Steagul Roşu, februarie 1957 (Anul 4, nr. 881-905)

1957-02-01 / nr. 881

Pag. 4-a Declaraţia cu privire la tratativele dintre delegaţiile P. C. U. S. şi P. C. din Cehoslovacia MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS Intre 29—31 ianuarie 1957 s-au des­făşurat tratative între delegaţiile Par­tidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Partidului Comunist din Cehoslo­vacia. Delegaţiile P.C.U.S. şi P.C.C. au făcut un schimb de informaţii asu­pra situaţiei din partidele lor şi au discutat probleme legate de dezvol­tarea continuă a relaţiilor frăţeşti dintre cele două partide, precum şi probleme actuale ale situaţiei inter­naţionale şi ale mişcării muncitoreşti internaţionale. Tratativele, care au decurs într-o atmosferă cordială, prietenească, au demonstrat deplina identitate de pă­reri ale reprezentanţilor celor două partide în toate problemele discutate. S-a constatat că P.C.U.S. şi P.C.C. au obţinut succese importante în conducerea construcţiei economice şi culturale în ţările lor, în lichidarea lipsurilor existente, în practica con­ducerii de partid, în desfăşurarea iniţiativei creatoare a maselor, în stringerea rîndurilor oamenilor mun­cii cehoslovaci şi sovietici ale tutu­ror popoarelor şi naţionalităţilor din U.R.S.S. şi Cehoslovacia în lupta pentru construirea socialismului şi comunismului, pentru menţinerea şi întărirea păcii între popoare. S-a constatat de asemenea că în perioada rebeliunii fasciste din Un­garia, cînd imperialiştii contau pe izolarea Ungariei de lagărul socialist şi pe organizarea unor provocări contrarevoluţionare în ţările de de­mocraţie populară, ţările socialiste călăuzindu-se de principiile interna­ţionalismului proletar, au sprijinit în unanimitate forţele revoluţionare ale poporului ungar, iar popoarele aces­tor ţări s-au unit şi mai strîns în jurul partidelor comuniste şi al gu­vernelor lor populare. Reprezentanţii P.C.U.S. şi P.C.C. au constatat că agravarea încordă­rii internaţionale agravare care s-a manifestat în ultimul timp şi care a fost provocată de acţiunile agresive ale statelor imperialiste, în primul rind ale S.U.A., Angliei şi Franţei, cere din partea partidelor comuniste şi muncitoreşti sporirea vigilenţei faţă de uneltirile imperialiştilor, in­tensificarea luptei pentru menţinerea şi consolidarea păcii. Participanţii la întîlnire au declarat că partidele lor vor lua în această privinţă toate măsurile necesare. Delegaţiile P.C.U.S. şi P.C.C. con­sideră necesar să atragă atenţia în mod deosebit asupra pericolului se­rios care ameninţă cauza păcii şi securităţii, pericol care se intensifică în legătură cu măsurile luate de cercurile imperialiste pentru remili­­tarizarea grabnică a Germaniei occi­dentale. In legătură cu intensificarea în­cercărilor cercurilor imperialiste reac­ţionare de a zdruncina unitatea ţări­lor socialiste, de a dezbina mişcarea comunistă internaţională, de a sub­mina prestigiul măreţelor idei marxist-leniniste, care creşte continuu în întreaga lume, de a dezlănţui o ofensivă ideologică împotriva co­munismului, reprezentanţii P.C.U.S. şi P.C.C. consideră că datoria co­mună a celor două partide este de a lupta cu şi mai multă dîrzenie pen­tru întărirea continuă a unităţii de luptă a ţărilor socialiste, pentru în­tărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti pe baza învăţăturii marxist-leniniste. Reprezentanţii celor două partide consideră că după cum ne învaţă Le­nin întărirea spiritului internaţionalis­mului proletar în rîndurile partidelor comuniste şi muncitoreşti este indi­solubil legată de lupta hotărîtă împo­triva oricăror şovăieli şi devieri de la acest principiu verificat de lupta îm­potriva alunecării pe poziţii naţiona­liste şi revizioniste împotriva opune­rii unor popoare altora a unor parti­de comuniste altor partide comuniste şi de lupta împotriva ideilor aşa-nu­­mitului ,,comunism naţional“ care sunt răspîndite în ultimul timp. Delegaţiile P.C.U.S. şi P.C.C. îşi exprimă convingerea fermă că unita­tea şi coeziunea ţărilor socialiste pe baza Internaţionalismului proletar a­­sigură egalitatea în drepturi a tutu­ror naţiunilor şi statelor, mari şi mici, garantează menţinerea suveranităţii şi independenţei lor, apără ţările so­cialiste de atacuri din partea lagăru­lui imperialist. Participanţii la tratative au consta­tat in unanimitate că între Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi Par­tidul Comunist din Cehoslovacia s-au stabilit relaţii frăţeşti de nezdrunci­nat, bazate pe principiile deplinei ega­lităţi în drepturi şi respectului reci­proc. Cele două delegaţii au confirmat din nou hotărîrea partidelor lor de a dezvolta şi de a întări şi pe viitor le­găturile frăţeşti dintre ele. Ele consi­deră că acest fapt este cerut atît de condiţiile internaţionale cit şi de con­diţiile interne de dezvoltare a ţărilor lor. In acest scop reprezentanţii celor două partide s-au declarat de acord să se ia măsuri pentru stabilirea unor contacte şi mai strînse şi mai regu­late între P.C.U.S. şi P.C. Cehoslovac, să se lărgească informarea şi cunoaş­terea reciprocă în ce priveşte experi­­enţa muncii de partid pe calea schim­bului de delegaţii de partid, de publi­caţii de partid şi prin alte forme care vor fi considerate necesare. Vor fi luate de asemenea măsuri pentru lăr­girea continuă a contactelor şi a schimbului de experienţă intre orga­nizaţiile sindicale, de tineret şi alte organizaţii obşteşti din Uniunea So­vietică şi Cehoslovacia. Delegaţiile P.C.U.S. şi P. C. Ceho­slovac au subliniat marea însemnăta­te a întîlnirilor dintre reprezentanţii partidelor comuniste, întrucît aceste intilniri şi schimbul de păreri contri­buie la o şi mai mare întărire a uni­tăţii lor. S-a hotărît ca P.C.U.S. şi P.C.C. să organizeze­­astfel de întîl­­niri ori cînd va fi nevoie. Totodată s-a subliniat năzuinţa şi hotărîrea comu­nă a celor două partide de a dezvolta necontenit colaborarea şi legăturile cu toate partidele comuniste şi mun­citoreşti frăţeşti. Delegaţiile P.C.U.S. şi P. C. Ceho­slovac îşi exprimă convingerea fermă că acţiunile antipopulare ale reacţi­­unii imperialiste, încercările de a slă­bi unitatea statelor socialiste vor că­păta o ripostă hotărîtă din partea popoarelor tuturor acestor state şi a partidelor lor comuniste şi muncito­reşti, că unitatea ţărilor lagărului so­cialist va fi şi mai întărită în intere­sul construirii socialismului şi comu­nismului în aceste ţări, în interesul luptei pentru asigurarea păcii şi prie­teniei între popoare. Din însărcinarea delegaţiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice N. HRUŞCIOV prim secretar al C.C. al P.C.U.S. MOSCOVA, 31 ianuarie 1957 Din însărcinarea delegaţiei Partidului Comunist din Cehoslovacia A. NOVOTNY prim secretar al C.C. al P.C.C. (Text prescurtat) Cocktail la Ambasada R. P. R. din Budapesta BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ In după-masa zilei de 30 ianuarie a. c. ambasadorul R.p.R. la Budapes­ta, Ion Popescu, a oferit un­ cocktail în cinstea delegaţiei sindicale din R.P.R. care a predat muncitorilor un­guri darurile trimise de muncitorii ro­­mâni. Au participat reprezentanţi ai con­ducerii sindicatelor din R. P. Ungară, preşedinţi ai uniunilor sindicale din domeniile metalurgic, minier, trans­porturi, alimentar etc., reprezentanţi ai muncitorilor de la marele combinat metalurgic Csepel, precum şi repre­zentanți ai presei sindicale Cocktail-ul s-a desfășurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. INDIA • După cum a anunţat postul de ra­dio Delhi, la 30 ianuarie, mareşalul G. K. Jukov, ministrul apărării al U.R.S.S., şi persoanele care îl înso­ţesc au sosit la Poona, S.U.A. • La 30 ianuarie, regele Ibn Saud al Arabiei Saudite a sosit la Washing­ton pentru a duce tratative cu preşe­dintele S.U.A., Eisenhower. • Circa 900 de muncitori de la insta­ laţiile pentru lansarea proiectilelor te­leghidate ale bazei aeriene Patrick sta­tul Florida, au declarat grevă. ANGLIA • Conducerea uzinelor „Ford” una din cele mai mari uzine de automobile din Anglia, a anunţat că a fost nevo­ită să înceteze producţia în urma gre­vei de la fabrica de caroserii a uzi­nei „Briggs“. ITALIA • Consiliul de Miniştri al Italiei a aprobat noul bufet pe exerciţiul finan- _ ciar 1957—1958. Bugetul prevede un de- a fiert de 204 miliarde lire, ca urmare a­­a sporirii cheltuielilor militare. BELGIA 11| • Ziarul „Drapeau Rouge“ a publicat TM o rezoluţie adoptată de plenara C.C. al­­ P.C. din Belgia. In rezoluţie se pro­­testează cu hotărtre împotriva numirii ■ fostului general h­itlerist Speidel în == postul de comandant al trupelor teres­ p­­re ale N.A.T.O. In zona centrală a Europei. ■ PROGRAMUL . 5.00 Calendarul zilei. 5.05 Muzică uşoară. 5.30 Buletin de ştiri. 5.35 Muzică uşoară. 5.45 Lecţia de gim­nastică. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Melodii populare.6.15 Emisiunea agrară. 6.25 Emisiunea de cîntece „înfloreşte ţara mea“. 6.30 Cuvîratul colecţionaru­lui amator. 6.35 Emisiunea de cîntece „înfloreşte ţara mea“. 6.45 „Album şco­lar“. 7.00 Buletin de ştiri. 7.10 Muzică distractivă. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.35 Cu cîntecul şi jocul pe întinsul patriei. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de estradă. 9.30 „Un tăciune şi-un cărbune“. 10.00 Solişti de muzică popu­lară. 10.30­ La microfon Rădica. 10.35 Muzică de opere. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Muzică uşoară. 11.23 Suite corale. 11.50 Din viaţa de concert a Ca­pitalei. 12.35 „Din muzica popoarelor eu­ropene“. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 A­­nu­nţuri şi muzică. 13.10 Din operetele lui Zeller şi Paul Lincke. 13.35 Program Interpretat de violoncelişti celebri. 14.00 Muzică populară. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Concert de estradă. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Con­cert de estradă. 15.40 Simfonia a IlI-a „Reconstrucţia“ de Alfred Mendel­sohn. 16.15 Emisiunea pentru copii şi ti­neret: „Iubiţi cartea“. 16.45 Cîntă Maria Tănasa. 17.00 Buletin de ştiri. 17.15 Re­comandări din program. 17.19 Muzică u­şoară 17.40 Prelucrări de folclor. 18.10 Gînduri şi fapte. 18.30 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiu­nilor patriei. 19.00 Buletin de ştiri şi co­mentariu. 19.10 Cîntece. 19.45 Emisiunea „Răspundem ascultătorilor“. 19.55 Emi­siunea „Noapte bună copii". 20.00 Mu­zică uşoară. 20.15 Teatru la microfon. 21.15 Concert de estradă. 22.00 Buletin de ştiri. 22.30 Muzică populară. 23.10 Concert de noapte. 23.52—23.55 Buletin d­e ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Concert de prînz. 14.40 Emisiunea de cîntece „In apărarea păcii". 15.00 Anunţuri şi mu­zică. 15.15 Concertul nr. 5 în La major pentru vioară şi orchestră de Mozart. 15.42 Noi înregistrări de muzică popu­lară. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Muzică uşoară. 16.45 Emisiune lite­rară. 17.00 Lucrări de compozitoarea Flo­­rica Dimitriu. 17.15 Vorbeşte Moscova! 17.55 Cîntece 18.00 Buletin de ştiri. 18.10 Muzică uşoară şi populară. 18.45 Anunţuri şi muzică. 18.55 Sfatul medi­cului. 19.00 Muzică uşoară. 19.25 „Me­ridiane“. 19.45 Piese de virtuozitate. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 „Oameni de artă despre viaţa şi creaţia compozito­rilor". 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Mu­zică. 21.15 Actualităţi din ţările socia­liste. 21.45—24.00 Opera „Traviata“ de Verdi“. In pauză. Buletin de știri. VINERI, 1 FEBRUARIE 1957 TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 19,30: Traviata; Teatrul Muncitoresc C.F.R., orele 19,30: Plicul; Teatrul Naţional I. L. Caragiale, Sala Comedia, orele 19: Regele Lear; Sala Studio, orele 19,30: Doctor fără voie şi Căsătoria silită; Teatrul Evreiesc de Stat, orele 26: Hai să rîdem; Teatrul Armatei, sala din 13 Septembrie, orele 19,30: Avarul; Sala din Magheru, orele 19,30: Dragoste tîrfie; Teatrul Satiric Muzical C. Tănase, Victoriei 33, orele 20: Un băiat iubește o fată; Sala Vic­toria, Calea Victoriei Nr. 174, orele 20: Parada Melodiilor; Teatrul Municipal, orele 19.30: Don Carlos; Studio, sala Filimon Sîrbu, orele 19.30: Tache, Ian­­che şi Cadîr; Teatrul „C. Nottara” sala Libertatea, orele 19.30: Patriotica Romî­­nă; Teatrul Tineretului orele 19.30: Romanticii; Teatrul Ţăndărică, sala str. Academiei orele 16: Povestea porcului; sala Orfeu orele 10; Albă ca zăpada. CINEMATOGRAFE : Patria, înfrăţirea între popoare ; Moara cu noroc — com­pletare Pasajul păsărilor; Republica, Central, Mioriţa, Volga . Ei au fost pri­mii; Magheru, Elena Pavel: Mi-e sete; 1 Mad. Gh. Coşbuc: Papa Dolar;­­ Alecsandri, Lumina ; Bălces­­cu: Cazul pilotului Maresz; Bucu­reşti, Doina, Gh. Doja, 23 August: Misterul celor două oceane; I. C. Frimu Vasile Roaită, Popular, Libertăţii: Fe­roviarul; Maxim Gorki: Cazul Rumean­­ţev; Timpuri Noi: şofer de mare vi­teză, Cucerirea piscului Mujdjilkhi, în­treceri internaţionale de gimnastică. Pionierul nr. 6, Telegrama (desen ani­mat); Al. Popov: Pui de tigru; Victoria : O noapte furtunoasă; Tinere­tului, Iile Pintilie, M. Eminescu: Moar­­tea unui ciclist; Griviţa: Primele bucu­rii; Cultural : Dalibor; Unirea, Al. Sa­­hia : Cînd vine furtuna; C. David, 8 Mai: Dreptul de a te­ naşte ; T. Vlădi­m­­irescu : Prietene de noapte ; Arta : Mexicanul; Munca: A 12-a noapte; Mo­şilor : Artistă cu orice preţ; Donca Simo : Corabia viselor; Olga Banele : Drumuri şi destine; Aurel Vlaicu : S-a întîmplat pe stradă. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS La 31 ianuarie a avut loc în Ma­rele Palat al Kremlinului din Mos­cova un miting consacrat prieteniei dintre popoarele Uniunii Sovietice şi Republicii Cehoslovace. Mitingul a fost deschis de ,V. I. Irobrovnikov, preşedintele Comitetului executiv al sovietului orăşenesc de deputaţi ai oamenilor muncii din Moscova. El a transmis in numele oamenilor muncii din Moscova un salut fierbinte, frăţesc preşedintelui Republicii Cehoslovace Antonin Za­­potocky şi solilor poporului ceho­slovac. In numele muncitorilor din Mos­cova O. V. Vdovin, lăcătuș de la uzina constructoare de mașini unelte „Ordjonikidze", a salutat oaspefii cehoslovaci si in persoana lor intregmn popor cehoslovac frate. După Vdovin a luat cuvintul sa­vantul sovietic E. P. Unksov docto­­ri științe tehnice, — director al In­stitutului central de cercetări ştiin­ţifice in domeniul construcţiei de ma­şini grele. Cei prezenţi au intimpinat cu a­­plauze furtunoase cuvintarea rostită de K. E. Voroşilov, preşedintele Pre­zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. La sfîrşitul mitingului a luat cuvin­tul A. Zapotocki, preşedintele Repu­blicii Cehoslovace, care a fost ifi­­timpinat­­cu aplau­ze furtunoase. In Marele Palat al Kremlinului din Moscova MITINGUL CONSACRAT PRIETENIEI SOVIETO-CEHOSLOVACE Cuvintarea lui K. E. Voroşilov După ce a salutat pe oaspeţii cehoslovaci şi în per­soana lor pe poporul frate cehoslovac, K. E. Voroşilov a spus : Suntem­ convinşi că prietenia dintre Uniunea Sovie­tică şi Republica Cehoslovacă, care a şi dat minunate roade pentru popoarele ţărilor noastre, va creşte şi se va întări zi de zi, ea va servi întotdeauna drept exem­plu însufleţitor nu numai pentru ţările lagărului socialist ci şi pentru celelalte popoare iubitoare de pace. Sosirea delegaţiei cehoslovace în vizită oficială în Uniunea Sovietică şi rezultatele tratativelor au mare importanţă internaţională. Delegaţiile Republicii Ceho­slovace şi Uniunii Sovietice au depus în timpul trata­tivelor o muncă importantă şi rodnică. Declaraţia co­mună sovieto-cehoslovacă publicată în presă arată că relaţiile noastre de prietenie au continuat să se dez­volte. K. E. Voroşilov a enumerat apoi marile succese ob­ţinute de poporul cehoslovac în toate ramurile econo­miei şi în primul rînd în industrie. Pentru toţi cei care nu sînt orbiţi de propaganda imperialistă, — a spus vorbitorul — este clar că numai calea socialistă a asigurat acest avînt vertiginos al e­­conomiei şi culturii Cehoslovaciei frăţeşti. Realizările poporului cehoslovac pe calea construirii unei vieţi noi sunt asigurate de linia justă a Parti­dului Comunist din Cehoslovacia, care a învins şi în­vinge prin devotamentul faţă de internaţionalismul pro­letar şi steagul marxism-leninismului. Poporul sovietic se bucură sincer de victoriile oameni­lor muncii din Cehoslovacia și le urează din toată ini­ma propășirea continuă a patriei lor dragi. Starea ti­mp­ului Institutul Meteorologic Central co­munică: In Capitală şi regiunea Bucu­reşti, în următoarele 24 de ore vre­mea se anunţă în curs de răcire uşoa­ră, cu cerul schimbător, mai mult noiros. Tendinţă de ninsoare slraibă. Temperatura In scădere, va fi cuprinsă noaptea Intre minus 2 şi minus 4 gra­de, iar ziua între minus 2 şi 6 grade. Vintul din nord-est va sufla slab, la început, apoi se va intensifica. In următoarele trei zile vremea se anunţă rece, cu cerul mai mult noros şi cu ninsoare temporară. Vint în in­tensificare. Temperatura in scădere la început, apoi staţionară. A apărut nr. 1 (anul V) al revistei CRUCEA ROŞIE A R.P.R. editată de Comitetul Central al Crucii Roşii a R.P.R. Din sumar: Pentru viitorul concurs al gru­ - • pelor sanitare. Cu brigăzile de control pe te- "" ren. \ \ Cauzele bolilor de inimă. de prof. dr. C. C. Iliescu .. şi dr. P. I. Andreescu .. Atenţie la „răceli” de dr. Alex. Gheorghiu “ Noţiuni de prim ajutor Dermatozele profesionale in in­­dustria petroliferă. * de dr. I. Vişan ” Din activitatea unui post sani- -. tar.­­ * O policlinică deosebită: vasul­­ ’ de pe Dunăre, de Maria Pescaru ., Sfaturi pentru tinere mame;­­■ cuvinte Încrucişate; rubrica fila- - ■ telică; ştiri şi corespondenţe. " O pagină de satiră şi umor de­­­­Adrian Dragomirescu. \ \­­. Revista apare lunar. ,,­­. Se găseşte de vinzare la .. chioşcurile difuzării presei. ] [ Preţul unui exemplar X leu -■ LISTA OFICIALA DE CIŞTIGURI la obligaţiunile C.E.C. 5°10 cu cîştiguri. Tragerea de bază din 5*1 ianuarie 1957 Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de lei 200. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare fracţionară de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. Plata ciştigurilor se face la toate sucursalele raionale C.E.C. Nr. cişti- Nr. seriei Nr. ppuga- | valoarea câştigurilor gurilor ţiunii cîşti- I ■■■■■■■■=*=■■■■« — gătoare | Parţială Totală_____ 1 11.072 21 50.000 50.000 1 00.725 34 25.000 25.000 1 01.295 35 25.000 25.000 1 04.618 46 25.000 25.000 1 10.326 30 25.000 25.000 1 02.461 32 10.000 10.000 1 03.683 02 10.000 10.000 1 03.717 48 10.000 10.000 1 10.431 31 10.000 10.000 1 12.506 28 10.000 10.000 1 12.974 08 10.000 10.000 1 13.046 49 10.000 10.000 1 13.351 26 10.000 10.000 1 24.619 13 10.000 10.000 1 24,756 07 10.000 10.000 terminația seriei 25 002 10 5.000 125.000 25 474 25 5.000 125.000 250 46 04 1.000 250.000 250 99 61 1.000 250.000 565 TOTAL 1.000.000 STEAGUL ROŞU Cuvintarea lui A. Zapotocky După ce a trecut în revistă legăturile trainice de prie­tenie care unesc cele două popoare frăţeşti, în conti­nuare, Zapotocky a spus: Eliberarea ţării noastre de către eroica armată sovietică a dat posibilitatea po­porului nostru să rezolve problemele Republicii Ce­hoslovace aşa cum crede de cuviinţă, să instaureze orîn­­duirea popular-democrată, să întemeieze şi să întărească dictatura proletariatului. Intre ţările noastre au apărut relaţii cu totul noi,­­ socialiste fără precedent în istorie, relaţii bazate pe ega­litate în drepturi, neamestec în treburile interne, res­pect reciproc, colaborare multilaterală şi ajutor frăţesc. Aceasta este una din cauzele hotărîtoaire ale faptului că începînd din anul 1945 Cehoslovacia păşeşte înainte pe­­ calea dezvoltării rapide a economiei, culturii şi ştiinţei ei, care situează astăzi ţara noastră alături de cele mai înaintate ţări din lume. Vorbitorul s-a referit apoi la tratativele sovieto­­cehoslovace care au avut loc la Moscova. Sîntem fericiţi — a spus A Zapotocky — că între noi şi tovarăşii sovietici există o deplină identitate de păreri asupra acestor principii importante şi că pe baza acestor păreri am putut trage concluzii concrete pri­vind dezvoltarea continuă a colaborării economice din­tre Uniunea Sovietică şi Cehoslovacia. Cred că nu va fi o lipsă de modestie dacă voi spune că Declaraţia noastră comună are o mare importanţă internaţională. Cred că părerea noastră unanimă în ceea ce priveşte principalele probleme internaţionale din prezent reflectă întru totul interesele tuturor ţărilor socialiste, şi nu numai interesele lor, ci şi interesele tuturor popoarelor iubitoare de pace din întreaga lume. UN BILANŢ STRĂLUCIT al constructorilor comunismului MOSCOVA 31 (Agerpres). — T Centrale de Statistică de pe lingă privire la îndeplinirea planului de cale a U.R.S.S. pe anul 1956. La Moscova au fost date publici de stat de dezvoltare a economiei In comunicatul Direcţiei Centrale de Miniştri al U.R.S.S., se arată că pla­samblu pe industrie a fost depăşit, succese în dezvoltarea industriei şi, Producţia globală a industriei sovie 11 la sută in comparaţie cu anul Planul anual a fost depăşit în muil­­e din principalele ramuri de produ­c­­­e ca extracţia de ţiţei, gaze, căm­­­une cocsificabil, şisturi, la producţia de energie electrică, aluminiu, ine­­ale neferoase, îngrăşăminte chimice, urbine hidraulice, motoare Diesel, ase tip, vagoane, autocamioane şi multe alte produse. Peste planul anual au fost produse multe mărfuri de larg consum, ţesă­­uri de lînă, încălţăminte, confecţii, nicotaje, ceasuri, motociclete, grăsimi­nimale, brînză şi alte produse lac­ăte, uleiuri vegetale, mezeluri, ceai, inuri şi alte mărfuri. In comunicat se arată că deşi pla­iul anual în ansamblu pe industrie a ost depăşit, în dezvoltarea unor ra­­nuri au avut loc lipsuri serioase­ In toate ramurile economiei naţio­­nale au luat amploare electrificarea, mecanizarea complexă şi automatiza­­ea, introducerea celui mai modern utilaj de înaltă productivitate şi a­ehnologiei înaintate. Industria sovietică constructoare de maşini a creat peste 1000 de noi ti­­nuri de maşini, maşini-unelte şi uti­­aje foarte importante pentru indus­­tie, construcţii şi agricultură Au ost introduse circa 1500 de linii ar­­omate, în flux şi de conveiere­­In domeniul folosirii energiei ato­­nice în scopuri paşnice s-au efectuat­ucrări pentru introducerea ei în pro­­cesele tehnologice de producţie In anul 1956, în agricultura U.R.S . au fost dobîndite succese însemnate.* ASS transmite comunicatul Direcţiei Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. cu stat de dezvoltare a economiei naţie­tăţii rezultatele îndeplinirii planului naţionale a U.R.S.S. pe anul 1956. Statistică de pe lingă Consiliul de nol anual al producţiei globale în an­in anul 1956 au fost realizate noi în primul rînd, a industriei grele, uire a crescut în anul 1956 cu aproape 1955. Suprafeţele însămînţate cu toate cul­turile au reprezentat circa 195 mi­lioane ha şi au crescut cu 8,9 milioa­ne ha în comparaţie cu anul 1955 şi în ultimii trei ani — cu aproape 38 Îndeplinirea planului de Stat al U.R.S.S. pe anul 1956 milioane ha. Suprafeţele însămînţate cu cereale au crescut în ultimii trei ani cu aproape 22 milioane ha, din­tre care cele însămînţate cu grîu — cu 14 milioane,ha. Recolta globală de cereale a crescut cu aproape 20 la sută în anul 1956 în comparaţie cu anul 1955. A continuat să se întărească baza tehnică materială a agriculturii. In anul 1956 ea a primit 248.000 trac­toare (calculate în tractoare conven­ţionale de cîte 15 CP), 114.000 de autocamioane, 56.000 de combine ce­realiere şi multe alte maşini. In capitolul consacrat construcţii­lor capitale se arată că volumul in­vestiţiilor capitale de stat şi coope­ratiste (fără colhozuri) s-a ridicat în 1956 la 186 miliarde de ruble şi a depăşit cu 17 la sultă investi­­ţiile din anu­l 1955. Planul de stat al investiţiilor capitale pe anul 1956 a fost îndeplinit cu 94 la sută. Au fost puse în funcţiune peste 800 de noi mari întreprinderi industriale de stat. In anul 1956 a avut loc o creş­tere a comerţului interior şi exte­rior al U.R.S.S. In comunicat se arată că numărul muncitorilor şi funcţionarilor din eco­nomia U.R.S.S. s-a cifrat la sfîrşitul anului 1956 la 50.000.000 oameni şi a fost cu 2,1 milioane oameni mai mare decît la sfîrşitul anului 1955. In anul 1956, ca şi în anii prece­denţi, în ţară nu a existat şomaj. In anul 1956 nivelul material şi cultural de viaţă al poporului a continuat să crească. Venitul na­ţional al U.R.S.S. a crescut cu 12 la sută în comparaţie cu anul 1955. Salariul mediu al muncitorilor şi funcţionarilor s-a mărit în compa­raţie cu anul 1955 cu 3 la sută, veniturile în bani şi în natură ale ţăranilor au crescut în decursul anu­lui 1956 cu 12 la sută. Anul trecut s-au luat vaste mă­suri pentru îmbunătăţirea continuă a vieţii poporului. Anul trecut s-au realizat succese noi în toate domeniile culturii socia­liste. In şcolile de toate tipurile au învăţat în 1956 aproximativ 50.000.000 oameni. In urma creşterii considerabile a nivelului material şi cultural şi a îm­bunătăţirii asistenţei medicale pentru populaţie, atît mortalitatea populaţiei în general cit şi mortalitatea infan­tilă au continuat să scadă, iar longe­vitatea medie a continuat să crească. Rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei na­ţionale a U.R.S.S. pe anul 1956, se spune în comunicat, arată că po­porul sovietic, înfăptuind hotărîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S., a obținut noi succese în dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naționale, în creșterea continuă a bunăstrării sale materiale și a nivelului cultural. ■ In Comitetul Politic special Discutarea problemei admiterii de noi membri în O.N.U. s-a încheiat NEW YORK (De la corespon­dentul special al Agerpres la O.N.U.). La 30 ianuarie Comitetul Po­litic special a terminat discutarea pro­­blemei admiterii de noi membri in O.N.U. In discuţiile lor, delegaţiile S.U.A. şi altor citorva ţări au ince­rcal să dovedească „necesitatea“ ad­miterii in O.N.U. numai a Vietnamului de sud şi a Coreei de sud, cu toate că R. P. Mongolă, R.P.D. Co­reeană şi R. D. Vietnam au cerut de asemenea să fie admise în O.N.U. Delegaţiile a 13 ţări (S.U.A., An­glia, Franţa, Italia, Filipime şi altele) , au prezentat două proiecte de rezo­luţie care recomandă admiterea în O.N.U. a Vietnamului de sud şi a Coreei de sud. Delegatul Indiei, Lail, a arătat că admiterea intimai a unei părţi din fie­care ţară — Coreea şi Vietnam — ar însemna că O.N.U. renunţă l­a efor­turile îndreptate spre Unificarea Co­reei şi Vietnamului. Delegaţia sovietică a prezer­tat un proiect de rezoluţie în care subliniază necesitatea admiterii simultane a tu­turor celor cinci state în O.N.U. Delegaţiile Indiei şi Siriei au pre-­­zentat de asemenea un proiect de re-re­zoluţie care propune Consiliului de® Securitate „să examineze toate cere-ru rile de admitere de noi membri în­ O.N.U.“ . Comitetul a trecut apoi la votarea­­ proiectelor de rezoluţie prezentate. gj Cu o majoritate de 44 de voturi au gs fost adoptate proiectele de rezoluţiei) ale celor 13 ţări.­­ Proiectul de rezoluţie al Indiei şi­ Siriei n-a fost pus la vot. Înaintea punerii la vot a proiectu­lui sovietic de rezoluţie, un grup de delegaţi — adepţi ai proiectelor de rezoluţie ale celor 13 ţări — au ob­ţinut în urma unei manevre de pro­cedură să se scoată din proiectul sovietic partea referitoare la R.P.D. Coreeană. Prin aceasta ei au lipsit pe delegaţii care au sprijinit proiec­tul sovietic de rezoluţie de posibili­tatea de a vota pentru acesta. Următoarea problemă de pe ordinea de zi a Comitetului este situaţia re­fugiaților din Palestina. Examinarea acestei probleme va începe la 4 fe­bruarie. CIU EN-LAI A SOSIT IN CEYLON COLOMBO 31 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: sm După cum anunţă postul de ra­­dio Colombo, la 31 ianuarie a top sosit în Ceylon într-o vizită de cinci zile, Ciu En-lai premierul Consiliului de Stat al Republicii­­ Populare Chineze. S Camera reprezentanţilor a S.U.S.* a aprobat „doctrina Eisenhower* NEW YORK 31 (Agerpres).— La 31 ianuarie Camera Reprezentan­ţilor a S.U.A. a aprobat cu 355 de vo­turi pentru şi 81 contra „doctrina Ei­senhower” care prevede că preşedin­tele S.U.A. poate folosi, după cum va crede de cuviinţă, forţe armate ameri­cane în Orientul Apropiat şi Mijlo­ciu. Camera Reprezentanţilor a trimis re­zoluţia de aprobare Senatului spre examinare. |!ll!Bll!IK!!IH!!imillHIIIIHIiiiK!!IBI!IIIHl!IIB!lllH!l!Mil!IM întreprinderea Cinematcă Regionala de stat ■ Bucureşti comunica Rezultatul Concursului de Recenzii Premiul III. Tov. Aurel Scăunaş — Călăraşi Menţiune Tov. Boiangiu Stelian — Olteniţa Menţiune Tov. Toma Margareta — Urziceni Menţiune Tov. Stănescu Adrian — Călăraşi Menţiune Tov. Elisabeta Nae — Comuna Gratia raion Vida Menţiune Tov. Doana Maria Teodora — Roşiori Vede Menţiune Tov. Ungheanu Mihai — Slobozia Menţiune Tov. Armaşu Ion — Giurgiu Menţiune Tov. Decu T. Florea — S.M.T. Raion Lehiliu PROPRIETARI DE OI încheiați contracte pentru vînzarea linei cu între­prinderea D. C. A. BUCURE­ȘTI ORAȘ - STR. EMIGRATULUI Nr. 12 TELEFON 5.04.92. Contractînd pentru una oaie I Merinos sau spancă . • 1.­­ 2.500 kg. lînă Tigaie ......................... . • 1.200 „ „ Stogoşe sau ţurcană . « • 1.000 „ „ SUNTEŢI SCUTIŢI DE PRED­AREA COTEI OBLIGATORII CON­FORM H.C.M. nr. 5/957 ŞI PRIM­IŢI PREŢURI AVANTAJOASE PRE­CUM ŞI MĂRFURI DIN COMERŢUL DE ÎNTIMPINARE. .................................................................................................................................

Next