Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 4, nr. 1009-1034)

1957-07-02 / nr. 1009

a­mm n­ ome k mi» Peste 37.000 de hectare cereale recoltate în ultimele trei zile în regiunea Bucureşti In cursul nopţii, la secţia agricola a­­sfatului popular regional s-a pri­mit situaţia secerişului la păioase. Rezultă că în regiunea Bucureşti s-au recoltat în total pînă la această dată 37 326 ha. Iată cum se prezintă situaţia pe raioane: Raioanele Călăraşi şi Olteniţa, Giur­giu. Videle, datorită bunei organi-­ zări a muncii, au reuşit să recolteze însemnate suprafeţe cu păioase. Prin­tre raioanele mai puţin avansate se află Slobozia, Brăneşti, Zimnicea, care au însemnate suprafeţe de recoltat. In aceste raioane, este necesar să se depună eforturi sporite pentru a ter­mina la timp secerişul. Printre ra­ioanele mult rămase în urmă se află Urziceni, Domneşti, Răcari, Olteni, etc. In raionul Răcari, nici nu s-a început secerişul, griului iar în ra­ionul Urziceni, s-au recoltat doar 32 ha­ cu grîu. Această situaţie este inadmisibilă şi se impune luarea de măsuri urgente pentru începerea re­coltatului în pîrgă. Ţărani muncitori! Orice întîrziere înseamnă pierdere. Folosiţi fiecare zi bună de lucru pentru a strînge re­colta la timp. Toate forţele pentru succesul deplin al campaniei de re­coltare. La seceratul orzului pe ogoarele G.A.S. Afumaţi, raionul Brăneşti 1. Călăraşi 8.108 ha 2. Olteniţa 4.649 „ 3. Giurgiu 4.396 „ 4. Videle 4.033 „ 5. Alexandria 2.861 „ 6. Roşiori 2.204 „ 7. Drăgăneşti-Vlaşca 2.129 , 8. Lehliu 1.665 , 9. Tr. Măgurele 1.616 „ 10. Z­brnicea 1.140 „ 11. Brăneşti 1.124 „ 12. Slobozia 681 „ 13. Snagov 679 „ 14. Vidra 676 „ 15. Olteni 395 „ 16. Titu 375 „ 17. Răcari 293 „ 18. Domneşti 194 „ 19. Urziceni 108 „ Sarcinile cooperativelor săteşti RAIONUL DOMNEŞTI • Uniunea raională a cooperati­velor de consum a ţinut o consfă­tuire cu preşedinţii cooperativelor de consum din raion. La consfă­tuire a participat şi tovarăşul Gheorghe Cereanu, secretar al comitetului raional de partid, care a înfăţişat celor prezenţi sarcinile cooperativelor săteşti în această perioadă. Preşedinţii cooperative­lor au primit îndrumări cu privi­re la modul cum trebuie să pro­cedeze cu ţărani muncitori care au contracte cu statul pentru gratii. De asemenea, li s-a arătat cum să-şi desfăşoare activitatea de a­­chiziţii. RAIDUL NOSTRU Cei dinţii S-a format parcă o tradiţie ca în fiecare an recolta colectiviştilor să fie cea mai frumoasă, să se maturi­zeze mai repede, să atirne cel mai greu la cintar. Acest lucru se ade­vereşte şi acum. Tarlaua cu orz a colectivei din Parcu era acum cîteva zile , centrul de atracţie a multor ţărani muncitori care se minunau pri­vind spicele mari, aplecate sub greu­tatea boabelor pline. Era acum cîte­va zile pentru că acum această bo­găţie se găseşte strînsă fedeleş în snopi şi clăită frumos pe miriştea proaspătă. Colectiviştii au început se­cerişul odată cu pîrguirea orzului pentru a păstra astfel producţia de circa 3.000 kg. orz la hectar, cit s-a apreciat de către cunoscători in a­­cele zile. Deasemenea a secerat orzul şi colectiva din Săpunuri care nu a vrut să cedeze locul de fruntaşă la seceriş gospodăriei din Parcu. Aşa se face că pe primul loc la secerişul păioaselor se situează acum două gospodării. întrecerea aceasta intre gospodăriile colective este prezentă acum peste tot. Dar... ...de ce nu începuseră secerişul şi ţăranii muncitori cu gospodării indi­viduale din comunele Răzvani, Lup­ Sarcini de răspundere în fata colectivelor de muncă din G. A. S. N­e găsim în plină bătălie pentru stringerea recoltei. Sarcini de mare răspundere revin gospodăriilor agricole de stat. După cum se știe, plenara C.C. al P­ M.R. din 27—29 decem­brie 1956 subliniază că gospodă­riile agricole de stat pot şi trebu­ie să aducă o însemnată contribu­ţie la constituirea fondului centra­­lizat de cereale. Recolta de păioa­se este foarte bună, dar ea încă nu a ajuns în hambare. De aceea, sarcina recoltării la timp şi fără pierderi a păioaselor este o pro­­blem­ă centrală, care trebuie dusă la bun sfîrşit şi pentru care me­canizatorii, brigadierii, muncitorii din gospodările de stat nu vor trebui să precupeţească nici un e­­fort-Din cauza ploilor, însoţite de vinturi puternice, lanuri întinse, şi încă din culturile cele mai frumoase, sînt aplecate ori culca­te la pămînt­ Aceste cereale tre­buiesc strînse cu multă grijă, chiar cu migală. De aceea ateliere­le mecanice ale gospodăriilor a­­gricole de stat trebuie să confec­ţioneze de urgenţă anarate de ri­dicat (greble). Conducerea gospo­dăriilor de stat trebuie să se o­­rienteze de la caz la caz în fo­losirea combinelor, secerătorilor­­legatori in funcţie de starea fie­cărei culturi. In toată această perioadă, par­cul de maşini trebuie menţinut permanent In stare de funcţionare, lucru care se va putea realiza In primul rînd prin repartizarea me­canicilor la maşini, pentru a înlă­tura de Îndată defecţiunle care se ivesc. Nu trebuie neglijate nici unel­tele manuale care vor fi Întrebuin­ţate numai unde va fi nevoie. Es­te bine ca tovarăşii din conduce­rea gospodăriilor de stat să ia le­gătură cu sfaturile populare co­munale, organizaţiile de bază U.T.M. şi pionieri, pentru a primi sprijin voluntar din partea lor, la strînsul snopilor, clăditul clăilor, etc. Există în cadrul gospodăriilor a­­gricole de stat brigăzi pentru me­canizarea completă a agriculturii, care au în primire cite 500 ha teren din care 200 ha cu păioase. Aceste brigăzi trebuie să fie aju­tate pentru a putea face faţă în cele mai bune condiţiuni munci­lor aglomerate din această cam­panie. In ceea ce priveşte amenajarea ariilor de treier, nu trebuie să se aştepte terminarea secerişului. In cel mult cinci zile după începerea secerişului, ariile trebuie să func­ţioneze din plin. De aceea, trans­portul batozelor la arii, verifica­rea instalaţiilor de curent la cele electrificate, punerea în funcţiune a tuturor mijloacelor de transport de la c­ap l­a arii, de la arii la magazii ori la bazele de recepţie trebuiesc efectuate de îndată. In toată această perioadă mun­ca politică trebuie să se desfăşoa­re cu intensitate la un înalt ni­vel. Stimularea întrecerii socialis­te, popularizarea experienţei frun­taşilor, folosirea la maximum capacităţii de lucru a utilajelor, combaterea manifestărilor de indi­ferenţă şi lipsă de simţ de răs­pundere faţă de soarta recoltei — iată cîteva din sarcinile ce revin organizaţiilor de partid şi comu­niştilor. Muncitori din G.A-S­ I Depuneţi toate eforturile pentru stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei. De strădaniile voastre depinde asigurarea hranei îmbelșugate a poporului nostru. PESTE 85 DE HECTARE INTR-O 21 RACARI (De la corespondentul nostru). Oamenii muncii de pe ogoarele raionului, au ieşit acum cîteva zile la seceratul orzului. Pregătiţi din timp c­e uneltele necesare recoltării, colec­tiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncit­ori cu gospodărie individuală au sece­rat numai într-o singură zi peste 85 ha. de orz. Succese deosebite au obţi­nut ţăranii muncitori din comunele C­olacu, Ghimpaţi, Coşoba şi altele. Au terminat seceratul orzului nai se comunică în fiecare seară re­zultatele din comune. O veste îmbucu­rătoare a sosit din comuna Ruşii lui Asan: * — Aci sfatul, anunţăm secţia agri­­­colă că în comuna noastră recoltatul­­ orzului s-a terminat atît la individuali cît şi la colectivă, începem treierişul.­­ Fruntaşi sînt ţăranii muncitori Gheor­ghe C. Badea, Ivan Marin şi Iorda­­che Marin. Asemenea veşti au venit şi din alte comune, de la Mereni, Bucşani, Cre­­venicu. Pînă acum din întreaga su­prafaţă de orz a raionului s-a sece­rat 75 la sută. VIDELE (De la corespondentul nos­tru). A început sărbătoarea recoltei. Primele rezultate au început să se concretizeze. La sfatul popular raio- In aceste zile prin raionul Lehliu • întrecere între gospodăriile colective • Reparaţii de mîntuială la S. M. T. Lehliu Ne găsim în primele zile ale strîngerii recoltei de păioase din regiunea Bucureşti. In toate ra­ioanele există acum condiţii pen­tru a asigura succesul deplin al campaniei de vară, o recoltă bo­gată de cereale. Aceasta depinde ,­ însă şi de felul cum se organi­­­zează desfăşurarea muncilor a­­gricole, de mobilizarea tuturor for­ţelor spre scurtarea cît mai mult a duratei campaniei de vară. Rai­dul nostru înfăţişează unele as­pecte din această perioadă in raionul Lehliu, raion în care cul­tura păioaselor ocupă o întinsă su­prafaţă de teren: şanu, Lehliu, Plevna, Ileana, Dor Mă­runt şi altele? In aceste comune sînt terenuri cultivate cu orz şi grîu care au trecut chiar şi de stadiul de coa­cere în pîrgă. Explicaţia stă în ne­păsarea de care dau dovadă tehnicienii agronomi de la aceste comune şi care instalaţi în scaune la birourile sfaturilor populare au uitat că locul lor e pe teren, acolo unde se hotărăşte soarta recoltai. De îndrumarea competentă a ingineru­lui şi tehnicianului agronom au ne­voie toţi ţăranii muncitori. De ce nu îi ajutaţi atunci tovarăşi ingineri şi tehnicieni agronomi Gruia Dum­bravă de la Lupşanu, Nicolae Bălan de la Făurei, Maria Epuran de la Frăsinet şi ceilalţi? Scurtă convorbire Cu tovarăşul Cristea I. Stoian, preşedintele sfatului popular al co­munei IX. Frimu am avut o con­vorbire privitoare la asigurarea bu­nei desfăşurări a campaniei de vară. ÎNTREBARE: Ce măsuri a luat sfatul popular al comunei I­X. Fri­mu In scopul începerii la timp a secerişului şi pentru scurtarea timpu­lui necesar treierişului? RĂSPUNS: In primul rlnd corni­. (Continuare în pag. 2­ a) Marea adunare publică din Capitală consacrată sesiunii Consiliului Mondial al Păcii Luni după amiază a avut loc la Arenele Libertăţii o mare adunare publică convocată de Comitetul Na­ţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. în cadrul căreia au luat cu­­vîntul membri ai delegaţiei poporu­lui nostru care au participat la lu­crările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo, dintre 10—16 iunie 1957. La adunare au luat parte nume­roşi oameni ai muncii din întreprin­derile şi instituţiile Capitalei, oa­meni de ştiinţă şi cultură, repre­zentanţi ai cultelor, militari, gos­podine. A luat cuvîntul acad. dr. Vasile Mîrza, membru in Comitetul Na­ţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R., conducătorul delegaţiei po­porului nostru la sesiunea Consiliu­lui Mondial al Păcii de la Co­lombo. Tov. Fiorica Mezincescu vicepreşe­dinte al Comitetului Naţional pen­tru Apărarea Păcii din R.P.R., a dat citire moţiunii adresată de cetăţenii Capitalei Consiliului Mondial al Pă­cii. Scriitorul Marcel Breslaşu membru în Comitetul Naţional pentru Apă­rarea Păcii din R.P.R. a dat citire telegramei adresate de participanţii la adunare Subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare. Textele moţiunii şi telegramei au fost subliniate prin puternice a­­plauze Produse noi Muncitorii şi tehnicienii Uzinelor Chimice Române se pot mîndri cu noi realizări. Ei confecţionează pentru prima oară pînze speciale necesare maşinilor agricole. Colectivul sectorului III, căruia i s-a încredinţat realizarea acestui produs, a reuşit să termine pînă la data fixată cantitatea de piize pre­văzută în plan, fiind predată uzine­lor Semănătoarea. Printre cei care s-au evidenţiat se numără inginera Sanda Georgescu, precum şi tova­răşii: Petre Ungureanu, Florea Niţă, Lucreţia Radu şi alţii. ION LUPU controlor tehnic HOTARIREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din Republica Populară Romînă Cultura fizică, ca parte integrantă a culturii socialiste, constituie un important mijloc de întărire a sănă­tăţii oamenilor muncii, de creştere a unei generaţii viguroase capabile să îndeplinească în bune condiţiuni măreţele sarcini de construire a so­cialismului, de apărare a cuceririlor regimului nostru democrat-popular şi de strîngere a relaţiilor de prie­tenie între poporul român şi popoa­rele altor ţări în vederea menţinerii şi consolidării păcii. Activitatea de cultură fizică s-a desfăşurat în ultimii ani pe baza ho­­tăririi Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din iunie 1949. Aplicînd in mod creator experienţa înaintată a culturii fizice sovietice şi experienţa acumulată în decursul anilor de miş­carea de cultură fizică din ţara noas­tră s-au obţinut în această privinţă importante succese. Astfel faţă de 400.000 membri in 1950, la sfîrşitul anului 1956 mişca­rea de cultură fizică şi sport număra peste 990.000 membri dintre care pes­te 250.000 femei. Peste 900.000 de insigne „Gata pentru Muncă şi A­­parare" au fost cucerite de cetăţe­nii Patriei noastre. Numai în anul 1955 marile acţiuni sportive de masă ca : Spartachiada sindicală, Spartachiada de iarnă a satelor, concursurile sportive de vară ale tineretului, campionatele şcolilor medii şi universitare, au cuprins pes­te 2 milioane de participanţi. Numă­rul celor care practică turismul este de peste 2.000.000. In anii regimului democrat-popu­lar au fost pregătite numeroase ca­dre sportive şi s-au amenajat pentru principalele ramuri de sport un im­portant număr de baze sportive. Da­torită acestui, fapt numărul sportivi­lor fruntaşi a crescut simţitor. Spor­tivii noştri au cucerit numeroase ti­tluri de campioni olimpici şi mon­diali şi au reuşit să ocupe multe locuri in ierarhia mişcării sportive mondiale şi europene apărînd cu cinste culorile patriei noastre. Succesele obţinute au fost posibile datorită îndrumării şi sprijinului de zi cu zi dat de partid şi muncii de­puse de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport, sindicate, U.T.M. şi activul voluntar al mişcării sportive. Pe lingă rezultatele pozitive obţi­nute în activitatea de cultură fizică şi sport din ţara noastră mai există încă o serie de lipsuri. Cultura fizică nu a căpătat încă un caracter larg de masă. S-a neglijat aspectul recreativ şi atractiv al miş­cări sportive Nu este organizată încă educaţia fizică a copiilor de vîrstă şcolară, educaţia fizică în parcuri de cultură şi odihnă, iar la sate mişcarea sportivă este încă sla­bă şi se desfăşoară ruptă de activitatea culturală de masă. Educaţia fizică a tineretului şcolar şi mai ales a elevilor din şcolile ele­mentare, cu toate măsurile luate în ultimul timp este încă nesatisfăcă­toare.­­Complexul sportiv G.M.A. nu a devenit încă baza sistemului de edu­caţie fizică a poporului nostru; el nu constituie încă parte integrantă a procesului de instruire sportivă. Procentul de femei atras in mişcarea sportivă este încă mic. Turismul, care trebuie să aibă o largă răspindire de masă, nu are încă un cadru organizatoric şi o bază materială corespunzătoare. Numeroase ramuri de sport nu au baza de masă necesară pentru a menţine rezultatele obţinute şi a progresa pe plan internaţional. Se constată o rămînere în urmă la gim­nastică băieţi, atletism, înot, schi, fotbal, baschet fete, tenis etc. Gimnastica de producţie, care tre­buie să contribuie în mod direct la ridicarea productivităţii muncii, încă nu se practică. Deşi în ultimii ani au fost pregăti­te numeroase cadre de profesori de educaţie fizică, antrenori, arbitri, or­­ ganizatori sportivi, instructori volun­tari, numărul lor continuă să rămî­­nă nesatisfăcător, iar pregătirea poli­tică şi profesională a acestora este încă insuficientă. Munca de ridicare a nivelului ideo­logic, politic şi cultural al sportivi­lor, educarea lor în spiritul interna­ţionalismului proletar şi patriotismu­lui socialist, este încă slabă. Presa sportivă şi revistele de spe­cialitate nu critică destul de curajos lipsurile existente în mişcarea de cultură fizică şi nu propun măsuri de îndreptare. Cercetările ştiinţifice în domeniul culturii fizice se desfăşoară într-un ritm necorespunzător. Sunt slab fun­damentate ştiinţific problemele lega­te de rolul practicării educaţiei fizi­ce ca factor de întărire a sănătăţii. (Continuare in pag. 3-a) î­n oraş, la Bicaz e forfotă mare Sus, la baraj, domneşte o tă­cere gravă, solemnă. Tac oa­menii, tac munţii, tace api căr­eia i se pregăteşte o mare surpriză. De sus, de pe pasarelă, privesc pentru ultima oară canalul de beton pe unde va trece peste cîteva clipe şu­voiul fluid. Şi doar înainte cu o zi pe acest drum de piatră am călcat cu pasul pentru ca acum să am drep­tul să afirm că am cunoscut... fundul rîului ! Inginerul Cernescu, şeful grupului de şantiere de la baraj este singurul om care vorbeşte. Noi, toţi ceilalţi, tăcem. Inginerul dă ultimele indi­caţii. De la tabloul de comandă, to­varăşul D. Bereziţchi, prim secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., apasă pe manetă, şi, deodată, peste tăcerea adîncă se aude o cutremu­rătoare bubuitură. ..Dopul­ de pă­mînt, ultima piedică în calea Bistri­ţei a sărit în aer şi apa a inundat canalul de beton, „Priviţi apa!"... „Priviţi apa se aud exclamaţii de peste tot. Şi apa curge resemnată. Necon­tenit se îndreaptă spre vale. Aici, la cestălalt capăt al canalului, un buldozerist, asemeni căpitanului de vas care părăseşte ultimul nava, a rămas să cizeleze resturile de pă­mînt. ★ De azi înainte, din clipa aceasta din jurul orei 11 a zilei de 30 iunie, Bistriţa supusă de om, va merge In dreptul barajului pe un cu totul alt drum. Momentul istoric, unic, este salutat cu urale puternice. „Tri­bunele", masive stînci de piatră, în­ţesate de oameni, salută cu genero­zitate gloriosul eveniment. Să nu uităm 30 iunie, ora II ! Este data unei mari biruinţe pe locul unde oa­menii, însufleţiţi de chemarea­­par­tidului, sunt în aprigă confruntare cu puterea gigantică a naturii. Bistriţa, cu toată înverşunarea sa, n-a mai rezistat puterii omului! De sus, din înălţimi, de pe coama munţilor, un bucium îşi ridică che­marea şi ecoul însoţeşte apa pe noua cale. Buciumul îşi poartă sunetele peste munţi şi văi vestind parcul Ceahlăului că brazii săi vor fi pur­taţi aurind pe alt drum, croit di mina omului. Şi nu trece mult şi, într-adevăr, cea dinţii plută se iveşte pe cana­lul de beton. Plutaşii aceştia, mar­tori ca şi noi la o faptă de giganţi îşi opresc plutele să privească la tabloul magnific ce-i împresoară. Au gîndit oare plutaşii că vor vedea vreodată cu ochii lor aceasta ?­­Constructorii, aflaţi pe platou, îm­brăcaţi în haine noi, de sărbătoare, sunt mîndri de ispravă. Pe ingine­rul Cernescu, pentru prima oară, îl văd zîmbind, cu o figură calmă, liniştită. Oaspeţii li string mina şi îi felicită. Pe el şi pe principalele lui ajutoare. Bucuria datoriei împli­nite este negrăită. Succesul este deosebit. In ziua aceasta, la ceasurile pre­mergătoare amiezii, curajoşii con­structori au isprăvit o fază hotărt­­toare In construirea barajului. Aceas­tă lucrare creează posibilitatea ata­cării frontului de lucru In zona cen­trală, care s-a găsit pină acum sub apele Bistriţei. Lucrarea a verificat totodată atît condiţiile geologice cît şi capacitatea constructorilor Marea izbindă reprezintă garanţia deplină pentru făurirea impunătorului ba­raj... * După consumarea evenimentul­ui,­­ tăcerea de odinioară a fost înlocui- I tă cu freamătul. Constructorii bara­jului ca şi ceilalţi constructori ai hi­­­­drocentralei „V. I. Lenin", s-au strîns­­ in faţa micuţei tribune înveşmintate in roşu şi amenajată chiar acolo pe şantier.­­ Soarele bronzează feţele şi, sub­­ razele sale, alămurile fanfarei sell­­i pese. Se încing hore. Apoi se ţin I cuvintări, sunt felicitaţi constructorii.­­ Meritul lor este mare. Cinste deplină ! li se acordă ! O mare biruinţă pe un şantier al construcţiei socialismului Apa Bistriţei a fost abătută pe o nouă cale Pe canalul de beton a apărut apa... Şi prima plută a pornit şi ea pe drumul nou al Bistriţei.. Foto AGERPRES I Recorduri de valoare internaţională stabilite de atleţii români AUE X (Agerpres). — Prin telefon : In oraşul minici Aue s-a desfăşurat slmbătă şi dumini­că dubla Intllnire Internaţională de at­letism dintre echi­pele reprezentative (băieţi şi fete) ale R.P. Romíne il R.D. Germane, in ambele inil­uni­ri victoria a revenit sportivilor germani, dar com­portarea bună a at­leţilor noştri, care au stabilit şi două recorduri de valoare internaţională, a impresionat plăcut pe cei 25.00 de spectatori. In continuarea cursei de dobortre a recordului ţării în proba de aruncare a greutăţii. Aurel B­lea a obţinut un rezultat excelent: 17,42 m. Această performantă este a doua din Europa in actualul sezon şi corectează cu 54 cm vechiul record. Atleta Fiorica Oţel a doborit recordul tării in proba de ma­m­blat cu tim­pul de 2’07”9/10 (u­­na din cele mai bu­ne performanțe mon­diale). Comportări remarcabile au mai avut I. Savei, I. Wiesenmayer, N. Răşcănescu și Io­­landa Balaș. Rezultate finale: băeți : R.D. Germa­nă — R.P. Română 117-106 ; fete : R.D. FLORIICA OȚEL Germană — R.P. Ro­mână 62-55. Joi, C.C.A.—Ankara Duminică au sosit în Capitală lun­i ctitorii de fotbal ai selecţionatei An­kara, care întorc vizita făcută de echipa C.C.A. Selecţionata Ankara va susţine primul meci în ţara noastră întâlnind joi echipa C.C.AS I BRĂNEŞTI. (De la corespondentul nostru). — Ca de altfel în toate raioanele regiunii noastre şi în raio­nul Brăneşti s-a desfăşurat duminică adunarea festivă a cadrelor didac­tice din raion cu prilejul Zilei în­văţătorului. La căminul cultural din Brăneşti, preşedintele sfatului popular al raionului, tov. G. Giurea, des­cinde adunarea festivă şi in cîteva­­ cuvinte arată importanţa Zilei învă­ţătorului. In continuare tov. Mihail Ră­ducanu, şeful secţiei cultură şi învăţămînt, a susţinut un referat cu tema „Realizările obţinute de ca­drele didactice din raionul Brăneşti în instruirea şi educarea elevilor şi în munca de culturalizare a poporu­lui în anul 1956—1957. După ce s-au primit saluturi din partea mai multor instituţii şi a or­ganizaţiei de pionieri s-a decernat­­ drapelul de şcoală fruntaşă pe raion, şcolii de 7 ani din comuna Afumaţi. Ziua a fost plină de surprize mi­nuţios pregătite, după adunarea fes­tivă a urmat vizitarea unei expoziţii cu realizările cadrelor didactice pe tărîm cultural şi educativ, apoi un prînz comun in parcul şcolii silvice, iar seara o reuniune tovărăşească ce a continuat pînă după cumpăna nopţii in distracţii plăcute şi bună dispoziţie. ★ VIDRA (De la corespondentul nos­tru). Am asistat în raionul Vidra la săr­bătorirea învăţătorilor. Am aflat nume de învăţători şi profesori a căror mun­că a fost elogiată într-un cadru săr­bătoresc : Ghiţescu Elena, comuna Berceni, Lucia Georgescu, comuna O­­bedeni, Nicolae Rizea, comuna Miro­­neşti, Nicolae Alexandrescu, comuna Vlad Ţepeş, Maria Stănescu comuna Prundu, Stancu Gherghina din co­muna Gostinari. Toate acestea sînt nume de oameni vrednici care au de­pus şi depun strădanii pentru lumina­rea copiilor ţărănimii muncitoare. A. RAICA DE ZIUA LOR Mulţi învăţători din talonul Giurgiu şi-au petrecut ziua de duminică In * . ................................ excursie pe Dunăre A. VELUREANU

Next