Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 4, nr. 1009-1034)
1957-07-02 / nr. 1009
amm n ome k mi» Peste 37.000 de hectare cereale recoltate în ultimele trei zile în regiunea Bucureşti In cursul nopţii, la secţia agricola asfatului popular regional s-a primit situaţia secerişului la păioase. Rezultă că în regiunea Bucureşti s-au recoltat în total pînă la această dată 37 326 ha. Iată cum se prezintă situaţia pe raioane: Raioanele Călăraşi şi Olteniţa, Giurgiu. Videle, datorită bunei organi- zări a muncii, au reuşit să recolteze însemnate suprafeţe cu păioase. Printre raioanele mai puţin avansate se află Slobozia, Brăneşti, Zimnicea, care au însemnate suprafeţe de recoltat. In aceste raioane, este necesar să se depună eforturi sporite pentru a termina la timp secerişul. Printre raioanele mult rămase în urmă se află Urziceni, Domneşti, Răcari, Olteni, etc. In raionul Răcari, nici nu s-a început secerişul, griului iar în raionul Urziceni, s-au recoltat doar 32 ha cu grîu. Această situaţie este inadmisibilă şi se impune luarea de măsuri urgente pentru începerea recoltatului în pîrgă. Ţărani muncitori! Orice întîrziere înseamnă pierdere. Folosiţi fiecare zi bună de lucru pentru a strînge recolta la timp. Toate forţele pentru succesul deplin al campaniei de recoltare. La seceratul orzului pe ogoarele G.A.S. Afumaţi, raionul Brăneşti 1. Călăraşi 8.108 ha 2. Olteniţa 4.649 „ 3. Giurgiu 4.396 „ 4. Videle 4.033 „ 5. Alexandria 2.861 „ 6. Roşiori 2.204 „ 7. Drăgăneşti-Vlaşca 2.129 , 8. Lehliu 1.665 , 9. Tr. Măgurele 1.616 „ 10. Zbrnicea 1.140 „ 11. Brăneşti 1.124 „ 12. Slobozia 681 „ 13. Snagov 679 „ 14. Vidra 676 „ 15. Olteni 395 „ 16. Titu 375 „ 17. Răcari 293 „ 18. Domneşti 194 „ 19. Urziceni 108 „ Sarcinile cooperativelor săteşti RAIONUL DOMNEŞTI • Uniunea raională a cooperativelor de consum a ţinut o consfătuire cu preşedinţii cooperativelor de consum din raion. La consfătuire a participat şi tovarăşul Gheorghe Cereanu, secretar al comitetului raional de partid, care a înfăţişat celor prezenţi sarcinile cooperativelor săteşti în această perioadă. Preşedinţii cooperativelor au primit îndrumări cu privire la modul cum trebuie să procedeze cu ţărani muncitori care au contracte cu statul pentru gratii. De asemenea, li s-a arătat cum să-şi desfăşoare activitatea de achiziţii. RAIDUL NOSTRU Cei dinţii S-a format parcă o tradiţie ca în fiecare an recolta colectiviştilor să fie cea mai frumoasă, să se maturizeze mai repede, să atirne cel mai greu la cintar. Acest lucru se adevereşte şi acum. Tarlaua cu orz a colectivei din Parcu era acum cîteva zile , centrul de atracţie a multor ţărani muncitori care se minunau privind spicele mari, aplecate sub greutatea boabelor pline. Era acum cîteva zile pentru că acum această bogăţie se găseşte strînsă fedeleş în snopi şi clăită frumos pe miriştea proaspătă. Colectiviştii au început secerişul odată cu pîrguirea orzului pentru a păstra astfel producţia de circa 3.000 kg. orz la hectar, cit s-a apreciat de către cunoscători in acele zile. Deasemenea a secerat orzul şi colectiva din Săpunuri care nu a vrut să cedeze locul de fruntaşă la seceriş gospodăriei din Parcu. Aşa se face că pe primul loc la secerişul păioaselor se situează acum două gospodării. întrecerea aceasta intre gospodăriile colective este prezentă acum peste tot. Dar... ...de ce nu începuseră secerişul şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din comunele Răzvani, Lup Sarcini de răspundere în fata colectivelor de muncă din G. A. S. Ne găsim în plină bătălie pentru stringerea recoltei. Sarcini de mare răspundere revin gospodăriilor agricole de stat. După cum se știe, plenara C.C. al P M.R. din 27—29 decembrie 1956 subliniază că gospodăriile agricole de stat pot şi trebuie să aducă o însemnată contribuţie la constituirea fondului centralizat de cereale. Recolta de păioase este foarte bună, dar ea încă nu a ajuns în hambare. De aceea, sarcina recoltării la timp şi fără pierderi a păioaselor este o problemă centrală, care trebuie dusă la bun sfîrşit şi pentru care mecanizatorii, brigadierii, muncitorii din gospodările de stat nu vor trebui să precupeţească nici un efort-Din cauza ploilor, însoţite de vinturi puternice, lanuri întinse, şi încă din culturile cele mai frumoase, sînt aplecate ori culcate la pămînt Aceste cereale trebuiesc strînse cu multă grijă, chiar cu migală. De aceea atelierele mecanice ale gospodăriilor agricole de stat trebuie să confecţioneze de urgenţă anarate de ridicat (greble). Conducerea gospodăriilor de stat trebuie să se orienteze de la caz la caz în folosirea combinelor, secerătorilorlegatori in funcţie de starea fiecărei culturi. In toată această perioadă, parcul de maşini trebuie menţinut permanent In stare de funcţionare, lucru care se va putea realiza In primul rînd prin repartizarea mecanicilor la maşini, pentru a înlătura de Îndată defecţiunle care se ivesc. Nu trebuie neglijate nici uneltele manuale care vor fi Întrebuinţate numai unde va fi nevoie. Este bine ca tovarăşii din conducerea gospodăriilor de stat să ia legătură cu sfaturile populare comunale, organizaţiile de bază U.T.M. şi pionieri, pentru a primi sprijin voluntar din partea lor, la strînsul snopilor, clăditul clăilor, etc. Există în cadrul gospodăriilor agricole de stat brigăzi pentru mecanizarea completă a agriculturii, care au în primire cite 500 ha teren din care 200 ha cu păioase. Aceste brigăzi trebuie să fie ajutate pentru a putea face faţă în cele mai bune condiţiuni muncilor aglomerate din această campanie. In ceea ce priveşte amenajarea ariilor de treier, nu trebuie să se aştepte terminarea secerişului. In cel mult cinci zile după începerea secerişului, ariile trebuie să funcţioneze din plin. De aceea, transportul batozelor la arii, verificarea instalaţiilor de curent la cele electrificate, punerea în funcţiune a tuturor mijloacelor de transport de la cap la arii, de la arii la magazii ori la bazele de recepţie trebuiesc efectuate de îndată. In toată această perioadă munca politică trebuie să se desfăşoare cu intensitate la un înalt nivel. Stimularea întrecerii socialiste, popularizarea experienţei fruntaşilor, folosirea la maximum capacităţii de lucru a utilajelor, combaterea manifestărilor de indiferenţă şi lipsă de simţ de răspundere faţă de soarta recoltei — iată cîteva din sarcinile ce revin organizaţiilor de partid şi comuniştilor. Muncitori din G.A-S I Depuneţi toate eforturile pentru stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei. De strădaniile voastre depinde asigurarea hranei îmbelșugate a poporului nostru. PESTE 85 DE HECTARE INTR-O 21 RACARI (De la corespondentul nostru). Oamenii muncii de pe ogoarele raionului, au ieşit acum cîteva zile la seceratul orzului. Pregătiţi din timp ce uneltele necesare recoltării, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală au secerat numai într-o singură zi peste 85 ha. de orz. Succese deosebite au obţinut ţăranii muncitori din comunele Colacu, Ghimpaţi, Coşoba şi altele. Au terminat seceratul orzului nai se comunică în fiecare seară rezultatele din comune. O veste îmbucurătoare a sosit din comuna Ruşii lui Asan: * — Aci sfatul, anunţăm secţia agricolă că în comuna noastră recoltatul orzului s-a terminat atît la individuali cît şi la colectivă, începem treierişul. Fruntaşi sînt ţăranii muncitori Gheorghe C. Badea, Ivan Marin şi Iordache Marin. Asemenea veşti au venit şi din alte comune, de la Mereni, Bucşani, Crevenicu. Pînă acum din întreaga suprafaţă de orz a raionului s-a secerat 75 la sută. VIDELE (De la corespondentul nostru). A început sărbătoarea recoltei. Primele rezultate au început să se concretizeze. La sfatul popular raio- In aceste zile prin raionul Lehliu • întrecere între gospodăriile colective • Reparaţii de mîntuială la S. M. T. Lehliu Ne găsim în primele zile ale strîngerii recoltei de păioase din regiunea Bucureşti. In toate raioanele există acum condiţii pentru a asigura succesul deplin al campaniei de vară, o recoltă bogată de cereale. Aceasta depinde , însă şi de felul cum se organizează desfăşurarea muncilor agricole, de mobilizarea tuturor forţelor spre scurtarea cît mai mult a duratei campaniei de vară. Raidul nostru înfăţişează unele aspecte din această perioadă in raionul Lehliu, raion în care cultura păioaselor ocupă o întinsă suprafaţă de teren: şanu, Lehliu, Plevna, Ileana, Dor Mărunt şi altele? In aceste comune sînt terenuri cultivate cu orz şi grîu care au trecut chiar şi de stadiul de coacere în pîrgă. Explicaţia stă în nepăsarea de care dau dovadă tehnicienii agronomi de la aceste comune şi care instalaţi în scaune la birourile sfaturilor populare au uitat că locul lor e pe teren, acolo unde se hotărăşte soarta recoltai. De îndrumarea competentă a inginerului şi tehnicianului agronom au nevoie toţi ţăranii muncitori. De ce nu îi ajutaţi atunci tovarăşi ingineri şi tehnicieni agronomi Gruia Dumbravă de la Lupşanu, Nicolae Bălan de la Făurei, Maria Epuran de la Frăsinet şi ceilalţi? Scurtă convorbire Cu tovarăşul Cristea I. Stoian, preşedintele sfatului popular al comunei IX. Frimu am avut o convorbire privitoare la asigurarea bunei desfăşurări a campaniei de vară. ÎNTREBARE: Ce măsuri a luat sfatul popular al comunei IX. Frimu In scopul începerii la timp a secerişului şi pentru scurtarea timpului necesar treierişului? RĂSPUNS: In primul rlnd corni. (Continuare în pag. 2 a) Marea adunare publică din Capitală consacrată sesiunii Consiliului Mondial al Păcii Luni după amiază a avut loc la Arenele Libertăţii o mare adunare publică convocată de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. în cadrul căreia au luat cuvîntul membri ai delegaţiei poporului nostru care au participat la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo, dintre 10—16 iunie 1957. La adunare au luat parte numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, oameni de ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai cultelor, militari, gospodine. A luat cuvîntul acad. dr. Vasile Mîrza, membru in Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R., conducătorul delegaţiei poporului nostru la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo. Tov. Fiorica Mezincescu vicepreşedinte al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R., a dat citire moţiunii adresată de cetăţenii Capitalei Consiliului Mondial al Păcii. Scriitorul Marcel Breslaşu membru în Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. a dat citire telegramei adresate de participanţii la adunare Subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare. Textele moţiunii şi telegramei au fost subliniate prin puternice aplauze Produse noi Muncitorii şi tehnicienii Uzinelor Chimice Române se pot mîndri cu noi realizări. Ei confecţionează pentru prima oară pînze speciale necesare maşinilor agricole. Colectivul sectorului III, căruia i s-a încredinţat realizarea acestui produs, a reuşit să termine pînă la data fixată cantitatea de piize prevăzută în plan, fiind predată uzinelor Semănătoarea. Printre cei care s-au evidenţiat se numără inginera Sanda Georgescu, precum şi tovarăşii: Petre Ungureanu, Florea Niţă, Lucreţia Radu şi alţii. ION LUPU controlor tehnic HOTARIREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din Republica Populară Romînă Cultura fizică, ca parte integrantă a culturii socialiste, constituie un important mijloc de întărire a sănătăţii oamenilor muncii, de creştere a unei generaţii viguroase capabile să îndeplinească în bune condiţiuni măreţele sarcini de construire a socialismului, de apărare a cuceririlor regimului nostru democrat-popular şi de strîngere a relaţiilor de prietenie între poporul român şi popoarele altor ţări în vederea menţinerii şi consolidării păcii. Activitatea de cultură fizică s-a desfăşurat în ultimii ani pe baza hotăririi Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din iunie 1949. Aplicînd in mod creator experienţa înaintată a culturii fizice sovietice şi experienţa acumulată în decursul anilor de mişcarea de cultură fizică din ţara noastră s-au obţinut în această privinţă importante succese. Astfel faţă de 400.000 membri in 1950, la sfîrşitul anului 1956 mişcarea de cultură fizică şi sport număra peste 990.000 membri dintre care peste 250.000 femei. Peste 900.000 de insigne „Gata pentru Muncă şi Aparare" au fost cucerite de cetăţenii Patriei noastre. Numai în anul 1955 marile acţiuni sportive de masă ca : Spartachiada sindicală, Spartachiada de iarnă a satelor, concursurile sportive de vară ale tineretului, campionatele şcolilor medii şi universitare, au cuprins peste 2 milioane de participanţi. Numărul celor care practică turismul este de peste 2.000.000. In anii regimului democrat-popular au fost pregătite numeroase cadre sportive şi s-au amenajat pentru principalele ramuri de sport un important număr de baze sportive. Datorită acestui, fapt numărul sportivilor fruntaşi a crescut simţitor. Sportivii noştri au cucerit numeroase titluri de campioni olimpici şi mondiali şi au reuşit să ocupe multe locuri in ierarhia mişcării sportive mondiale şi europene apărînd cu cinste culorile patriei noastre. Succesele obţinute au fost posibile datorită îndrumării şi sprijinului de zi cu zi dat de partid şi muncii depuse de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport, sindicate, U.T.M. şi activul voluntar al mişcării sportive. Pe lingă rezultatele pozitive obţinute în activitatea de cultură fizică şi sport din ţara noastră mai există încă o serie de lipsuri. Cultura fizică nu a căpătat încă un caracter larg de masă. S-a neglijat aspectul recreativ şi atractiv al mişcări sportive Nu este organizată încă educaţia fizică a copiilor de vîrstă şcolară, educaţia fizică în parcuri de cultură şi odihnă, iar la sate mişcarea sportivă este încă slabă şi se desfăşoară ruptă de activitatea culturală de masă. Educaţia fizică a tineretului şcolar şi mai ales a elevilor din şcolile elementare, cu toate măsurile luate în ultimul timp este încă nesatisfăcătoare.Complexul sportiv G.M.A. nu a devenit încă baza sistemului de educaţie fizică a poporului nostru; el nu constituie încă parte integrantă a procesului de instruire sportivă. Procentul de femei atras in mişcarea sportivă este încă mic. Turismul, care trebuie să aibă o largă răspindire de masă, nu are încă un cadru organizatoric şi o bază materială corespunzătoare. Numeroase ramuri de sport nu au baza de masă necesară pentru a menţine rezultatele obţinute şi a progresa pe plan internaţional. Se constată o rămînere în urmă la gimnastică băieţi, atletism, înot, schi, fotbal, baschet fete, tenis etc. Gimnastica de producţie, care trebuie să contribuie în mod direct la ridicarea productivităţii muncii, încă nu se practică. Deşi în ultimii ani au fost pregătite numeroase cadre de profesori de educaţie fizică, antrenori, arbitri, or ganizatori sportivi, instructori voluntari, numărul lor continuă să rămînă nesatisfăcător, iar pregătirea politică şi profesională a acestora este încă insuficientă. Munca de ridicare a nivelului ideologic, politic şi cultural al sportivilor, educarea lor în spiritul internaţionalismului proletar şi patriotismului socialist, este încă slabă. Presa sportivă şi revistele de specialitate nu critică destul de curajos lipsurile existente în mişcarea de cultură fizică şi nu propun măsuri de îndreptare. Cercetările ştiinţifice în domeniul culturii fizice se desfăşoară într-un ritm necorespunzător. Sunt slab fundamentate ştiinţific problemele legate de rolul practicării educaţiei fizice ca factor de întărire a sănătăţii. (Continuare in pag. 3-a) în oraş, la Bicaz e forfotă mare Sus, la baraj, domneşte o tăcere gravă, solemnă. Tac oamenii, tac munţii, tace api căreia i se pregăteşte o mare surpriză. De sus, de pe pasarelă, privesc pentru ultima oară canalul de beton pe unde va trece peste cîteva clipe şuvoiul fluid. Şi doar înainte cu o zi pe acest drum de piatră am călcat cu pasul pentru ca acum să am dreptul să afirm că am cunoscut... fundul rîului ! Inginerul Cernescu, şeful grupului de şantiere de la baraj este singurul om care vorbeşte. Noi, toţi ceilalţi, tăcem. Inginerul dă ultimele indicaţii. De la tabloul de comandă, tovarăşul D. Bereziţchi, prim secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., apasă pe manetă, şi, deodată, peste tăcerea adîncă se aude o cutremurătoare bubuitură. ..Dopul de pămînt, ultima piedică în calea Bistriţei a sărit în aer şi apa a inundat canalul de beton, „Priviţi apa!"... „Priviţi apa se aud exclamaţii de peste tot. Şi apa curge resemnată. Necontenit se îndreaptă spre vale. Aici, la cestălalt capăt al canalului, un buldozerist, asemeni căpitanului de vas care părăseşte ultimul nava, a rămas să cizeleze resturile de pămînt. ★ De azi înainte, din clipa aceasta din jurul orei 11 a zilei de 30 iunie, Bistriţa supusă de om, va merge In dreptul barajului pe un cu totul alt drum. Momentul istoric, unic, este salutat cu urale puternice. „Tribunele", masive stînci de piatră, înţesate de oameni, salută cu generozitate gloriosul eveniment. Să nu uităm 30 iunie, ora II ! Este data unei mari biruinţe pe locul unde oamenii, însufleţiţi de chemareapartidului, sunt în aprigă confruntare cu puterea gigantică a naturii. Bistriţa, cu toată înverşunarea sa, n-a mai rezistat puterii omului! De sus, din înălţimi, de pe coama munţilor, un bucium îşi ridică chemarea şi ecoul însoţeşte apa pe noua cale. Buciumul îşi poartă sunetele peste munţi şi văi vestind parcul Ceahlăului că brazii săi vor fi purtaţi aurind pe alt drum, croit di mina omului. Şi nu trece mult şi, într-adevăr, cea dinţii plută se iveşte pe canalul de beton. Plutaşii aceştia, martori ca şi noi la o faptă de giganţi îşi opresc plutele să privească la tabloul magnific ce-i împresoară. Au gîndit oare plutaşii că vor vedea vreodată cu ochii lor aceasta ?Constructorii, aflaţi pe platou, îmbrăcaţi în haine noi, de sărbătoare, sunt mîndri de ispravă. Pe inginerul Cernescu, pentru prima oară, îl văd zîmbind, cu o figură calmă, liniştită. Oaspeţii li string mina şi îi felicită. Pe el şi pe principalele lui ajutoare. Bucuria datoriei împlinite este negrăită. Succesul este deosebit. In ziua aceasta, la ceasurile premergătoare amiezii, curajoşii constructori au isprăvit o fază hotărttoare In construirea barajului. Această lucrare creează posibilitatea atacării frontului de lucru In zona centrală, care s-a găsit pină acum sub apele Bistriţei. Lucrarea a verificat totodată atît condiţiile geologice cît şi capacitatea constructorilor Marea izbindă reprezintă garanţia deplină pentru făurirea impunătorului baraj... * După consumarea evenimentului, tăcerea de odinioară a fost înlocui- I tă cu freamătul. Constructorii barajului ca şi ceilalţi constructori ai hidrocentralei „V. I. Lenin", s-au strîns in faţa micuţei tribune înveşmintate in roşu şi amenajată chiar acolo pe şantier. Soarele bronzează feţele şi, sub razele sale, alămurile fanfarei selli pese. Se încing hore. Apoi se ţin I cuvintări, sunt felicitaţi constructorii. Meritul lor este mare. Cinste deplină ! li se acordă ! O mare biruinţă pe un şantier al construcţiei socialismului Apa Bistriţei a fost abătută pe o nouă cale Pe canalul de beton a apărut apa... Şi prima plută a pornit şi ea pe drumul nou al Bistriţei.. Foto AGERPRES I Recorduri de valoare internaţională stabilite de atleţii români AUE X (Agerpres). — Prin telefon : In oraşul minici Aue s-a desfăşurat slmbătă şi duminică dubla Intllnire Internaţională de atletism dintre echipele reprezentative (băieţi şi fete) ale R.P. Romíne il R.D. Germane, in ambele iniluniri victoria a revenit sportivilor germani, dar comportarea bună a atleţilor noştri, care au stabilit şi două recorduri de valoare internaţională, a impresionat plăcut pe cei 25.00 de spectatori. In continuarea cursei de dobortre a recordului ţării în proba de aruncare a greutăţii. Aurel Blea a obţinut un rezultat excelent: 17,42 m. Această performantă este a doua din Europa in actualul sezon şi corectează cu 54 cm vechiul record. Atleta Fiorica Oţel a doborit recordul tării in proba de mamblat cu timpul de 2’07”9/10 (una din cele mai bune performanțe mondiale). Comportări remarcabile au mai avut I. Savei, I. Wiesenmayer, N. Răşcănescu și Iolanda Balaș. Rezultate finale: băeți : R.D. Germană — R.P. Română 117-106 ; fete : R.D. FLORIICA OȚEL Germană — R.P. Română 62-55. Joi, C.C.A.—Ankara Duminică au sosit în Capitală luni ctitorii de fotbal ai selecţionatei Ankara, care întorc vizita făcută de echipa C.C.A. Selecţionata Ankara va susţine primul meci în ţara noastră întâlnind joi echipa C.C.AS I BRĂNEŞTI. (De la corespondentul nostru). — Ca de altfel în toate raioanele regiunii noastre şi în raionul Brăneşti s-a desfăşurat duminică adunarea festivă a cadrelor didactice din raion cu prilejul Zilei învăţătorului. La căminul cultural din Brăneşti, preşedintele sfatului popular al raionului, tov. G. Giurea, descinde adunarea festivă şi in cîteva cuvinte arată importanţa Zilei învăţătorului. In continuare tov. Mihail Răducanu, şeful secţiei cultură şi învăţămînt, a susţinut un referat cu tema „Realizările obţinute de cadrele didactice din raionul Brăneşti în instruirea şi educarea elevilor şi în munca de culturalizare a poporului în anul 1956—1957. După ce s-au primit saluturi din partea mai multor instituţii şi a organizaţiei de pionieri s-a decernat drapelul de şcoală fruntaşă pe raion, şcolii de 7 ani din comuna Afumaţi. Ziua a fost plină de surprize minuţios pregătite, după adunarea festivă a urmat vizitarea unei expoziţii cu realizările cadrelor didactice pe tărîm cultural şi educativ, apoi un prînz comun in parcul şcolii silvice, iar seara o reuniune tovărăşească ce a continuat pînă după cumpăna nopţii in distracţii plăcute şi bună dispoziţie. ★ VIDRA (De la corespondentul nostru). Am asistat în raionul Vidra la sărbătorirea învăţătorilor. Am aflat nume de învăţători şi profesori a căror muncă a fost elogiată într-un cadru sărbătoresc : Ghiţescu Elena, comuna Berceni, Lucia Georgescu, comuna Obedeni, Nicolae Rizea, comuna Mironeşti, Nicolae Alexandrescu, comuna Vlad Ţepeş, Maria Stănescu comuna Prundu, Stancu Gherghina din comuna Gostinari. Toate acestea sînt nume de oameni vrednici care au depus şi depun strădanii pentru luminarea copiilor ţărănimii muncitoare. A. RAICA DE ZIUA LOR Mulţi învăţători din talonul Giurgiu şi-au petrecut ziua de duminică In * . ................................ excursie pe Dunăre A. VELUREANU