Steagul Roşu, martie 1957 (Anul 4, nr. 906-932)
1957-03-01 / nr. 906
ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P. M. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI Anul IV—Nr. 906 Vineri 1 martie 1957 4 pagini 20 bani O FRUMOASĂ INIŢIATIVĂ A TINERILOR DIN REGIUNEA NOASTRA „LOTUL FESTIVALULUI“ Zilele trecute, alături de celelalte pregătiri ale tineretului ţării noastre în vederea Festivalului Mondial al Tineretului s-a adăugat şi o entuziastă iniţiativă pornită din partea tinerilor ţărani muncitori din comuna Siliştea, raionul Lehliu. Aceşti tineri, cu dragostea de a intimpina Festivalul de la Moscova cu fapte noi, deosebite, şi-au propus să lucreze în mod voluntar, cu atelajele lor, folosind sămînţă proprie de porumb, o suprafaţă de 5 ha teren din rezerva de stat, pe care au primit-o de la sfatul popular comunal. Cele 5 hă de pămînt vor purta denumirea de lot al Festivalului“, iar sumele obţinute în urma valorificării producţiei, prin organele de stat, vor fi depuse în contul fondului pe ţară al Festivalului pentru pregătirile necesare participării tineretului din ţara noastră la cel de al VI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor la Moscova. Pe lîngă angajamentele pe care şi le iau tinerii silişteni pentru a-şi duce la îndeplinire cu cinste frumoasa lor iniţiativă, Comitetul U.T.M. al comunei a adresat o călduroasă chemare către toate organizaţiile de bază U.T.M. de la sate, către toţi tinerii din satele patriei noastre pentru a-şi aduce şi ei contribuţia lor la întîmpinarea sărbătorii Festivalului. „In fiecare comună un lot al Festivalului !“ Iată chemarea entuziastă adresată de tinerii silişteni tineretului din comunele şi satele patriei noastre. La baza de recepţie Lehliu, tinerii schimbă săminţa de porumb cu cea hibridă. Răspunsul mecanizatorilor din Titu Am citit în ziarul „Steagul roşu“ chemarea tractoriştilor, mecanizatorilor, inginerilor şi tehnicienilor din S.M.T. Horia raionul Lehliu şi la adunarea generală a mecanizatorilor din staţiunea noastră, am discutat punctele incluse în chemare, la care răspundem în raport de posibilităţile existente în raza de activitate a S.M.T. Titu. Răspundem acestei chemări în baza faptului că staţiunea noastră a terminat reparaţiile întregului parc de maşini şi tractoare în timpul stabilit, executînd reparaţii (de calitate şi că pînă în prezent am asigurat sarcina de plan anuală, prin contractarea de lucrări în proporţie de 103 la sută. Pentru anul 1957 ne angajăm să realizăm următoarele obiective: — Depăşirea planului de producţie anual cu 10 la sută; — la un număr de 5 tractoare intr-un singur schimb să realizăm 500 ha. arătură normală pentru fiecare tractor : — creşterea productivităţii muncii cu 1,5 la sută peste indicele planificat; — vom realiza economii de carburanţi, piese de schimb şi diverse materiale în valoare de 150.000 Iei; — reducerea preţului de cost cu 15 la sută faţă de cel planificat; — efectuarea tuturor lucrărilor la timpul optim, respectarea regulilor agrotehnice pentru obţinerea unor recolte sporite la hectar; — din resurse locale vom amenaja un parc şi drumurile din interiorul staţiunii şi vom dezvolta gospodăria anexă pentru îmbunătăţirea necontenită a condiţiilor de trai ale mecanizatorilor : — în timpul campaniilor agricole vom deplasa aparatul cinematografic al staţiunii la brigăzi unde săptămînal vor rula filme documentare şi artistice. Vom lupta pentru îndeplinirea acestor angajamente, astfel ca staţiunea noastră să fie un important pion pentru transformarea socialistă a agriculturii în raionul nostru şi pentru mărirea producţiei agricole la hectar. Director, GHEORGHE DRUMEA, secretarul org. de bază P.M.R. — ION NICOLAE, preşed. comit. de întrep. — CONSTANTIN DOBRE, secretarul org. de bază U.T.M. — PETRE STANCIU La sfat cu inginerul agronom De curînd in comuna Cuza Vodă, raionul Călăraşi, s-a organizat o consfătuire la care au luat parte colectiviştii din G.A.C. „Gheorghi Dimitrov" şi ţăranii muncitori din comună. Cu această ocazie inginerul agronom Vasile Neagu a explicat sătenilor ce trebuie urgentat în momentul de faţă pentru a putea începe la timp campania de însămînţări. El a pus accent pe terminarea reparaţiei uneltelor şi pe încercarea puterii de încolţire a seminţelor. Colectiviştii au dat multe exemple grăitoare de felul cum s-au pregătit ei pentru muncile de primăvară. Lăudabile au fost şi pregătirile unor ţărani individuali, îndemnul inginerului a avut urmări bune. Pe întreaga comună reparaţia uneltelor s-a făcut în proporţie de 100%. MARIA STOICA agent agricol Lipsă de preocupare BRANEŞTI (De la corespondentul nostru). In comuna Sohatu din raionul Brăneşti există 4 centre pentru selecţionatul seminţelor. Datorită lipsei de preocupare a tehnicianului agronom Mircea Mihăilescu şi a comitetului executiv al sfatului popular comunal (preşedinte Dumitru Muşat) aceste centre nu funcţionează. Vremea este înaintată şi timpul favorabil însămînțărilor de primăvară face ca tot mai mulţi tirani muncitori din comuna respectivă să iasă la cîmp pentru pregătirea terenului pentru insăminţări. Neavînd sămînţa selecţionată, desigur că lucrările agricole se vor desfăşura la întimplare. au apărut peste tot, au apărut şi odată cu ghioceii, şi fiecare colţ, la fiecare răspintie zăreşti vitrinele ambulante de catifea sau mătase roşie şi albastră, în formă de inimi mari, străpunse de vîrfurie a sute de ace cu gămălie de care atîrnă sclipitoare, galbene şi argintii, din fire filigranate, lemn lăcuit sau din pluş — mărţişoarele. Inimioare, pantofiori, trifoi cu patru foi, lacăte cu cheile, biberoane, mă rog după gustul fiecăruia şi după imaginaţia artistului meşteşugar care le-a migălit. Şi nu poţi să treci pe lingă inimile acestea de catifea fără să le opreşti cîteva clipe in locuite amintiri din anii copilăriei, ai adolescenţei, cind aşteptai cu nerăbdare să-ţi prinzi in piept mărţişorul primit in dar, nu ţi se perindă prin faţa ochitor in aceste cîteva clipe! — Mărţişoare! Luaţi mărţişoare!, ii îmbie vinzătorul pe trecători. Şi ca de obicei, la fel ca in urmă cu ani şi ani, in jurul lui se adună ciorchine copii, tineri şi bălani. Fiecare dintre ei are pe cineva căruia ii va face multă bucurie o minusculă figurină atirnată de şnuruteţul de matase alb-roşu. Tinărul are o prietena, o soţie sau un copil; bătrînelul, nepoţel... şi de 1 martie trebuie să-i dea în dar un mărţişor. Aşa s-a păstrat obiceiul din moşi-strămoşi, să-l duci de 1 martie cui iţi este drag un mărţişor, simbol al primăverii şi reînnoirii naturii. Şi atunci, cind tinărul soţ sau tatăl ii prinde în piept soţiei sau fetiţei sale mărţişorul, care astăzi, ce-i drept nu mai seamănă, cu bănuţul de metal begat cu lină, roşie împletită cu fir alb cu care se împodobeau fetele în urmă cu zeci de ani, el le face aceeaşi urare rămasă din bătrîni. ..In tot timpul anului să fiţi un-Să fiţi senine şi frumoase ca şi anotimpul minunat al primăverii al cărui simbol vestitor îl constituie mărţişorul". Iată pentru ce şi anul acesta ca şi în trecut, în faţa vitrinelor ambulante şi a magazinelor unde se viind mărţişoare este aceeaşi aglomeraţie obişnuită; oamenii se grăbesc să întimpine primăvara impodobindu-se cu unul din simbolurile ei: mărţişorul.__________________ PROLETARI DIR WATR ȚĂRILE. DNITI-VA1 Institutul de cercetări pentru cultura porumbului şi-a început activitatea. A fost definitivată tematica de cercetare pe anul 1957 pentru cele 6 secţii ale institutului şi pentru cele 6 staţiuni experimentale, s-au stabilit zonele de activitate ale fiecărei staţiuni experimentale şi gospodăriile producătoare de sămînţă hibridă care vor lucra sub îndrumarea institutului şi a staţiunilor sale experimentale. De asemenea au fost asigurate materialele şi utilajul necesar efectuării experienţelor în cîmp, iar baza experimentală ca şi staţiunile au fost prevăzute cu personalul de specialitate necesar executării lucrărilor de cercetare şi de producţie. Pe terenurile institutului şi staţiunilor sale experimentale s-au început lucrările pentru menţinerea umidităţii în sol şi pentru încorporarea îngrăşămintelor minerale. Totodată s-a început pregătirea seminţelor şi a materialului necesar experienţelor de câmp, precum şi amplasarea lor în teren. (Agerpres) a combinatul agro-alimentar „30 Decembrie“ VIDRA (De la corespondentul nostru). Mecanizatorii, muncitorii, tehnicienii şi inginerii combinatului agro-alimentar din comuna „30 Decembrie“, raionul Vidra, şi-au pregătit din vreme tractoarele, uneltele agricole şi toate cele necesare bunei desfăşurări a lucrărilor agricole de primăvară. Odată cu venirea zilelor de primăvară ogoarele şi grădinile combinatului au cunoscut animaţia caracteristică perioadelor de vîrf în muncile agricole. In cîteva zile au fost grăpate arăturile de toamnă pe o suprafaţă de 215 ha., au fost executate alături de primăvară pe o suprafaţă de 27 ha. In teren bine pregătit au fost îmisămînţate 100 ha. mazăre furajeră, 6 ha. mazăre comestibilă, s-a plantat cu usturoi o suprafaţă de 6 ha. şi s-au însămtaţat cu noua maşină sovietică sosită de curînd în combinat, 5 ha. arpagic. pentru o mai bună valorificare a resurselor locale ■ Spicuiri din scrisorile sosite la redacţie La numai cîteva zile de la publicarea articolului prin care solicitam cititorilor propuneri şi sugestii in legătură cu mai buna valorificare a resurselor locale, redacţia noastră a început să primească scrisori din diferite colţuri ale regiunii cu propuneri şi sugestii meritorii. LUNCA DIN COMUNA NAIPU In legătură cu lunca din comuna Naipu, „eleşleul“ cum îi zic localnicii, am primit zilele trecute o scrisoare de la tovarăşul George Georgescu, din Bucureşti, str. Barbu Delavrancea nr. 1. In mijlocul comunei Naipu există o luncă de circa 5 ha, care de ani de zile nu este folosită nici într-un chip. După cîte spun localnicii, a existat un proiect mai vechi pentru valorificarea acestui teren, dar proiectul a fost de mult abandonat. Așa cum se prezintă acum situaţia acestui teren, i se poate da o utilizare dintre cele mai folositoare. In primul rînd, el ar putea fi plantat cu răchităşi salcie, care ar da comunei un aspect mai frumos şi ar furniza în scurtă vreme material pentru împletituri din nuiele. Cum ne aflăm în preajma celei mai importante campanii agricole — arăturile şi însămînţările de primăvară — acest teren ar putea fi plantat încă în acest sezon de către elevii şcolii elementare din comună, în orele de lucru manual. Organele locale, raionale şi comunale, studiind problema ridicată de corespondentul nostru, pot face propuneri şi lua măsuri corespunzătoare pentru rezolvarea ei. Aşteptăm veşti bune de la Naipu. BALTA SAU OREZARIE ? Problema a fost ridicată de tovarăşul I. Grădinaru din comuna Coroana, raionul Vidra. Cîteva date. Lingă comuna Coroana din raionul Vidra se află balta Comana înr suprafaţă de aproape 954 ha. dintre care circa 750 ha. acoperite cu stuf, 50 ha. păşune naturală (la punctul Brăniştari) şi 154 ha. neproductive. Balta este în exploatarea întreprinderii Regionale Piscicole Bucureşti care obţine anulat o cantitate de peşte de circa 3.000 kg. (1955), 13.000 snopi de stuf şi circa 16.000 snopi de papură. In ansamblu o producţie modestă. Acum, acest teren este supus inundaţiilor, pe de o parte din cauză că vechile canale s-au astupat de mult şi apele din zăpezi şi ploi băltesc nestingherite, pe de altă parte, pentru că în perioadele cu multe precipitaţii, apele Neajlovului cresc şi curgînd pe o pantă domoală inundă balta Comana. Revărsarea Neajlovuilui se datoreşte şi faptului că confluenţa sa cu rîul Argeş nu se face în formă de unghi ascuţit, ci în unghi drept. Acest fenomen, în general rar, a fost studiat aproape 40 deani de-a rândul de studenţi, care erau aduşi vara să facă măsurători şi să facă proiecte de reamenajare, dar care pînă în prezent n-au fost puse în practică. Este de la sine înţeles că strîngîmd banii cheltuiţi cu deplasarea studenţilor şi calculînd timpul consumat de ei, s-ar fi putut face de zece ori canalizarea gurii Neajlovului — necesară şi posibilă pe o distanţă relativ foarte scurtă — 150—200 m, adică de la cotul rîului amintit spre Argeş şi pînă la urechea podului de la Gostinari. Realizîndu-se această lucrare, apa Neajlovului ar avea o pantă de scurgere mult mai rapidă, ceea ce ar face ca terenurile învecinate să fie ferite de inundaţii. Ce s-ar realiza prin această lucrare simplă şi relativ puţin costisitoare ? In primul rînd cea mai mare parte din suprafaţa inundabilă ar deveni o suprafaţă foarte bună pentru agricultură, pentru cultivarea orezului, în special. Adăugate la cele circa 100 ha. care se cultivă în prezent, cele 1000 ha. de orezărie , pe un asemenea teren fertil ,ar da o producţie a cărei valoare medie ar depăşi valoarea celor trei producţii actuale (peşte, stuf, papură) de cîteva ori. La întrebarea baltă sau orezărie, noi ne pronunţăm pentru ultima.. Ce au de spus organele competente comunale şi raionale? MOSCOVA, 28 (Agerpres). — In cadrul campionatului mondial de hochei pe ghiaţă, joi s-a desfăşurat la Moscova meciul dintre echipele U.R.S.S. şi R.P. Polone. Victoria a revenit hocheiştilor sovietici cu scorul de 10—1 (2—0; 4—1; 4—0). Echipa U.R.S.S. se află pe primul joc BEIRUT 28 (Agerpres), — prin telefon: Echipa selecţionată de fotbal a tineretului din R.P.R. a susţinut joi al 7-lea meci de la începutul turneului său în ţările Orientului Mijlociu, jucînd la Beirut cu echipa Hommenman, campioana Libanului. Tinerii fotbalişti români au avut o comportare excelentă şi au obţinut o victorie categorică cu scorul de 5—1 VAAAAAA/WVW Ultimele ştiri SPORTIVE ECHIPA U.R.S.S. PE PRIMUL LOC IN CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI • TINERII NOŞTRI FOTBALIŞTI DIN NOU ÎNVINGĂTORI. Cînd urci dealul ce începe a se înălţa dinspre podul Izvor, ţi se profilează, pe mina stingă, o clădire impozantă asemenea unei cetăţi domneşti. Din înalt, ea domină străzile dimprejur şi nu arareori atrage luarea aminte chiar şi a obişnuitului trecător. Este vechea şi cunoscuta construcţie a Arhivelor Statului unde stă păstrat un nepreţuit tezaur de documente, izvor nesecat de informare pentru cei ce vor să cerceteze trecutul neamului. Să intrăm pentru cîteva ceasuri între zidurile cetăţii care formează un patrulater ce înconjoară vechea biserică Mihai Vodă. CRIMPEIE DE ISTORIE Iată-ne în depozitele care cuprind două categorii de piese: dosarele şi documentele propriu-zise. In total sunt 32 de depozite. Aşezate cu grijă în rafturi sau poliţe, dosarele cuprind în filele lor trecutul fiecărei instituţii sau societăţi din ţară, ba chiar şi al oamenilor. Dacă te interesează, de pildă, să ştii cînd anume a fost Eminescu revizor şcolar şi ce simbrie a primit, îţi poate răspunde arhivistul aşa cum este numit lucrătorul ştiinţific al Arhivelor — care-ţi poate scoate imediat din aceste dosare statul respectiv de plată al Ministerului Instrucţiunii Publice de pe acea vreme şi vei afla amănuntul de care ai nevoie. RAFTURI IN LUNGIME DE ZECI DE KILOMETRI Priveşti sălile cu dosare aşezate in cutii speciale, priveşti lungimea lor şi curiozitatea te-ndeamnă să întrebi: cine să fie la număr? Dar mai bine să vă spunem ce lungime au rafturile acestea pline. Cam 60.000 metri liniari. Asta înseamnă că dacă le-ai întinde de-a lungul unei şosele ai putea înlănţui un şirag lung ca de-aci piuă la Ploeşti. Cantitatea documentelor — măsurată în rafturi, aşa cum se obişnuieşte în arhivistică — este însă cu mult mai mare dacă ne gîndim că cifra de mai sus priveşte doar Direcţia centrală de la Bucureşti. Adăugind şi pe cele ale unităţilor din toată ţara, cifra se ridică la peste 200.000 metri liniari. Tovarăşul arhivist care ne însoţeşte, ne spune că bogăţia dosarelor care grăiesc despre trecutul instituţiilor şi societăţilor din ţară ar fi fost cu mult mai mare dacă arhivele multor insti-tuţii şi societăţi nu ar fi fost distruse Multe documente au fost distruse în timpul burghezo-moşierimii, deoarece capitaliştii şi patronii aveau tot interesul să nu se mai păstreze arhivele, ci trecutul lor ruşinos să fie dat uitării. CHIMIŞTI CARE REÎNVIE DOCUMENTE PREŢIOASE Ieşind dintr-o sală cu rafturi kilometrice, ne atrage privirea o încăpere care, după cîte se vede, este un laborator chimic, cu tineri chimişti în halate albe. Curios lucru! Ce caută chimiştii la Arhivele Statului? Aflăm că rostul lor este acela de a întări sau reînvia unele documente care, după o viaţă mai lungă... mor şi ele întocmai ca vieţuitoarele. Acest lucru îl găsim scris într-un articol intitulat: „Moartea documentelor“ din revista arhivistă „Hrisovul“ care glăsuieşte astfel: „Aşa precum mor oamenii... unii de moarte violentă, alţii de bătrîneţe ori de lungă şi cumplită boală, tot aşa şi documentele, oricît de folositoare prin interesul lor istoric sau literar, prin frumuseţea textului, miniaturilor sau arta legăturilor, ele sfîrşesc fie prin moarte violentă (foc, inundaţii, războaie, cutremure), fie prin lungă şi neiertătoare boală, datorită neîngrijirii, datorită microbilor, insectelor, rozătoarelor, dar mai ales nepăsării“... Şi nepăsarea din trecut a fost înlocuită în ultima vreme, de regimul nostru democrat-popular cu grija pentru conservarea documentelor istorice. Aşa se explică faptul că la Arhivele Statului sînt şi chimişti care poartă de grijă documentelor... bolnave, aduse din arhive prost întreţinute. Ei examinează documente scrise pe hîrtie sau pergament deasupra cărora trecerea anilor — zeci şi sute de ani — a In laboratorul chimic, un chimist lucrează la „reînvierea" unui vechi document deteriorat IN CÎTEVA RINDURI • Joi dimineaţa un ansamblu al Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti, sub conducerea artistului emerit Constantin Rădulescu, director al Direcţiei muzicii din Ministerul Culturii şi a maestrului emerit al artei Sandu Eliad, directorul Teatrului de Stat de Operetă, din București, a părăsit capitala plecînd într-un turneu de o lună de zile in Uniunea Sovietică. Din ansamblu fac parte primul regizor al teatrului, Nicușor Constantinescu, dirijorii Gherase Dendrino, Traian Mihăilescu, Richard Egressi, maestru de cor N. Oancea, Ion Dacian, Puica Alexandrescu, Virginica Romanovschi, Maria Vavrina, artişti emeriţi ai R.P.R., Sili Popescu, Viorel Chirideanu şi Petre Valentin, pictorii scenografi N. Lebas şi E. Agapie şi alţii. • In ciclul de conferinţe şi consultaţii organizat de Uniunea Ziariştilor pe marginea rezoluţiei plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, tov. Gh. Vasilichi, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti a vorbit joi seara la Casa Ziariştilor din Capitală despre „Sarcinile ce revin cooperaţiei meşteşugăreşti din ţara noastră pentru înfăptuirea hotărîrilor plenarei din 27—29 decembrie 1956“. (Agerpres) Noi produse intrate în comerț In ultimele zile au intrat în reţeaua comercială articole noi de marochinărie, de galanterie, ţesături din mătase artificială, ţesături de lină în amestec, confecţii, sticlărie, jucării, etc. Dintre aceste articole noi amintim poşetele din piei de oi marochinate şi piei de porc lăcuite, cu şi fără clips ; mape din piele artificială, port-abonamente din piele de oi; articolul din ţesătură de mătase zenana „Catrinel“, perdele de mătase fără bordură; rips „Corinia“ neşifonabil; două modele de stofă pentru costum bărbătesc, două articole de stofă pentru pardesiu femei, şi o stofă pentru palton femei, bluză de vînt pentru bărbaţi din ţesătura Semiş, cu elastic, căptuşite cu serj, haine vătuite din doc dublate cu pînză albită pentru copii, vase de flori colorate diferit, butoni pentru manşete etc. Pentru copii a apărut o jucărie nouă, sfîrleaza muzicală. A/WWI Cu prilejul instalării noului guvernator englez al coloniei Uganda, sir Frederick Crawford, au avut loc mari manifestaţii ale băştinaşilor împotriva dominaţiei britanice. Lord străin, îţi sunt străine Jungla, munţii, rîul, crîngul. Te-au primit... cum se cuvine Astfel, sir, călcaşi cu strngul I D.P. Un hrisov din anul 1364 (cel mai vechi document din Ţara Romînească), rămas de la domnitorul Vladislav Voevod şters sau a slăbit puterea vechilor slove. Chimiştii le „tratează“ cu diferite substanţe chimice şi le redau viaţa, scoţîndu-le la lumină. Oamenii aceştia reînvie, deci, documente a căror slovă devenise aproape necitibilă. Tot în asemenea scopuri, chimiştii colaborează cu fotografii laboratorului fotografic. — înzestrat cu cele mai moderne aparate. Prin metode moderne se întrebuinţează uneori raze ultraviolete sau iifraroşii. Puterea acestor raze scoate în evidenţă litere care nu se mai pot întări cu ajutorul substanţelor chimice şi astfel se pot fotografia pentru ca documentele să fie date în folosinţă. Privind laboratoarele atît de bine înzestrate astăzi te gîndeşti că acesta ar fi fost un vis frumos şi neîmplinit pe vremea cînd Haşdeu, marele cărturar, fiind la Direcţia Arhivelor Statului, anunţa Ministerul la 10 septembrie 1892 cu deosebită bucurie şi satisfacţie că a cumpărat un apaţiat fotografic „cu care să putem scoate în fotografie unele acte istorice mai importante, devenite aproape ilizi-,bile din cauza vechimii şi a deterioraţiei“... IN FAŢA UNOR HRISOAVE VECHI DE 600 DE ANI Să nu credeţi că cercetătorului, care are nevoie să studieze vechile documente, i se pun la dispoziţie chiar acestea. In sala de studii se aduc deobicei copiile fotografice, rod al laboratorului amintit. Originalele documentelor stau păstrate cu grijă în case de fier. Şi tot cu grijă şi atenţie însoţitorul nostru arhivist ne scoate să vedem cîteva din ele. Iată-ne în faţa celui mai vechi document din Ţara Romînească. Este un hrisov al domnitorului Vladislav Voievod, datind din anul 1364 (deci cu Visa vechime de aproape 600 de ani). Hrisovul, care întăreşte o danie pentru mînăsirea Vodiţa, e scris pe un pergament subţire de poirc-ar fi o coală MARIUS LIGI (Continuare in pag. 3-a) TELEGRAMĂ Către CEL DE AL IX-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN NORVEGIA Oslo Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite celui de al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia un salut frăţesc şi urează întregului partid succes deplin în lupta pentru unitatea clasei muncitoare, pentru interesele vitale ale oamenilor muncii din Norvegia, pentru pace, democraţie şi socialism. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN IN RESTAURANTUL ROMINESC Pentru berlinezi a devenit un punct de atracţie restaurantul „Bucureşti" deschis cu trei luni în urmă. Specialităţile culinare preparate de bucătarii romini, vinurile renumitelor noastre podgorii de la Odobeşti, Cotnari, Segarcea, Tirnave, taraful de lăutari care execută muzică romînească, fac ca oaspeţii să se simtă cit se poate de bine. Cîteva picturi înfăţişind aspecte din viaţa poporului nostru precum şi o serie de motive de artă decorativă naţională impodobesc pereţii localului. Vizitatorii restaurantului romînesc „Bucureşti" din Berlin au posibilitatea să dinge