Steagul Roşu, martie 1957 (Anul 4, nr. 906-932)

1957-03-01 / nr. 906

ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P. M. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI Anul IV—Nr. 906 Vineri 1 martie 1957 4 pagini 20 bani O FRUMOASĂ INIŢIATIVĂ A TINERILOR DIN REGIUNEA NO­ASTRA „LOTUL FESTIVALULUI“ Zilele trecute, alături de celelalte pregătiri ale tineretului ţării noastre în vederea Festivalului Mondial al Tineretului s-a adăugat şi o entu­ziastă iniţiativă pornită din partea tinerilor ţărani muncitori din comuna Siliştea, raionul Lehliu. Aceşti tineri, cu dragostea de a intimpina Festivalul de la Moscova cu fapte noi, deosebite, şi-au propus să lucreze în mod voluntar, cu ate­lajele lor, folosind sămînţă proprie de porumb, o suprafaţă de 5 ha te­ren din rezerva de stat, pe care au primit-o de la sfatul popular comu­nal. Cele 5 hă de pămînt vor purta denumirea de lot al Festivalului“, iar sumele obţinute în urma valori­ficării producţiei, prin organele de stat, vor fi depuse în contul fondului pe ţară al Festivalului pentru pregă­tirile necesare participării tineretului din ţara noastră la cel de al VI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor la Moscova. Pe lîngă angajamentele pe care şi le iau tinerii silişteni pentru a-şi duce la îndeplinire cu cinste fru­moasa lor iniţiativă, Comitetul U.T.M. al comunei a adresat o călduroasă chemare către toate organizaţiile de bază U.T.M. de la sate, către toţi tinerii din satele patriei noastre pentru a-şi aduce şi ei contribuţia lor la întîmpinarea sărbătorii Festivalu­lui. „In fiecare comună un lot al Festi­valului !“ Iată chemarea entuziastă a­­dresată de tinerii silişteni tineretu­lui din comunele şi satele patriei noastre. La baza de recepţie Lehliu, tinerii schimbă săminţa de porumb cu cea hibri­dă. Răspunsul mecanizatorilor din Titu Am citit în ziarul „Steagul roşu“ chemarea tractoriştilor, mecanizatori­lor, inginerilor şi tehnicienilor din S.M.T. Horia raionul Lehliu şi la a­­dunarea generală a mecanizatorilor din staţiunea noastră, am discutat punctele incluse în chemare, la care răspundem în raport de posibilităţile existente în raza de activitate a S.M.T. Titu. Răspundem acestei che­mări în baza faptului că staţiunea noastră a terminat reparaţiile între­gului parc de maşini şi tractoare în timpul stabilit, executînd reparaţii (de calitate şi că pînă în prezent am a­­sigurat sarcina de plan anuală, prin contractarea de lucrări în proporţie de 103 la sută. Pentru anul 1957 ne angajăm să realizăm următoarele obiective: — Depăşirea planului de producţie anual cu 10 la sută; — la un număr de 5 tractoare in­tr-un singur schimb să realizăm 500 ha. arătură normală pentru fiecare tractor : — creşterea productivităţii muncii cu 1,5 la sută peste indicele planificat; — vom realiza economii de carbu­ranţi, piese de schimb şi diverse mate­riale în valoare de 150.000 Iei; — reducerea preţului de cost cu 15 la sută faţă de cel planificat; — efectuarea tuturor lucrărilor la timpul optim, respectarea regulilor a­­grotehnice pentru obţinerea unor re­colte sporite la hectar; — din resurse locale vom amenaja un parc şi drumurile din interiorul sta­ţiunii şi vom dezvolta gospodăria a­­­nexă pentru îmbunătăţirea necontenită a condiţiilor de trai ale mecanizatori­lor : — în timpul campaniilor agricole vom deplasa aparatul cinematografic al staţiunii la brigăzi unde săptămînal vor rula filme documentare şi artis­tice. Vom lupta pentru îndeplinirea a­­cestor angajamente, astfel ca staţiu­nea noastră să fie un important pion pentru transformarea socialistă a a­­griculturii în raionul nostru şi pentru mărirea producţiei agricole la hectar. Director, GHEORGHE DRUMEA, secretarul org. de bază P.M.R. — ION NICOLAE, preşed. comit. de întrep. — CON­STANTIN DOBRE, secretarul org. de bază U.T.M. — PETRE STANCIU La sfat cu inginerul agronom De curînd in comuna Cuza Vodă, raionul Călăraşi, s-a organizat o consfătuire la care au luat parte co­lectiviştii din G.A.C. „Gheorghi Di­mitrov" şi ţăranii muncitori din co­mună. Cu această ocazie inginerul agronom Vasile Neagu a explicat sătenilor ce trebuie urgentat în mo­mentul de faţă pentru a putea în­cepe la timp campania de însămîn­­ţări. El a pus accent pe terminarea reparaţiei uneltelor şi pe încercarea puterii de încolţire a seminţelor. Colectiviştii au dat multe exemple grăitoare de felul cum s-au pregătit ei pentru muncile de primăvară. Lău­dabile au fost şi pregătirile unor ţă­rani individuali, îndemnul ingineru­lui a avut urmări bune. Pe întreaga comună reparaţia unel­telor s-a făcut în proporţie de 100%. MARIA STOICA agent agricol Lipsă de preocupare BRANEŞTI (De la corespondentul nostru). In comuna Sohatu din ra­ionul Brăneşti există 4 centre pentru selecţionatul seminţelor. Datorită lip­sei de preocupare a tehnicianului agro­nom Mircea Mihăilescu şi a comitetu­lui executiv al sfatului popular comu­nal (preşedinte Dumitru Muşat) aceste centre nu funcţionează. Vremea este înaintată şi timpul favorabil însămîn­­țărilor de primăvară face ca tot mai mulţi tirani muncitori din comuna respectivă să iasă la cîmp pentru pre­gătirea terenului pentru insăminţări. Neavînd sămînţa selecţionată, desigur că lucrările agricole se vor desfăşura la întimplare. a­u apărut peste tot, au apărut şi odată cu ghioceii, şi fiecare colţ, la fiecare răspintie zăreşti vitrinele ambulante de catifea sau mătase roşie şi albastră, în formă de inimi mari, străpunse de vîrfurie a sute de ace cu gămălie de care atîrnă sclipitoare, galbene şi argin­tii, din fire filigranate, lemn lăcuit sau din pluş — mărţişoarele. Ini­mioare, pantofiori, trifoi cu patru foi, lacăte cu cheile, biberoane, mă rog după gustul fiecăruia şi după imaginaţia artistului meşteşugar care le-a migălit. Şi nu poţi să treci pe lingă inimile acestea de catifea fără să le opreşti cîteva clipe in loc­uite amintiri din anii copilăriei, ai adolescenţei, cind aşteptai cu nerăbdare să-ţi prinzi in piept mărţişorul primit in dar, nu ţi se perindă prin faţa ochitor in aceste cîteva clipe! — Mărţişoare! Luaţi mărţişoare!, ii îmbie vin­­zătorul pe trecători. Şi ca de obicei, la fel ca in urmă cu ani şi ani, in jurul lui se adună ciorchine copii, tineri şi bă­lani. Fiecare dintre ei are pe cineva căruia ii va face multă bucurie o minusculă figurină atirnată de şnuruteţul de matase alb-roşu. Tinărul are o prietena, o soţie sau un copil; bătrînelul, nepoţel... şi de 1 martie trebuie să-i dea în dar un mărţişor. Aşa s-a păstrat obiceiul din moşi-strămoşi, să-l duci de 1 martie cui iţi este drag un mărţişor, simbol al primăverii şi reînnoirii na­turii. Şi atunci, cind tinărul soţ sau tatăl ii prinde în piept soţiei sau fetiţei sale mărţişorul, care astăzi, ce-i drept nu mai seamănă, cu bănuţul de metal be­gat cu lină, roşie împletită cu fir alb cu care se împodobeau fetele în urmă cu zeci de ani, el le face aceeaşi urare rămasă­ din bătrîni. ..In tot timpul anului să fiţi un-Să fiţi senine şi frumoase ca şi anotimpul minunat al primăverii al cărui simbol vestitor îl constituie măr­ţişorul". Iată pentru ce şi anul acesta ca şi în trecut, în faţa vitrinelor ambulante şi a magazinelor unde se viind mărţişoare este aceeaşi aglomeraţie obişnuită; oamenii se grăbesc să întimpine primăvara impodobindu-se cu unul din simbolurile ei: mărţişorul.__________________ PROLETARI DIR WATR ȚĂRILE. DNITI-VA1 Institutul de cercetări pentru cultu­ra porumbului şi-a început activita­tea. A fost definitivată tematica de cercetare pe anul 1957 pentru cele 6 secţii ale institutului şi pentru cele 6 staţiuni experimentale, s-au stabilit zonele de activitate ale fiecărei staţi­uni experimentale şi gospodăriile pro­ducătoare de sămînţă hibridă care vor lucra sub îndrumarea institutului şi a staţiunilor sale experimentale. De a­­semenea au fost asigurate materialele şi utilajul necesar efectuării experi­enţelor în cîmp, iar baza experimen­tală ca şi staţiunile au fost prevă­zute cu personalul de specialitate ne­cesar executării lucrărilor de cerce­tare şi de producţie. Pe terenurile institutului şi staţiu­nilor sale experimentale s-au început lucrările pentru menţinerea umidităţii în sol şi pentru încorporarea îngrăşă­mintelor minerale. Totodată s-a înce­put pregătirea seminţelor şi a mate­rialului necesar experienţelor de câmp, precum şi amplasarea lor în teren. (Agerpres) a combinatul agro-alimentar „30 Decembrie“ VIDRA (De la corespondentul nostru).­­ Mecanizatorii, muncitorii, tehnicienii şi inginerii combinatului a­gro-alimen­tar din comuna „30 De­cembrie“, raionul Vidra, şi-au pregă­tit din vreme tractoarele, uneltele a­­gricole şi toate cele necesare bunei desfăşurări a lucrărilor agricole de primăvară. Odată cu venirea zilelor de primăvară ogoarele şi grădinile combinatului au cunoscut animaţia caracteristică perioadelor de vîrf în muncile agricole. In cîteva zile au fost grăpate arăturile de toamnă pe o suprafaţă de 215 ha., au fost exe­cutate alături de primăvară pe o suprafaţă de 27 ha. In teren bine pregătit au fost îmisămînţate 100 ha. mazăre furajeră, 6 ha. mazăre comes­tibilă, s-a plantat cu usturoi o su­prafaţă de 6 ha. şi s-au însămtaţat cu noua maşină sovietică sosită de curînd în combinat, 5 ha. arpagic. pentru o mai bună valorificare­­ a resurselor locale ■ Spicuiri din scrisorile sosite la redacţie La numai cîteva zile de la pu­blicarea articolului prin care solici­tam cititorilor propuneri şi sugestii in legătură cu mai buna valorificare a resurselor locale, redacţia noastră a început să primească scrisori din diferite colţuri ale regiunii cu pro­puneri şi sugestii meritorii. LUNCA DIN COMUNA NAIPU In legătură cu lunca din comuna Naipu, „eleş­leul“ cum îi zic local­nicii, am primit zilele trecute o scri­soare de la tovarăşul George Geor­­gescu, din Bucureşti, str. Barbu De­­lavrancea nr. 1. In mijlocul comunei Naipu există o luncă de circa 5 ha, care de ani de zile nu este folosită nici într-un chip. După cîte spun localnicii, a existat un proiect mai vechi pentru valorificarea acestui teren, dar pro­iectul a fost de mult abandonat. Așa cum se prezintă acum situaţia aces­tui teren, i se poate da o utilizare dintre cele mai folositoare. In primul rînd, el ar putea fi plantat cu ră­chită­­şi salcie, care ar da comunei un aspect mai frumos şi ar furniza în scurtă vreme material pentru îm­pletituri din nuiele. Cum ne aflăm în preajma celei mai importante cam­panii agricole — arăturile şi însă­­mînţările de primăvară — acest te­ren ar putea fi plantat­ încă în a­­cest sezon de către elevii şcolii ele­mentare din comună, în orele de lu­cru manual. Organele locale, raionale şi comu­nale, studiind problema ridicată de corespondentul nostru, pot face pro­puneri şi lua măsuri corespunzătoare pentru rezolvarea ei. Aşteptăm veşti bune de la Naipu. BALTA SAU OREZARIE ? Problema a fost ridicată de tova­răşul I. Grădinaru din comuna Co­roana, raionul Vidra. Cîteva date. Lingă comuna Coroa­na din raionul Vidra se află balta Comana înr suprafaţă de aproape 954 ha. dintre care circa 750 ha. acoperite cu stuf, 50 ha. păşune naturală (la punctul Brăniştari) şi 154 ha. neproductive. Balta este în exploatarea întreprinderii Regionale Piscicole Bucureşti care obţine a­­nulat o cantitate de peşte de circa 3.000 kg. (1955), 13.000 snopi de stuf şi circa 16.000 snopi de papură. In ansamblu o producţie modestă. Acum, acest teren este supus inun­daţiilor, pe de o parte din cauză că vechile canale s-au astupat de mult şi apele din zăpezi şi ploi băltesc nestingherite, pe de altă parte, pen­tru că în perioadele cu multe pre­cipitaţii, apele Neajlovului cresc şi curgînd pe o pantă domoală inundă balta Comana. Revărsarea Neajlo­­vuilui se datoreşte şi faptului că confluenţa sa cu rîul Argeş nu se face în formă de unghi ascuţit, ci în unghi drept. Acest fenomen, în general rar, a fost studiat aproape 40 de­­ani de-a rândul de studenţi, care erau aduşi vara să facă măsu­rători şi să facă proiecte de reame­­najare, dar care pînă în prezent n-au fost puse în practică. Este de la sine înţeles că strîngîmd banii cheltuiţi cu deplasarea studen­ţilor şi calculînd timpul consumat de ei, s-ar fi putut face de zece ori canalizarea gurii Neajlovului — ne­cesară şi posibilă pe o distanţă re­lativ foarte scurtă — 150—200 m, adică de la cotul rîului amintit spre Argeş şi pînă la urechea podului de la Gostinari. Realizîndu-se această lucrare, apa Neajlovului ar avea o pantă de scur­gere mult mai rapidă, ceea ce ar face ca terenurile învecinate să fie ferite de inundaţii. Ce s-ar realiza prin această lu­crare simplă şi relativ puţin costi­sitoare ? In primul rînd cea mai mare parte din suprafaţa inundabilă ar deveni o suprafaţă foarte bună pentru agri­cultură, pentru cultivarea orezului, în special. Adăugate la cele circa 100 ha. care se cultivă în prezent, cele 1000 ha. de orezărie , pe un asemenea teren fertil ,ar da o pro­ducţie a cărei valoare medie ar de­păşi valoarea celor trei producţii ac­tuale (peşte, stuf, papură) de cîteva ori. La întrebarea baltă sau orezărie, noi ne pronunţăm pentru ultima.. Ce au de spus organele competente comunale şi raionale? MOSCOVA, 28 (Agerpres). — In cadrul campionatului mondial de hochei pe ghiaţă, joi s-a desfă­şurat la Moscova meciul dintre e­­chipele U.R.S.S. şi R.P. Polone. Vic­toria a revenit hocheiştilor sovietici cu scorul de 10—1 (2—0; 4—1; 4—0). Echipa U.R.S.S. se află pe primul joc BEIRUT 28 (Agerpres), — prin telefon: Echipa selecţionată de fotbal a tineretului din R.P.R. a susţinut joi al 7-lea meci de la începutul tur­neului său în ţările Orientului Mij­lociu, jucînd la Beirut c­u echipa Hommenman, campioana Libanului. Tinerii fotbalişti ro­mâni au avut o comportare excelentă şi au obţinut o victorie categorică cu scorul de 5—1 VAAAAAA/WVW Ultimele ştiri SPORTIVE ECHIPA U.R.S.S. PE PRIMUL LOC IN CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI • TINERII NOŞTRI FOTBALIŞTI DIN NOU ÎNVINGĂ­TORI. Cînd urci dealul ce începe a se înălţa dinspre podul Izvor, ţi se pro­filează, pe mina stingă, o clădire impozantă asemenea unei cetăţi dom­neşti. Din înalt, ea domină străzile dimprejur şi nu arareori atrage lua­rea aminte chiar şi a obişnuitului trecător. Este vechea şi cunoscuta con­strucţie a Arhivelor Statului unde stă păstrat un nepreţuit tezaur de docu­mente, izvor nesecat de informare pentru cei ce vor să cerceteze trecutul neamului. Să intrăm pentru cîteva ceasuri între zidurile cetăţii care formează un patrulater ce înconjoară vechea biserică Mihai Vodă. CRIMPEIE DE ISTORIE Iată-ne în depozitele care cuprind două categorii de piese: dosarele şi documentele propriu-zise. In total sunt 32 de depozite. Aşezate cu grijă în rafturi sau poliţe, dosarele cuprind în filele lor trecutul fiecărei instituţii sau societăţi din ţară, ba chiar şi al oamenilor. Dacă te inte­resează, de pildă, să ştii cînd anume a fost Eminescu revizor şcolar şi ce simbrie a primit, îţi poate răspunde arhivistul aşa cum este numit lucră­torul ştiinţific al Arhivelor — care-ţi poate scoate imediat din aceste do­sare statul respectiv de plată al Mi­nisterului Instrucţiunii Publice de pe acea vreme şi vei afla amănuntul de care ai nevoie. RAFTURI IN LUNGIME DE ZECI DE KILOMETRI Priveşti sălile cu dosare aşezate in cutii speciale, priveşti lungimea lor şi curiozitatea te-ndeamnă să întrebi: cine să fie la număr? Dar mai bine să vă spunem ce lungime au rafturile acestea pline. Cam 60.000 metri li­niari. Asta înseamnă că dacă le-ai în­tinde de-a lungul unei şosele ai putea înlănţui un şirag lung ca de-aci piuă la Ploeşti. Cantitatea documentelor — măsurată în rafturi, aşa cum se obiş­nuieşte în arhivistică — este însă cu mult mai mare dacă ne gîndim că ci­fra de mai sus priveşte doar Direcţia centrală de la Bucureşti. Adăugind şi pe cele ale unităţilor din toată ţara, cifra se ridică la peste 200.000 metri liniari. Tovarăşul arhivist care ne însoţeşte, ne spune că bogăţia dosarelor care grăiesc despre trecutul instituţiilor şi societăţilor din ţară ar fi fost cu mult mai mare dacă arhivele multor insti-tuţii şi societăţi nu ar fi fost distruse Multe documente au fost distruse în timpul burghezo-moşierimii, deoare­ce capitaliştii şi patronii aveau tot interesul să nu se mai păstreze ar­hivele, ci trecutul lor ruşinos să fie dat uitării. CHIMIŞTI CARE REÎNVIE DOCUMENTE PREŢIOASE Ieşind dintr-o sală cu­ rafturi ki­lometrice, ne atrage privirea o încă­pere care, după cîte se vede, este un laborator chimic, cu tineri chimişti în halate albe. Curios lucru! Ce caută chimiştii la Arhivele Statului? Aflăm că rostul lor este acela de a întări sau reînvia unele documente care, după o viaţă mai lungă... mor şi ele întocmai ca vieţuitoarele. Acest lucru îl găsim scris într-un articol intitulat: „Moartea documentelor“ din revista arhivistă „Hrisovul“ care glăsuieşte astfel: „Aşa precum mor oamenii... unii de moarte violentă, alţii de bătrîneţe ori de lungă şi cumplită boală, tot aşa şi documentele, oricît de folositoare prin interesul lor istoric sau literar, prin frumuseţea textului, miniaturilor sau arta legăturilor, ele sfîrşesc fie prin moarte violentă (foc, inundaţii, răz­boaie, cutremure), fie prin lungă şi neiertătoare boală, datorită neîngri­­jirii, datorită microbilor, insectelor, ro­zătoarelor, dar mai ales nepăsării“... Şi nepăsarea din trecut a fost în­locuită în ultima vreme, de regimul nostru democrat-popular cu grija pen­tru conservarea documentelor istorice. Aşa se explică faptul că la Arhivele Statului sînt şi chimişti care poartă de­­ grijă documentelor... bolnave, aduse din arhive prost întreţinute. Ei exami­nează documente scrise pe hîrtie sau pergament deasupra cărora trecerea anilor — zeci şi sute de ani — a In laboratorul chimic, un chimist lucrează la „reînvierea" unui vechi docu­ment deteriorat IN CÎTEVA RINDURI • Joi dimineaţa un ansamblu al Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti, sub conducerea artistului emerit Constantin Rădulescu, direc­tor al Direcţiei muzicii din Ministe­rul Culturii şi a maestrului emerit al artei Sandu Eliad, directorul Tea­trului de­ Stat de Operetă, din Bucu­rești, a părăsit capitala plecînd în­tr-un turneu de o lună de zile in Uniunea Sovietică. Din ansamblu fac parte primul re­gizor al teatrului, Nicușor Constan­­tinescu, dirijorii Gherase Dendrino, Traian Mihăilescu, Richard Egressi, maestru de cor N. Oancea, Ion Da­cian, Puica Alexandrescu, Virginica Romanovschi, Maria Va­vrina, ar­tişti emeriţi ai R.P.R., Sili Popescu, Viorel Chirideanu şi Petre Valentin, pictorii scenografi N. Lebas şi E. A­­gapie şi alţii. • In ciclul de conferinţe şi consul­taţii organizat de Uniunea Ziarişti­lor pe marginea rezoluţiei plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, tov. Gh. Vasilichi, preşedintele Uniu­nii Centrale a Cooperativelor Meşte­şugăreşti a vorbit joi seara la Casa Ziariştilor din Capitală despre „Sar­cinile ce revin cooperaţiei meşteşugă­reşti din ţara noastră pentru înfăp­tuirea hotărîrilor plenarei din 27—29 decembrie 1956“. (Agerpres) Noi produse intrate în comerț In ultimele zile au intrat în re­ţeaua comercială articole noi de ma­­rochinărie, de galanterie, ţesături din mătase artificială, ţesături de lină în amestec, confecţii, sticlărie, jucării, etc. Dintre aceste articole noi amintim poşetele din piei de oi marochinate şi piei de porc lăcuite, cu şi fără clips ; mape din piele artificială, port-abo­­namente din piele de oi; articolul din ţesătură de mătase zenana „Catrinel“, perdele de mătase fără bordură; rips „Corinia“ neşifonabil; două modele de stofă pentru costum bărbătesc, două articole de stofă pentru pardesiu femei, şi o stofă pentru palton femei, bluză de vînt pentru bărbaţi din ţesătura Semiş, cu elastic, căptuşite cu serj, haine vă­tuite din doc dublate cu pînză albită pentru copii, v­ase de flori colorate diferit, butoni pentru manşete etc. Pentru copii a apărut o jucărie nouă, sfîrleaza muzicală. A/WWI Cu prilejul instalării noului gu­vernator englez al coloniei Ugan­da, sir Frederick Crawford, au avut loc mari manifestaţii ale băştinaşilor împotriva dominaţiei britanice. Lord străin, îţi sunt străine Jungla, munţii, rîul, crîngul. Te-au primit... cum se cuvine Astfel, sir, călcaşi cu strngul I D.P. Un hrisov din anul 1364 (cel mai vechi document din Ţara Romînea­­scă), rămas de la domnitorul Vladis­lav Voevod şters sau a slăbit puterea vechilor slove. Chimiştii le „tratează“ cu dife­rite substanţe chimice şi le redau viaţa, scoţîndu-le la lumină. Oamenii aceştia reînvie, deci, documente a că­ror slovă devenise aproape necitibilă. Tot în asemenea scopuri, chimiştii co­laborează cu fotografii laboratorului fotografic. — înzestrat cu cele mai moderne aparate. Prin metode moder­ne se întrebuinţează uneori raze ultra­violete sau i­ifraroşii. Puterea acestor raze scoate în evidenţă li­tere care nu se mai pot întări cu ajutorul substanţelor chimice şi astfel se pot fotografia pen­tru ca documentele să fie date în fo­losinţă. Privind laboratoarele atît de bine înzestrate astăzi te gîndeşti că ace­sta ar fi fost un vis frumos şi ne­împlinit pe vremea cînd Haşdeu, ma­rele cărturar, fiind la Direcţia Arhi­velor Statului, anunţa Ministerul la 10 septembrie 1892 cu deosebită bucu­rie şi satisfacţie că a cumpărat un a­­paţiat fotografic „cu care să putem scoate în fotografie unele acte istorice mai importante, devenite aproape ilizi-,­bile din cauza vechimii şi a deteriora­­ţiei“... IN FAŢA UNOR HRISOAVE VECHI DE 600 DE ANI Să nu credeţi că cercetătorului, care are nevoie să studieze vechile docu­mente, i se pun la dispoziţie chiar a­­cestea. In sala de studii se aduc de­obicei copiile fotografice, rod al la­boratorului amintit. Originalele docu­mentelor stau păstrate cu grijă în case de fier. Şi tot cu grijă şi atenţie în­soţitorul nostru arhivist ne scoate să vedem cîteva din ele. Iată-ne în faţa celui mai vechi do­cument din Ţara Romînească. Este un hrisov al domnitorului Vladislav Voie­vod, datind din anul 1364 (deci cu Visa vechime de aproape 600 de ani). Hrisovul, care întăreşte o danie pen­tru mînăsirea Vodiţa, e scris pe un pergament subţire de poirc-ar fi o coală MARIUS LIGI (Continuare in pag. 3-a) TELEGRAMĂ Către CEL DE AL IX­-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN NORVEGIA Oslo Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite celui de al IX-lea Congres al Parti­dului Comunist din Norvegia un salut frăţesc şi urează întregului partid succes deplin în lupta pen­tru unitatea clasei muncitoare, pentru interesele vitale ale oame­nilor muncii din Norvegia, pen­tru pace, democraţie şi socialism. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN IN RESTAURANTUL ROMINESC P­entru berlinezi a de­venit un punct de a­­tracţie restaurantul „Bucureşti" deschis cu trei luni în urmă. Specialităţile culinare pre­parate de bucătarii romini, vinurile renumitelor noas­tre podgorii de la Odo­­beşti, Cotnari, Segarcea, Tirnave, taraful de lăutari care execută muzică romî­nească, fac ca oaspeţii să se simtă cit se poate de bine. Cîteva picturi înfăţişind aspecte din viaţa poporu­lui nostru precum şi o se­rie de motive de artă de­corativă naţională im­podo­­besc pereţii localului. Vizitatorii restaurantului romînesc „Bucureşti" din Berlin au posibilitatea să din­ge

Next