Steagul Roşu, august 1957 (Anul 4, nr. 1035-1059)
1957-08-01 / nr. 1035
Pag. 2-a CINE VA CIŞTIGA ? Un sfert de milion litri lapte Pe răbojul întrecerii pentru titlul de la bancă ale gospodăriilor colective au „Cea mai bogată gospodărie colectivă", intrat importante sume de bani din care colectiviştii din raionul Călăraşi au în o bună parte au fost deja împărţite conscris în ultima vreme multe fapte vred- lectiviştilor drept avans pe bază de zile nice. Printre acestea se află la loc de de muncă, frunte recoltele bogate obţinute, dezvol- In fiecare gospodărie colectivă, în initatea ramurilor anexe, vînzarea prin urma fiecărui colectivist pulsează dorinţa Sa^AAV&A'd?SSL - * «jj f j"—TM şi produse animale, cumpărarea de auto- Pcnt ru „Cea mai bogată gos pocamioane şi alte utilaje. In conturile de dărie colectivă“. Despre gospodăria colectivă „7 Noiembrie“ din comuna Ştefan Vodă s-au spus şi în trecut multe lucruri bune. Se pare însă că în acest an, colectiviştii din comuna Ştefan Vodă au hotărît să-şi încerce puterile cu cei din Ceacu şi să cîştige chiar titlul de „Cea mai bogată gospodărie colectivă“. Numeroase sunt faptele care îi fac să fie pretendenţi de frunte în întrecere. E de ajuns să spunem că ei au contractat cea mai mare cantitate de cereale cu statul: 164 tone grîu, 275 tone porumb, 21 tone floarea soarelui. Aici i-au întrecut pe colectiviștii din Ceacu. De curînd, pe poarta gospodăriei a intrat cel de al doilea autocamion cumpărat de colectiviști. Se dezvoltă cu succes diversele ramuri anexe ale gospodăriei. Avuntul gospodăriei colective din comuna Ştefan Vodă se reflectă şi în creşterea veniturilor băneşti din acest an. Pînă acum cîtva timiip, aceste venituri atinseseră suma de 420.000 lei, din care, după ce s-au făcut reţinerile legale pentru fondul de bază, s-au împărţit drept avans bănesc cîte 3 lei la zin muncă. In fiecare zi la centrul de achiziţie a laptelui din comuna Cuza Vodă se aduc peste 1000 litri lapte. Din această cantitate, cea mai mare parte este adusă de gospodăriile colective din comunele Ceacu, Călăraşii Vechi şi altele care au contracte pentru valorificarea laptelui. Aproape că nu există gospodărie colectivă în raionul Călăraşi care să nu aibă contracte cu I.C.I.L. Este şi firesc, să fie aşa căci preţurile sunt bune şi contractanţii pot primi la cerere şi diverse furaje concentrate. Cîteva cifre în acest sens sunt edificatoare. Astfel, gospodăriile colective au încheiat contracte pentru aproape 300.000 litri lapte de vacă şi de oaie. Din această cantitate, un sfert de milion de litri de lapte a şi fost livrat. Printre gospodăriile colective fruntaşe se numără cele din comunele Ştefan Vodă, Ceacu, Călăraşii Vechi, Radu Negru, Libertatea şi altele. Multe din ele şi-au îndeplinit deja contractele şi au încheiat noi contracte. In aceste condiţii şi activitatea secţiei I.C.I.L. Călăraşi cunoaşte realizări frumoase. In cadrul acestei secţii, condusă de tov. Joga Grigore, funcţionează o fabrică de paşcaval de Dobrogea şi mai multe centre de industrializare a laptelui care produc unt, brînză telemea şi de vacă şi smîntî ...Şi gospodăriile colective din Radu Negru şi Dragalina PRETENDENT! LA TITLU Colectiva „7 Noiembrie“ din comuna Ştefan Vodă... Alte două gospodării colective care emiit de pe acum pretenţii serioase la titlu sunt cele din Dragalina şi Radu Negru. Membrii lor au primit cele mai mari avansuri în bani, este 5 lei la zi-muncă. Amîndouă gospodăriile și-au cumpărat cîte un autocamion. In trecut, gospodăria colectivă „9 Mai“ din comuna Dragalina nu era suficient de dezvoltată, membrii gospodăriei nu veneau regulat la muncă. In acest an însă, gospodăria a pornit pe un drum nou. Printre succese se numără şi recolta bună: 1966 kg. la hectar în medie. Pe baza acestei recolte bune, colectiviştii au contractat cu statul vinzarea a 80 tone grîu, 70 tone poww • , 9 ■ - £ rumb şi 25 tone floarea soarelui. Şi membrii gospodăriei colective din comuna Radu Negru se mîndresc cu succese asemănătoare. Ei au contractat cu statul 100 tone grîu, 130 tone porumb, 36 tone floarea soarelui. De asemenea, prin I.C.I.L. ei au valorificat 2.000 kg. brînză de oi la prețul de 11 lei kg., primind 22.000 lei. Suma totală a veniturilor încasate de G.A.C. din comuna Radu Negru se ridică la aproximativ 350.000 lei. Toate , acestea fac ca gospodăriile colective de mai sus să poată fi considerate în primele rînduri ale întrecerii pentru titlul de „Cea mai bogată gospo Pentru mazărea de sămînţă contractată cu fiaroseni La sfîrşitul anului trecut a făcut vîlvă în gospodăriile colective vestea că G.A.C. „Gheorghi Dimitrov“ a încheiat contracte cu A PE SCURT Dn primele 6 luni ale acestui an în gospodăriile colective din Călăraşi au luat fiinţă 12 brigăzi piscicole. • Şeptelul gospodăriilor colective a sporit cu 40 vaci, 12 boi şi 500 oi. La acestea se adaugă 31 stupi de albine achiziţionaţi de curînd şi 3.112 pui. • Colectiviştii din Călăraşi şi-au sporit avutul obştesc prin cumpărarea a 7 noi autoca groseni (fosta I S.A.P.V.A.) , pentru producerea unor în semnale cantităţi de seminţe ca arpagic, mazăre de grădină, sămînţă de iarbă de Sudan, etc. La rindul lor, , numeroase alte gospodării colective au încheiat asemenea contracte, începîred chiar în perioada aceasta, să livreze seminţe de mazăre de grădină. Cea mai bună producţie de mazăre a fost obţinută de G.A.C. „Lazăr Cernescu“ din satul Odobescu: 2.000 de kg. la hectar. De asemenea, G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din Călăraşii Vechi a recoltat 1.700 kg. mazăre la ha In total, Agrosem va plăti acelor gospodarii colective cu care a contractat producerea mazărei de sămînță pe 220 ha circa 850.000 lei. Cîteva cifre din viaţa gospodăriilor^ colective^ din raionul Călăraşi 1.785.455 lei reprezintă «urile băneşti pe primele 6 luni ale anului 1957 1.322.950 iei au fost repartizaţi colectiviştilor drept avansuri băneşti 3.271 tone prin, porumb şi floarea soarelui— aceasta este cantitatea de cereale contractată cu statul CÂND TE URCI LA VOLAN IN STARE DE EBRIETATE.. Care sunt principalele şi cele mai frecvente cauze care duc la accidente de circulaţie? Peste 50% din accidentele înregistrate în cadrul regiunii sunt comise sub influenţa alcoolului consumat de conducătorii auto în timpul serviciului, aşa cum este cazul conducătorului Răileanu Mihai de la întreprinderea de Transporturi Comerciale Bucureşti, care fiind în stare de ebrietate în timp ce conducea camionul, a lovit o căruţă, sfărîmînd-o complet şi omorînd un cal. De asemenea, conducătorul Pantaze Vasile, conductea în stare de ebrietate a lovit un copil, fugind apoi de la locul accidentului. Este important de subliniat, în legătură cu aceasta, faptul că în majoritatea accidentelor comise sub influenţa alcoolului, nu a fost o stare de ebrietate completă, ci numai o oarecare ameţeală. Aceasta este cu atit mai primejdioasă, deoarece conducătorul are impresia că este stăpîn pe sine, devine imprudent, oarecum distrat şi neatent şi aceasta este suficient pentru a-l face să mărească viteza, să se angajeze într-o depăşire fără ca locul şi timpul să-i permită aceasta, etc. Multe accidente de circulaţie au loc datorită faptului că conducătorii încredinţează volanul altor persoane, de cele mai multe ori fără carnet de conducere şi care, datorită nepriceperii, răstoarnă sau tamponează maşinile, încurcă circulaţia sau provoacă diferite accidente. In această privinţă dau dovadă de abateri grave şi unii conducători de întreprinderi sau organizaţii economice, care încredinţează autovehiculul unor oameni necalificaţi, cum a fost cazul la G.A.S.-„Vasile Roaită“ raionul Roşiori de Vede, unde a fost găsit circulînd cu un tractor numitul Caragea Aurică, fără să aibă carnet de conducere. Aceeaşi abatere a fost comisă şi de conducerea fabricii de conserve Valea Roşie din Olteniţa, care a trimis să conducă rutierul fabricii pe drumurile publice un tovarăş necalificat, care nu poseda carnet de conducere, nu cunoştea regulile de circulaţie şi ca atare uşor, ar fi putut să comită un accident. Sînt şi unele cazuri cînd înşişi conducătorii de întreprinderi conduc vehicule fără a poseda carnet, constituind în acest fel un exemplu rău, cum este cazul directorului S.M.T.Griviţa, raionul Slobozia, tov. Trifu Melinte, care a fost găsit conducte d o motocicletă proprietatea S.M.T.-ului, fără număr de circulaţie, nerecenzată şi fără să posede carnet de conducere. O cauză foarte frecventă a accidentelor de circulaţie este punerea în circulaţie de către unele întreprinderi şi organizaţii economice a autovehiculelor care nu îndeplinesc toate condiţiunile tehnice necesare pentru aceasta. Astfel, rutierul nr. 65416-B. a fost găsit circulînd fără nici un fel de frînă şi cu sistemul de direcţie complet uzat. De asemenea, autocamionul nr. 29244-B. de la I.R.T.A.-Alexandria a fost găsit circuite, fără filtru de aer, fără gresare și geamurile de faruri; rutierul nr. 67009-B. circula cu numărul de ordine nereglementat, scris cu vopsea, cu sistemul de direcție foarte uzat, oricînd predispus unui accident. Toate aceste deficienţe tehnice cu care maşinile sunt puse în circulaţie, pe lingă faptul că creează permanent pericolul accidentelor, duc şi la deteriorarea şi uzarea prematură a maşinilor. Un mare aport la lichidarea pe viitor a unor asemenea fenomene care produc pierderi materiale şi umane însemnate, pot aduce conducerile întreprinderilor şi organizaţiilor economice, care deţin autovehicule, prin intensificarea controlului asupra felului cum sunt întreţinute şi folosite maşinile ce le aparţin. Directorii de întreprinderi şi instituţii, şefii de garaje, şefii de transporturi şi conducătorii tehnici trebuie să controleze permanent şi pe teren dacă maşinile nu sunt folosite in interese personale, dacă şoferii respectă normele de circulaţie, calitatea şi executarea la timp a reparaţiilor, etc. De asemenea, trebuie să analizeze periodic accidentele făcute de conducătorii de autovehicule ce le aparţin şi să ia măsuri administrative împotriva lor. Conducerile întreprinderilor trebuie să înţeleagă că este în interesul lor în primul rînd luarea acestor măsuri, deoarece defecţiunile care se ivesc astfel lovesc direct în îndeplinirea planurilor lor de producţie. Este necesar ca în toate instituţiile şi întreprinderile care deţin autovehicule să se organizeze studierea temeinică de către conducătorii auto a instrucţiunilor aprobate de H.C.M. 843/1957 şi să se analizeze împreună cu aceştia măsurile care trebuiesc luate pentru înlăturarea pe viitor a tuturor cauzelor care provoacă accidente. M. CONSTANTINESCU Căpitan de miliţie Despre principalele cauze ale accidentelor de circulaţie Sectorul zootehnic în plină dezvoltare asigură colectiviștilor din Ceacu venituri bogate STEAGUL ROŞU Ceea ce nu era în plan La marginea raionului, aşezată pe malul uneia din bălţile Dunării, se află comuna Ulmu. In aceste zile, oamenii treieră de zor, îmbrăţişînd cu ochi mulţumiţi belşugul recoltei. Recoltă bună au obţinut şi ţăranii cu gospodării individuale : 1650 kg grîu la hectar, In medic. Dar mai bună este recolta gospodăriei colective „23 Februarie“ : 2.340 kg. grîu la ha. Despre această gospodărie colectivă nu s-a scris poate niciodată în ziare. Şi puţini oameni ştiu că în Ulmu se află un colectiv de oameni harnici, care muncesc cu spor pentru îmbelşugarea vieţii lor. Puţini oameni îl cunosc şi pe harnicul lor preşedinte, tov. Ghiţă Sîrbu, un om mărunţel, cu pirul, alb ca neaua, dar destul de tînăr în ani şi foarte iute la treabă. L-am întrebat cum stă cu realizarea planului de producţie. — Cu planul stăm bine, dar avem multe realizări în afară de plan, — a răspuns preşedintele. L-am privit mirat. Şi în aceeaşi clipă, ca răspuns la mirarea mea, a trecut în goană pe şosea un autocamion nou nouţ. — II vezi ? — îl întrebă preşedintele. — E al nostru, al colectivei. Nu era trecut în plan, dar discutind cu oamenii, am luat 900 kg. lină de oi, am vîndut-o statului şi în schimb am cumpărat un autocamion. Pe măsură ce vorbea, preşedintele devenea tot mai vioi, căutînd parcă să-mi comuniice întreaga sa mulţumire sufletească. — Mai avem o realizare pe care ar fi bine s-o vedeiţi la faţa locului, — m-a invitat el. Am pornit-o spre baltă. Pe uoul apei, mai multe bărci escărești strîngeau năvoadee pline cu pește. — Vezd, acolo e brigada piscicolă a gospodăriei colective, fiel ea nu era în plan. L-am întrebat pe preștdine dacă mai au și alte realiări ce nu erau trecute in plan. — Cum să nu ! — Și a început să mi le enumere : au cumpărat 800 de podi, au contruit un padoc , un coteţ pentru păsări, apoi au valorificat vreo 2000 kg brînză de 11, 180 de miei, etc. ... Spre seară am poposit la ariade treier a colectivei. Se lucra de zor. Acolo a văzut cîţiva din fruntaşii colectivei din Ulmu : şeful de echipă Stan Ioniţă, un colectivist neobosit, care-l conduce pe atit de bine echipa pe cît de bine munceşte şi el ; colectivistul Constantin Petrescu, care a realizat împreună cu familia 000 de zile muncă şi alţii. Şi astfel, la Ulmu am aflat un colectiv de oameni harnici care luptă să ocupe un loc de frunte In întrecerea ............. . n o ... •11 Recolte bogate • G.A.C. Ulmu — 2340 kg. grîu la hectar • G.A.C. Independența — 2133 kg. grîu la hectar • G.A.C. Cunești — 2000 kg. grîu la hectar • G.A.C. Socoale — 1975 kg. grîu la hectar • G.A.C. Dragalina — 1966 kg. grîu la hectar Grupaj redactat de LUCIAN BLUJDEA NICI RAMURI ANEXE, NICI CONTRACTE DAR NICI AVANSURI BĂNEȘTI Gospodăria colectivă din comuna N. Bălcescu este aproape singura dintre gospodăriile colective care n-a repartizat încă în acest an nici un avans bănesc. E drept, nici G.A.C. Cunești n-a repartizat încă avansuri bănești dar această gospodărie colectivă are alte realizări, ca de pildă cumpărarea unui autocamion. Pe cină G.A.C. din comuna N. Bălcescu nu se poate mindri cu asemenea realizări. Care este cauza? In primul rînd, slaba dezvoltare a ramurilor anexe. De exemplu, sectorul porcin al G.A.C. din comuna N. Bălcescu cuprinde ... 2 scroafe. Apoi, nici in ceea ce privește contractările, această gospodărie nu stă mai bine. E deajuns să arătăm că gospodăriile colective din raionul Călărași au contractat cu statul vînzarea a 1521 tone porumb, dar că gospodăria colectivă din comuna Nicolae Bălcescu nu se află printre ele. Oare să nu cunoască conducerea gospodăriei avantajele încheierii de contracte pentru valorificarea produselor agricole și animale? La Observatorul din Bucureşti Anul Geofizic Internaţional este o campanie de cercetare ştiinţifică pentru studiul amănunţit al Pămintului, cu toate mijloacele ştiinţei şi tehnicii moderne. Colaborarea celor 64 de state, care parcipa la această cercetare, depăşeşte tot ce s-a înfăptuit pina acum. De aceea cercetările care se fac in tata noastră in legătură cu Anul Geofizic Internaţional au necesitat o tipăritură specială, care să completeze instalaţiile existente. Ia Observatorul din Capitală al Academiei R.P.R. se pot vedea o serie de instrumente astronomice noi aduse de curună din străinătate. Astăzi, diferitele secţii ale importantei instituţii sunt înzestrate cu o aparatură dintre cele mai moderne, cu aparate , care pot face faţă cerinţelor observaţiilor ştiinţifice. Să trecem, cu obiectivul fotografic, prin faţa câtorva din aceste aparate. lată-ne in faţa unei lunete reversibile, instalată de curînd in sala meridiană (clişeul nr. 1) şi cu ajutorul căreia se fac determinări de longitudine. Pentru astfel de determinări, un cercetător stă de veghe in fiecare seară şi, privind prin lunetă, înregistrează momentele de trecere la meridian a stelelor. ...Dacă aţi privit vreodată curtea Observatorului, poate că v-a fost atrasă atenţia de o clădire cu o cupolă înaltă. Aci se află instalată o mare lunetă ecuatorială fotografică (clişeul nr. 2). Ne aflăm în secţia ecuatorială. Aci, din trei in trei ore, cu ajutorul lunetei, se iau imagini fotografice pentru studierea soarelui. ...Dar pentru Anul Geofizic Internaţional sunt necesare şi observaţii în legătură cu erupţiile din soare. Aceste observaţii au necesitat o nouă instalaţie in cupola a cărei construcţie a fost terminată zilele trecute şi care se află in curtea Observatorului. Instalaţia pentru observarea erupţiilor din soare, împreună cu noua lunetă solară in lungime de 2 metri şi jumătate, au fost aduse recent in ţară şi acum se lucrează la montarea întregii instalaţii. ...Şi in secţia seismologică se fac cercetări interesante. Această secţie îşi intensifică lucrările curente in concordanţă cu programul Anului Geofizic Internaţional şi execută diverse alte lucrări, printre care studiul agitaţiei microseismice, al mecanismului producerii cutremurelor in focar, al determinării grosimii straturilor scoarţei terestre, subsolul ţării şi are in program colaborarea cu Comitetul geologic la studiul constituţiei scoarţei terestre in zona Carpaţi. M. LIGI Foto M. MATEI Ghid„Dansez cu tine“ cinematografic | — O producţie a studiourilor vieneze Nu am venit la filmul „Dansez cu tine“ înarmaţi cu un sac de speranţe. Dar nici cu idei preconcepute, influenţate de diferitele păreri emise cu mai multă sau mai puţină competenţă. Fără să fie o culme a genului, această producţie muzicală vieneză întruneşte suficiente calităţi care s-o facă agreabilă şi să ofere în răstimpul celor 90 de minute de vizionare momente de destindere. Autorul scenariului, care semnează de altfel şi regia — Maxischka — a construit o acţiunea cărei aderenţă cu subiectele unor filme anterioare, este evidentă. Deci nu suetem puşi în faţa unui subiect original, care să ne frapeze prin surprize. Cu toate acestea, povestea balerinei — fiica unui renumit savant — izbuteşte să reţină atenţia prin comicul de situaţii, prin dialogul spumos şi de ce nu, prin scenele de balet din păcate prezentate cu prea multă zgîrcenie de realizatori. Pentru o mai bună elucidare a cititorilor, vom face o prezentare succintă a subiectului. La un mare regizor vine într-o bună zi o tînără necunoscută, care doreşte nici mai mult nici mai puţin să interpreteze rolul principal din noua revistă ce se montează la teatru. Bineînţeles, această pretendentă picată din senin esterefuzaţi. Recurgînd la o minciună convenţională — leitmotivul nici nu putea să lipsească — fata intră în graţiile directorului teatrului, căruia i se prezintă drept... fiica lui. Urmează — se înţelege — o demonstraţie susţinută cu brio în faţa taciturnului regizor, care, convins de către director în urma aprobării unor costume costisitoare, acceptă să-i atribuie noii stele. Totul principal. Pe parcurs, spectatorul face cunoştinţă cu o serie de peripeţii care mai de care mai pline de haz, cui mintea cu scenele de la ospiciu, unde, chiar dacă există o suficientă doză de banalitate , totuşi hazul este evident. Se rîde copios şi chiar Şi cei mai „ortodocşi“ cronicari cinematografici au ţinut de bună seamă isonul molipsitorului hohot de rîs al întregii săli. In final, se produce inevitabila încurcătură, tînăra balerină refuzîn el să mai joace în seara premierei în urma unei certe cu regizorul. Dar, pentru ca filmul să aibă un „hepi end“, scenaristul a avut grijă ca totul să se termine frumos. Fata dansează, are succes, tatăl ei, preocupat pînă atunci numai de bronozauri, o aplaudă plin de entuziasm și scena ultimă lasă să se întrevadă dragostea dintre dansatoare și regizor. Pe scurt, cam aceasta ar fi povestea filmului „Dansez cu tine“. Păstrînd toate atributele specifice genului, producţia vieneză a adus cu ea şi tarele respective. Dulcegăria acţiunii, poantele căutate şi mai ales lipsa unui fir călăuzitor. Se poate spune că prea puţine sunt ideile care se desprind din film. Nu-i mai puţin adevărat însă că „Dansez cu tine“ are şi calităţi remarcabile, despre care am amintit în rîndurile de mai sus. Printre acestea se află muzica agreabilă, numerele coregrafice şi în deosebi finalul care a dovedit multă ingeniozitate şi măestrie. Aici, ar mai fi de subliniat şi contribuţia regiei care a mers pe efecte cinematografice mult gustate de spectatori. Aşa este de pildă dansul năpuşilor şi apoi dansul printre aştri. Regizorul i-a imprimat filmului -îndeosebi în partea coregrafică — un pronunţat caracter revuistic, nu lipsit de calităţi, dar de un nivel mai scăzut decît cunoşteam de la alte producţii similare datorite tot studiourilor vieneze. Reputatul actor Paul Hörbiger prilejuieşte o reintîlnire plăcută, dovedind aceleaşi remarcabile calităţi care l-au făcut cunoscut şi iubit. El îşi susţine rolul destul de complex de altfel cu naturaleţea-i şi verva binecunoscute. Nici ceilalţi actori nu au fost mai prejos, asigurind astfel filmului o interpretare corespunzătoare. In actualul sezon estival, o comedie — fie ea chiar lipsită de unele calităţi — este totuşi binevenită’. ION MARGINEANU un clişeu, o scenă din film Corespondenţii ne scriu O UNITATE FRUNTAŞA PE RAION CooperativaUn Frăsinet raionul Olteni a primit drapelul roşu de unitate fruntaşă pe raion. Această cooperativă nu are nici mai mulţi oameni, nici condiţii deosebite faţă de celelalte unităţi. Aci lucrează insă un colectiv harnic şi întotdeauna magazinele sínt aprovizionate cu mărfuri de sezon. Vitrinele frumos aranjate te atrag să intri să cumperi, iar odată intrat In magazin gestionarii şi vinzătorii se străduiesc să te servească In mult mai bune condiţiuni. Ei slnt hotărîţi să facă totul pentru ca să păstreze şi mai departe drapelul de unitate fruntaşă. SAVOIU FLORIAN activist u.T.M. UN CENTRU DE LEGUME IN COMUNA Grădina colectivei „30 Decembrie“ din comuna Conţeşti raionul Zimnicea aşezată pe malul riului Vedea este foarte rodnică. Pentru că ceea ce produce grădina depăşeşte cu mult consumul colectiviştilor, s-a deschis in mijlocul comunei un centru unde se vînd aceste produse. Marfa frumoasă şi zilnic proaspătă se vinde foarte repede ceea ce aduce venituri sporite colectiviştilor. SLOBOZEANU LUCIAN agent zooveterinar BELŞUG IN CASELE COLECTIVIŞTILO. Neţărmurită a fost bucuria întovărăşiţilor din satul Valea Seacă comunaRăzvani raionul Lehtiu, cînd in ziua de 21 iulie la orele prinzului, au anunţat terminarea treierişului de pe cele 80 ha. cultivate cu grîu, îndeosebi datorită rezultatelor obţinute — 1900 kg. griu la ha. Prin Îndrumările şi ajutorul primit din partea agitatorilor Blendea Dumitru, Pavel Hoajă şi a batezarului Drăgan Dumitru, întovărăşirea 73 August (preşedinte Dincă D. Dumitru) se poate mândri cu rezultatele obţinute. Această întovărăşire a predat statului cele 19.000 kg. grîu contractate. Şi de această dată s-a ritărit mai mult convingerea intovărăşiţilor că munca în comun dă rezultate bune, aducind belşug şi bucurie in casele lor. MUNTEANU GHEORGHE organizator de partid, al S.M.T. Lehliu Conferinţe Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii anunţă că astăzi, la ora 19, în Sala Bibliotecii Centrale Universitare din Calea Victoriei 88, Ion Veverca, cercetător principal la Institutul de Cercetări Economice al Academiei R.P. Romine, vă înfăţişa „Unele probleme ale industrializării ţărilor slab dezvoltate“. Casa Prieteniei Româno- Sovietice A.R.L.U.S. anunță că astăzi la ora 20, pe grădina de vară din str. Batişte nr. 16, conf. univ. C. Murgescu, director adjunct al Institutului de cercetări economice al Academiei R.P. Române, va ţine conferinţa „Cu delegaţia de economişti romiei în U.R.S.S.“. Va urma filmul artistic „Poteci primejdioase“. (SERIA II-A) Noul concurs ghicitoare de proverbe şi zicale Concursul nostru „Povestea stîrnit un deosebit interes în rî prin numărul mare de răspunsai toate dezlegările erau în ţii apreciau în mod pozitiv ace ne solicitau s-o continuăm, for tii şi propuneri. Răspunzînd acestor solicitări concurs-ghicitoare de proverbe II a. Ţinînd seama de cele mai va prezenta la un nivel mai înalt pective. Intr-un număr apropiat vom fi a II-a şi lista premiilor, vorbei de proverbe şi zicale a noiurile cititorilor, fapt concretizat sub primite (26.473), soţite de scrisori în care participau asta acţiune cu temă folclorică şi murind in acest scop diferite suges ziarul nostru organizează un an şi zicale. „Povestea vorbei” scria întemeiate propuneri, noul concurs atît temele cit şi ilustraţiile ves publica condiţiile concursului (se