Steagul Roşu, februarie 1957 (Anul 4, nr. 881-905)

1957-02-01 / nr. 881

In entuziaste adunări Poporul nostru îşi exprimă dragostea pentru PARTID și GUVERN ' VWW WVW^ AAAA/VWWVv^ wW Spre noi realizări pe calea înfloririi patriei Marea adunare populară de la Cluj * '* r­ITT *31 *r 1­W. ^ ... . C­hiar și sala aceasta de spor­turi ,,Recolta", ki care s au adunat atîfia ş­i atiţia ale­gători, este una dintre numeroa­sele realizări din anii noştri. O ştiu prea bine cetăţenii cartieru­lui şi se mîndresc cu ea. Aşa cum cunosc prea bine şi celelalte rea­lizări din raionul­ „23 August", în­scrise pe răbojul faptelor ce slu­jesc traiul mereu mai bun al ce­lor ce muncesc. I-am văzut ieri seară pe alegă­torii din circumscripţia electora­lă 23 August, veniţi un număr mare la o impunătoare adunare la care şi-au spus părerea lor tocmai despre succesele de pînă acum, şi-au mărturisit gindurile şi sim­ţămintele, şi-au prezentat proiec­tele de viitor. Sala frumos împodobită a con­stituit şi acest sens un minunat cadru de desfăşurare a entuzias­mului cetăţenilor încrezători in cu­­viatul partidului, in forţa partidu­lui, in fapta partidului. Intîlnirea cu alegătorii a tova­răşului Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. şi preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, cadidat al F.D.P. in cir­cumscripţia electorală „23 August“, a însemnat astfel o nouă manifes­­tare a ataşamentului maselor faţă de partid şi guvern, a hotărîrii oamenilor muncii de a apăra cu fermitate cuceririle revoluţionare. Şi s-a văzut această hotărire în fiecare cuvînt rostit de alegători, in fiecare scandare reluata de nu ştiu cite ori, în toate aplauzele prelungite. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii: Chivu Stoica, Constan­tin Pirvulescu, Ştefan Voitec, Vla­dimir Gheorghiu, Fl. Dănălache, A. Vlădoiu şi delegaţi ai principa­lelor întreprinderi şi instituţii din raion. La tribună, un grup de­­munci­toare de la F.R.B şi de la uzi­nele „Republica“ au adus buchete frumoase de fiori, ca semn al înaltului respect, al dragostei pen­tru conducătorii partidului şi gu­vernului nostru. De la această tribunii s-au fă­cut apoi auzite cuvintele ferme ale alegătorilor. Un nmnețtop­ harnic de la uzinele „Republica", Nico­lae Burduşan a vorbit cu mu­drie de cele 6,7 la sută procente cu care tovarăşii lui­ de muncă au de­păşit planul pe luna ianuarie ca o dovadă a hotărîrii de a intim­pina alegerile de la 3 februarie cu noi succese in mutică. Un învăţător, Ion Popescu de la şcoala elementară nr. 67 a ţi­nut să amintească despre vechea şcoală din cartier, dărăpănată ca vai de ea în care învăţau odi­nioară copiii,­­ ca apoi să vor­bească de frumuseţea de clădire ce adăposteşte azi şcoala şi elevii săi — de vreo cinci ori mai mulţi la număr. ,,Să nu uităm trecutul pentru a putea preţui mai bine prezentul" — spunea învăţătorul. — „Să nu-l uităm!“ — a ţinut să adauge o tînără filatoare de la F.R.B., Maria Partenie. Maria Partenie are vreo 20 de ani şi la 3 februarie se va prezen­ta pentru a doua oară în viaţa ei, in faţa urnelor. Pentru că îi este dragă meseria, fabrica, viito­rul, pentru că are fericirea să cu­noască o tinereţe mindră, va vota­­— aşa cum a spus ea — pentru Frontul Democraţiei Populare. Şi inginerul Ion Costea, şi pen­sionarul Ion Marinescu şi tov. Radu Drăgan, preşedintele sfatu­lui raional ,,23 August" şi-au ex­primat încrederea lor în candida­ţii F.D.P., candidaţii păcii şi vieţii mereu înnoitoare. Cu viu interes a fost ascultată apoi expunerea tovarăşului Chivu Stoica şi în dese rinduri ea a fost subliniată cu îndelungi aplau­­­ze. Afară în faţa megafoanelor in-­­stalate, cuvîntul candidatului lor, a fost ascuzat de alţi zeci şi zeci de alegători, care nu au mai avut loc in sală. Şi, ca şi cei din inte­­rior, ei au urmărit expunerea cu aceeaşi deosebită atenție. cetatenesti ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI Anul IV—Nr. 881 Vineri 1 februarie 1957 4 pagini 20 bani Cuvîntarea tovarăşului CHIVU STOICA La 3 februarie 1957 cetăţenii pa­triei noastre sînt chemaţi să aleagă noi reprezentanţi în organul suprem al puterii de stat Marea Adunare Naţională. Forţele democratice şi patriotice ale ţării, în frunte cu Partidul Mun­citoresc Român, se prezintă şi în ac­tualele alegeri unite în Frontul De­mocraţiei Populare. Acest front re­prezintă interesele şi unitatea celor mai largi mase ale poporului nos­tru, ale clasei muncitoare, ale ţără­nimii muncitoare şi ale intelectuali­tăţii progresiste. Actuala campanie electorală s-a desfăşurat într-o atmosferă de avînt politic şi elan crescut în muncă al maselor largi populare. La toate în­tâlnirile dintre alegători şi candidaţi, ca şi în această adunare, cetăţenii patriei noastre au dezbătut, ca ade­văraţi siăptai ai ţării şi cu spiritul de răspundere al oamenilor de stat, problemele fundamentale ale politicii interne şi externe a statului nostru, au ridicat importante probleme gos­podăreşti Mai puternic dec­lt oricînd, oamenii muncii şi-au exprimat încrederea de nezdruncinat in regimul democrat­­popular, hotărîrea de a aplica în via­ţă politica partidului şi guvernului de dezvoltare a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului, de întărire a prie­teniei şi colaborării frăţeşti cu ţările socialiste în frunte cu Uniunea So­vietică, politică de pace şi colabo­rare cu toate ţările lumii. Campania electorală ne dă prile­jul să facem un bilanţ al drumului străbătut pînă acum şi, în acelaşi timp, să privim înainte pentru a ve­dea sarcinile care ne stau în faţă, perspectivele economice, politice şi sociale ale ţării în anii următori. In anii regimului democrat-popular ţara noastră a făcut un mare salt înainte. Acum 13 ani puterea politică şi economică se afla în mîinile clase­lor exploatatoare, ţara se găsea în­tr-o stare de adîncă înapoiere poli­tică, economică şi culturală. Clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare purtau greul jug al exploatării capi­taliştilor şi moşierilor. Astăzi situa­ţia este radical schimbată. Burghe­zia şi moşierimea au fost alungate de la putere; fabricile, uzinele, băn­cile au intrat în stăpînirea poporului muncitor; pămîntul este al celor ce-l muncesc. Puterea se află în mîinile oamenilor muncii care îşi făuresc o viaţă nouă. Poporul muncitor a dovedit că este capabil să conducă ţara pe drumul propăşirii economice şi culturale, pe drumul ridicării nivelului de viaţă al celor ce muncesc. Să luăm de pildă, chiar raionul „23 August“ din Capitală. Cunoaşteţi bine cum arăta cartierul înainte de eliberare Aici se găsea o mare uzină metalurgică, o fabrică de ciment, o fabrică textilă şi alte cîteva între­prinderi. Toate erau proprietatea ca­pitaliştilor. În aceste fabrici trudeau din zori şi pînă în noapte, pentru sa­larii de mizerie, mii de muncitori. In jurul fabricilor, oamenii trăiau în că­suţe părăginite şi bordee fără lumi­nă electrică fără pavaj, fără apă, fă­ră canalizare. Acum faţa cartierului este schimbată. Fabricile şi uzinele, devenite bunuri ale poporului, sunt de nerecunoscut, s-au construit noi hale, s-au reconstruit halele existente, au fost aduse noi maşini moderne. Odată cu înflorirea industrială a raionului, s-a schimbat şi felul de viaţă al oamenilor. In locul maida­nelor pline de gunoaie a apărut un cartier nou cu locuinţe, s-au con­struit blocuri cu mai multe etaje în care trăiesc muncitori în condiţii ci­vilizate. ____________ Muncii­­, cu parcul şi complexul sportiv ,,23 August“ construit pe locul unic le odinioară erau gropi şi bălării. Vă amintiţi care a fost sta­rea culturală a raionului în timpul cînd în acest loc stăpînea Malaxa. Este destul să reamintim că fiecare al patrulea om nu ştia carte. Acum neştiinţa de carte a fost aproape li­chidată; numai în această circum­scripţie electorală s-au construit şcoli noi la Dobroeşti, în cartierul Căţelu, în Ostrov şi în alte locuri şi s-au lăr­git locurile de şcoli existente,­­ a în­mulţit numărul paturilor la unităţile sanitare, se construiesc o policlinică şi un spital nou la uzinele „23 Au­gust“. Desigur că mai există multe greu­tăţi şi lipsuri, multe probleme nere­zolvate. In adunările cetăţeneşti din cadrul campaniei electorale, oamenii muncii din cartier au arătat necesi­tatea de a se lărgi acţiunile de gos­podărie comunală. Multe din­­aceste cerinţe îşi vor găsi o rezolvare încă în cursul acestui an. Astfel, nu peste mult timp oamenii muncii din raion vor avea la dispoziţie o nouă sală de spectacole şi alte aşezăminte cultu­rale. Chezăşia unor noi succese în dez­voltarea economică şi culturală a raionului o constituie strînsa legă­tură a organelor locale ale puterii de stat cu masele de cetăţeni. Cetăţeni şi cetăţene. Clasele exploatatoare hărăziseră patriei noastre soarta de a rămîne pe vecie o ţară înapoiată din punct de vedere economic, înrobită trustu­rilor şi monopolurilor străine. Pînă la eliberarea ţării noastre un număr de 12 mii moşieri stăpîneau o suprafaţă de pămînt egală cu cea pe care o aveau 2,5 milioane familii ţărăneşti. Numai regele poseda 300 de mii pogoane de pămint. Aceasta, în timp ce milioane de gospodării ţărăneşti nu aveau deloc pămînt sau aveau atît de puţin în­cît nu puteau să-şi asigure nici mi­nimum de existenţă. In ce priveşte industria, ea era slab dezvoltată şi neraţional con­struită. înaintea celui de al doilea război mondial producţia de energie electrică era atît de scăzută, tocm, nu revenea decît 0,04 kW pe cap de locuitor. Din punct de vedere al producţiei de metal ne situam pe ul­timele locuri din Europa, iar pro­ducţia de maşini satisfăcea mai puţin de 5 la sută din nevoile interne. Trusturile şi bancherii din Apus stă­pîneau 92 la sută din industria noas­tră peltroliferă, 95 la sută din in­dustria gazului şi electricităţii, 74 la sută din industria metalurgică, 72 la sută din industria chimică. După instaurarea regimului demo­crat-popular, partidul clasei munci­toare a chemat masele cele mai largi ale poporului muncitor la luptă pen­tru dezvoltarea forţelor de producţie ale ţării în industrie şi agricultură, în vederea ridicării continue a nive­lului de viaţă al celor ce muncesc. Statul democrat-popular a alocat multe mijloace materiale şi băneşti pentru a făuri o industrie socialistă puternică. Politica partidului de industriali­zare socialistă s-a dovedit justă, co­respunzătoare intereselor fundamen­tale ale ţării şi ale poporului. Ori­­cit ar fi de neplăcut domnilor capi­talişti, fugiţi peste hotare şi trus­turilor imperialiste, avem de acum o puternică industrie grea, avem o puternică bază materială pentru a va­lorifica, în folosul poporului, petrolul, gazele naturale, quarţitul, metalele rare, sărurile şi celelalte bogăţii ale solului şi subsolului. La sfîrşitul a­­nului 1956 producţia industrială a ţării a fost de peste 3 ori mai mare ca în 1938. Energia electrică ce se producea în 1938 intr-un an întreg, se produce în prezent în trei luni de zile; minereul de fier — în 84 de zile ; oţetul — în trei luni; gazul metan — în 28 de zile, faţă de anul 1938, producţia de energie electrică a fost la 1956 de 4,2 ori mai mare, producţia de cărbune de 2,3 ori mai mare, producţia de fontă de 4,3 ori mai mare. La sfîrşitul celui de al doilea război mondial producţia de petrol a ţării scăzuse pînă la 4 milioane tone anual. Astăzi industria noastră petroliferă produce 11 milioane tone ţiţei. In acelaşi timp cu dezvoltarea pu­ternică a industriei grele, s-a dez­­voltat continuu şi industria producă­toare de bunuri de larg consum. Faţă de anul 1938 în ţară se fabrică astăzi de trei ori mai multe ţesături, se produc de cinci ori mai multe pre­parate şi conserve de carne, de trei ori mai multe uleiuri, de aproape două ori mai mult zahăr şi grăsimi. însemnate progrese s-au realizat şi în dezvoltarea agriculturii. In anii puterii populare, producţia globală de cereale a depăşit producţia de ce­reale de dinainte de război. Cu aju­torul industriei socialiste se fac paşi mari pe calea mecanizării agricul­turii. Numai la ultimii patru ani au fost puse la îndemâna ţărănimii muncitoare circa 10.000 tractoare, 6.000 semănători, 5.000 secerători, 5.000 batoze şi combine şi alte unelte agricole. In perioada ce a trecut de la ulti­mele alegeri de deputaţi în Marea Adunare Naţională sute de mii de fa­milii de ţărani muncitori, urmînd în­demnul partidului au intrat în înto­vărăşiri, cooperative­­agricole de pro­ducţie şi gospodării colective, por­nind astfel pe calea transformării so­cialiste a agriculturii, calea ce duce la dezvoltarea producţiei agricole şi la belşug. Cetăţeni şi cetăţene, Ţelul suprem al politicii partidului nostru este ridicarea neîntreruptă a bunei stări materiale a poporului mun­citor. In anii primului plan cincinal sa­lariul real al muncitorilor a crescut (Continuare in pag. 3-a) O expresie a unităţii de monolit dintre partid, guvern şi popor IAŞI 30 (Agerpres).­­ Marea hală a întreprinderii regio­nale de transport Iaşi a găzduit miercuri după-amiază peste 5.000 de cetăţeni, muncitori şi tehnicieni din întreprinderile oraşului, profesori şi studenţi din institutele de învăţămînt superior, reprezentanţi ai instituţiilor sociale şi culturale, militari, gospodi­ne şi ţărani muncitori din satele înve­cinate, veniţi să se întîlnească cu candidatul F.D.P. în alegerile de la 3 februarie, tovarăşul Iosif Chişinev­­schi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R. Deschizînd adunarea, tov. Dumitru Gheorghiu, prim secretar al Comitetu­lui P.M.R. al regiunii Iaşi, preşedin­tele Consiliului regional al F.D.P., a subliniat că în sutele de adunări care au avut loc în campania electorală alegătorii au vorbit cu mîndrie des­pre realizările din anii puterii popu­lare şi ca adevăraţi stăpîni ai ţării au chibzuit asupra rezolvării probleme­lor de interes general şi local pentru înflorirea pe mai departe a patriei noastre. O seamă din propunerile făcute de cetăţeni în aceste adunări, a arătat vorbitorul, au şi fost rezolvate Altele urmează să fie împlinite cu sprijinul larg al maselor de cetăţeni. Muncitorul Costache Crăciun de la depoul C.F.R. — Iaşi, textilista Ma­ria Potîrnichi de la fabrica „Textila Roşie“ şi Octav Baghiu, directorul Atelierelor regionale de reparaţii auto Iaşi ,au vorbit despre viaţa nouă pe care o trăiesc astăzi oamenii muncii în patria noastră, despre grija parti­dului şi guvernului pentru ridicarea continuă a nivelului lor­­de trai. In numele tuturor celor ce muncesc în întreprinderile lor, ei şi-au exprimat hotărîrea ca la 3 februarie să-şi dea votul candidaţilor F.D.P., vot pe care îl vor întări prin succese tot mai mari în producţie. Constantin Surugiu ,vechi luptător comunist, a subliniat în cuvîntul său deosebirea ca de la cer la pămînt din­tre trecutele parlamente ale moşieri­lor şi fabricanţilor şi Marea Adunare Naţională de azi, for cu adevărat re­prezentativ al poporului. Primit cu îndelungi aplauze a luat apoi cuvîntul tovarăşul Iosif Chişi­i­nevschi. La sfîrşit miile de participanţi la a­­dunare au adresat în unanimitate o telegramă către C.C. al P.M.R. Cuvîntarea tovarăşului­­. CHIŞINEVSCHI Adunările însufleţite ale alegători­lor, care s-au ţinut şi se ţin in în­treaga ţară, stat o expresie a unităţii de monolit dintre partid, guvern şi popor, a profundului democratism al regimului de democraţie populară, ele dovedesc că politica partidului nostru este aprobată de toţi oamenii muncii din oraşe şi sate. Democraţia noas­tră este democraţia maselor, izvorîtă din mase, din mun­ca lor creatoare şi crescută în lupta pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul capitaliştilor şi moşie­rilor; democraţia noastră este puterea poporului însuşi. Ea asigură maselor celor mai largi ale poporului partici­­parea efectivă la conducerea trebii­ Alegerile de azi se deosebesc ca ziua de noapte de cele din trecut. Ele reprezintă ceva nou, proaspăt, sănă­tos în viaţa politică a poporului ro­mân. Candidaţii propuşi de masele largi sunt dintre oamenii cei mai harnici şi mai pricepuţi, dintre cei mai destoinici şi mai reprezentativi fii ai poporului, oamenii cei mai ac­tivi în construcţia socialistă şi care sunt animaţi în cel mai înalt grad de dorinţa de a munci pentru bunăstarea şi fericirea poporului. Niciodată în istoria patriei noastre un regim nu s-a bucurat de atîta în­credere din partea poporului, cum se bucură regimul democrat-popular. Poporul s-a convins că drumul in­deauna să mobilizeze oamenii muncii pentru înfrîngerea greuttăţilor, pentru obţinerea de noi şi noi succese pe tărîmul construirii socialismului In anii puterii populare partidul nostru a dat o mare atenţie dezvol­tării economice a tuturor regiunilor ţării. Vedem cu ochii noştri cum Moldova lăsată la cruntă înapoiere şi sărăcie de către capitalişti şi moşieri capătă o înfăţişare nouă. Au fos­t date în folosinţă numeroase şi importantă obiective industriale cum sunt: fabrica de rulmenţi Bârlad, fabrica de anti­biotice, fabrica de cherestea Ciurea, filatura de bumbac a fabricii „Mol­dova“. Numărul întreprinderilor a crescut de la 62 la 73, au fost eons. PROLETAR! DIR TOATE TARILE. ONITI-VA ! CLUJ 31 (Agerpres). Joi după-amiază a avut loc în sala clubului „Filimon Sîrbu“ a­­itelierelor C.F.R. „16 Februarie“ din Cluj o mare adunare cetăţenească a alegăto­rilor din circumscripţia electorală „Atelierele C. F. R. 16 Februarie“, unde a fost propus drept candidat al F.D.P. în alegerile de deputaţi in Marea Adunare Naţională tov dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. La adunare au luat parte sute de oameni ai muncii, românii şi maghiari, ceferişti, muncitori, tehnicieni şi in­gineri de la uzina „Tehnofrig“, fa­brica de mobilă „Libertatea“, între­prinderile „Armătura“ şi „Menajul“ din raza acestei circumscripţii elec­torale, intelectuali, cetăţeni din car­tierele Dîm­bu Rotund şi Donat din Cluj. Adunarea a fost deschisă de tov. Tiberiu Bucşa, membru al Consiliului orăşenesc Cluj al F.D.P. Tovarăşul Miron Constantinescu membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., prim vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul Invă­­ţămlrntului a dat citire scrisorii a­­dresate de tovarăşul dr. Petru Groza Consiliului regional Cluj al F.D.P., alegătorilor săi. Cei prezenţi au salutat cu entu­ziasm mesajul candidatului lor în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională de la 3 februarie, tovarăşul dr. Petru Groza. Au luat apoi cuvîntul numeroşi ale-­ gători care au sublimat puternicul entuziasm cu care oamenii muncii din oraşul şi regiunea Cluj îmtîmpi­­nă sărbătorescul eveniment al alege­rilor de la 3 februarie. Lazăr Petean şi Pusky Adalbert, muncitori la Atelierele C.F.R. „16 Februarie“ din Cluj, au vorbit, în limbile romînă şi maghiară, despre marile succese obţinute de poporul nostru muncitor, sub conducerea în­cercată a partidului, pe drumul co­n­­strucţiei socialiste. Alegătoa­rea Iudith Ivan a vorbit despre viaţa nouă a cartierului Dîmbu Rotund, care se transformă an de an intr-un tot mai înfloritor cartier mun­citoresc. Tov. Vasile Vai­da, membru suple­ant al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional Cluj al P.M.R., a făcut apoi o amplă expu­nere asupra realizărilor importante şi perspectivelor de dezvoltare a econo­miei noastre naţionale şi a regiunii Cluj, în lumina recentelor hotărîri ale Plenarei C.C. al P.M.R. In încheierea adunării tov. Petru Juccă, preşedintele statului popular orăşenesc, a dat citire telegramei a­­dresată de alegătorii circumscripţiei electorale Atelierele C.F.R. „16 Fe­bruarie“ din Cluj, tovarăşului dr. Petru Groza, candidat al F.D.P. în această circumscripţie electorală. Telegrama a fost aprobată prin vii aplauze. Scrisoarea către alegători a tovarăşului dr. PETRU GROZA Dragi tovarăşi, Reîntors la locul meu de muncă cu emoţia omului care în decursul mul­tor ani care s-au scurs a ocupat acest joc cu tot mai multă dragoste pentru sarcinile legate de el, chiar dacă a­­ceste sarcini uneori au pus la probă toată capacitatea lui, vă trimit acest mesaj, pe calea scrisului, fiind re­ţinut fără voia mea de regimul medi­cal care deocamdată mai stăruieşte. Timpul cît am absentat mi-a părut foarte îndelungat. Regretul persistă pentru aceeaşi restrîngere a activită­ţii mele. Dar în primul rînd regret că de data aceasta nu voi avea bucuria pe care mi-au prilejuit-o întotdeauna în­­tîlnirile cu cetăţenii, vechi prieteni din vremuri de luptă şi frămîntări şi cu tovarăşii care mi-au făcut cinste să mă propună candidat în alegerile din 3 februarie a. c. pentru Marea Adu­nare Naţională. Părerea mea de rău este legată de asemenea de faptul că nu pot să mă prezint alegătorilor în circumscripţia Atelierelor C.F.R. „16 Februarie“ Cluj, pentru care comisia electorală a sta­bilit că sunt candidat valabil. Această candidatură — ca şi altă dată — constituie o mare satisfacţie pentru mine, fiind legat din trecut de aceste locuri unde am trăit frămîntări şi zbuciume împreună cu mulţi dintre dv. în timp de multe decenii, înce­­pînd din anii 1918—1919, cînd am luat primul contact, în cadrul vechilor ate­liere, cu generaţia ceferiştilor de atunci, de care mă leagă amintirile acelor vremuri şi veche prietenie cu mulţi dintre ei. Răspunderea pe care şi-au asumat-o cei care au propus candidatura mea mă obligi să privesc cu aceeaşi răs­pundere sarcinile care mă aşteaptă în cazul cînd candidatura mea va fi con­firmată în ziua alegerilor de către în­crederea alegătorilor. Această încre­dere este un lucru scump pe care îl preţuiesc din adîncul conştiinţei mele, ea mi-a dat tăria în activitatea mea de pînă acum, mi-a împrumutat noi şi noi forţe la diverse cotituri de după 2­3 August 1944, în decursul luptei şi muncii noastre comune pentru cons­truirea unei noi orînduiri în patria noastră. Vă adresez rîndurile de faţă vouă, acelor tovarăşi care aveţi în primul rînd răspunderea candidaturii mele cu rugămintea ca să transmiteţi şi alegătorilor a­cestei circumscripţii sentimentele şi gîndurile mele, în spe­ranţa că după ce îmi voi putea relua integral activitatea vă voi vedea to­tuşi, întrunindu-ne împreună sau cer­­cetîndu-vă inopinat ca şi altădată pe mulţi pe la vetrele voastre. Cauza pentru care luptăm este cu­noscută tuturor oamenilor şi bunilor patrioţi care iubesc ţara noastră şi pacea. Programul de activitate politi­că, economică şi socială a Frontului Democraţiei Populare, în cadrele că­ruia am fost propus candidat, s-a dat publicităţii cu toate amănuntele şi el se discută de-a lungul şi de-a latul ţării. Scrisoarea de faţă nu cu­prinde acest program, avînd singurul scop de a vă ruga, dragi tovarăşi, să justificaţi în faţa alegătorilor absenţa mea ne­voită de pe terenul­ de luptă electorală , care se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării şi pe care cu adine regret în suflet sînt constrîns să o urmăresc de data aceasta numai de la masa mea de lucru. Cu dragoste şi tovărăşesc salut pentru toţi. Dr. PETRU GROZA speciale pentru combinatele siderurgice In secţia meca­nică grea de la uzinele , 23 Au­gust“ din Capitală se lucrează la al 6-lea vagon side­rurgic pentru com­binatele siderurgi­ce din Reşiţa şi Hunedoara. Vagonul are două oale cu o ca­pacitate de 14 to­ne fiecare, desti­nate transportului zgurei. In clişeu, şeful echipei, comunistul Dumitru Manole, împreună cu Cris­­tea Tecărău (sus) şi Ion Georgescu, supraveghind co­­borârea oalei. Noi produse farmaceutice La fabrica de medicamente nr. 7 din Capitală se produce pe scară in­dustrială un nou produs farmaceutic: Hidrazida I.N. Este un produs anti­­tuberculos care a dat rezultate foarte bune în examenele clinice. Medica­mentul poate fi ușor suportat întrucît toxicitatea este redusă. Hidrazida I.N. se administrează și asociată cu streptomicină. Tot la această fabrică sunt în pregătire două produse de vitamini­­zare: Complexul B şi vitamina B 12 Aceste produse se fabrică pentru pri­ma oară la noi în fără. Cerc de ştiinţă popularizată La biblioteca raională nr. 6 din ra­ionul I. V. Stalin, s-a înfiinţat un cerc de ştiinţă popularizată pentru elevi, cititori ai bibliotecii. In prima şedinţă a acestui cerc s-a ţinut con­ferinţa cu subiectul „Fenomene cereşti neobişnuite“. In planul cercului sunt prevăzute următoarele teme care se vor dezbate in şedinţele viitoare: Superstiţiile şi combaterea lor, Viaţa plantelor, Des­pre vise şi explicarea lor, Circulația apei în natură, și altele. PREMIERE BUCUREŞTENE • Mîine seară, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ prezintă in premieră, pe scena Studioului, un spectacol Bernard Shaw, alcătuit din piesele in­cite un act „Doamna neagră din sonete“ şi „Omul destinului“, ale cunoscutului dramaturg. Prima lucrare a fos­t pusă în scenă de către Dina Cocea şi cea­­de-a doua de Ton Cojar. • După „Tosca“, „Nunta lui Figa­ro“ şi „Haiducii“, Teatrul de Operă şi Telegrama adresată tovarăşului dr. Petru Groza „Alegătorii din circumscripţia elec­torală Atelierele C.F.R. „16 Februarie“ din oraşul Cluj, întruniţi astăzi 31 ianuarie 1957, am ascultat cu mare atenţie conţinutul scrisorii dvs. trimi­să alegătorilor. Ne pare rău că starea sănătăţii dvs nu vă permite încă să veniţi printre noi care vă aşteptăm cu aceeaşi în­credere şi bucurie ca şi în trecut. Cu acest prilej ne exprimăm din nou dragostea faţă de dvs. scumpe tova­răşe Groza, care vă închinaţi toată puterea de muncă pentru înflorirea patriei noastre, pentru binele şi ferici­rea poporului nostru muncitor. Vă do­rim restabilirea completă cît mai grabnică a sănătăţii, pentru a vă pu­tea relua pe deplin activitatea dvs. a­­tît de folositoare ţării. Vă asigurăm că şi noi ne vom in­tensifica eforturile pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor pe care partidul şi guvernul ni le-au trasat şi nu vom precupeţi nici un efort pentru îndepli­nirea şi depăşirea lor, în toate dome­niile de activitate, pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 şi pentru rezolvarea problemelor noastre gospodăreşti. Totodată vă asigurăm că în ziua de 3 februarie vom da cu toţii votul nos­tru candidatului F.D.P. tov. dr. Petru Groza contribuind în acest fel la vic­toria în alegeri a Frontului Democra­ţiei Populare, la întărirea şi propăşi­rea patriei noastre, Republica Popu­lară Romînă“. Săptămîna cărţii la sate In scopul stimulării interesului pen­tru­ carte în rîndurile ţărănimii muncitoare, între 21 şi 27 februarie se va organiza „săptămîna cărţii­ la sate“. La această acţiune­­vor lua parte pe lingă Direcţia difuzării căr­ţii şi o serie de instituiţii şi organiza­­lii de ma­să:___________­ _____ In săptămîna de la 21 la 27­ fe­bruarie, la căminele culturale vor fi organizate discuţii pe marginea bro­şurilor şi cărţilor pentru oamenii mun­cii de la sate, programe artistice, iar în cadrul bibliotecilor săteşti se va

Next