Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 4, nr. 1009-1034)
1957-07-02 / nr. 1009
Pag 4-a Un bget al construcţiei paşnice a R. P. Chineze W WvVWWNA PEKIN 30 (Agerpres). — După cum relatează agenţia China Nouă, prezentînd la 29 iunie în cadrul sesiunii Adunării reprezentanţilor populari pe întreaga Chină raportul cu privire la "bugetul de stat al R.P Chineze, Li Sian-nian, ministrul Finanţelor, a comunicat că anul trecut cheltuielile bugetare au fost de 30.574.138.000 iuani, adică cu 2,66% mai mari decît suma prevăzută de buget, iar veniturile de 29.754.444.000 iuani, adică cu 0,4% mai mari decît veniturile prevăzute. Li Sian-nian a arătat că deficitul creat a fost acoperit,prin rezervele băneşti şi creditul bancar de 180.299.000 iuani. Vărsămintele de pe urma impozitelor, îndeosebi în industrie şi comerţ, s-au cifrat la peste 14 miliarde, veniturile aduse de întreprinderi la peste 13 miliarde, de împrumuturi (în special intern) — la aproximativ 724.000.000, din alte surse — la peste 500.000.000 iuani. Pentru construcţia economică de stat au fost cheltuite peste 15 miliarde: pentru nevoile sociale, culturale şi educative — 4,6 miliarde; pentru apărare — 6,1 miliarde iuani. Faţă de anul 1955, cheltuielile pentru lucrările capitale au crescut cu 62%. Explicînd cauzele deficitului, Li Sian-nian s-a referit în deosebi la devansarea termenilor planificaţi în construcţia economică ceea ce a implicat o depăşire a mijloacelor alocate. In afară de aceasta, au crescut considerabil forţele de muncă şi în unele cazuri au fost sporite peste măsură salariile. Făcînd o apreciere generală a situaţiei, raportorul a arătat că lipsurile existente sunt neînsemnate faţă de uriaşele realizări. „Anul 1956 s-a caracterizat prin progresul rapid în activitatea noastră în toate domeniile, a spus vorbitorul. Deşi realizările noastre au fost extrem de mari s-au comis în unele cazuri izolate omisiuni şi greşeli“. Trecînd la proiectul de buget pe 1957, Li Sian-nian a comunicat că la capitolul venituri bugetul pe 1957 se cifrează la 29.292.934.000 iuani Capitolul cheltuieli al bugetului se cifrează exact la aceeaşi sumă. In 1957 se micşorează simţitor, cheltuielile pentru apărare şi pentru întreţinerea aparatului administrativ In prezent, pentru construcţia economică de stat se alocă 13.683.151.000 iuani, în loc de 15.915.132.000 iuani cît au fost alocaţi în 1956. „Deşi cheltuielile pentru construcţia economică sunt mai mici în 1957 decît în 1956, a spus Li Sian-nian, fondurile sunt distribuite mai raţional“. In domeniul industriei se pune accentul pe investiţiile capitale în acele ramuri care produc semifabricate şi materiale pentru industria metalurgică, a cărbunelui, electro-energetică şi chimică, pentru industria materialelor de construcţii, pentru întreprinderile legate direct de agricultură. Se acordă atenţie şi investiţiilor capitale în acele ramuri ale industriei uşoare care pot fi aprovizionate fără întrerupere cu materia primă şi ale căror produse pot fi uşor desfăcute Proiectul prevede sporirea alocaţiilor pentru nevoile sociale şi învăţămînt. Anul acesta salariile nu suferă nici o modificare In încheiere, ministrul Finanţelor a analizat probleme privind economia de fonduri, sporirea producţiei, stabilizarea preţurilor pe piaţă, îmbunătăţirea activităţii financiare. Lucrările Conferinţei Partidului Muncitoresc Socialist Ungar au luat sfirşit BUDAPESTA 30 (Agerpres). La 29 iunie şi-a încheiat lucrările conferinţa pe întreaga Ungarie a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. După terminarea discuţiilor Janos Kadar a rostit cuvîntul de închidere pe marginea primelor două puncte de pe ordinea de zi. Apoi conferinţa a adoptat hotăriri în legătură cu rapoartele examinate. La cel de-al treilea punct de pe ordinea de zi — Cu privire la întărirea şi completarea organelor de conducere ale partidului — a luat cuvintul Miklós Somogyi, membru în Comitetul Executiv al C.C. al P.M.S.U. Conferinţa a adoptat o hotărîre corespunzătoare şi a completat organele de conducere ale partidului. Conferinţa a fost închisă de Gyula Kallai, secretar al C.C. al P.M.S.U. ★ BUDAPESTA (Agerpres).Conferinţa Partidului Muncitoresc Socialist Ungar pe întreaga ţară a hotărît să întărească şi să completeze organele de conducere ale partidului. Numărul membrilor C.C. al Partidului a fost mărit la 53. 10 persoane au fost alese membri supleanţi ai C.C. A fost aleasă Comisia Centrală de revizie formată din şapte persoane. La şedinţa noului Comitet Central al P.M.S.U. s-a hotărît ca "numărul membrilor Biroului Politic al C.C. (fost Comitet Executiv Provizoriu al C.C.) să fie mărit cu un membru şi cu doi membri supleanţi. Din Biroul Politic al C.C. al P M.S.U. fac parte Antal Apró, Béla Biszku, Lajos Fehér, Jenő Fock, Janos Kadar, Gyula Kallai, Karoly Kiss, György Marosan, Ferenc Münnich, Sándor Rónai, Miklós Somogyi, iar ca membri supleanţi Zoltán Komócsin şi Dezső Nemes. In secretariatul Comitetului Central al P.M.S.U. au fost aleşi Janos Kadar (prim-secretar al C.C.). Jenő Fock, Gyula Kallai, Karoly Kiss și György Marosan. Comitetul Central a sporit numărul membrilor Comisiei Centrale de Control la 9. Președintele Comisiei Centrale de Control a fost ales Miklós Somogyi. Politica guvernului francez violent criticată de Mendes-France PARIS 30 (Agerpres). — IASS transmite: In cadrul conferinţei din 28 iunie a Comitetului Executiv al partidului radical şi radical-socialist a reieşit nemulţumirea profundă a majorităţii federaţiilor locale ale partidului in legătură cu politica guvernului şi participarea radicalilor la aceasta. La conferinţă au participat reprezentanţi a 72 de federaţii din cele 85, nu s-au prezentat reprezentanţii a 13 federaţii care sprijină politica guvernului. Bourges-Maunoury. ■ Comitetul Executiv a adoptat o rezoluţie în care condamnă atitudinea liderilor partidului care au sprijinit guvernul Guy Mollet şi participă la guvernul Bourges-Maunoury sau îl sprijină. In rezoluţie este exprimată încrederea în Mendes-France. Majoritatea vorbitorilor care au luat cuvîntul la conferinţă au insistat ca Mendés- France să nu renunţe la conducerea partidului, arătînd că în federaţiilepartidului reprezentate la această conferinţă politica lui se bucură fără indoială de sprijin. In cadrul conferinţei, Mendés-France a rostit un amplu discurs. El a declarat din nou că hotărîrea lui de a părăsi funcția de prim vicepreşedinte al partidului este irevocabilă. Mendés- France a criticat aspru politica guvernului Bourges-Maunoury. Constatînd Îndeosebi eșecul politicii guvernului în Algeria, Mendés-France a declarat că deşi majoritatea deputaţilor din Adunarea Naţională vorbesc pe culoare despre netemeinicia ei şi despre necesitatea modiicării ei, mulţi dintre ei continuă să afirme oficial că numai o asemenea politici este potrivită. Vorbitorul a criticat în continuare proiectele de legi financiare ale guvernului adoptate recent, care prevăd sporirea poverii fiscale. Parlamentari-r, forţ^JeL este cunoscut, a declarat el, că not aceste, măsuri financiare „nu sunt în stare" să salveze francul“. Potrivit celor spuse de Mendes- France această poziţie a fost adoptată de majoritatea deputaţilor în problemaacordurilor, cu privire la „Euratom“ şi la „piaţă comună“. In urma refuzului lui Mendes-France de a rămîne în postul de conducere, Comitetul Executiv l-a împuternicit pe Edouard Daladier să asigure conducerea partidului pînă la viitorul congres care va avea loc în octombrie anul curent. OPINIA PUBLICĂ AMERICANĂ CERE ÎNCETAREA EXPERIENŢELOR CU ARMA NUCLEARĂ NEW YORK 1 (Agerpres) TASS transmit : In S.U.A. se înteţesc cererile pentru încetarea experienţelor nucleare.1 . Organizaţia „Centrul de învăţămînt în scopurile păcii“, din Chicago creată de organizaţia Quackerilor „Comitetul prietenilor americani în slujba societăţii“ difuzează o petiţie în care cere încetarea experienţelor atomice de către Statele Unite. In petiţia formulată sub formă de scrisoare deschisă către preşedintele Eisenhotyter... Quackerii cer preşedintelui „să declare că America este gata să încheie un acord cu privire la încetarea definitivă a experienţelor“. Presa relatează că la Seattle 2000 de studenţi din statul Washington au senat o petiţie care cere guvernului S.U.A. „să înceteze imediat exploziile cu arma nucleară“. Senatorul democrat Morse (din partea statului Oregon) a declarat recent în senat că primeşte săptămînal numeroase scrisori în sprijinul propunerii prezentate de el ca Statele Unite să fie primele care să înceteze experienţele cu arma nucleară. Senatorul democrat Humphrey (din partea statului Minnesota) a declarat la conferinţa pentru problemele politicii externe care a avut loc în luna iunie în oraşul Minneapolis, că poziţia Statelor Unite în problema bombeinucleare „devine inacceptabilă“ pentru întreaga lume. Guvernatorul statului Minnesota,, Freeman, a cerut încetarea experienţelor cu armanucleară. -----4-O serie de ziare şi publicaţii, americane critică politica S.UA. în domeniul dezarmării. Astfel, ziarul „Labour Daily“ cere lui Eisenhower să-şi mute atenţia de la poligonul din Nevada unde S.U.A. experiretează arma nucleară, spre tratativele privind dezarmarea. REDACTIA Preşedintele Ho Si Min va vizita ţara noastră HANOI (Agerpres). Ziarele vietnameze au publicat la 1 iulie comunicatul cancelariei preşedintelui Republicii Democrate Vietnam, In care se spune că preşedintele Ho Şi Min va pleca in vizită oficială in mai multe ţâri frăţeşti la invitaţia şefilor acestor state. Preşedintele Ho Si Min va vizita Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Cehoslovacă, Republica Populară Polonă, Republica Democrată Germană, Republica Populară Federativă Iugoslavia, Republica Populară Ungară, Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria și Republica Populară Romină. P. C. din Triest a fost transformat într-o federaţie autonomă a P. C. Italian TRIEST, 1 (Agerpres). La 30 iunie şi-a încheiat lucrările cel de-al 6-lea Congres al Partidului Comunist din teritoriul Triest. Le şedinţa de dimineaţă a congresului Maria Bernetici, locţiitor al secretarului general al C.C. al partidului, a prezentat raportul comisiei controlului de partid. Apoi Alessandro Destradi, secretar al C.C. pentru problemele organizatorice, a prezentat raportul cu privire la transformarea partidului comunist din Triest intr-o federaţie autonomă a Partidului Comunist Italian. Destradi a vorbit despre împrejurările care au dus la crearea Partidului Comunist de pe teritoriul Triest după ce potrivit clauzelor tratatului de pace cu Italia a fost creat „teritoriul liber al Triestului". In anii „războiului rece“, aspus vorbitorul, am luptat în permanenţă pentru aplicarea tratatului de pace aducîndune astfel aportul la atenuarea încordării internaţionale şi apărarea intereselor vitale ale populaţiei de pe teritoriul Triest. Atunci se creaseră condiţii care au impus separarea noastră organizatorică de Partidul Comunist Italian, deşi toţi comuniştii din Triest italieni şi sloveni au rămas în aceşti ani legaţi pe plan ideologic de Partidul Comunist Italian. Astăzi cînd Triestul a fost inclus în sistemul administrativ al Italiei, cînd viitorul populaţiei din Triest este legat din nou de idealuri pentru care luptă poporul italian în frunte cu gloriosul său partid comunist, ne reîntoarcem în rinduirile acestui partid care numără peste 2 milioane de membri. Congresul a adoptat în unanimitate hotărîrea de a transforma Partidul Comunist din teritoriul Triest într-o federație autonomă a Partidului Comunist Italian. GRECIA • Ziarul grec „Embros“ publică o ştire in legături cu sucee**re 'hregistrate de industria petroliferă a RIBZiarul publică date asupra extracţiei şi rafinării petrolului şi cuibUnlazi că noi centre de exploatare petroliferă au fost construite la Piteşti, în Oltenia şi ln Moldova. Ziarul relevă că Industria grea • R.P.R. se dezvoltă continuu, fapt datorită căruia Rominia exportă In străinătate, In special In China și In India, o mare cantitate de produse ale industriei grele, In special utilaj petrolifer. U.R.S.8. • Za 3« Iunie eu sosit 1* Moscova Sir V. de Ferranti, preşedintele Consiliului executiv al conferinţei mondiale pentru energetică, şi dl. Ch. Grey, secretarul general al Consiliului. Sir V. de Ferranti şi dl. Chi. Grey vor participa la lucrările sesiunii comisiei electrotehnice internaţionale, care se va deschide la 2 iulie. R. P. CHINEZA • La sfirşitul lunii mai 1957 populaţi Pekinului a crescut la 4.140.600 oameni. Hi momentul eliberării ţării in 1949 populaţia Pekinului era de 2.0M.WO oameni S. U.A. J) Agenţia United Press, citind curse formate americane, anunţă că gu- vernul franchist va primi un „ajutor“ de 20 milioane dolari din fondul spe- cial de îoo milioane dolari al preşedintelui Eisenhower. Agenţia face o legătură directă între acest „ajutor“ şi existenţa bazelor militare aeriene şi navale ale S.U.A. pe teritoriul Spaniei. • Statele Unite au semnat un acord cu Iordania în baza căruia Iordania va primi un nou „ajutor“ militar american în sumă de 10.000.000 dolari. După cum se ştie, în aprilie, după lovitura de stat reacţionară din Iordania, guvernul acestei ţări a primit din partea S.U.A. un „ajutor“ tot în sumă de 10.000.000 dolari. TURCIA • Ministrul Apărării Naţionale al Turciei Semi Ergin a declarat un parlament că in curind se vor construi pe teritoriul turc 11 aerodroame al forţelor N.A.T.O. Ergin a prezentat un proiect de lege in vederea exproprierii pămlnturilor in diferitele regiuni ale țării unde urmează să fie instalate aceste noi aerodroame. Interviul acordat de Josip Broz Tito unei societăţi americane de televiziune NEW YORK (Agerpres). La 30 iunie societatea „Columbia Broadcasting System“ a transmis prin reţeaua ei de televiziune interviul acordat de preşedintele Iugoslaviei Josip Broz Tito. I. B. Tito a răspuns la diferite întrebări, referitoare la politica internă şi externă a Iugoslaviei. Preşedintele Tito a declarat că Uniunea Sovietică şi Iugoslavia au un ţel identic — construirea socialismului şi comunismului, dar că metodele şi căile de înfăptuire a acestui ţel de către cele două ţări sunt diferite. In continuare, preşedintele Iugoslaviei s-a pronunţat pentru rezolvarea problemei dezarmării şi pentru reglementarea paşnică a problemei Orientului Mijlociu. Referindu-se la problema germană, Tito s-a pronunţat pentru contacte şi colaborare între cele două părţi ale Germaniei. El a subliniat că problema unificării Germaniei nu trebuie legată de problema dezarmării. Tito a vorbit despre actuala situaţie din Ungaria, spunînd că guvernul Kadar „se bucură de tot mai mult sprijin din partea poporului şi a clasei muncitoare“. Practici maccarthyste în Anglia LONDRA (Agerpres). Poliţia engleză urmăreşte pe partizanii păcii care luptă activ pentru interzicerea armei nucleare, pentru preîntîmpinarea unui nou război. După cum a comunicat unui corespondent al ziarului „Reynolds News“, secretarul consiliului naţional de luptă pentru interzicerea experienţelor cu arma nucleară, Sheila Johns, poliţia engleză care a cerut totdeauna să fie informată asupra tuturor demonstraţiilor şi mitingurilor, cere în prezent de asemenea să i se comunice numele organizatorilor demonstraţiilor. „Poliţia chiar vrea să ştie în genere numele tuturor participanţilor la demonstraţii“ — a declarat Johns. După cum relatează ziarul ,,Reynolds News“ deputatul laburist Sidney Silverman a declarat că el consideră o asemenea urmărire poliţienească „o problemă mult mai serioasă decît interceptarea convorbirilor telefonice“. Dacă vom tolera o astfel de urmărire, a spus el, atunci „mii şi poate chiar milioane de compatrioţi ai noştri — bărbaţi şi femei — pot fi proclamaţi ca trădători ai patriei numai pentru faptul că urăsc bomba cu, hidrogen şi cutează să participe la mitinguri de protest împotriva fabricării ei". Ziarul scrie că Silverman intenţionează să ridice în Camera Comunelor problema urmăririi poliţieneşti a partizanilor păcii. PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7.07 Muzică. 7.15 „Atenţie la start, copil“. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.40 Concert de dimineaţă. 7.15 Materiale din presă. 7.30 Muzică. 0.00 Muzică din operele lui Rossini şi Verdi. 0.30 „Roze vroturnor”. lfl.ro Muzică uşoară. 10.13 Muzică de cameră. 11.00 Buletin de ştiri. 11.08 Muzică uşoară. 11.30 Din muzica popoarelor. 12.00 Carnet Judiciar. 12.20 Concert Mozart. 18.00 Buletin de ştiri. 13.00 Concert de prinz. 14.00 Muzică. 14.20 Cotele apelor Dunării. 14.45 Cîntece de compozitori romîni. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Mic concert de muzică populară. 15.35 Anunţuri şi muzică. 15.45 Muzică uşoară. 16.03 Concertul nr. 4 In sol minor pentru pian şi orchestră de Bahmar Minov. 16.30 Curiozităţi filoragice. 16.40 Interpreţi de muzică populară romînească. 17.00 Buletin de ştiri. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Cîntece. 17.30 „Un tăciune şi-um cărbune". 18.00 „Medalion muzical“ , Beethoven. 18.30 „Să învăţăm limba rusă cîntînc'“. 18.50 Jocuri populare romineşti. 19.00 Buletin de ştiri. 19.10 Muzică uşoară romînească. 19.35 Nucul de piatră. 19.55 „Noapte bună, copii“. 20.00 Anunţuri şi muzică. 20.10 Muzică populară. 20.30 Prin Muzeul de Artă al R.P.R. 20.45 Muzică de dans. 21.30 ..Părinţi şi copii“. 22.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 22.30 Lucrări simfonice. 23.19 Concert de noapte. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL . 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Muzică uşoară. 14.25 „O carte şi autorul ei“. 14.40 Cântă acordeonistul Fărâmiţă Lambru şi cobzarul Ion Zlotea. 15.00 Cîrtece marinăreşti. 15.15 Muzică uşoară. 15.45 Muzică populară. 16.00 Buletin de ştiri. 16.15 Recomandări die program. 16.20 „Compozitorul săptămlnii". 17.15 Vorbeşte Moscova ! 17.45 Cîntă Nicolae Niţescu. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Muzică populară. 18.45 Anunţuri şi muzică. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 „In Intîmpinarea Festivalului". 19.15 Lectură dramatizată. 19.45 Canzonets cunoscute. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Muzici de estradă. 20.40 Parcuri şi grădini. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 „Mari interpreţi“. 22.00 Doine şi jocuri populare. 22.30 Melodii de muzică uşoară. 23.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic și sport. 23.15—24.00 Sonata-fantezie „Dante“. MARTI 2 IULIE 1957 STEAGUL ROŞU TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 19.30: Călin ; Teatrul de vară „I. V. Stalin“, orele 21 : Dragoste de ţigan; Teatrul Municipal Studio (Sala „Filimon Sîrbu“), orele 19.30: Omul care aduce ploaie; Teatrul Municipal (Sala „Ion Creangă“), orele 19.30 : Tache, Iarche şi Kadîr ; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase" (Teatrul de vară „N. Bălcescu“) ora 20.30 : Carnaval în parc; (Grădina „Boema“), orele 20.30 : Muşchetarii tatii; O.S.T.A. (Ateneul R.P.R.), orele 20 : Concertiat de laureaţii Concursului Internaţional de canto de la Verviers (Belgia); O.S.TA. (Grădina de vară a Teatrului „Ţăndărică“), orele 21: N-aveţi un bilet în plus ?... CINEMATOGRAFE : Patria, V. Alecsandri , Richard al V-lea (ambele serii); Republica, Bucureşti, Progresul, înfrăţirea Intre popoare , Pasărea furtunii, Scurtă Istorie; Magheru, Elena Pavel, Gh. Doja, Gh. Coşbuc : 12 restate exacte; C. Frimu : Un pichet în munţi; Lumina, Doina, Donca Simo : Jocul cu viaţa; Central, Cultural: o carieră ratată ; Maxim Gorki, 1 Mai : încotro ?, Marcel Marceau ; Tineretului : Moara cu noroc, Plecarea păsărilor; Timpuri Noi: înainte de venirea noului director, Plăcinta; Al. Popov: Primul punct ; Criviţa : Din nou împreună ; Vasile Roaiu: Vrăjitorul; Unirea: Prietene de noapte; C. David: Oameni fără importanţă; Alex. Sahia: Romeo şi Julietta; Flacăra, T. Vladimirescu, Mioriţa, Libertăţii, Aurel Vladcu stan şi Bran studenţi la Oxford; Arta: Prea tlrziu; Munca : Cronica amanţilor săraci ; Moşilor; N. Bălcescu: Parada lui Chariot (Partea II- a); Ilie In luna de miere; 23 August: înălţimi ; Ilie Plutire : Doi căpitani; Popular: Vagabondul (ambele serii) ; M. Eminescu: Fiica mea trăieşte la viena; Volga : Aventurile lui Ardomka; Olga Banele: Dragoste de mamă ; Alianța: Dispărut fără urmă. Reprezentanţi ai culturii şi artei româneşti peste hotare La Paris PARIS (Agerpres). — Corespondenţă telefonică: Pe străzile Parisului afişe mari anunţă programul primului Festival de music-hall care se desfăşoară. Incepind de la 13 iunie, pe scena Teatrului „Olympia“, iniţiatorul Festivalului. In program figurează numere de atracţie, selecţionate din numeroase ţări, printre care: Argentina, Canada, Germania, India, Italia, Rominia, Statele Unite, Ungaria, Uniunea Sovietică etc. Printre numerele apreciate In mod deosebit de publicul parizian figurează minunatele melodii populare romineşti interpretate la nai de Damian Luca, acompaniat la ţambal de Mihai Schină. Seară de seară artiştii romini culeg aplauzele parizienilor. Ei apreciază mai ales interpretarea la nai a „Ciocirliei" îndrăgită azi in multe ţări ale lumii, înainte de începerea spectacolelor şi in pauze spectatorii Festivalului ascultă muzică românească executată de cîntăreţii români Damian Luca şi Mihai Schină, care este transmisă prin difuzoarele instalate in sală şi foaierele Teatrului „Olympia“. In urma succesului repurtat la Paris, cintărefii romîni Damian Luca şi Mihai Schină au fost invitaţi in Anglia, unde vor prezenta In studiourile londoneze de televiziune un program de muzică populară românească, nule consacrată lui Z. Stancu şi romanului său ,Jescutt". De asemenea Radiodifuziunea finlandeză a programat două conferinţe ale scriitorului Zaharia Stancu, despre literatura română. La Istambul ISTAMBUL (Agerpres). — Corespondenţă specială: Ansamblul C.F.R. Giuleşti, care întreprinde un turneu in Turcia, a sosit la 29 iunie la Istambul. In cursul zilei artiştii români au vizitat monumentele istorice ale oraşului şi pitorescul Bosfor. La concertul care a avut loc in seara de 30 iunie la Teatrul Municipal de Vară au asistat peste 1.200 locuitori ai oraşului. Publicul a aplaudat cu căldură cintecele şi dansurile interpretate de artiştii romini. tt-la cererea Insistentă a publicului multe dintre cintecele și dansurile din program au fost repetate. La Sofia SOFIA 1 (Agerpres). — A.T.B. transmite: La 30 iunie ansamblul român de cintece şi dansuri „Nicolai Bălcescu" a dat un spectacol in oraşul Slioen. Alexandru Grozuţă, solist al radiodifuziunii române, şi Tamara Levinskaia, au interpretat cântece populare. Cunoscuta cintăreață de muzică populară Maria Lătăreţu a interpretat cintece populare olteneşti. Echipa de dansuri a executat dansuri populare din toate regiunile României. Publicul a aplaudat furtunos pe artiștii romini. ‘ La Helsinki HELSINKI (Agerpres). Cu ocazia călătoriei pe care o întreprinde In Finlanda, scriitorul Zaharia Stanca a Intîlnit numeroşi scriitori şi critici literari finlandezi, a vizitat Asociaţia Aleksis Kivi şi Muzeul Kivi din Helsinki. După o intiltare pe care a avut-o cu reprezentanţii presei, principalele ziare din Helsinki au publicat articole despre personalitatea scriitorului român şi despre romanul „Desculţ" care va apare in curind in traducerea finlandeză. La 3 iulie Radiodifuziunea finlandeză va transmite o emisiune de 20 mi Puternice inundaţii în S. U. A.... NEW YORK 30 (Agerpres). Potrivit relatărilor agenţiilor telegrafice americane, în cursul ultimelor zile asupra statelor Texas, Louisiana şi statelor din partea de est a S.U.A. s-a abătut un uragan extrem de puternic însoţit de ploi torenţiale. In statele Illinois, Indiana şi New-York apele s-au revărsat inundind vaste teritorii. Potrivit datelor preliminare au murit aproximativ 300 de persoane, cîteva sute de persoane au dispărut şi au fost rănite şi peste 60.000 de persoane au rămas fără adăpost. Pagubele materiale se cifrează la mai multe milioane dolari. Numai in statul Texas pagubele se evaluează la 6 milioane dolari. Preşedintele Eisenhower a declarat statele Texas şi Louisiana regum sinistrate. ...şi in Taiwan PEKING (Agerpres). — China Nouă transmite: In Taiwan s-a produs cea mai mare inundaţie din ultimii cinci ani. De la începutul lunii iunie au căzut mari ploi torenţiale. In acelaşi timp deasupra insulei a bîntuit de două ori taifunul. De pe urmacalamităţilor au avut de suferit multe oraşe printre care Tahijen, Gaosiun, Tzilun şi Bindun. Uraganul a şters de pe faţa pămîntului mii de case. Mulţi oameni au pierit, au fost răniţi, au rămas fără adăpost. Starea timpului Institutul Meteorologie Central anunţă : In Bucureşti şi regiunea Bucureşti la următoarele 24 de ore, vremea se menţine frumoasă şi călduroasă cu cerul mai mult senin seara şi dimineaţa. Vint to general slab. Temperatura In creştere uşoară. Noaptea coboară Intre 18 şi 28 grade, iar zona urcă Intre 32 şi 34 grade. In următoarele 3 zile vremea se menţine călduroasă. Cerul va fi schimbător, spre sflrşitul Intervalului, condiţii favorabila averselor de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vtot slab. Temperatura maitotd In creştere, apoi staţionară. „Din ce fonduri se organizează cel de al Vl-lea Festival Mondial?“ LA ACEASTA ÎNTREBARE A RĂSPUNS REPREZENTANTUL ARGENTINEI IN CADRUL COMITETULUI INTERNAȚIONAL DE PREGĂTIRE A FESTIVALULUI MOSCOVA 30 (Agerpres) TASS transmite: „Din ce fonduri se organizează cel de-al Vl-lea Festival Mondial ?“ — aceasta a fost întrebarea corespondentului ziarului „Komsomolskaia Pravda" adresată lui Maximo Carrera Gross, reprezentantul Argentinei in cadrul Comitetului internaţional de pregătire a Festivalului. In prezent, a spus el, această problemă constituie una din armele cu care jonglează acei ce vor să atace principiile Festivalului. Duşmanii acestei intilniri a tineretului prezintă următoarele „argumente": Festivalul, spun ei, este un congres comunist; cei care intenţionează să participe sunt ori înşelaţi ori cumpăraţi cu aur de către U.R.S.S. care finanţează călătoria şi întreţinerea lor. Tineretul din ţările Americii Latine, Asiei, Africii şi al unor ţări din Europa, a declarat în continuare MaximoCarrera Gross, primeşte ajutor din fondul mondial al Festivalului creat din mijloace puse la dispoziţia Comitetului internaţional de pregătire de către tineretul din diferite ţări, precum şi de către diferite organizaţii naţionale şi internaţionale. In acest fond au fost vărsaţi pînă acum 213.000 dolari. Cota-parte la fondul Festivalului este proporţională cu numărul delegaţilor fiecărei ţări. Astfel Marea Britanie va achita 10.000 de dolari, Italia 13.000, Franţa16.000, U.R.S.S. 18.000, Finlanda 10.000, China 18.000 ş.a.m.d. Nici o organizaţie oficială sovietică nu are vreo legătură cu acele fonduri care sunt vărsate de U.R.S.S. în fondul mondial al Festivalului. Tineretul sovietic îşi aduce aportul său la pregătirea Festivalului şi contribuţia sa la fondul mondial al Festivalului din veniturile obţinute din loteriile ln bani şi obiecte, precum şi din donaţiile unor reprezentanţi ai tineretului. Toată această activitate are loc fără nici un sprijin economic din partea organizaţiilor oficiale. De aici reiese clar, conchide Maximo Carrera Gross, că aceia care spun că Festivalul „se organizează cu bani sovietici" ori nu cunosc adevărul, ori o ascund cu rea intenţie. „O batjocorire a memoriei miilor de victime ale naziştilor" BONN (Agerpres). După cum anunţă agenţia vestgermană DPA, la 28 iunie Bundestagul de la Bonn a adoptat împotriva voturilor social-democraţilor un proiect de lege care permite purtarea vechilor decoraţii inclusiv a distincţiilor acordate pentru fapte de arme în cursul războiului hitlerist de agresiune. Lista distincţiilor include „Crucea pentru servicii de război“ care a fost acordată printre alţii asasinilor SS, comandanţi ai lagărelor de concentrare. Cînd ministrul de Interne Schroeder, a luat cuvîntul în şedinţa Bundestagului pentru a apăra acest proiect de lege, de pe băncile social-democraţilor s-au auzit strigăte de „nazist", (după cum se ştie Schroeder este un fost conducător SA) şi „ruşine“. Deputatul social-democrat Wilhelm Mellies, vicepreşedintele PSDG, a calificat declaraţia lui Schroeder ca „o batjocorire a memoriei miilor de victime ale naziştilor“. S.U.A. continua să acorde ajutor militar Franţei deşi ţările arabe au cerut sistarea lui NEW YORK I (Agerpres) - Intr o ştire din Washington ziarul ,,New York Times“ relatează că Departamentul de Stat al S.U.A. a respins cererea celor II ţări arabe ca SUA să înceteze să acorde ajutor militar Franţei Reprezentanţii arabi au adresat această cerere secretarului de stat Durles la 24 mai, pe motiv că francezii folosesc ajutorul militar american pentru reprimarea mişcării naţionale din Algeria. În răspunsul Departamentului de Stat al S.U.A. se spune că încetarea ajutorului nu ar corespunde politicii Statelor Unite şi „intereselor“ puterilor occidentale. ★ După cum anunţă agenţia United Press, reprezentantul mişcării naţionale algeriene în S.U.A. a protestat cu hotărîre pe lîngă Departamentul de Stat al S.U.A. pentru faptul că Departamentul de Stat a respins cererea statelor arabe de a înceta ajutorul militar acordat Franței. Ollenhauer se pronunţă împotriva înarmării atomice a R. F. Germane BONN 30 (Agerpres). După cum transmite agenţia D.P.A., Ollenhauer, preşedintele partidului social-democrat din Germania, comentind în faţa reprezentanţilor presei la Kiel nota guvernului U.R.S.S. adresată guvernului R. F. Germane, a amintit despre avertismentele date de U.R.S.S. în preajma ratificării acordurilor militare de la Paris şi a spus că, după părerea sa, ar fi fost mai bine să se tragă concluzii de pe urma acestor avertismente sovietice şi în timpul actualelor tratative cu privire la dezarmare. Agenţia D.P.A. anunţă de asemenea despre cuvintările rostite la 28 iunie la Kiel de către Ollenhauer in cadrul a două mitinguri ale partidului social-democrat. După cum menţionează agenţia, in aceste cuvintări Ollenhauer a caracterizat drept „stupide" afirmaţiile potrivit cărora nota sovietică adresată guvernului R. F Germane are drept scop de a influenţa asupra apropiatelor alegeri In Bundestag. Ollenhauer a cerut ca guvernul federal să facă o declaraţie solemnă din care să reiasă că el nu va lua parte la înarmarea atomică. Politica externă a guvernului federal, a spus el, se întemeiază incă pe „politica de forţă“. Guvernul refuză să ţină seama de situaţia politică care s-a schimbat. Tragerea la sorţi lunară şi suplimentară a obligaţiunilor C. E. C. Duminică 30 iunie 1957 a avut loc în oraşul Craiova tragerea la sorţi de bază lunară şi tragerea suplimentară a obligaţiunilor C.E.C. 5% cu cîştiguri. Obligaţiunile cu seria 07459 Nr. 35, 08800 Nr. 47, seria 21058 Nr. 46 au ieşit cîştigătoare cu cîte 50.000 lei. S-au mai atribuit 10 cîştiguri a 25.000 lei, 35 cîştiguri a 10.000 lei, 100 cîştiguri a 5.000 lei şi 750 cîştiguri a 1.000 lei. Valoarea totală a ciştigurilor atribuite este de 2.000.000 lei. Cîştigurile de la tragerea suplimentară se plătesc numai dacă obligaţiunile ieşite la sorţi au talonul corespunzător (jumătate din talonul Nr. 3 pe anul 1957). Obligaţiunile C.E.C. care nu au ieşit cîştigătoare participă din oficiu la următoarele trageri pe bază lunare şi suplimentare. In primele 10 zile ale fiecărei luni obligațiunile C.E.C. se pot procura la valoarea lor nominală. ȘI ADMINISTRAȚIA București, str. Brezoanu nr. 23—25 Centrala telefonic» nr. 8.82.10; 8.23.38; Sactla acrisori 3.33 81, STAS 1452 -53 - Tiparul Intr. Poligrafic» nr 2, str Brezoianu nr. 71_25 Abonament« imtivtfluil« leis colectiva pentru muncitori, (»ran! »! intelectuali le) 4. Abonamentele au fie la Oficiile poştaie, prin factorii poştali şi difuzării voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştali plutu un numerar conform aprobării Dir. Gen. p.T.T.