Steagul Roşu, aprilie 1957 (Anul 4, nr. 933-957)

1957-04-02 / nr. 933

. DE CE ESTE CODAŞ RAIONUL TURNU MĂGURELE? Pentru că organele de conducere au lăsat campania să se desfăşoare . In loc să efectueze control şi îndrumare pe teren, tehnicienii agronomi fac muncă de birou de la sine Zilele bune de lucru in cîmp, au făcut posibil ca şi în raionul Tur­iu Măgurele să se înceapă însăminţatul culturilor din epoca I-a, încă din pri­ma decadă a lunii martie. Cei din­tâi care au trecut la executarea ară­turilor de primăvară, însăminţatul culturilor din prima urgenţă şi îngri­jirea semănăturilor de toamnă, au fost membrii gospodăriilor colective şi ai Întovărăşirilor agricole. Astfel, numai în citeva zile bune de lucru, membrii celor 8 gospodării agricole colective, au terminat arăturile de primăvară şi semănatul culturilor de­ orz, ovăz, mazăre, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr. Era de aşteptat ca şi în sectorul individual, datorită po­sibilităţilor existente, lucrările­­ agri­cole de primăvară să se desfăşoare în mod normal. Din păcate însă, acest lucru nu s-a făcut, fapt ce a situat raionul Turnu Măgurele în postura de codaş pe regiune. Situaţia concretă de la comune In ce priveşte executarea arăturilor de primăvară şi a semănatului culturi­lor din prima urgenţă ne-a convins că în acest raion nu au fost luate din vreme o serie de măsuri nece­sare executării la timp şi în bune condiţiuni ,a lucrărilor, iar munca politică de masă în rîndul ţăranilor muncitori este aproape inexistentă. Intr-o serie de comune ca Bădulea­­sa, Bariu, Cirligaţi, N. Bălcescu, Ologi şi altele, comitetele executive ale sfaturilor populare şi tehnicienii agronomi, dovedesc o totală r­epă­­sare In ceea ce priveşte executarea arăturilor de primăvară şi însămîn­­ţatul culturilor din urgenţa I-a. Mult rămase in urmă sînt comu­nele Rîioasa şi Saele. La Riioasa de pildă pină la data de 30 martie se însămînţaseră doar 55,50 ha. din cele 186 ha. planificate pentru culturile din epoca I-a. Este şi firesc ca semă­natul să se desfăşoare la voia Intîm­­plării, deoarece conducerea comunei, în frunte cu tov. Gheorghe Izbicea­­nu, preşedintele sfatului, nu se preo­cupă de îndrumarea ţăranilor munci­tori pentru a însămînţa la timp şi in bune condiţiuni. In aceste zile căl­duroase tov. Marin Bold, secretarul sfatului şi tov. Paraschiva Chivu, tehniciană, se ocupă de întocmirea unor situaţii scriptice, iar pe cîmp pot fi văzute doar cite 2—3 atelate. O situaţie asemănătoare este şi în comuna Saele (preşedinte al sfatu­lui popular tov. Florea lote). Lipsa de control şi îndrumare a comitetului executiv al sfatului popu­lar raional face ca munca pe ogoare să bată pasul pe foc. In zadar şi-a întocmit secţia agricolă a sfatului popular raional planul cu privire la desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară, dacă nu se execută un control şi o Îndrumare competentă a sfaturilor populare comunale şi a tehnicienilor agronomi. Cu cele 9.813 atelaje cu tracţiune animală şi cu cele 188 tractoare s-ar putea realiza zilnic o suprafaţă de aproape 6.000 ha., dar din păcate se ară şi se în­­sămînţează numai citeva zeci de hec­tare pe zi. O altă lipsă care frînează bunul mers al insămînţărilor, o con­stituie şi faptul că unii ţărani mun­citori cu gospodării individuale, ne­­fiind îndrumaţi, execută arături in o­­goarele de toamnă, favorizînd in ace­laşi timp evaporarea apei din sol. Comitetul raional de partid şi co­mitetul executiv al sfatului popular raional au datoria de a lua de­­mn­oată măsuri corespunzătoare pentru urgentarea lucrărilor agricole de pri­­măvară. V. GLAVAN corespondent al ziarului „Steagul roșu“ pentru raionul Turnu Măgurele TIMPUL PRIELNIC INSÂMINŢĂRILOR SA FIE FOLOSIT DIN PLIN! Fruntaşe pe raion SLOBOZIA (De la corespondentul nostru). — Folosindu-se de vremea prielnică efectuării însămînţărilor din epoca I-a, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori din comunele Tra­­ianu, Scînteia şi Smirna, au terminat complet însăminţările din epoca s­a. Toate cele 38 gospodării colective au realizat şi depăşit volumul însămînţă­­rilor din această epocă. Cind vor veni seminţele ? ZIMNICEA. (De la corespondentul nostru). — Prin luna decembrie a a­­nului trecut, la sfatul popular al raio­nului Zimnicea s-a prezentat inginerul Victor Jarnea, delegat al I.S.A.P.V.S.­­Bucureşti spre a cere sprijin in ve­derea incheerii de contracte cu ţăranii­­muncitori pentru producerea de seminţe de legume. Pină aici, totul bine. Tovarăşul Ion Ştefănescu, acum împuternicit cu de­legaţia nr. 528 din decembrie 1956, a­­pornit la treabă In cîteva săptămini a încheiat numeroase contracte pentru producerea de seminţe de legume cu ţăranii muncitori din comunele Fîntî­­nele,­­Năsturelu, Suhaia şi Zimnicea şi le-a expediat la Bucureşti pentru ca pe baza lor să trimită I.S.A.P.V.S.-ul săminţa necesară fiecărui contract. După trei săptămini de la încheierea contractelor, cetăţenii Neagu Tănase, Sera Dumitru, Coaje Marin şi alţii s-au prezentat la împuternicitul I.S.A.P.V.S. (tov. Ion Ştefănescu)­­pentru a cere săminţa. Acesta a ri­dicat din umeri şi a spus că, încă n-a sosit. Să mai aibă puţină răbdare, că soseşte. Oamenii au avut răbdare încă alte trei săptămini, şi apoi alte săptă­mini, pină s-au împlinit 3 luni de zile şi săminţa tot n-a mai venit cu toate promisiunile solemne făcute de către conducerea I.S.A.P.V.S. Toate gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile din raionul Călăraşi au terminat însăminţările din epoca l­a CAL­ARAŞI (De la corespondentul nostru). — Sub îndrumarea con­siliilor de conducere ale gospodăriilor agricole colective şi cu sprijinul organizaţiilor de partid, colectiviştii din toate satele şi comunele raionului calaraş» au terminat in întregime Insămînţatul culturilor din epoca l-a, la 27 martie a.c. De asemenea şi membrii din cadrul tuturor întovărăşirilor au efectuat insâmînţâri pe toate suprafeţele de teren care au fost planificate a fi semănate cu culturile din epoca s­a. Printre primele colective care au terminat însăminţatul orzului, ovă­zului, florii soarelui, mazărei şi al celorlalte culturi din prima epocă, se nu­mără cele din comunele Mircea Vodă, Radu Negru şi Călărașii Vechi. Trei comune rămase în urmă DRAGANEŞTI VLAŞCA, (De la co­respondentul nostru). — Raionul Dră­­găneşti-Vlaşca, pînă în prezent a ob­ţinut rezultate frumoase în ceea ce pri­veşte arăturile de primăvară, însă, în­­sămînţările au rămas mult în urmă deoarece în această direcţie nu există preocupare din partea sfaturilor popu­lare şi chiar a tehnicienilor. De pildă, în comuna Asan-Aga s-au făcut alături de primăvară pe o supra­faţă de 287 ha, iar însămînţări numai pe 17 ha. In comuna Bila, s-au însă­­mînţat 46 ha, iar în comuna Comoara 20 ha. Suprafeţele însămînţate ne dovedesc că în aceste comune, comi­tetele executive ale sfaturilor populare au dat prea puţină atenţie mobilizării ţăranilor muncitori pentru buna des­făşurare a campaniei agricole de pri­măvară. Timpul este destul de frumos şi propice însămînţărilor tuturor cul­turilor de primăvară. Pentru aceasta este necesar ca teh­nicienii secţiei agricole şi comitetul executiv al sfatului popular raional să ia măsurile cele mai eficace în vede­rea intensificării lucrărilor de însămîn­­ţare. S. M. T. Grădiştea SNAGOV (De la corespondentul nostru). S.M.T.-iştii de la Grădiştea, raio­nul Snagov, au înregistrat ieri un important succes în muncă. In urma efortului colectiv întreaga staţiune şi-a îndeplinit planul pe campanie la hantri în proporţie de 101 la sută, şi-a îndeplinit planul Pînă acum, brigada 6-a condusă de Niţă Neagu este fruntaşă pe staţiune. Planul pe campanie a fost îndeplinit de brigada 6-a cu 147 la sută. Ur­mează brigada 8 a cu 112 la sută, brigada 7-a cu 110 la sută şi brigada 1-a cu 105 la sută. Prima cooperativă de producţie agricolă din raionul Zimnicea Deosebit de animate au fost du­minică dimineaţa şoselele şi drumu­rile raionului Zimnicea. incă de la revărsatul zorilor, dinspre Emîrdioa­­sa şi Cervenia, dinspre Piatra şi Găuriciu, dinspre Suhaia şi Zimni­­cele au pornit numeroase căruţe şi autocamioane pline cu oameni vi­leşi ce purtau drapele roşii şi trico­lore, lozinci. Se îndreptau spre col­ţul de răsărit al raionului, stre He­­troşani unde s-a sărbătorit inaugura­rea primei cooperative de produc­ţie agricolă din raionul Zimnicea, care a primit numele „Răscoala din 1907“, in memoria celor peste 11 000 de ţărani căzuţi în lupta pentru pămînt şi pîine, pentru o viaţă o­­menească. In faţa oaspeţilor şi a sutelor de ţărani muncitori din comuna Pietro­­şani veniţi să ia parte la inaugu­rare a vorbit tov. Radu Sin, preşe­dintele cooperativei de producţie a­gricolă. După ce a înfăţişat pe scurt cum a luat fiinţă cooperativa, el a arătat că din cooperativă fac par­te 30 familii cu 102 hectare de teren care sunt lucrate cu ajutorul S. M. T. Limuleţ. Răsplată binemeritată URZICENI (De la corespondentul nostru). — Duminică, muncitorii, teh­nicienii şi inginerii de la Întreprinde­rea de cultivarea şi fermentarea tutu­nului din Urziceni au trăit un eveni­ment deosebit. Li s-a decernat stea­gul roşu de producţie pe ramura tu­tun pe semestrul II 1956. Evenimen­tul este cu atît mai important cu cit pentru prima dată în ţara noastră o întreprindere de cultivarea şi fermen­tarea tutunului primeşte steagul roşu de producţie. Secţie de sulfat de amoniu la combinatul Hunedoara HUNEDOARA­­ (Agerpres).­­ La Combinatul siderurgic din Hune­doara a intrat în funcţiune secţia de sulfat de amoniu de pe lingă uzina cocsochimică. Aceasta este prima sec­ţie din ţara noastră care va produce sulfat de amoniu din gaz de cocs. Sosirea ministrului Israelului la Bucureşti La 1 aprilie a sosit în Capitală dl. dr. Arieh Harell, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Israelu­lui în R.P.R. La sosire ,în Gara de Nord, dl. dr. Arieh Harell a fost întîmpinat de Caius Franţescu, şeful protocolului din Ministerul Afacerilor Externe şi de membrii legaţiei Israelului în frunte cu Elkana Margalit, însărcinat cu afaceri ad-interim. (Agerpres) la televiziune Urmărind meciul de fotbal Iată o tribună, desigur, mai confortabilă decit cea de la „23 August". Familia inginerului Constantin Ţiulescu aşezată comod în fotolii, urmăreşte pe ecranul televizorului, un duel între doi jucători de la Ştiinţa Timişoara şi C.C.A, foto MIRCEA LASTING ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL IV ,Nr. 933 Marți 2 aprilie 1957 4 pagini 20 bani a Bizna floreaan­ei guvernamentale si ne parin R. P. Romíne în R. P. Bulgaria Delegaţia romina a vizitat Sofia şi împrejurimile oraşului SOFIA,­­ (de la trimisul special „Agerpres").­­ Duminică dimineaţa, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi­ca şi Petre Borilă, au vizitat com­plexul hidroenergetic „Stalin“ de pe riul Isker, in apropiere de Sofia. Membrii delegaţiei române s-au oprit la şantierul barajului lacului de acu­mulare „Pancerovo“, la hidrocentrala „Pasarel“ şi la marele baraj „Stalin“. Conducătorii complexului au vorbit solilor poporului român despre impor­tanţa lucrărilor executate şi perspec­tivele de dezvoltare a complexului hidroenergetic de la Isker. Barajul „Stalin“, care are o înăl­ţime de 73 m., stăvileşte apele Isker­­ului, formând un lac de acumulare lung de 16 km., cu o suprafaţă de 11 km.p. Apele Isker-ului acţionează două hidrocentrale cu o p­­ere totală de 50.000 de kW. Un alt baraj pe Isker, un canal deschis de 70 km. şi un lac de acumulare de 10 km p, vor permite irigarea unor mari su­prafeţe de teren constituind totodată un plăcut loc de recreere şi de spor­turi nautice pentru locuitorii Sofiei. In a doua jumătate a zilei, delega­ţia romină in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a vizitat gos­podăria de stat şi parcul Vrania din apropierea Sofiei iar apoi centrul reconstruit al capitalei Bulgariei şi magazinul universal central. Oaspeţii au vizitat un cartier al oraşului şi parcul naţional Vitoşa. In cursul vi­zitelor delegaţia română a fost în­soţită de conducători ai Partidului Comunist Bulgar şi ai guvernului Re­publicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jivcov. Tovarăşul Anton Iugov întâmpină pe tovarăşii Ch. Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica la recepţia oferită sâmbătă la Consiliul de Miniştri. Marele miting din oraşul Plovdiv PLOVDIV (De la trimişii speciali Agerpres). Luni dimineaţă delegaţia guverna­mentală şi de partid a Republicii Popu­lare Romíne alcătuită din tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secre­tar al C.C. al Partidului Muncitoresc I Romín, membru al Prezidiului Marii­­ Adunări Naţionale, conducătorul dele­ I­gaţiei, Chivu Stoica, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Romíne, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncito­resc Romín, Leonte Răutu, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romin, Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne, mem­bru al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, G. Gaston-Marin, preşedintele­­ Comitetului de Stat al Planificării, M. Roşianu, ambasadorul Republicii Popu­­lare Romíne la Sofia, care se află în vizită oficilă în Republica Populară Bulgaria, a plecat spre Plovdiv. Delegația este însoţită de tovarăşii Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bul­garia, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Dimo Dicev, membru al C.C. al Par­tidului Comunist Bulgar, şeful secţiei de politică externă şi relaţii internaţi­onale a C.C. al Partidului Comunist Bulgar, M. Tarabanov, locţiitor al mi­nistrului Afacerilor Externe al Repu­blicii Populare Bulgaria, Iordan Şte­­fanov, directorul Protocolului. Coloana de maşini a oprit în drum în oraşul Pazargic, unde locuitorii ora­şului au făcut o primire sărbătorească solilor poporului român. In centrul ora­şului a avut loc un scurt miting. Dele­gaţia română a fost salutată de Liuben Lucov, preşedintele comitetului orăşe­nesc al Frontului Patriei. A răspuns tov. Petre Borilă, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín. Coloana de maşini porneşte din nou. Pe tot parcursul, prin localităţile pe unde trece, delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Ro­míne este întîmpinată cu deosebită căl­dură. Oaspeţii se opresc la unul din sectoarele cooperativei agricole de muncă „Dimitr Caraivanov“ din comu­na Malo Conavo. Către ora II delegaţia guvernamen­tală şi de partid a Republicii Populare Române a ajuns la Plovdiv, important centru cultural şi economic al Republi­cii Populare Bulgaria. In întîmpinarea oaspeţilor romîni s-a adunat o imensă mulţime de oameni. Conducătorii autorităţilor locale — Todor Zvezdov, prim secretar al comi­tetului regional al Partidului Comunist Bulgar, Nicola Bab­angiev, preşedintele sfatului popular orăşenesc, Spas Gos­­podov, prim secretar al comitetului oră­şenesc al Partidului Comunist Bulgar, Atanas Cilkov, preşedintele sfatului popular regional, i-au salutat cu căl­dură pe oaspeţii romîni. O companie de onoare cu muzică şi drapel a dat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Popu­lare Române şi Republicii Populare Bulgaria. Apoi tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Anton Iugov au trecut în revistă compania de onoare. In piaţa centrală a oraşului a avut loc un mare miting. Mitingul a fost deschis de Nicola Bab­angiev, preşedintele sfatului popul­­ar orăşenesc. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Mi-, niştri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar. S-a dat apoi cuvîntul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secret­­ar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorul dele­gaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Romíne. Cuvîntările tovarăşilor Anton Iugov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost sa­lutate cu aplauze entuziaste. La încheierea mitingului, tineri şi tinere din oraşul şi regiunea Plovdiv­, îmbrăcaţi în frumoase costume naţio­nale bulgare, au urcat la tribună şi în aplauzele prelungite ale mulţimii au oferit buchete de flori conducătorilor de­ stat şi de partid români şi bulgari. La amiază sfatul popular orăşenesc, a oferit o masă în cinstea oaspeţilor. Cuvîntarea tovarăşului A. IUGOV Tovarăşi şi tovarăşe, Cetăţeni şi cetăţene, De citeva zile în ţara noastră se află delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romíne, în frunte cu primul secretar al Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Romín, prietenul şi tovarăşul nostru, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Per­­­miteţi-mi, scumpi tovarăşi şi cetăţeni ai Plovdivului, ca în numele vostru şi în numele întregului popor bulgar să salut încă odată din toată inima pe scumpii noştri prieteni romîni şi în persoana lor pe poporul frate I român. Primirea entuziastă pe care aţi făcut-o delegaţiei de partid şi guver­namentale a Republicii Populare Ro­míne, es­te o dovadă clară a legătu­rilor prieteneşti strînse între poporul nostru şi fraţii săi romîni. Atît de călduros şi cordial pot fi întîmpinaţi numai reprezentanţii unui popor prie­ten, reprezentanţii partidelor frăţeşti comuniste şi muncitoreşti, care sunt legaţi pe vecie printr-o prietenie in­destructibilă şi o colaborare recipro­că tovărăşească. Cu­­astfel de senti­mente calde a întîmpinat poporul ro­mân în 1948 delegaţia noastră guver­namentală, în frunte cu Gheorghi Di­mitrov. Cu o astfel de căldură şi entuziasm a fost intim,pin,altă delega­ţia noastră guvernamentală de către poporul albanez, astfel am fost în­­tîmpinaţi la Moscova de popoarele sovietice frăţeşti, cu astfel de sen­timente de caldă afecţiune oamenii muncii de la noi întîmpină acum peste tot în ţara noastră pe scumpii săi oaspeţi romîni. Vechi, străvechi sînt legăturile şi prietenia între cele două popoare ale noastre. Ele s-au făurit în lup­ta co­mună împotriva robiei străine, pentru independenţă naţională. Poporul nos­tru nu va uita niciodată că în timpul anilor întunecaţi ai robiei otomane, în Romînia au găsit refugiu şi spri­jin din partea poporului român mili­tanţi revoluţionari bulgari ca : Botev, Levski, Karavelov şi alţii. In Romînia au activat vitejii revoluţionari bul­gari, organizînd cete de luptă şi tre­zind conştiinţa naţională a poporului nostru. Poporul bulgar îşi aminteşte cu un sentiment de recunoştinţă de fiii po­porului român căzuţi în lupita pentru eliberarea Bulgariei de sub robia tur­­cească; el păstrează amintirea lor şi nu-i va uita niciodată. Aceste legă­turi şi această prietenie, s-au întărit în anii întunecatei­­tiranii fasciste, în lupta comună a celor două po­poare pentru înlăturarea robiei fas­ciste şi a ocupaţiei străine, pentru libertate, independenţă şi progres social. Tovarăşi şi tovarăşe ! Veacuri de-a rîndul clicile reacţio­nare conducătoare atît din Bulgaria cit şi din Romînia au făcut tert po­sibilul pentru a învrăjbi popoarele noastre şi a le ridica unul împotriva celuilalt. Dar nici burghezia bulgară, nici cea romînă, nici stăpînii lor im­perialişti nu au reuşit să întunece prietenia şi legăturile frăţeşti între popoarele bulgar şi român De peste 12 ani cele două popoare construiesc împreună, rrvînă în mină, în prietenie cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste, prezentul şi viitorul lor socialist. Atît poporul bulgar cît şi poporul român, sub con­ducerea partidelor lor marxist-leni­­niste, tind astăzi către un ţel comun — construirea societăţii socialiste. De cele două părţi ale Dunării, inimile oamenilor muncii sînt animate de a­­celeaşi sentimente, de aceleaşi gînduri şi de aspiraţii comune — să trans­forme ţările lor în state socialiste înfloritoare, să construiască fericirea şi bunăstarea lor. Astăzi î­ntre ţările şi popoarele noastre este creată o bază sănătoasă, de nezdruncinat, a prieteniei, unităţii şi colaborării reciproce, prietenie şi colaborare între două ţări socialiste frăţeşti. Poporul bulgar se bucură sincer de maril­e succese a­le Republicii Populare Romíne. Poporul român, sub condu­cerea partidului său m­arxist Meninist, într-o perioadă istorică, scurtă a tran­sformat din rădăcini Romînia cioco­iască, înapoiată, de altă dată — în care oamenii muncii se înecau în­­ mi­zerie, intr-un ,, stat socialist înaintat cu o industrie dezvoltată, cu, o agri­cultură"care se reorganizează pe baze socialiste, cu o cultură socialistă care se dezvoltă necontenit In Romînia au găsit un larg cîmp de dezvoltare și înflorire forţele crea­toare şi talentele poporului. Ca adevăraţi prieteni şi­ aliaţi ai poporului român, nu putem să nu ne bucurăm din inimă de marile şi incon­testabilele sale succese; nu poli să nu se bucure de aceste succese ne­număraţii noştri prieteni şi fraţi din toate colţurile lumii, deoarece, cu cît este mai puternică din punct de ve­dere­ economic Republica Populară Romînă, cu cit e mai puternică fiecare ţară socialistă, cu atît mai puternic şi de neînvins este lagărul nostru so­cialist. Desigur, succesele ţărilor noastre nu sînt pe placul duşmanilor socialis­mului. Fiecare victorie a noastră pro­voacă la ei ură şi furie. Imperialiştii se tem de întrecerea paşnică cu ţă­rile socialiste, pentru că îşi dau sea­ma că în această înttrecere victorios va fi socialismul. Experienţa de 40 de ani a Uniunii Sovietice a demonstrat în mod stră­lucit marea superioritate a sistemului socialist faţă de cel capitalist. Sis­temul socialist rezistă la toate încer­cările istoriei şi astăzi s-a impus ca un sistem mondial. Iată de ce, tova­răşi, se tem imperialiştii, iată de ce propunerilor noastre paşnice şi con­structive cercurile imperialiste ame­ricane opun politica lor de amenin­ţări şi înarmare furibundă. Iată de­­ ce imperialiştii se străduiesc din toate puterile să lovească în construcţia paşnică a ţărilor socialiste, să spargă unitatea lagărului socialist: în acea­stă unitate ei văd principalul obsta­col în calea realizării planurilor lor de dominaţie a lumii. (Continuare in pag. 4-a) Cuvîntarea tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Transmitem oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Plovdiv un fierbin­te şi tovărăşesc salut din partea muncitorilor, ţăranilor şi intelectua­lilor din Republica Populară Romînă, care, asemenea vouă, construiesc so­cialismul în patria lor liberă. Oraşul vostru este cunoscut pen­tru vechile sale tradiţii revoluţio­nare. La Plovdiv au activat ani în­delungaţi inflăcăraţii revoluţionari Dimităr Blagoev, Vasil Kolarov şi alţii. In scurta vizită pe care delegaţia noastră de partid şi de stat a fă­­cut-o în ţara dvs. am văzut pretu­tindeni roadele muncii harnice şi În­sufleţite a poporului. Plovdivul a cu­noscut în ultimul deceniu o puterni­că dezvoltare. In oraşul vostru s au ridicat noi întreprinderi Ţărănimea din regiunea Plovdiv a obţinut suc­cese remarcabile în opera de construi­re a socialismului la sate, înfloreşte şi se răspîndeşte cultura; a crescut numărul şcolilor şi altor aşezăminte culturale. Munca voastră rodnică, dragi to­varăşi, reprezintă o imagine vie a marilor transformări înnoitoare, a suc­ceselor de seamă obţinute de poporul bulgar sub conducerea Partidului Comunist în dezvoltarea economiei şi culturii, în construirea socialismului Instaurarea regimului de democra­ţie populară în ţara voastră a des­cătuşat iniţiativa şi energia creatoare a maselor de milioane, înăbuşite în trecut de stăpînirea burghezo-moşie­­rească. Rezultatele obţinute de po­porul bulgar în anii puterii democrat­­populare pe tărîmul dezvoltării in­dustriei, agriculturii, culturii, în ridi­carea nivelului de trai al oamenilor muncii, demonstrează justeţea liniei Partidului Comunist Bulgar, călăuzit de învăţătura marxist-leninistă. Suc­cesele oamenilor muncii din Bulga­ria bucură din inimă pe oamenii muncii din Romînia. Eie bucură pe oamenii muncii din toate ţările so­cialiste, pe luptătorii de pretutindeni pentru pace şi progres. Ca şi poporul bulgar, poporul ro­mân desfăşoară o neobosită muncă creatoare pentru a asigura înflori­rea economică şi culturală a Repu­blicii Populare Române şi bunăsta­rea celor ce muncesc, pentru victo­ria deplină a socialismului în patria sa. Poporul nostru a obţinut succese de seamă în industrializarea socia­listă a ţării. Sectorul socialist al a­­griculturii creşte şi se dezvoltă ne­contenit. Rezultate însemnate au fost obţinute în domeniul dezvoltării cul­turii. Creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Succesele şi victoriile popoarelor noastre, dragi tovarăşi, se datorează profundelor transformări istorice ce s-au înfăptuit în ţările noastre sub conducerea partidelor marxist-leni­­niste. Zadarnic încearcă propaganda imperialistă să calomnieze orînduirea noastră democrat-populară Această propagandă mincinoasă este spulbe­rată de măreţele realizări ale po­poarelor noastre, care în decurs de numai 13 ani au făcut un pas uriaş înainte de calea lichidării înapoierii economice şi culturale de ieri, pe calea înfloririi multilaterale a celor două ţări socialiste. Un mare rol în dobîndirea succe­selor istorice ale popoarelor noastre îl are faptul că atît Romînia cît şi Bulgaria au primit şi primesc un a­­jutor internaţionalist, frăţesc din partea marei noastre prietene şi spri­jinitoare — Uniunea Republicilor So­vietice Socialiste. Romînia şi Bulgaria sunt unite prin relaţii de intr-ajutorare şi colaborare prietenească cu toate ţările lagărului socialist. Relaţiile de tip nou bazate pe co­laborare frăţească şi într-ajutorare, pe egalitate în drepturi şi respect reciproc între ţările socialiste, contri­­buie la întărirea şi progresul fiecă­rei ţări în parte şi la tăria şi pro­­­gresul continuu al întregii comuni­tăţi a ţărilor socialiste. In ţările noastre, noi cunoaştem rezultatele rodnice ale acestor relaţii frăţeşti şi ale sprijinului reciproc internaţionalist, în toate domeniile.­­ Cele două ţări ale noastre, membre ale marei familii a ţărilor socialiste,­­sînt legate printr-o strînsă şi indiso­lubilă prietenie. Sînt cunoscute tradi­ţiile seculare ale prieteniei popoare­lor noastre; strînsa împletire a desti­nelor lor istorice, frăţia lor cimen­tată prin sîngele vărsat în comun pentru libertate şi independenţă. In­staurarea regimului democrat-popular în Romînia şi Bulgaria a dat priete­niei noastre un conţinut şi mai pro­fund, şi mai bogat; este prietenia a două ţări socialiste legate prin uni­tatea scopurilor şi năzuinţelor, prie­tenia a două ţări hotărîte să meargă pe calea leninistă, calea construirii socialismului. Această prietenie caldă, sinceră, tovărăşească, ne-a însufleţit pe noi şi pe tovarăşii noştri reprezentanţi ai Partidului Comunist Bulgar şi ai guvernului Bulgariei populare în tra­tativele noastre. Cu prilejul întîlnirilor pe care le-am avut am putut constata din nou cu bucurie şi satisfacţie identitatea de vederi în toate­ problemele pe care le-am discutat, atît cele privind re­laţiile dintre ţările şi partidele noas­tre cît şi cele privind viaţa inter­naţională. Suntem­ convinşi că rezul­tatele tratativelor noastre vor con­tribui la continua întărire a priete­niei romîno-bulgare şi la întărirea şi consolidarea prieteniei şi unităţii tuturor ţărilor lagărului socialist în frunte cu marea Uniune Sovietică. Noi considerăm în acelaşi timp că rezultatele rodnice ale tratativelor noastre constituie o contribuţie la în­tărirea păcii în întreaga lume. Pro­blema consolidării păcii între po­poare se află în centrul politicii ex­terne a ţărilor socialiste, care pri­vesc cu îngrijorare eforturile continue ale cercurilor imperialiste agresive de a anihila rezultatele obţinute pe ca­lea destinderii în relaţiile interna­ţionale, de­ a agrava încordarea in­ternaţională, de a intensifica războiul rece şi a crea focare de nelinişte şi de conflicte internaţionale în diferite părţi ale lumii. Popoarele iubitoare de pace nu pot rămîne indiferente (Continuare in­na,p. 4.r1.

Next