.00 Concert simfonic. Opritor Dumitru din Bucureşti, bd. Dinicu Golescu 38, ne înntrea­­­bă: dacă soţia mea a născut la 5.XI.1956, de la ce dată ni se plă­teşte alocaţia de stat pentru acest copil? RĂSPUNS: Alocaţia de stat în a­­cest caz urmează să vi se acorde, după acelaşi criteriu după care se acorda compensaţia bănească pentru copilul nou născut, adică de la 1 al lunii următoare. In cazul dv. de la 1 decembrie 1956, C. Mrejeriu, din Bucureşti str. Gh. Agiu nr. 32 ne întreabă: dacă locuiesc in Bucureşti şi prestez serviciul în mediul rural, primesc alocaţia de stat pentru cei doi copii sub 14 ani? RĂSPUNS : In acest caz vă înca­draţi în prevederile art. 4 din Decre­tul privitor la alocaţia de stat pentru acei care deşi nu au beneficiat de compensaţia bănească pentru copii, pe baza H.C.M. 2697/54, au totuşi drep­­­tul la o alocaţie de stat de 50 lei pentru fiecare copil sub 14 ani. Acelaşi răspuns pentru Cociorbă Constantin din comuna Cocioc —­­Periş, raionul Snagoru. Eftimie Istrate din Călăraşi str. 6 Martie nr. 50 ne întreabă: cunt se calculează ajutorul de boală pentru cooperatorii care lucrează în acord? RĂSPUNS : Conform regulamentu­lui privind Asigurările reciproce din Cooperaţia Meşteşugărească art. 33 Punctul b remuneraţia medie zilnică brutto pe baza căreia se calculează ajutoarele băneşti pentru cooperatorii plătiţi în acord se obţine astfel : se ia cîştigul brut din ultimele 3 luni lucrate şi se împarte la totalul zilelor lucrate Î11 această perioadă. MANDACHE VASILICA din Slobozia str. Matei Basarab nr. 163 ne întreabă: ce prevede H.C.M.­­ 1478/952 cu privire la concediul de odihnă acordat dactilografelor? RĂSPUNS: Conform acestei H.C.M. dactilografele care lucrează perma­nent 8 ore pe zi la mașina de scris au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar de 6 zile lucrătoare, adică 12 zile plus 6 în total 18 zile lucră­toare. Tane Iordan din București ne întreabă, după cît timp am drept la concediu dacă m-am reîncadrat la întreprindere după satisfacerea stagiului militar. RĂSPUNS: Salariatul reîncadrat în cîmpul muncii după satisfacerea stagiului militar beneficiază de con­cediul legal de odihnă după prestarea neîntreruptă a muncii la unitatea res­pectivă timp de 11 luni de zile. Am­arandei Dumitru din Bucu­rești str. Griului nr. 11 ne întreabă cum îşi poate împărţi ura părinte avutul copiilor şi dacă unul sau altul din copii poate fi înlăturat de la această împărţeală? RĂSPUNS : Conform art. 794 — 795 — 797 şi 798 din Codul Civil tatăl, mama şi ceilalţi ascendenţi pot face împărţeala bunurilor între copil şi ceilalţi descendenţi (nepoţi, stră­nepoţi) etc. Această împărţeală se poate face prin acte între vii adică împărţind a­­verea în timpul vieţii sau prin testa­ment. împărţeala prin­ care unul sau altul din copii a fost nedreptăţit sau înlă­turat se poate ataca în justiţie — deoarece toţi copiii au drepturi egale în acest sens. In cazul testamentului, este nulă împărţeala în care nu s-au cuprins toţi copiii în viaţă la deschiderea moştenirii sau urmaşii copilului de­cedat. Acelaşi răspuns pentru Popescu Elena din Bucureşti str. Clinciu 17, cu menţiunea că în cazul dvs. neexis­­tînd testament la moartea tatălui şi rămînind în viaţă mama şi 6 copii, mama moşteneşte în total 3/4 din bu­nurile dobîndite în timpul căsătoriei iar toţi copiii 1/4. DE LA LOTO CENTRAL La tragerea LOTO CENTRAL din seara zilei de luni 31 decembrie 1956 au fost extrase din urnă următoarele 1 9 numere: 17 72 74 18 56 78 88 10 89 La a doua extragere din urnă, pentru premii în obiecte, au ieşit ur­mătoarele 5 numere: 44 5 51 11 80 Fondul general de premii pe ţară este de lei 5.482.050. Se reamintește că biletele câștigă­toare trebuiesc depuse spre validare, cel mai tîrziu pînă vineri 4 ianuarie 1957 orele 13. Mama şi fiica decorate în aceeaşi zi T Hm vttzut turna linsă alta prl-JL* mindu-şi cu aceeaşi emoţie distincţiile, mâna şi fiica, profesorul şi elevul. înalte amtn­­două, mama o femeie, care a păs­trat tu mersul şi purtarea sa dis­tincţia şi prestanţa unei p­rofesoare de dans, fiica gingaşă, (aşa Împli­nise 20 de ani) subţirică şi bălaie, O autentică „Rodică“ erijată de poeţi. Intre ele s Uni­­i de ani diferen­ţa şi totuşi amîndouă simt Îndră­gostite de dansul popular romî­­nesc. Plasiunea cea mare a profe­soarei Amelia Săuţeanu a intrat m «iusele Olgai, fiica ei, odată cu îusotirea primelor noţiuni despre viaţa, în acelaşi timp cu descifra­rea primelor lecţii din abecedar sau cu d­eslegarea primelor pro­bleme de aritmetică. Olga a dan­sat pentru prima oară şcolăriţă fiind, cu cravata roşie de pionier, legată peste frumoasa fie, brodată cu fir de aur, şi poate atunci nu şi-a dat seama că aceasta va fi calea pe care o va urma în viaţă, că va deveni o slujitoare a dansu­lui popular. Dacă ne siudim în l­­a anii îndelungaţi ne care mama profesoară, Aurelia Săuţeanu şi i-a închinat valorificării folclorului, la munca pe care ea a dus-o printre tinerii elevi, pentru ca aceştia să îndrăgească arta noastră populară, dansurile iuţi şi sprintene, sau deo­­moale­ care exprimtă sentimentele, dorinţele şi năzuinţele poporului, nu trebuie să ne mire deloc că fiica ei, tinara Olga i-a urmat dru­mul pe care a mers şi dînsa. Cită diferenţă însă! Mulţi şi în­delungaţi ani a muncit profesoara de educaţie fizică Aurelia Săuţea­­nu, orga­nizînd cu şcolarii echipe de dansuri, dînd serbări reuşite şi neavînd altă satisfacţie decît a­­ceea că elevii o îndrăgeau, că era capabilă să facă pe eopii să înţe­leagă frumuseţea dansului popular. Satisfacţii de alt gen nu a avut. Prima răsplată pentru munca ei minunată a primit-o în anii noş­tri noi. După o reuşită serbare cu echipa de dansuri romîneşti a fos­tului liceu Aurel Vlaicu, în anul 1947, profesoarei Aurelia Săuţeanu i s-a acordat gradaţia de merit, ceea ce pentru un profesor de e­­ducaţie fizică fusese pînă atunci un lucru aproape nemaiauzit. A­­ceastă echipă de elevi a constituit mai tîrziu ■ embrionul din care s-a dezvoltat formaţia de dansuri a Ansamblului artistic U.T.M. Aure­lia Săuţeanu putea acum să-şi des­făşoare din plin munca sa de pro­fesoară de dans popular. , In această formaţie de dansuri a intrat şi pioniera Olga Săuţeanu. Micuţă şi slăbuţă dansa cu foc ne­dorind să fie mai prejos decât co­legii ei mai mari. Acasă, după ce-şi termina lecţiile pentru şcoală, exer­sa cu mămica ei. Şi anii au tre­cut. Olga a terminat şcoala dar a rămas membră credincioasă a An­samblului U.T.M., unde a dansat pentru prima oară, unde a cunos­cut primele emoţii ale artistului amator. împreună cu mama ei a hotărît să se dedice şi ea dansului popu­lar, să continue tradiţia familiei, aşa că învaţă cu maestra Floria Capsali. Cum v-am spus la începutul ma­terialului nostru le-am văzut pe a­­mîndouă, pe mamă şi pe fiică pri­­mindu-şi distincţiile. Cînd? Cu ce ocazie? La a zecea aniversare a Ansamblului artistic U.T.M. cînd cei mai vechi membri ai lui au fost decoraţi. Mai intim i s-a înmî­­nat tovarăşei Aurelia Săuţeanu Ordinul Muncii clasa II şi apoi imediat reprezentantul Prezidiului Marii Adunări Naţionale i-a strîns mina şi Olgăi Săuţeanu, care la 20 de ani a primit Medalia Muncii. Mama şi fiica decorate în aceeaşi zi ! Ce poate fi mai frumos, ce mulţumire şî mîndrie pentru o mamă, care îşi vede astfel încu­nunată munca de o viaţă întreagă şi nu numai atît, dar o vede Şi continuată pe viitor ! FELICIA NANU încheie contracte pentru a cultiva sfecla de zahăr CĂLĂRAŞI (De la corespondentul nostru). Dacă, cu cîţiva ani în urmă în raionul Călăraşi nu­ se cultiva sfe­cla de zahăr, acum cultivarea aces­tei plante a luat o mare amploare. In această perioadă tot mai multe gospodării colective, întovărăşiri a­­gricole şi ţărani muncitori cu gos­podării individuale, încheie contracte pentru a cultiva sfeclă de zahăr. De pildă, membrii gospodăriilor colective „Gheorghe Dimitrov“, „Filimon Sir­­bu“, „1 Mai“ din comuna Cuza Vodă au contractat pentru a cultiva în anul acesta cîte 20 hectare cu sfeclă de zahăr, iar colectiviştii din Modeiu au contractat pentru 30 hectare. De asemeni şi cele cinci întovărăşiri a­­gricole din comuna Roseţi, ,au con­­­tractat o suprafaţă de 25 hectare pen­tru a fi cultivată cu sfeclă de zahăr. Mari suprafeţe, pentru a cultiva sfeclă de zahăr în­­anul acesta, au con­tractat­­şi ţăranii muncitori din comu­nele Radu,Negru, Rasa, Vlad Ţepeş, Roseţi, Dichiseni, Modeiu,­ Ciocăneşti şi altele. Pină mai zilele trecute gos­podăriile colective, întovărăşirile a­­gricole şi ţăranii muncitori cu gos­podării individuale din cuprinsul raionului Călărași au încheiat con­tracte cu întreprinderea „Popa Șapcă“ pentru a cultiva 540 hectare sfeclă de zahăr, încheierea de contracte pentru cultivarea sfeclei de zahăr continuă. COOP. DE PROD. MEŞTEŞU­GĂREASCA „MENGHINA“ Sediul Central Bucureşti Sos. Ştefan cel Mare nr. 230­­ Telefon 2.17.77 si 2.15.62 PRODUCE: utilaj şi mică me­­­canizare alimentare şi igienă.­­ Maşini industriale de spălat ru­­i­fe, centrifuge petitru stors rufe,­­ maşini de rablat fondante, maşini­­ de bătut frişcă, maşini de spălat­ vase, maşini de curăţat cartofi,­­ maşini de tocat zarzavat, aparate­­ de distilat, cazane de aramă şi din­­ fier diferite dimensiuni cu simplu şi dublu fund, şarete, căruţe, ca­mioane, sănii şi săniuţe, construc­ţii metalice şi obiecte de artă, lăcă-­­ tuşerie, dulii, degerare, capace C.I.F. şi articole de larg consum, demenţi filtranţi de motorină trac-­­ toare, K.D. 35 şi S.80, maxima­­ pentru motoare Diesel. I­ntr-o dimineaţă, cei doi eroi ai intimplării de faţă s-au prezentat şefului Biroului o­­ficial de voiaj din Piaţa Repu­blicii : — Ne trebuie cite un tichet pen­tru vagonul de dormit ataşat la acceleratul 401 care pleacă din Bucureşti luni la ora 16! — Nu mai avem ! Amăriţi, vizitatorii au dat să plece. — Ar mai fi 0 soluţie! i-a oprit şeful. Telefonaţi la 3:45 651 — Acolo ce mai e ? —­­Agenţia noastră nr. 3. — Să mergem acolo ! — Nu. Daţi un telefon. Aveţi telefon public imediat alături, un hol. Ce să facă oamenii ? Au telefo­nat. A răspuns o voce destul de politicoasă: — Un moment, să vedem­i... Da, avem !... Numele dv. ? ... Unde lucraţi ?... Telefonul dv. ? Adresa instituţiei ? .. Cum se face plata: prin virament sau in numerar ?... E in regulă: luni dimineaţa veţi primi biletele la lo­cul dv. de muncă! Prea era frumos ca să fie ade­vărat ! Cei doi eroi, neîncrezători, au venit din nou în faţa şefului Biroului de voiaj, să-l întrebe da­că a­u serioasă promisiunea ce li­ s-a făcut. N-au apucat să scoată o vorbă, pentru că tocmai intrase, dintr-o cameră alăturată, un sluj­baş cu un caiet in mină şi s-a adresat şefului: — Notează ultimele comenzi: Gr. I. şi­­.­., de la Ministerul... — Păi ăştia sintem­ noi! au strigat cei doi eroi. De unde ne cunoaşteţi ? Cine v-a spus că avem nevoie de bilete ? Pasă-mi-țte, Agenţia nr. 3 era chiar in camera alăturată. Poartă, oficial, numele de „Bilete de călă­torie la domiciliu". — Acum, că tot sîntem aici şi ne-aţi notat, daţi-ne biletele! — Asta nu se poate! Regula­mentul prevede să le trimitem la domiciliu! De ce să vă mai detartjaţi ? Un maraton puţin OBIŞNUIT — Nu insistaţi ! Luni dimineaţa primiţi biletele ! ... A venit şi luni. S-a făcut ora 10, 11... Cei doi eroi au telefonat la Biroul de voiaj: ~ Cînd primim biletele? Tre­nul pleacă la ora 16 ! — Pină la ora 12, agentul nos­tru e la dv ! A trecut ora 12, a trecut fi ora 13 și 14. La 14,30, cei doi au ple­cat acasă să ia masa, să-și ia va­lizele, să se pregătească de drum. De-acasă au telefonat mereu la bi­rou, să afle dacă au venit biletele. La ora 15,10 a venit la birou agentul cu biletele. Atunci a început un adevărat maraton: cei doi au luat repede tramvaiul spre gară. O funcţionară a instituţiei s-a postat, în drum, la o staţie, să aştepte trecerea co­legilor ei şi să le dea biletele. Dar tramvaiul era aglomerat şi biletele n-au putut fi predate. Funcţionar a luat autobuzul, a prins din urmă tramvaiul, a sărit pe scara vago­nului de clasa a ll-a şi după 2—3 staţii a reuşit să intre in vagonul de clasa I-a unde cu chiu cu val a putut să predea biletele. Este adevărat că cei doi eroi alergînd cu disperare, au prins ac­celeratul , exact in momentul cină ieşea de pe peron. Dar n-ar­ mai vrea să treacă prin emoţia prin care au trecut !­­Nici ei şi nici alţii care aşteaptă bilete la domiciliul M. MIRCU C&rfi apăruse In „Editura Tineretului .VIATA LUI ŞTEFAN CEL MARE« de M. SADOVEANU (Col. „Oameni de seamă")' Cartea oglindeşte epoca domniei Iul Ştefan cel Mare — epocă ce a cunoscut numeroase frămîntări, dar şi bucuria biruinţelor împotriva ace­lora care rîvneau la bogăţiile ţării. Gu desăvîrşita-i măestrie, M. Sa­­doveanu evocă figura cunoscutului voevod — mare strateg care, animat de o puternică dragoste de ţară, a ştiut să conducă cu dreptate şi să se facă iubit de popor învingîrrd ■ de­cenii de-a rindul pe hrăpăreţii co­tropitori, tătari, turci sau Ieşi.­­ . In carte este redată expresa' vi­tejia poporului, care luptă pînă la­ ultima suflare pentru a-și apăra glia strămoșească. „RACINE“­­ de Elena Viana­­ Intr-o frumoasă form­ă literari, au­toarea povesteste viata celebrului scriitor clasic francez, îrhiadrînd^uîrj epoca strălucitoare, dar plină dd'iftrtt. tradictii sociale, a lui Ludbvît al XIV-lea. Tragediile lui Racine, analizate pa­­ralel cu întîmplările agitatei sale vieţi, ne apar — în interpretarea Ele­nei Vianu — ca un răspuns la marile frămîntări ale vremii sale, ca o o­­glin­dire a experienţelor­­ sale perso­nale, a evoluţiei nu numai a scriito­rului, dar şi a omului, înzestrat cu­ un număr de note explicative, cu citate din opera lui Racine, cu bogate referiri la litera­tura vremii privitoare la Racine, car­­tea oferă o lectură­­deosebit de irif structivă pentru tineret. Reviste A apărut recent în Editura Medi­cală, numărul 3 al revistei Societăţii Ştiinţelor Medicale, „Oftalmologia". Revista publică în acest număr nu­meroase articole şi studii ştiinţifice semnate de cunoscuţi cercetători, pro­fesori şi doctori. Din sumarul revis­tei spicuim referatele semnate, de doctor E. Raţiu cu privire la izotonii radioactivi în oftalmologie şi despre toxoplasmozele oculare de Dr. P. Stănescu şi Dr. I. Gherman.­­

Next