Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 4, nr. 1009-1034)

1957-07-02 / nr. 1009

Pag 4-a Un b­get al construcţiei paşnice a R. P. Chineze W WvVWWNA PEKIN 30 (Agerpres). — După cum relatează agenţia China Nouă, prezentînd la 29 iunie în cadrul se­siunii Adunării reprezentanţilor popu­lari pe întreaga Chină raportul cu privire la "bugetul de stat al R.P Chineze, Li Sian-nian, ministrul Fi­nanţelor, a comunicat c­ă anul trecut cheltuielile bugetare au fost de 30.574.138.000 iuani, adică cu 2,66% mai mari decît suma prevăzută de buget, iar veniturile­ de 29.754.444.000 iuani, adică cu 0,4% mai mari decît veniturile prevăzute. Li Sian-nian a arătat că deficitul creat a fost aco­­perit,prin rezervele băneşti şi credi­tul bancar de 180.299.000 iuani. Vărsămintele de pe urma impozi­telor, îndeosebi în industrie şi co­merţ, s-au cifrat la peste 14 miliarde, veniturile aduse de întreprinderi­­ la peste 13 miliarde, de împrumuturi (în special intern) — la aproximativ 724.000.000, din alte surse — la peste 500.000.000 iuani. Pentru construcţia economică de stat au fost cheltuite peste 15 miliarde: pentru nevoile so­ciale, culturale şi educative — 4,6 miliarde; pentru apărare — 6,1 mi­liarde iuani. Faţă de anul 1955, cheltuielile pen­tru lucrările capitale au crescut cu 62%. Explicînd cauzele deficitului, Li Sian-nian s-a referit în deosebi la devansarea termenilor planificaţi în construcţia economică ceea ce a im­plicat o depăşire a mijloacelor alo­cate. In afară de aceasta, au crescut considerabil forţele de muncă şi în unele cazuri au fost sporite peste măsură salariile. Făcînd o apreciere generală a si­tuaţiei, raportorul a arătat că lipsu­rile existente sunt neînsemnate faţă de uriaşele realizări. „Anul 1956 s-a caracterizat prin progresul rapid în activitatea noastră în toate domeniile, a spus vorbitorul. Deşi realizările noastre au fost extrem de mari s-au comis în unele cazuri izolate omisiuni şi greşeli“. Trecînd la proiectul de buget pe 1957, Li Sian-nian a comunicat că la capitolul venituri bugetul pe 1957 se cifrează la 29.292.934.000 iuani Capitolul cheltuieli al bugetului se cifrează exact la aceeaşi sumă. In 1957 se micşorează simţitor, cheltuielile pentru apărare şi pentru întreţinerea aparatului administrativ In prezent, pentru construcţia eco­nomică de stat se alocă 13.683.151.000 iuani, în loc de 15.915.132.000 iuani cît au fost alocaţi în 1956. „Deşi cheltuielile pentru construcţia economică sunt mai mici în 1957 decît în 1956, a spus Li Sian-nian, fondu­rile sunt distribuite mai­­ raţional“. In domeniul industriei se pune accen­tul pe investiţiile capitale în acele ra­muri care produc semifabricate şi materiale pentru industria metalur­gică, a cărbunelui, electro-energetică şi chimică, pentru industria materia­lelor de construcţii, pentru întreprin­derile legate direct de agricultură. Se acordă atenţie şi investiţiilor ca­pitale în acele ramuri ale industriei uşoare care pot fi aprovizionate fără întrerupere cu materia primă şi ale căror produse pot fi uşor desfăcute Proiectul prevede sporirea alocaţii­lor pentru nevoile sociale şi învăţă­­mînt. Anul acesta salariile nu suferă nici o modificare In încheiere, ministrul Finanţelor a analizat probleme privind econo­mia de fonduri, sporirea producţiei, stabilizarea preţurilor pe piaţă, îm­bunătăţirea activităţii financiare. Lucrările Conferinţei Partidului Muncitoresc Socialist Ungar au luat sfirşit BUDAPESTA 30 (Agerpres). La 29 iunie şi-a încheiat lucrările conferin­ţa pe întreaga Ungarie a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. După terminarea discuţiilor Janos Kadar a rostit cuvîntul de închidere pe marginea primelor două puncte de pe ordinea de zi. Apoi conferinţa a adoptat hotăriri în legătură cu ra­poartele examinate. La cel de-al treilea punct de pe or­dinea de zi — Cu privire la întă­rirea şi completarea organelor de conducere ale partidului — a luat cu­­vintul Miklós Somogyi, membru în Co­mitetul Executiv al C.C. al P.M.S.U. Conferinţa a adoptat o hotărîre co­respunzătoare şi a completat organe­le de conducere ale partidului. Conferinţa a fost închisă de Gyula Kallai, secretar al C.C. al P.M.S.U. ★ BUDAPESTA­­ (Agerpres).­­Conferinţa Partidului Muncitoresc So­cialist Ungar pe întreaga ţară a ho­­tărît să întărească şi să completeze organele de conducere ale partidului. Numărul membrilor C.C. al Partidu­lui a fost mărit la 53. 10 persoane au fost alese membri supleanţi ai C.C. A fost aleasă Comisia Centrală de revi­zie formată din şapte persoane. La şedinţa noului Comitet Central al P.M.S.U. s-a hotărît ca "numărul membrilor Biroului Politic al C.C. (fost Comitet Executiv Provizoriu al C.C.) să fie mărit cu un membru şi cu doi membri supleanţi. Din Biroul Politic al C.C. al P M.S.U. fac parte Antal Apró, Béla Biszku, Lajos Fe­hér, Jenő Fock, Janos Kadar, Gyula Kallai, Karoly Kiss, György Marosan, Ferenc Münnich, Sándor Rónai, Mi­klós Somogyi, iar ca membri supleanţi Zoltán Komócsin şi Dezső Nemes. In secretariatul Comitetului Cen­tral al P.M.S.U. au fost aleşi Janos Kadar (prim-secretar al C.C.). Jenő Fock, Gyula Kallai, Karoly Kiss și György Marosan. Comitetul Central a sporit numărul membrilor Comisiei Centrale de Control la 9. Președintele Comisiei Centrale de Control a fost ales Miklós Somogyi. Politica guvernului francez violent criticată de Mendes-France PARIS 30 (Agerpres). — IASS transmite: In cadrul conferinţei din 28 iunie a Comitetului Executiv al partidului radical şi radical-socialist a reieşit nemulţumirea profundă a majorităţii federaţiilor locale ale parti­dului in legătură cu politica guvernu­lui şi participarea radicalilor la aceas­ta. La conferinţă au participat repre­zentanţi a 72 de federaţii din cele 85, nu s-au prezentat reprezentanţii a 13 federaţii care sprijină­ politica guver­nului. Bourges-Maunoury. ■ Comitetul Executiv a adoptat­ o re­zoluţie în care condamnă atitudinea liderilor partidului care au sprijinit gu­vernul Guy Mollet şi participă la gu­vernul Bourges-Maunoury sau îl spri­jină. In rezoluţie­ este exprimată în­crederea în Mendes-France. Majorita­tea vorbitorilor care au luat cuvîntul la conferinţă au insistat ca Mendés- France să nu renunţe la conducerea partidului, arătînd că în federaţiile­­partidului reprezentate la această con­ferinţă politica lui se bucură fără in­doială de sprijin. In cadrul conferinţei, Mendés-Fran­ce a rostit un amplu discurs. El a de­clarat din nou că hotărîrea lui de a părăsi funcția de prim vicepreşedinte al partidului este irevocabilă. Mendés- France a criticat aspru politica guver­nului Bourges-Maunoury. Constatînd Îndeosebi eșecul politicii guvernului în Algeria, Mendés-France a declarat că deşi majoritatea deputaţilor din Adu­narea Naţională vorbesc pe culoare despre netemeinicia ei­­ şi despre ne­cesitatea modiicării ei, mulţi dintre ei continuă să afirme oficial că nu­mai o asemenea politici este potri­vită. Vorbitorul a criticat în continuare proiectele de legi financiare ale gu­vernului adoptate recent, care prevăd sporirea poverii fiscale. Parlamentari­­-r­, forţ^JeL­ este cunoscut, a declarat el, că not aceste, măsuri financiare „nu sunt în stare" să salveze francul“. Potrivit celor spuse de Mendes- France această poziţie a fost adoptată de majoritatea deputaţilor în problema­­acordurilor, cu privire la „Euratom“ şi la „piaţă comună“. In­­ urma refuzului lui Mendes-Fran­ce de a rămîne în postul de conducere, Comitetul Executiv l-a împuternicit pe Edouard Daladier să asigure condu­cerea partidului pînă la viitorul con­gres care va avea loc în octombrie anul curent. OPINIA PUBLICĂ AMERICANĂ CERE ÎNCETAREA EXPERIENŢELOR CU ARMA NUCLEARĂ NEW YORK 1 (Agerpres) TASS transmit : In S.U.A. se înteţesc cererile pentru încetarea ex­perienţelor nucleare.1 . Organizaţia „Centrul de învăţămînt în scopurile păcii“, din Chicago crea­tă de organizaţia Quackerilor „Comite­tul prietenilor americani în slujba societăţii“ difuzează o petiţie în care cere încetarea experienţelor ato­mice de către Statele Unite. In peti­ţia formulată sub formă de scrisoare deschisă către preşedintele Eisenho­­tyter... Quackerii cer preşedintelui­ „să declare că America este gata să în­cheie un acord cu privire la înceta­rea definitivă a experienţelor“. Presa relatează că la Seattle 2000 de studenţi din statul Washington au se­nat o petiţie care cere guvernului S.U.A. „să înceteze imediat explo­ziile cu arma nucleară“. Senatorul democrat Morse (din par­tea statului Oregon) a declarat recent în senat că primeşte săptămînal nu­meroase scrisori în sprijinul propu­nerii prezentate de el ca Statele Uni­te să fie primele care să înceteze experienţele cu arma nucleară. Senatorul democrat Humphrey (din partea statului Minnesota) a declarat la conferinţa pentru problemele po­liticii externe care a avut loc în luna iunie în oraşul Minneapolis, că po­ziţia Statelor Unite în problema bom­bei­­nucleare „devine inacceptabilă“ pentru întreaga lume. Guvernatorul statului Minnesota,, Freeman, a cerut încetarea experienţelor cu arm­a­­nu­cleară. -----4-O serie de ziare şi publicaţii­, ame­ricane critică politica S.UA. în do­meniul dezarmării. Astfel, ziarul „La­bour Daily“ cere lui Eisenhower să-şi mute atenţia de la poligonul din Ne­­­vada unde S.U.A. experi­r­etează arma nucleară, spre tratativele privind dezarmarea. REDACTIA Preşedintele Ho Si Min va vizita ţara noastră HANOI­­ (Agerpres). Ziarele vietnameze au publicat la 1 iulie comunicatul cancelariei preşedinte­lui Republicii Democrate Vietnam, In care se spune că preşedintele Ho Şi Min va pleca in vizită oficială in mai multe ţâri frăţeşti la invitaţia şefilor acestor state. Preşedintele Ho Si Min va vizita Republica Populară Democrată Co­reeană, Republica Cehoslovacă, Repu­­blica Populară Polonă, Republica De­mocrată Germană, Republica Popu­lară Federativă Iugoslavia, Republica Populară Ungară, Republica Popu­lară Albania, Republica Populară Bulgaria și Republica Populară Ro­­mină. P. C. din Triest a fost transformat într-o federaţie autonomă a P. C. Italian TRIEST, 1 (Agerpres).­­ La 30 iunie şi-a încheiat lucrările cel de-al 6-lea Congres al Parti­dului Comunist din teritoriul Triest. Le şedinţa de dimineaţă a congresu­lui Maria Bernetici, locţiitor al se­cretarului general al C.C. al partidu­lui, a prezentat raportul comisiei controlului de partid. Apoi Alessandro Destradi, secretar al C.C. pentru pro­blemele organizatorice, a prezentat ra­portul cu privire la transformarea partidului comunist din Triest intr-o federaţie autonomă a Partidului Co­munist Italian. Destradi a vorbit despre împreju­rările care au dus la crearea Parti­dului Comunist de pe teritoriul Triest după ce potrivit clauzelor tratatului de pace cu Italia a fost creat „teri­toriul liber al Triestului". In anii „războiului rece“, a­­spus vorbitorul, am luptat în permanenţă pentru a­­plicarea tratatului de pace aducîndu­ne astfel aportul la atenuarea în­cordării internaţionale şi apărarea in­tereselor vitale ale populaţiei de pe teritoriul Triest. Atunci se creaseră condiţii care au impus separarea noastră organizatorică de Partidul Comunist Italian, deşi toţi comuniştii din Triest italieni şi sloveni au rămas în aceşti ani legaţi pe plan ideologic de Partidul Comunist Italian. Astăzi cî­nd Triestul a fost inclus în sistemul administrativ al Italiei, cînd viitorul populaţiei din Triest este legat din nou de idealuri pentru care luptă poporul italian în frunte cu gloriosul său partid comunist, ne re­întoarcem în rinduirile acestui partid care numără peste 2 milioane de membri. Congresul a adoptat în unanimitate hotărîrea de­­ a transforma Partidul Comunist din teritoriul Triest într-o federație autonomă a Partidului Co­munist Italian. GRECIA • Ziarul grec „Embros“ publică o ştire in legături cu sucee**re 'hregis­­trate de industria petroliferă a RI­B­­Ziarul publică date asupra extracţiei şi rafinării petrolului şi cuibUnlazi că noi centre de exploatare petroliferă au fost construite la Piteşti, în Oltenia şi ln Moldova. Ziarul relevă că Industria grea • R.P.R. se dezvoltă continuu, fapt da­torită căruia Rominia exportă In străinătate, In special In China și In India, o mare cantitate de produse ale industriei grele, In special utilaj petrolifer. U.R.S.8. • Za 3« Iunie eu sosit 1* Moscova Sir V. de Ferranti, preşedintele Con­siliului executiv al conferinţei mon­diale pentru energetică, şi dl. Ch. Grey, secretarul general al Consiliu­lui. Sir V. de Ferranti şi dl. Chi. Grey vor participa la lucrările sesiunii co­misiei electrotehnice internaţionale, care se va deschide la 2 iulie. R. P. CHINEZA • La sfirşitul lunii mai 1957 popu­laţi Pekinului a crescut la 4.140.600 oameni. Hi momentul eliberării ţării in 1949 populaţia Pekinului era de 2.0M.WO oameni S. U.A. J) Agenţia United Press, citind curse f­ormate americane, anunţă că gu-­­ vernul franchist va primi un „ajutor“­­ de 20 milioane dolari din fondul spe-­­ cial de îoo milioane dolari al preşe­dintelui Eisenhower. Agenţia face o legătură directă între acest „ajutor“ şi existenţa bazelor militare aeriene şi navale ale S.U.A. pe teritoriul Spa­niei. • Statele Unite au semnat un acord cu Iordania în baza căruia Iordania va primi un nou „ajutor“ militar a­­merican în sumă de 10.000.000 dolari. După cum se ştie, în aprilie, după lo­vitura de stat reacţionară din Iorda­nia, guvernul acestei ţări a primit din partea S.U.A. un „ajutor“ tot în sumă de 10.000.000 dolari. TURCIA • Ministrul Apărării Naţionale al Turciei Semi Ergin a declarat un par­lament că in curind se vor construi pe teritoriul turc 11 aerodroame al forţelor N.A.T.O. Ergin a prezentat un proiect de lege in vederea exproprie­rii pămlnturilor in diferitele regiuni ale țării unde urmează să fie insta­late aceste noi aerodroame. Interviul acordat de Josip Broz Tito unei societăţi americane de televiziune NEW YORK­­ (Agerpres).­­ La 30 iunie societatea „Columbia Broadcasting System“ a transmis prin reţeaua ei de televiziune interviul acordat de preşedintele Iugoslaviei Josip Broz Tito. I. B. Tito a răspuns la diferite în­trebări, referitoare la politica internă şi externă a Iugoslaviei. Preşedintele Tito a declarat că U­­niunea Sovietică şi Iugoslavia au un ţel identic — construirea socialis­mului şi comunismului, dar că meto­dele şi căile de înfăptuire a acestui ţel de către cele două ţări sunt di­ferite. In continuare, preşedintele Iugo­slaviei s-a pronunţat pentru rezolva­rea problemei dezarmării şi pentru reglementarea paşnică a problemei O­­rientului Mijlociu. Referindu-se la problema germană, Tito s-a pronunţat pentru contacte şi colaborare între cele două părţi ale Germaniei. El a subliniat că problema unificării Germaniei nu trebuie le­gată de problema dezarmării. Tito a vorbit despre actuala si­tuaţie din Ungaria, spunînd că gu­vernul Kadar „se bucură de tot mai mult sprijin din partea poporului şi a clasei muncitoare“. Practici maccarthyste în Anglia LONDRA­­ (Agerpres).­­ Poliţia engleză urmăreşte pe par­tizanii păcii care luptă activ pentru interzicerea armei nucleare, pentru preîntîmpinarea unui nou război. După cum a comunicat unui cores­pondent al ziarului „Reynolds News“, secretarul consiliului naţional de luptă pentru interzicerea experienţelor cu arma nucleară, Sheila Johns, poliţia engleză care a cerut totdeauna să fie informată asupra tuturor demonstra­ţiilor şi mitingurilor, cere în prezent de asemenea să i se comunice numele organizatorilor demonstraţiilor. „Po­liţia chiar vrea să ştie în genere nu­mele tuturor participanţilor la de­monstraţii“ — a declarat­ Johns. După cum relatează ziarul ,,Rey­nolds News“ deputatul laburist Sidney Silverman a declarat că el consideră o asemenea urmărire poliţienească „o problemă mult mai serioasă decît interceptarea convorbirilor telefonice“. Dacă vom tolera o astfel de urmă­rire, a spus el, atunci „mii şi poate chiar milioane de compatrioţi ai noş­tri — bărbaţi şi femei — pot fi pro­clamaţi ca trădători ai patriei numai pentru faptul că urăsc bomba cu, hi­drogen şi cutează să participe la mi­tinguri de protest împotriva fabri­cării ei". Ziarul scrie că Silverman intenţio­nează să ridice în Camera Comune­lor problema urmăririi poliţieneşti a partizanilor păcii. PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7.07 Muzică. 7.15 „Atenţie la start, copil“. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.40 Concert de dimineaţă. 7.15 Mate­riale din presă. 7.30 Muzică. 0.00 Muzică din operele lui Rossini şi Verdi. 0.30 „Roze vroturn­or”. lfl.ro Muzică uşoară. 10.13 Muzică de cameră. 11.00 Buletin de ştiri. 11.08 Muzică uşoară. 11.30 Din muzica popoarelor. 12.00 Carnet Judi­ciar. 12.20 Concert Mozart. 18.00 Bu­letin de ştiri. 13.00 Concert de prinz. 14.00 Muzică. 14.20 Cotele apelor Du­nării. 14.45 Cîntece de compozitori romîni. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Mic concert de muzică populară. 15.35 Anunţuri şi muzică. 15.45 Muzică uşoară. 16.03 Concertul nr. 4 In sol mi­nor pentru pian şi orchestră de Bah­­mar Minov. 16.30 Curiozităţi filoragice. 16.40 Interpreţi de muzică populară romî­­nească. 17.00 Buletin de ştiri. 17.15 Re­comandări din program. 17.19 Cîntece. 17.30 „Un tăciune şi-um cărbune". 18.00 „Medalion muzical“ , Beethoven. 18.30 „Să învăţăm limba rusă cîntînc'“. 18.50 Jocuri populare romineşti. 19.00 Buletin de ştiri. 19.10 Muzică uşoară romîneas­­că. 19.35 Nucul de piatră. 19.55 „Noapte bună, copii“. 20.00 Anunţuri şi muzică. 20.10 Muzică populară. 20.30 Prin Mu­zeul de Artă al R.P.R. 20.45 Muzică de da­ns. 21.30 ..Părinţi şi copii“. 22.00 Bu­letin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 22.30 Lucrări simfonice. 23.19 Concert de noapte. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL . 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Muzică u­­şoară. 14.25 „O carte şi autorul ei“. 14.40 Cântă acordeonistul Fărâmiţă Lam­­bru şi cobzarul Ion Zlotea. 15.00 Cîr­te­­ce marinăreşti. 15.15 Muzică uşoară. 15.45 Muzică populară. 16.00 Buletin de ştiri. 16.15 Recomandări die program.­ 16.20 „Compozitorul săptămlnii". 17.15 Vorbeşte Moscova ! 17.45 Cîntă Nicolae Niţescu. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Mu­zică populară. 18.45 Anunţuri şi muzică. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 „In Intîm­­pinarea Festivalului". 19.15 Lectură dra­matizată. 19.45 Canzonets cunoscute. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Muzici de estradă. 20.40 Parcuri şi grădini. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 „Mari interpreţi“. 22.00 Doine şi jocuri populare. 22.30 Me­lodii de muzică uşoară. 23.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic și sport. 23.15—24.00 Sonata-fantezie „Dante“. MARTI 2 IULIE 1957 STEAGUL ROŞU TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 19.30: Călin ; Teatrul de vară „I. V. Stalin“, orele 21 : Dra­goste de ţigan; Teatrul Municipal Studio (Sala „Filimon Sîrbu“), orele 19.30: Omul care aduce ploaie; Tea­trul Municipal (Sala „Ion Creangă“), orele 19.30 : Tache, Iar­che şi Kadîr ; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase" (Teatrul de vară „N. Bălcescu“) ora 20.30 : Carnaval în parc; (Grădina „Boema“), orele 20.30 : Muşchetarii ta­tii; O.S.T.A. (Ateneul R.P.R.), orele 20 : Concert­­iat de laureaţii Concursu­lui Internaţional de canto de la Ver­­viers (Belgia); O.S.TA. (Grădina de vară a Teatrului „Ţăndărică“), orele 21: N-aveţi un bilet în plus ?... CINEMATOGRAFE : Patria, V. Alec­­sandri , Richard al V-lea (ambele se­rii); Republica, Bucureşti, Progresul, înfrăţirea Intre popoare , Pasărea fur­tunii, Scurtă Istorie; Magheru, Elena Pavel, Gh. Doja, Gh. Coşbuc : 12 re­state exacte;­­ C. Frimu : Un pi­chet în munţi; Lumina, Doina, Don­­ca Simo : Jocul cu viaţa; Central, Cultural: o carieră ratată ; Maxim Gorki, 1 Mai : încotro ?, Marcel Mar­­ceau ; Tineretului : Moara cu noroc, Plecarea păsărilor; Timpuri Noi: înainte de venirea noului director, Plăcinta; Al. Popov: Primul punct ; C­riviţa : Din nou împreună ; Vasile Roaiu­: Vrăjitorul; Unirea: Prietene de noapte; C. David: Oameni fără importanţă; Alex. Sahia: Romeo şi Julietta; Flacăra, T. Vladimirescu, Mioriţa, Libertăţii, Aurel Vladcu­ stan şi Bran studenţi la Oxford; Arta: Prea tlrziu; Munca : Cronica amanţi­lor săraci ; Moşilor; N. Bălcescu: Pa­rada lui Chariot (Partea II- a); Ilie In luna de miere; 23 August: înăl­ţimi ; Ilie Plutir­­e : Doi căpitani; Popular: Vagabondul (ambele serii) ; M. Eminescu: Fiica mea trăieşte la viena; Volga : Aventurile lui Ar­d­omka; Olga Banele: Dragoste de mamă ; Alianța: Dispărut fără urmă. Reprezentanţi ai culturii şi artei româneşti peste hotare La Paris PARIS­­ (Agerpres). — Corespon­denţă telefonică: Pe străzile Parisului afişe mari a­­nunţă programul primului Festival de music-hall care se desfăşoară. Ince­­pind de la 13 iunie, pe scena Teatru­lui „Olympia“, iniţiatorul Festivalului. In program figurează numere de a­­tracţie, selecţionate din numeroase ţări, printre care: Argentina, Canada, Germania, India, Italia, Rominia, Sta­tele Unite, Ungaria, Uniunea Sovie­tică etc. Printre numerele apreciate In mod deosebit de publicul parizian figurează minunatele melodii populare romineşti interpretate la nai de Damian Luca, acompaniat la ţambal de Mihai Schină. Seară de seară artiştii romini culeg a­­plauzele parizienilor. Ei apreciază mai ales interpretarea la nai a „Ciocirliei" îndrăgită azi in multe ţări ale lumii, înainte de începerea spectacolelor şi in pauze spectatorii Festivalului as­cultă muzică românească executată de cîntăreţii români Damian Luca şi Mi­hai Schină, care este transmisă prin difuzoarele instalate in sală şi foaie­rele Teatrului „Olympia“. In urma succesului repurtat la Pa­ris, cintărefii romîni Damian Luca şi Mihai Schină au fost invitaţi in An­glia, unde vor prezenta In studiourile londoneze de televiziune un program de muzică populară românească, nule consacrată lui Z. Stancu şi roma­nului său ,J­escutt". De asemenea Radiodifuziunea fin­landeză a programat două conferinţe ale scriitorului Zaharia Stancu, des­pre literatura română. La Istambul ISTAMBUL­­ (Agerpres). — Co­respondenţă specială: Ansamblul C.F.R. Giuleşti, care întreprinde un turneu in Turcia, a sosit la 29 iunie la Istambul. In cursul zilei artiştii români au vi­zitat monumentele istorice ale oraşului şi pitorescul Bosfor. La concertul care a avut loc in seara de 30 iunie la Teatrul Municipal de Vară au asistat peste 1.200 locui­tori ai oraşului. Publicul a aplaudat cu căldură cintecele şi dansurile inter­pretate de artiştii romini. tt-la cererea Insistentă a publicului multe dintre cintecele și dansurile din program au fost repetate. La Sofia SOFIA 1 (Agerpres). — A.T.B. transmite: La 30 iunie ansamblul român de cintece şi dansuri „Nicolai Bălcescu" a dat un spectacol in oraşul Slioen. Alexandru Grozuţă, solist al radio­difuziunii române, şi Tamara Levin­­skaia, au interpretat cântece populare. Cunoscuta cintăreață de muzică popu­­lară Maria Lătăreţu a interpretat cin­­tece populare olteneşti. Echipa de dan­suri a executat dansuri populare din toate regiunile României. Publicul a a­­plaudat furtunos pe artiștii romini. ‘ La Helsinki HELSINKI­­ (Agerpres).­­ Cu ocazia călătoriei pe care o între­prinde In Finlanda, scriitorul Zaharia Stanca a Intîlnit numeroşi scriitori şi critici literari finlandezi, a vizitat Aso­ciaţia Aleksis Kivi şi Muzeul Kivi din Helsinki. După o intiltare pe care a avut-o cu reprezentanţii presei, principalele ziare din Helsinki au publicat articole despre personalitatea scriitorului ro­mân şi despre romanul „Desculţ" care va apare in curind in traducerea fin­landeză. La 3 iulie Radiodifuziunea finlande­ză va transmite o emisiune de 20 mi­ Puternice inundaţii în S. U. A.... NEW YORK 30 (Agerpres).­­ Potrivit relatărilor agenţiilor te­legrafice americane, în cursul ulti­melor zile asupra statelor Texas, Louisiana şi statelor din partea de est a S.U.A. s-a abătut un uragan extrem de puternic însoţit de ploi torenţiale. In statele Illinois, Indiana şi New-York apele s-au revărsat inundind vaste teritorii. Potrivit datelor preliminare au murit aproximativ 300 de persoane, cîteva sute de persoane au dispărut şi au fost rănite şi peste 60.000 de persoane au rămas fără adăpost. Pagubele materiale se cifrează la mai multe milioane dolari. Numai in statul Texas pagubele se evaluează la 6 milioane dolari. Preşedintele Eisenhower a declarat statele Texas şi Louisiana regum­ sinistrate. ...şi in Taiwan PEKIN­G (Agerpres).­ — China Nouă transmite: In Taiwan s-a produs cea mai mare inundaţie din ultimii cinci ani. De la începutul lunii iunie au căzut mari ploi torenţiale. In acelaşi timp deasupra insulei a bîntuit de două ori taifunul. De pe urma­­calamită­ţilor au avut de suferit multe oraşe printre care Tah­ijen, Gaosiun, Tzi­­lun şi Bindun. Uraganul a şters de pe faţa pămîn­­tului mii de case. Mulţi oameni au pie­rit, au fost răniţi, au rămas fără adă­post. Starea timpului Institutul Meteorologie Central anun­ţă : In Bucureşti şi regiunea Bucu­reşti la următoarele 24 de ore, vre­mea se menţine frumoasă şi călduroa­să cu cerul mai mult senin seara şi dimineaţa. Vint to general slab. Tem­peratura In creştere uşoară. Noaptea coboară Intre 18 şi 28 grade, iar zona urcă Intre 32 şi 34 grade. In următoarele 3 zile vremea se menţine călduroasă. Cerul va fi schim­bător, spre sflrşitul Intervalului, con­diţii favorabila averselor de ploaie în­soţite de descărcări electrice. Vtot slab. Temperatura mai­totd­ In creş­tere, apoi staţionară. „Din ce fonduri se organizează cel de al Vl-lea Festival Mondial?“ LA ACEASTA ÎNTREBARE A RĂSPUNS REPREZENTANTUL AR­GENTINEI IN CADRUL COMITETULUI INTERNAȚIONAL DE PRE­GĂTIRE A FESTIVALULUI MOSCOVA 30 (Agerpres) TASS transmite: „Din ce fonduri se organizează cel de-al Vl-lea Festival Mon­dial ?“ — aceasta a fost întrebarea corespondentului ziarului „Komso­­molskaia Pravda" adresată lui Maximo Carrera Gross, reprezen­tantul Argentinei in cadrul Comi­tetului internaţional de pregătire a Festivalului. In prezent, a spus el, această problemă constituie una din ar­mele cu care jonglează acei ce vor să atace principiile Festiva­lului. Duşmanii acestei intilniri a tineretului prezintă următoarele „argumente": Festivalul, spun ei, este un congres comunist; cei care intenţionează să participe sunt ori înşelaţi ori cumpăraţi cu aur de către U.R.S.S. care finanţează că­lătoria şi întreţinerea lor. Tineretul din ţările Americii La­tine, Asiei, Africii şi al unor ţări din Europa, a declarat în conti­nuare Maximo­­Carrera Gross, pri­meşte ajutor din fondul mondial al Festivalului creat din mijloace puse la dispoziţia Comitetului in­ternaţional de pregătire de către tineretul din diferite ţări, precum şi de către diferite organizaţii na­ţionale şi internaţionale. In acest fond au fost vărsaţi pînă acum 213.000 dolari. Cota-parte la fon­dul Festivalului este proporţională cu numărul delegaţilor fiecărei ţări. Astfel Marea Britanie va a­­chita 10.000 de dolari, Italia 13.000, Franţa­­16.000, U.R.S.S. 18.000, Finlanda 10.000, China 18.000 ş.a.m.d. Nici o organizaţie oficială so­vietică nu are vreo legătură cu acele fonduri care sunt vărsate de U.R.S.S. în fondul mondial al Festivalului. Tineretul sovietic îşi aduce aportul său la pregătirea Festivalului şi contribuţia sa la fondul mondial al Festivalului din veniturile obţinute din loteriile ln bani şi obiecte, precum şi din donaţiile unor reprezentanţi ai ti­neretului. Toată această activitate are loc fără nici un sprijin eco­nomic din partea organizaţiilor oficiale. De aici reiese clar, conchide Maximo Carrera Gross, că acei­a care spun că Festivalul „se or­ganizează cu bani sovietici" ori nu cunosc adevărul, ori o ascund cu rea intenţie. „O batjocorire a memoriei miilor de victime ale naziştilor" BONN­­ (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia vestger­­mană DPA, la 28 iunie Bundestagul de la Bonn a adoptat împotriva vo­turilor social-democraţilor un proiect de lege care permite purtarea vechi­lor decoraţii inclusiv a distincţiilor acordate pentru fapte de arme în cursul războiului hitlerist de agre­siune. Lista distincţiilor include „Cru­cea pentru servicii de război“ care a fost acordată printre alţii asasinilor SS, comandanţi ai lagărelor de con­centrare. Cînd ministrul de Interne Schroe­­der, a luat cuvîntul în şedinţa Bun­­destagului pentru a apăra acest pro­iect de lege, de pe băncile social-de­­mocraţilor s-au auzit strigăte de „nazist", (după cum se ştie Schroe­­der este un fost conducător SA) şi „ruşine“. Deputatul social-democrat Wilhelm Mellies, vicepreşedintele PSDG, a calificat declaraţia lui Schroeder ca „o batjocorire a memo­riei miilor de victime ale naziştilor“. S.U.A. continua să acorde ajutor militar Franţei deşi ţările arabe au cerut sistarea lui NEW YORK I (Agerpres) - Intr o ştire din Washington ziarul ,,New York Times“ relatează că Departamentul de Stat al S.U.A. a respins cererea celor II ţări arabe ca SU­A să înceteze să acorde ajutor militar Franţei Repre­zentanţii arabi au adresat această ce­rere secretarului de stat Durles la 24 mai, pe motiv că francezii folo­sesc ajutorul militar american pentru reprimarea mişcării naţionale din Algeria. În răspunsul Departamentului de Stat al S.U.A. se spune că înceta­rea ajutorului nu ar corespunde po­liticii Statelor Unite şi „intereselor“ puterilor occidentale. ★ După cum anunţă agenţia United Press, reprezentantul mişcării naţio­­nale algeriene în S.U.A. a protestat cu hotărîre pe lîngă Departamentul de Stat al S.U.A. pentru faptul că Departamentul de Stat a respins ce­rerea statelor arabe de a înceta ajuto­rul militar acordat Franței. Ollenhauer se pronunţă împotriva înarmării atomice a R. F. Germane BONN 30 (Agerpres).­ După cum transmite agenţia D.P.A., Ollenhauer, preşedintele partidului social-democrat din Germania, comentind în faţa re­prezentanţilor presei la Kiel nota gu­vernului U.R.S.S. adresată guvernului R. F. Germane, a amintit despre aver­tismentele date de U.R.S.S. în preaj­ma ratificării acordurilor militare de la Paris şi a spus că, după părerea sa, ar fi fost mai bine să se tragă con­cluzii de pe urma acestor avertismente sovietice şi în timpul actualelor trata­tive cu privire la dezarmare. Agenţia D.P.A. anunţă de aseme­nea despre cuvintările rostite la 28 iunie la Kiel de către O­llenhauer in cadrul a două mi­tinguri ale partidului social-de­mocrat. După cum menţionează a­­genţia, in aceste cuvintări Ollenhauer a caracterizat drept „stupide" afirma­ţiile potrivit cărora nota sovietică a­­dresată guvernului R. F Germane are drept scop de a influenţa asupra apro­piatelor alegeri In Bundestag. Ollen­hauer a cerut ca guvernul federal să facă o declaraţie solemnă din care să reiasă că el nu va lua parte la înar­marea atomică. Politica externă a gu­vernului federal, a spus el, se înte­meiază incă pe „politica de forţă“. Guvernul refuză să ţină seama de si­tuaţia politică care s-a schimbat. Tragerea la sorţi lunară şi suplimentară a obligaţiunilor C. E. C. Duminică 30 iunie 1957 a avut loc în oraşul Craiova tragerea la sorţi de bază lunară şi tragerea suplimentară a obligaţiunilor C.E.C. 5% cu cîştiguri. Obligaţiunile cu seria 07459 Nr. 35, 08800 Nr. 47, seria 21058 Nr. 46 au ieşit cîştigătoare cu cîte 50.000 lei. S-au mai atribuit 10 cîştiguri a 25.000 lei, 35 cîştiguri a 10.000 lei, 100 cîştiguri a 5.000 lei şi 750 cîştiguri a 1.000 lei. Valoarea totală a ciştigurilor atri­buite este de 2.000.000 lei. Cîştigurile de la tragerea suplimen­tară se plătesc numai dacă obligaţiu­nile ieşite la sorţi au talonul cores­punzător (jumătate din talonul Nr. 3 pe anul 1957). Obligaţiunile C.E.C. care nu au ieşit cîştigătoare participă din oficiu la ur­mătoarele trageri pe bază lunare şi suplimentare. In primele 10 zile ale fiecărei luni obligațiunile C.E.C. se pot procura la valoarea lor nominală. ȘI ADMINISTRAȚIA București, str. Brezoanu nr. 23—25 Centrala telefonic»­ nr. 8.82.10; 8.23.38; Sactla acrisori 3.33 81, STAS 1452 -53 - Ti­parul Intr. Poligrafic» nr 2, str Brezo­ianu nr. 71_25 Abonament« imtivtfluil« lei­s colectiva pentru muncitori, (»ran! »! intelectuali le) 4. Abonamentele au fie la Oficiile poştaie, prin factorii poştali şi difuzării voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştali plut­u un numerar conform aprobării Dir. Gen. p.T.T.

Next