Steagul Roşu, aprilie 1957 (Anul 4, nr. 933-957)
1957-04-02 / nr. 933
. DE CE ESTE CODAŞ RAIONUL TURNU MĂGURELE? Pentru că organele de conducere au lăsat campania să se desfăşoare . In loc să efectueze control şi îndrumare pe teren, tehnicienii agronomi fac muncă de birou de la sine Zilele bune de lucru in cîmp, au făcut posibil ca şi în raionul Turiu Măgurele să se înceapă însăminţatul culturilor din epoca I-a, încă din prima decadă a lunii martie. Cei dintâi care au trecut la executarea arăturilor de primăvară, însăminţatul culturilor din prima urgenţă şi îngrijirea semănăturilor de toamnă, au fost membrii gospodăriilor colective şi ai Întovărăşirilor agricole. Astfel, numai în citeva zile bune de lucru, membrii celor 8 gospodării agricole colective, au terminat arăturile de primăvară şi semănatul culturilor de orz, ovăz, mazăre, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr. Era de aşteptat ca şi în sectorul individual, datorită posibilităţilor existente, lucrările agricole de primăvară să se desfăşoare în mod normal. Din păcate însă, acest lucru nu s-a făcut, fapt ce a situat raionul Turnu Măgurele în postura de codaş pe regiune. Situaţia concretă de la comune In ce priveşte executarea arăturilor de primăvară şi a semănatului culturilor din prima urgenţă ne-a convins că în acest raion nu au fost luate din vreme o serie de măsuri necesare executării la timp şi în bune condiţiuni ,a lucrărilor, iar munca politică de masă în rîndul ţăranilor muncitori este aproape inexistentă. Intr-o serie de comune ca Băduleasa, Bariu, Cirligaţi, N. Bălcescu, Ologi şi altele, comitetele executive ale sfaturilor populare şi tehnicienii agronomi, dovedesc o totală repăsare In ceea ce priveşte executarea arăturilor de primăvară şi însămînţatul culturilor din urgenţa I-a. Mult rămase in urmă sînt comunele Rîioasa şi Saele. La Riioasa de pildă pină la data de 30 martie se însămînţaseră doar 55,50 ha. din cele 186 ha. planificate pentru culturile din epoca I-a. Este şi firesc ca semănatul să se desfăşoare la voia Intîmplării, deoarece conducerea comunei, în frunte cu tov. Gheorghe Izbiceanu, preşedintele sfatului, nu se preocupă de îndrumarea ţăranilor muncitori pentru a însămînţa la timp şi in bune condiţiuni. In aceste zile călduroase tov. Marin Bold, secretarul sfatului şi tov. Paraschiva Chivu, tehniciană, se ocupă de întocmirea unor situaţii scriptice, iar pe cîmp pot fi văzute doar cite 2—3 atelate. O situaţie asemănătoare este şi în comuna Saele (preşedinte al sfatului popular tov. Florea lote). Lipsa de control şi îndrumare a comitetului executiv al sfatului popular raional face ca munca pe ogoare să bată pasul pe foc. In zadar şi-a întocmit secţia agricolă a sfatului popular raional planul cu privire la desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară, dacă nu se execută un control şi o Îndrumare competentă a sfaturilor populare comunale şi a tehnicienilor agronomi. Cu cele 9.813 atelaje cu tracţiune animală şi cu cele 188 tractoare s-ar putea realiza zilnic o suprafaţă de aproape 6.000 ha., dar din păcate se ară şi se însămînţează numai citeva zeci de hectare pe zi. O altă lipsă care frînează bunul mers al insămînţărilor, o constituie şi faptul că unii ţărani muncitori cu gospodării individuale, nefiind îndrumaţi, execută arături in ogoarele de toamnă, favorizînd in acelaşi timp evaporarea apei din sol. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional au datoria de a lua demnoată măsuri corespunzătoare pentru urgentarea lucrărilor agricole de primăvară. V. GLAVAN corespondent al ziarului „Steagul roșu“ pentru raionul Turnu Măgurele TIMPUL PRIELNIC INSÂMINŢĂRILOR SA FIE FOLOSIT DIN PLIN! Fruntaşe pe raion SLOBOZIA (De la corespondentul nostru). — Folosindu-se de vremea prielnică efectuării însămînţărilor din epoca I-a, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori din comunele Traianu, Scînteia şi Smirna, au terminat complet însăminţările din epoca sa. Toate cele 38 gospodării colective au realizat şi depăşit volumul însămînţărilor din această epocă. Cind vor veni seminţele ? ZIMNICEA. (De la corespondentul nostru). — Prin luna decembrie a anului trecut, la sfatul popular al raionului Zimnicea s-a prezentat inginerul Victor Jarnea, delegat al I.S.A.P.V.S.Bucureşti spre a cere sprijin in vederea incheerii de contracte cu ţăraniimuncitori pentru producerea de seminţe de legume. Pină aici, totul bine. Tovarăşul Ion Ştefănescu, acum împuternicit cu delegaţia nr. 528 din decembrie 1956, apornit la treabă In cîteva săptămini a încheiat numeroase contracte pentru producerea de seminţe de legume cu ţăranii muncitori din comunele Fîntînele,Năsturelu, Suhaia şi Zimnicea şi le-a expediat la Bucureşti pentru ca pe baza lor să trimită I.S.A.P.V.S.-ul săminţa necesară fiecărui contract. După trei săptămini de la încheierea contractelor, cetăţenii Neagu Tănase, Sera Dumitru, Coaje Marin şi alţii s-au prezentat la împuternicitul I.S.A.P.V.S. (tov. Ion Ştefănescu)pentru a cere săminţa. Acesta a ridicat din umeri şi a spus că, încă n-a sosit. Să mai aibă puţină răbdare, că soseşte. Oamenii au avut răbdare încă alte trei săptămini, şi apoi alte săptămini, pină s-au împlinit 3 luni de zile şi săminţa tot n-a mai venit cu toate promisiunile solemne făcute de către conducerea I.S.A.P.V.S. Toate gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile din raionul Călăraşi au terminat însăminţările din epoca la CALARAŞI (De la corespondentul nostru). — Sub îndrumarea consiliilor de conducere ale gospodăriilor agricole colective şi cu sprijinul organizaţiilor de partid, colectiviştii din toate satele şi comunele raionului calaraş» au terminat in întregime Insămînţatul culturilor din epoca l-a, la 27 martie a.c. De asemenea şi membrii din cadrul tuturor întovărăşirilor au efectuat insâmînţâri pe toate suprafeţele de teren care au fost planificate a fi semănate cu culturile din epoca sa. Printre primele colective care au terminat însăminţatul orzului, ovăzului, florii soarelui, mazărei şi al celorlalte culturi din prima epocă, se numără cele din comunele Mircea Vodă, Radu Negru şi Călărașii Vechi. Trei comune rămase în urmă DRAGANEŞTI VLAŞCA, (De la corespondentul nostru). — Raionul Drăgăneşti-Vlaşca, pînă în prezent a obţinut rezultate frumoase în ceea ce priveşte arăturile de primăvară, însă, însămînţările au rămas mult în urmă deoarece în această direcţie nu există preocupare din partea sfaturilor populare şi chiar a tehnicienilor. De pildă, în comuna Asan-Aga s-au făcut alături de primăvară pe o suprafaţă de 287 ha, iar însămînţări numai pe 17 ha. In comuna Bila, s-au însămînţat 46 ha, iar în comuna Comoara 20 ha. Suprafeţele însămînţate ne dovedesc că în aceste comune, comitetele executive ale sfaturilor populare au dat prea puţină atenţie mobilizării ţăranilor muncitori pentru buna desfăşurare a campaniei agricole de primăvară. Timpul este destul de frumos şi propice însămînţărilor tuturor culturilor de primăvară. Pentru aceasta este necesar ca tehnicienii secţiei agricole şi comitetul executiv al sfatului popular raional să ia măsurile cele mai eficace în vederea intensificării lucrărilor de însămînţare. S. M. T. Grădiştea SNAGOV (De la corespondentul nostru). S.M.T.-iştii de la Grădiştea, raionul Snagov, au înregistrat ieri un important succes în muncă. In urma efortului colectiv întreaga staţiune şi-a îndeplinit planul pe campanie la hantri în proporţie de 101 la sută, şi-a îndeplinit planul Pînă acum, brigada 6-a condusă de Niţă Neagu este fruntaşă pe staţiune. Planul pe campanie a fost îndeplinit de brigada 6-a cu 147 la sută. Urmează brigada 8 a cu 112 la sută, brigada 7-a cu 110 la sută şi brigada 1-a cu 105 la sută. Prima cooperativă de producţie agricolă din raionul Zimnicea Deosebit de animate au fost duminică dimineaţa şoselele şi drumurile raionului Zimnicea. incă de la revărsatul zorilor, dinspre Emîrdioasa şi Cervenia, dinspre Piatra şi Găuriciu, dinspre Suhaia şi Zimnicele au pornit numeroase căruţe şi autocamioane pline cu oameni vileşi ce purtau drapele roşii şi tricolore, lozinci. Se îndreptau spre colţul de răsărit al raionului, stre Hetroşani unde s-a sărbătorit inaugurarea primei cooperative de producţie agricolă din raionul Zimnicea, care a primit numele „Răscoala din 1907“, in memoria celor peste 11 000 de ţărani căzuţi în lupta pentru pămînt şi pîine, pentru o viaţă omenească. In faţa oaspeţilor şi a sutelor de ţărani muncitori din comuna Pietroşani veniţi să ia parte la inaugurare a vorbit tov. Radu Sin, preşedintele cooperativei de producţie agricolă. După ce a înfăţişat pe scurt cum a luat fiinţă cooperativa, el a arătat că din cooperativă fac parte 30 familii cu 102 hectare de teren care sunt lucrate cu ajutorul S. M. T. Limuleţ. Răsplată binemeritată URZICENI (De la corespondentul nostru). — Duminică, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Întreprinderea de cultivarea şi fermentarea tutunului din Urziceni au trăit un eveniment deosebit. Li s-a decernat steagul roşu de producţie pe ramura tutun pe semestrul II 1956. Evenimentul este cu atît mai important cu cit pentru prima dată în ţara noastră o întreprindere de cultivarea şi fermentarea tutunului primeşte steagul roşu de producţie. Secţie de sulfat de amoniu la combinatul Hunedoara HUNEDOARA (Agerpres). La Combinatul siderurgic din Hunedoara a intrat în funcţiune secţia de sulfat de amoniu de pe lingă uzina cocsochimică. Aceasta este prima secţie din ţara noastră care va produce sulfat de amoniu din gaz de cocs. Sosirea ministrului Israelului la Bucureşti La 1 aprilie a sosit în Capitală dl. dr. Arieh Harell, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Israelului în R.P.R. La sosire ,în Gara de Nord, dl. dr. Arieh Harell a fost întîmpinat de Caius Franţescu, şeful protocolului din Ministerul Afacerilor Externe şi de membrii legaţiei Israelului în frunte cu Elkana Margalit, însărcinat cu afaceri ad-interim. (Agerpres) la televiziune Urmărind meciul de fotbal Iată o tribună, desigur, mai confortabilă decit cea de la „23 August". Familia inginerului Constantin Ţiulescu aşezată comod în fotolii, urmăreşte pe ecranul televizorului, un duel între doi jucători de la Ştiinţa Timişoara şi C.C.A, foto MIRCEA LASTING ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL IV ,Nr. 933 Marți 2 aprilie 1957 4 pagini 20 bani a Bizna floreaanei guvernamentale si ne parin R. P. Romíne în R. P. Bulgaria Delegaţia romina a vizitat Sofia şi împrejurimile oraşului SOFIA, (de la trimisul special „Agerpres"). Duminică dimineaţa, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Petre Borilă, au vizitat complexul hidroenergetic „Stalin“ de pe riul Isker, in apropiere de Sofia. Membrii delegaţiei române s-au oprit la şantierul barajului lacului de acumulare „Pancerovo“, la hidrocentrala „Pasarel“ şi la marele baraj „Stalin“. Conducătorii complexului au vorbit solilor poporului român despre importanţa lucrărilor executate şi perspectivele de dezvoltare a complexului hidroenergetic de la Isker. Barajul „Stalin“, care are o înălţime de 73 m., stăvileşte apele Iskerului, formând un lac de acumulare lung de 16 km., cu o suprafaţă de 11 km.p. Apele Isker-ului acţionează două hidrocentrale cu o pere totală de 50.000 de kW. Un alt baraj pe Isker, un canal deschis de 70 km. şi un lac de acumulare de 10 km p, vor permite irigarea unor mari suprafeţe de teren constituind totodată un plăcut loc de recreere şi de sporturi nautice pentru locuitorii Sofiei. In a doua jumătate a zilei, delegaţia romină in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a vizitat gospodăria de stat şi parcul Vrania din apropierea Sofiei iar apoi centrul reconstruit al capitalei Bulgariei şi magazinul universal central. Oaspeţii au vizitat un cartier al oraşului şi parcul naţional Vitoşa. In cursul vizitelor delegaţia română a fost însoţită de conducători ai Partidului Comunist Bulgar şi ai guvernului Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jivcov. Tovarăşul Anton Iugov întâmpină pe tovarăşii Ch. Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica la recepţia oferită sâmbătă la Consiliul de Miniştri. Marele miting din oraşul Plovdiv PLOVDIV (De la trimişii speciali Agerpres). Luni dimineaţă delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romíne alcătuită din tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc I Romín, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorul dele Igaţiei, Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romin, Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne, membru al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, G. Gaston-Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, M. Roşianu, ambasadorul Republicii Populare Romíne la Sofia, care se află în vizită oficilă în Republica Populară Bulgaria, a plecat spre Plovdiv. Delegația este însoţită de tovarăşii Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Dimo Dicev, membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, şeful secţiei de politică externă şi relaţii internaţionale a C.C. al Partidului Comunist Bulgar, M. Tarabanov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Bulgaria, Iordan Ştefanov, directorul Protocolului. Coloana de maşini a oprit în drum în oraşul Pazargic, unde locuitorii oraşului au făcut o primire sărbătorească solilor poporului român. In centrul oraşului a avut loc un scurt miting. Delegaţia română a fost salutată de Liuben Lucov, preşedintele comitetului orăşenesc al Frontului Patriei. A răspuns tov. Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín. Coloana de maşini porneşte din nou. Pe tot parcursul, prin localităţile pe unde trece, delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romíne este întîmpinată cu deosebită căldură. Oaspeţii se opresc la unul din sectoarele cooperativei agricole de muncă „Dimitr Caraivanov“ din comuna Malo Conavo. Către ora II delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Române a ajuns la Plovdiv, important centru cultural şi economic al Republicii Populare Bulgaria. In întîmpinarea oaspeţilor romîni s-a adunat o imensă mulţime de oameni. Conducătorii autorităţilor locale — Todor Zvezdov, prim secretar al comitetului regional al Partidului Comunist Bulgar, Nicola Babangiev, preşedintele sfatului popular orăşenesc, Spas Gospodov, prim secretar al comitetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar, Atanas Cilkov, preşedintele sfatului popular regional, i-au salutat cu căldură pe oaspeţii romîni. O companie de onoare cu muzică şi drapel a dat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Populare Bulgaria. Apoi tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Anton Iugov au trecut în revistă compania de onoare. In piaţa centrală a oraşului a avut loc un mare miting. Mitingul a fost deschis de Nicola Babangiev, preşedintele sfatului popular orăşenesc. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Mi-, niştri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar. S-a dat apoi cuvîntul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorul delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Romíne. Cuvîntările tovarăşilor Anton Iugov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost salutate cu aplauze entuziaste. La încheierea mitingului, tineri şi tinere din oraşul şi regiunea Plovdiv, îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale bulgare, au urcat la tribună şi în aplauzele prelungite ale mulţimii au oferit buchete de flori conducătorilor de stat şi de partid români şi bulgari. La amiază sfatul popular orăşenesc, a oferit o masă în cinstea oaspeţilor. Cuvîntarea tovarăşului A. IUGOV Tovarăşi şi tovarăşe, Cetăţeni şi cetăţene, De citeva zile în ţara noastră se află delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romíne, în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, prietenul şi tovarăşul nostru, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Permiteţi-mi, scumpi tovarăşi şi cetăţeni ai Plovdivului, ca în numele vostru şi în numele întregului popor bulgar să salut încă odată din toată inima pe scumpii noştri prieteni romîni şi în persoana lor pe poporul frate I român. Primirea entuziastă pe care aţi făcut-o delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romíne, este o dovadă clară a legăturilor prieteneşti strînse între poporul nostru şi fraţii săi romîni. Atît de călduros şi cordial pot fi întîmpinaţi numai reprezentanţii unui popor prieten, reprezentanţii partidelor frăţeşti comuniste şi muncitoreşti, care sunt legaţi pe vecie printr-o prietenie indestructibilă şi o colaborare reciprocă tovărăşească. Cuastfel de sentimente calde a întîmpinat poporul român în 1948 delegaţia noastră guvernamentală, în frunte cu Gheorghi Dimitrov. Cu o astfel de căldură şi entuziasm a fost intim,pin,altă delegaţia noastră guvernamentală de către poporul albanez, astfel am fost întîmpinaţi la Moscova de popoarele sovietice frăţeşti, cu astfel de sentimente de caldă afecţiune oamenii muncii de la noi întîmpină acum peste tot în ţara noastră pe scumpii săi oaspeţi romîni. Vechi, străvechi sînt legăturile şi prietenia între cele două popoare ale noastre. Ele s-au făurit în lupta comună împotriva robiei străine, pentru independenţă naţională. Poporul nostru nu va uita niciodată că în timpul anilor întunecaţi ai robiei otomane, în Romînia au găsit refugiu şi sprijin din partea poporului român militanţi revoluţionari bulgari ca : Botev, Levski, Karavelov şi alţii. In Romînia au activat vitejii revoluţionari bulgari, organizînd cete de luptă şi trezind conştiinţa naţională a poporului nostru. Poporul bulgar îşi aminteşte cu un sentiment de recunoştinţă de fiii poporului român căzuţi în lupita pentru eliberarea Bulgariei de sub robia turcească; el păstrează amintirea lor şi nu-i va uita niciodată. Aceste legături şi această prietenie, s-au întărit în anii întunecateitiranii fasciste, în lupta comună a celor două popoare pentru înlăturarea robiei fasciste şi a ocupaţiei străine, pentru libertate, independenţă şi progres social. Tovarăşi şi tovarăşe ! Veacuri de-a rîndul clicile reacţionare conducătoare atît din Bulgaria cit şi din Romînia au făcut tert posibilul pentru a învrăjbi popoarele noastre şi a le ridica unul împotriva celuilalt. Dar nici burghezia bulgară, nici cea romînă, nici stăpînii lor imperialişti nu au reuşit să întunece prietenia şi legăturile frăţeşti între popoarele bulgar şi român De peste 12 ani cele două popoare construiesc împreună, rrvînă în mină, în prietenie cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste, prezentul şi viitorul lor socialist. Atît poporul bulgar cît şi poporul român, sub conducerea partidelor lor marxist-leniniste, tind astăzi către un ţel comun — construirea societăţii socialiste. De cele două părţi ale Dunării, inimile oamenilor muncii sînt animate de aceleaşi sentimente, de aceleaşi gînduri şi de aspiraţii comune — să transforme ţările lor în state socialiste înfloritoare, să construiască fericirea şi bunăstarea lor. Astăzi între ţările şi popoarele noastre este creată o bază sănătoasă, de nezdruncinat, a prieteniei, unităţii şi colaborării reciproce, prietenie şi colaborare între două ţări socialiste frăţeşti. Poporul bulgar se bucură sincer de marile succese ale Republicii Populare Romíne. Poporul român, sub conducerea partidului său marxist Meninist, într-o perioadă istorică, scurtă a transformat din rădăcini Romînia ciocoiască, înapoiată, de altă dată — în care oamenii muncii se înecau în mizerie, intr-un ,, stat socialist înaintat cu o industrie dezvoltată, cu, o agricultură"care se reorganizează pe baze socialiste, cu o cultură socialistă care se dezvoltă necontenit In Romînia au găsit un larg cîmp de dezvoltare și înflorire forţele creatoare şi talentele poporului. Ca adevăraţi prieteni şi aliaţi ai poporului român, nu putem să nu ne bucurăm din inimă de marile şi incontestabilele sale succese; nu poli să nu se bucure de aceste succese nenumăraţii noştri prieteni şi fraţi din toate colţurile lumii, deoarece, cu cît este mai puternică din punct de vedere economic Republica Populară Romînă, cu cit e mai puternică fiecare ţară socialistă, cu atît mai puternic şi de neînvins este lagărul nostru socialist. Desigur, succesele ţărilor noastre nu sînt pe placul duşmanilor socialismului. Fiecare victorie a noastră provoacă la ei ură şi furie. Imperialiştii se tem de întrecerea paşnică cu ţările socialiste, pentru că îşi dau seama că în această înttrecere victorios va fi socialismul. Experienţa de 40 de ani a Uniunii Sovietice a demonstrat în mod strălucit marea superioritate a sistemului socialist faţă de cel capitalist. Sistemul socialist rezistă la toate încercările istoriei şi astăzi s-a impus ca un sistem mondial. Iată de ce, tovarăşi, se tem imperialiştii, iată de ce propunerilor noastre paşnice şi constructive cercurile imperialiste americane opun politica lor de ameninţări şi înarmare furibundă. Iată de ce imperialiştii se străduiesc din toate puterile să lovească în construcţia paşnică a ţărilor socialiste, să spargă unitatea lagărului socialist: în această unitate ei văd principalul obstacol în calea realizării planurilor lor de dominaţie a lumii. (Continuare in pag. 4-a) Cuvîntarea tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Transmitem oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Plovdiv un fierbinte şi tovărăşesc salut din partea muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din Republica Populară Romînă, care, asemenea vouă, construiesc socialismul în patria lor liberă. Oraşul vostru este cunoscut pentru vechile sale tradiţii revoluţionare. La Plovdiv au activat ani îndelungaţi inflăcăraţii revoluţionari Dimităr Blagoev, Vasil Kolarov şi alţii. In scurta vizită pe care delegaţia noastră de partid şi de stat a făcut-o în ţara dvs. am văzut pretutindeni roadele muncii harnice şi Însufleţite a poporului. Plovdivul a cunoscut în ultimul deceniu o puternică dezvoltare. In oraşul vostru s au ridicat noi întreprinderi Ţărănimea din regiunea Plovdiv a obţinut succese remarcabile în opera de construire a socialismului la sate, înfloreşte şi se răspîndeşte cultura; a crescut numărul şcolilor şi altor aşezăminte culturale. Munca voastră rodnică, dragi tovarăşi, reprezintă o imagine vie a marilor transformări înnoitoare, a succeselor de seamă obţinute de poporul bulgar sub conducerea Partidului Comunist în dezvoltarea economiei şi culturii, în construirea socialismului Instaurarea regimului de democraţie populară în ţara voastră a descătuşat iniţiativa şi energia creatoare a maselor de milioane, înăbuşite în trecut de stăpînirea burghezo-moşierească. Rezultatele obţinute de poporul bulgar în anii puterii democratpopulare pe tărîmul dezvoltării industriei, agriculturii, culturii, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, demonstrează justeţea liniei Partidului Comunist Bulgar, călăuzit de învăţătura marxist-leninistă. Succesele oamenilor muncii din Bulgaria bucură din inimă pe oamenii muncii din Romînia. Eie bucură pe oamenii muncii din toate ţările socialiste, pe luptătorii de pretutindeni pentru pace şi progres. Ca şi poporul bulgar, poporul român desfăşoară o neobosită muncă creatoare pentru a asigura înflorirea economică şi culturală a Republicii Populare Române şi bunăstarea celor ce muncesc, pentru victoria deplină a socialismului în patria sa. Poporul nostru a obţinut succese de seamă în industrializarea socialistă a ţării. Sectorul socialist al agriculturii creşte şi se dezvoltă necontenit. Rezultate însemnate au fost obţinute în domeniul dezvoltării culturii. Creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Succesele şi victoriile popoarelor noastre, dragi tovarăşi, se datorează profundelor transformări istorice ce s-au înfăptuit în ţările noastre sub conducerea partidelor marxist-leniniste. Zadarnic încearcă propaganda imperialistă să calomnieze orînduirea noastră democrat-populară Această propagandă mincinoasă este spulberată de măreţele realizări ale popoarelor noastre, care în decurs de numai 13 ani au făcut un pas uriaş înainte de calea lichidării înapoierii economice şi culturale de ieri, pe calea înfloririi multilaterale a celor două ţări socialiste. Un mare rol în dobîndirea succeselor istorice ale popoarelor noastre îl are faptul că atît Romînia cît şi Bulgaria au primit şi primesc un ajutor internaţionalist, frăţesc din partea marei noastre prietene şi sprijinitoare — Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Romînia şi Bulgaria sunt unite prin relaţii de intr-ajutorare şi colaborare prietenească cu toate ţările lagărului socialist. Relaţiile de tip nou bazate pe colaborare frăţească şi într-ajutorare, pe egalitate în drepturi şi respect reciproc între ţările socialiste, contribuie la întărirea şi progresul fiecărei ţări în parte şi la tăria şi progresul continuu al întregii comunităţi a ţărilor socialiste. In ţările noastre, noi cunoaştem rezultatele rodnice ale acestor relaţii frăţeşti şi ale sprijinului reciproc internaţionalist, în toate domeniile. Cele două ţări ale noastre, membre ale marei familii a ţărilor socialiste,sînt legate printr-o strînsă şi indisolubilă prietenie. Sînt cunoscute tradiţiile seculare ale prieteniei popoarelor noastre; strînsa împletire a destinelor lor istorice, frăţia lor cimentată prin sîngele vărsat în comun pentru libertate şi independenţă. Instaurarea regimului democrat-popular în Romînia şi Bulgaria a dat prieteniei noastre un conţinut şi mai profund, şi mai bogat; este prietenia a două ţări socialiste legate prin unitatea scopurilor şi năzuinţelor, prietenia a două ţări hotărîte să meargă pe calea leninistă, calea construirii socialismului. Această prietenie caldă, sinceră, tovărăşească, ne-a însufleţit pe noi şi pe tovarăşii noştri reprezentanţi ai Partidului Comunist Bulgar şi ai guvernului Bulgariei populare în tratativele noastre. Cu prilejul întîlnirilor pe care le-am avut am putut constata din nou cu bucurie şi satisfacţie identitatea de vederi în toate problemele pe care le-am discutat, atît cele privind relaţiile dintre ţările şi partidele noastre cît şi cele privind viaţa internaţională. Suntem convinşi că rezultatele tratativelor noastre vor contribui la continua întărire a prieteniei romîno-bulgare şi la întărirea şi consolidarea prieteniei şi unităţii tuturor ţărilor lagărului socialist în frunte cu marea Uniune Sovietică. Noi considerăm în acelaşi timp că rezultatele rodnice ale tratativelor noastre constituie o contribuţie la întărirea păcii în întreaga lume. Problema consolidării păcii între popoare se află în centrul politicii externe a ţărilor socialiste, care privesc cu îngrijorare eforturile continue ale cercurilor imperialiste agresive de a anihila rezultatele obţinute pe calea destinderii în relaţiile internaţionale, de a agrava încordarea internaţională, de a intensifica războiul rece şi a crea focare de nelinişte şi de conflicte internaţionale în diferite părţi ale lumii. Popoarele iubitoare de pace nu pot rămîne indiferente (Continuare inna,p. 4.r1.