Steagul Roşu, august 1957 (Anul 4, nr. 1035-1059)

1957-08-01 / nr. 1035

Pag. 2-a CINE VA CIŞTIGA ? Un sfert de milion litri lapte Pe răbojul întrecerii pentru titlul de la bancă ale gospodăriilor colective au „Cea m­ai bogată gospodărie colectivă", intrat importante sume de bani din care colectiviştii din raionul Călăraşi au în­ o bună parte au fost deja împărţite co­­nscris în ultima vreme multe fapte vred- lectiviştilor drept avans pe bază de zile nice. Printre acestea se află la loc de de muncă, frunte recoltele bogate obţinute, dezvol- In fiecare gospodărie colectivă, în ini­­tatea ramurilor anexe, vînzarea prin ur­­ma fiecărui colectivist pulsează dorinţa Sa^AAV&A'd?SSL - * «jj f j"—TM şi produse animale, cumpărarea de auto- Pcnt ru „Cea mai bogată gos po­camioane şi alte utilaje. In conturile de dărie colectivă“. Despre gospodăria colec­tivă „7 Noiembrie“ din co­muna Ştefan Vodă s-au spus şi în trecut multe lu­cruri bune. Se pare însă că în acest an, colectiviştii din comuna Ştefan Vodă au hotărît să-şi încerce puteri­le cu cei din Ceacu şi să cîştige chiar titlul de „Cea mai bogată gospodărie co­lectivă“. Numeroase sunt­­ faptele care îi fac să fie preten­denţi de frunte în întrece­re. E de ajuns să spunem că ei au contractat cea mai mare cantitate de cereale cu statul: 164 tone grîu, 275 tone porumb, 21 tone floarea soarelui. Aici i-au întrecut pe colectiviștii din Ceacu. De curînd, pe poarta gos­podăriei a intrat cel de al doilea autocamion cumpărat de colectiviști. Se dezvoltă cu succes diversele ramuri anexe ale gospodăriei. Avuntul gospodăriei co­lective din comuna Ştefan Vodă se reflectă şi în creş­terea veniturilor băneşti din acest an. Pînă acum cîtva tim­iip, aceste venituri atinse­seră suma de 420.000 lei, din care, după ce s-au făcut re­ţinerile legale pentru fondul de bază, s-au împărţit drept avans bănesc cîte 3 lei la zin muncă. In fiecare zi la centrul de achiziţie a laptelui din co­muna Cuza Vodă se aduc peste 1000 litri lapte. Din această cantitate, cea mai mare parte este adusă de gospodăriile colective din comunele Ceacu, Călăraşii Vechi şi altele care au con­tracte pentru valorificarea laptelui. Aproape că nu există gos­podărie colectivă în raionul Călăraşi care să nu ai­bă contracte cu I.C.I.L. Este şi firesc, să fie aşa căci pre­ţurile sunt bune şi contrac­tanţii pot primi la cerere şi diverse furaje concentrate. Cîteva cifre în acest sens sunt edificatoare. Astfel, gospodăriile colective au în­cheiat contracte pentru a­­p­roape 300.000 litri lapte de vacă şi de oaie. Din a­­ceastă cantitate, un sfert de milion de litri de lapte a şi fost livrat. Printre gospo­dăriile colective fruntaşe se numără cele din comune­le Ştefan Vodă, Ceacu, Că­lăraşii Vechi, Radu Negru, Libertatea şi altele. Multe din ele şi-au îndeplinit deja contractele şi au încheiat noi­ contracte. In aceste condiţii şi acti­vitatea secţiei I.C.I.L. Că­lăraşi cunoaşte realizări fru­moase. In cadrul acestei sec­ţii, condusă de tov. Joga Grigore, funcţionează o fa­brică de paşcaval de Do­­brogea şi mai multe centre de industrializare a laptelui care produc unt, brînză te­lemea şi de vacă şi smîntî­ ...Şi gospodăriile colective din Radu Negru şi Dragalina PRETENDENT! LA TITLU Colectiva „7 Noiembrie“ din comuna Ştefan Vodă... Alte două gospodării co­lective care emiit de pe acum pretenţii serioase la titlu sunt cele din Dragalina şi Radu Negru. Membrii lor au primit cele mai mari avansuri în bani, este 5 lei la zi-mu­ncă. Amîndouă gospodăriile și-au cumpă­rat cîte un autocamion. In trecut, gospodăria co­lectivă „9 Mai“ din comuna Dragalina nu era suficient de dezvoltată, membrii gos­podăriei nu veneau regulat la muncă. In acest an însă, gospodăria a pornit pe un drum nou. Printre succese se numără şi recolta bună: 1966 kg. la hectar în me­die. Pe baza acestei recolte bune, colectiviştii au con­tractat cu statul vinzarea a 80 tone grîu, 70 tone po­ww • , 9 ■ - £ rumb şi 25 tone floarea soarelui. Şi membrii gospodăriei colective din comuna Radu Negru se mîndresc cu suc­cese asemănătoare. Ei au contractat cu statul 100 tone grîu, 130 tone porumb, 36 tone floarea soarelui. De asemenea, prin I.C.I.L. ei au valorificat 2.000 kg. brînză de oi la prețul de 11 lei kg., primind 22.000 lei. Suma totală a veniturilor încasate de G.A.C. din co­muna Radu Negru se ridică la aproximativ 350.000 lei. Toate , acestea fac ca gos­podăriile colective de mai sus să poată fi conside­rate în primele rînduri ale întrecerii pentru titlul de „Cea mai bogată gospo­ Pentru mazărea de sămînţă contractată cu fiaroseni La s­fîrşitul anului trecut a făcut vîlvă în gospodă­riile colective vestea că G.A.C. „Gheorghi Dimitrov“ a încheiat contracte cu A­­ PE SCURT D­­n primele 6 luni ale acestui an în gos­podăriile colective din Călăraşi au luat fiinţă 12 brigăzi piscicole. • Şeptelul gospodă­riilor colective a sporit cu 40 vaci, 12 boi şi 500 oi. La acestea se adau­gă 31 stupi de albine achiziţionaţi de curînd şi 3.112 pui. • Colectiviştii din Că­lăraşi şi-au sporit avu­tul obştesc prin cumpă­rarea a 7 noi autoca­ groseni (fosta I S.A.P.V.A.) , pentru producerea unor în­­­ semnale cantităţi de semin­ţe ca arpagic, mazăre de grădină, sămînţă de iarbă de Sudan, etc. La rindul lor, , numeroase alte gospodării colective au încheiat ase­menea contracte, începîred chiar în perioada aceasta, să livreze seminţe de mazăre de grădină. Cea mai bună producţie de mazăre a fost obţinută de G.A.C. „Lazăr Cernes­­cu“ din satul Odobescu: 2.000 de kg. la hectar. De asemenea, G.A.C. „Filimon­­ Sîrbu“ din Călăraşii Vechi a recoltat 1.700 kg. mazăre la ha In total, Agrosem va plăti acelor gospodarii colective cu care a contractat produ­cerea mazărei de sămînță pe 220 ha circa 850.000 lei. Cîteva cifre din viaţa gospodăriilor^ colective^ din raionul Călăraşi 1.785.455 lei reprezintă «­urile băneşti pe primele 6 luni ale anului 1957 1.322.950 iei au fost repartizaţi colectiviştilor drept avansuri băneşti 3.271 tone prin, porumb şi floarea soarelui— aceasta este cantitatea de cereale contractată cu statul CÂND TE URCI LA VOLAN IN STARE DE EBRIETATE.. Care sunt principalele şi cele mai frecvente cauze care duc la acciden­te de circulaţie? Peste 50% din ac­cidentele înregistrate în cadrul re­giunii sunt comise sub influenţa al­coolului consumat de conducătorii auto în timpul serviciului, aşa cum este cazul conducătorului Răileanu Mihai de la întreprinderea de Transporturi Comerciale Bucureşti, care fiind în stare de ebrietate în timp ce conducea camionul, a lovit o căruţă, sfărîmînd-o complet şi o­­morînd un cal. De asemenea, con­­­du­cătorul Pantaze Vasile, conductea în stare de ebrietate a lovit un co­pil, fugind apoi de la locul acciden­tului. Este important de subliniat, în le­gătură cu aceasta, faptul că în ma­joritatea accidentelor comise sub in­fluenţa alcoolului, nu a fost o sta­re de ebrietate completă, ci numai o oarecare ameţeală. Aceasta este cu atit mai primejdioasă, deoarece conducătorul are impresia că este stăpîn pe sine, devine imprudent, oarecum distrat şi neatent şi a­­ceasta este suficient pentru a-l face să mărească viteza, să se angajeze într-o depăşire fără ca locul şi tim­pul să-i permită aceasta, etc. Multe accidente de circulaţie au loc datorită faptului că conducătorii încredinţează volanul altor persoa­ne, de cele mai multe ori fără car­net de conducere şi care, datorită nepriceperii, răstoarnă sau tampo­nează maşinile, încurcă circulaţia sau provoacă diferite accidente. In aceas­tă privinţă dau dovadă de abateri grave şi unii conducători de între­prinderi sau organizaţii economice, care încredinţează autovehiculul unor oameni necalificaţi, cum a fost ca­zul la G.A.S.-„Vasile Roaită“ raionul Roşiori de Vede, unde a fost găsit circulînd cu un tractor numitul Ca­­ragea Aurică, fără să aibă car­net de conducere. Aceeaşi abatere a fost comisă şi de conducerea fabricii de conserve Valea Roşie din Olte­niţa, care a trimis să conducă ru­tierul fabricii pe drumurile publice un tovarăş necalificat, care nu poseda carnet de conducere, nu cunoştea regulile de circulaţie şi ca atare uşor, ar fi putut să comită un accident. Sînt şi unele cazuri cînd înşişi conducătorii de întreprinderi conduc vehicule fără a poseda carnet, con­stituind în acest fel un exemplu rău, cum este cazul directorului S.M.T.­­Griviţa, raionul Slobozia, tov. Trifu Melinte, care a fost găsit con­ducte d o motocicletă proprietatea S.M.T.-ului, fără număr de circula­ţie, nerecenzată şi fără să posede carnet de conducere. O cauză foarte frecventă a acci­dentelor de circulaţie este punerea în circulaţie de către unele între­prinderi şi organizaţii economice a autovehiculelor care nu îndeplinesc toate condiţiunile tehnice necesare pentru aceasta. Astfel, rutierul nr. 65416-B. a fost găsit circulînd fără nici un fel de frînă şi­ cu sistemul de direcţie complet uzat. De aseme­nea, autocamionul nr. 29244-B. de la I.R.T.A.-Alexandria a fost găsit cir­cuite, fără filtru de aer, fără gre­­sare și geamurile de faruri; rutierul nr. 67009-B. circula cu numărul de ordine nereglementat, scris cu vop­sea, cu sistemul de direcție foarte uzat, oricînd predispus unui acci­dent. Toate aceste deficienţe tehnice cu care maşinile sunt puse în circulaţie, pe lingă faptul că creează permanent pericolul accidentelor, duc şi la de­teriorarea şi uzarea prematură a maşinilor. Un mare aport la lichidarea pe viitor a unor asemenea fenomene care produc pierderi materiale şi u­­mane însemnate, pot aduce condu­cerile întreprinderilor şi organizaţii­lor economice, care deţin autovehi­cule, prin intensificarea controlului asupra felului cum sunt întreţinute şi folosite maşinile ce le aparţin. Directorii de întreprinderi şi insti­tuţii, şefii de garaje, şefii de trans­porturi şi conducătorii tehnici tre­buie să controleze permanent şi pe teren dacă maşinile nu sunt folosite in interese personale, dacă şoferii respectă normele de circulaţie, cali­tatea şi executarea la timp a repa­raţiilor, etc. De asemenea, trebuie să analizeze periodic accidentele fă­cute de conducătorii de autovehicule ce le aparţin şi să ia măsuri adminis­trative împotriva lor. Conducerile întreprinderilor trebuie să înţeleagă că este în interesul lor în primul rînd luarea acestor măsuri, deoarece defecţiunile care se ivesc astfel lo­vesc direct în îndeplinirea planuri­lor lor de producţie. Este necesar ca în toate instituţiile şi întreprinderile care deţin autovehicule să se orga­nizeze studierea temeinică de către conducătorii auto a instrucţiunilor a­­probate de H.C.M. 843/1957 şi să se analizeze împreună cu aceştia măsu­rile care trebuiesc luate pentru în­lăturarea pe viitor a tuturor cauze­­­­lor care provoacă accidente. M. CONSTANTINESCU Căpitan de miliţie Despre principalele cauze ale accidentelor de circulaţie Sectorul zootehnic în plină dezvoltare asigură colectiviștilor din Ceacu venituri bogate STEAGUL­ ROŞU Ceea ce nu era în plan La marginea raionului, a­­şezată pe malul uneia din bălţile Dunării, se află co­muna Ulmu. In aceste zile, oamenii treieră de­ zor, îm­­brăţişînd cu ochi mulţumiţi belşugul recoltei. Recoltă bună au obţinut şi ţăranii cu gospodării individuale : 1650 kg grîu la hectar, In me­dic. Dar mai bună este recol­ta gospodăriei colective „23 Februarie“ : 2.340 kg. grîu la ha. Despre această gospodărie colectivă nu s-a scris poate niciodată în ziare. Şi puţini oameni ştiu că în Ulmu se află un colectiv de oameni harnici, care muncesc cu spor pentru îmbelşugarea vieţii lor. Puţini oameni îl cu­nosc şi pe harnicul lor pre­şedinte, tov. Ghiţă Sîrbu, un om mărunţel, cu pirul, alb ca neaua, dar destul de tînăr în ani şi foarte iute la treabă. L-am întrebat cum stă cu realizarea planului de producţie. — Cu planul stăm bine, dar­­ avem multe realizări în afară de plan, — a răspuns pre­şedintele. L-am privit mirat. Şi în a­­ceeaşi clipă, ca răspuns la mirarea mea, a trecut în goană pe şosea un autoca­mion nou nouţ. — II vezi ? — îl întrebă preşedintele. — E al nostru, al colectivei. Nu era trecut în plan, dar di­scutind cu oamenii, am luat 900 kg. lină de oi, am vîndut-o statului şi în schimb am cumpărat un autocamion. Pe măsură ce vorbea, pre­şedintele devenea tot mai vioi, căutînd parcă să-mi co­muniice întreaga sa mulţumi­re sufletească. — Mai avem o realizare pe care ar fi bine s-o vedeiţi la faţa locului, — m-a invitat el. Am pornit-o spre baltă. Pe uoul apei, mai multe bărci escărești strîngeau năvoade­­e pline cu pește. — Vezd, acolo e brigada pis­cicolă a gospodăriei colective, fiel ea nu era în plan. L-am întrebat pe preștdin­­e dacă mai au și alte reali­­ări ce nu erau trecute in plan. — Cum să nu ! — Și a în­ceput să mi le enumere : au cumpărat 800 de podi, au con­­truit un padoc , un coteţ pentru păsări, apoi au valo­rificat vreo 2000 kg brînză de 11, 180 de miei, etc. ... Spre seară am poposit la aria­­de treier a colecti­vei. Se lucra de zor. Acolo a­ văzut cîţiva din fruntaşii colectivei din Ulmu : şeful de echipă Stan Ioniţă, un colectivist neobosit, care-­l conduce pe atit de bine e­­chipa pe cît de bine mun­ceşte şi el ; colectivistul Con­stantin Petrescu, care a rea­lizat împreună cu familia 000 de zile muncă şi alţii. Şi astfel, la Ulmu am aflat un colectiv de oameni har­nici care luptă să ocupe un loc de frunte In întrecerea ............. . n o ... •1­1 Recolte bogate • G.A.C. Ulmu — 2340 kg. grîu la hectar • G.A.C. Independen­ța — 2133 kg. grîu la hectar • G.A.C. Cunești — 2000 kg. grîu la hectar • G.A.C. Socoale — 1975 kg. grîu la hectar • G.A.C. Dragalina — 1966 kg. grîu la hec­tar Grupaj redactat de LUCIAN BLUJDEA NICI RAMURI ANEXE, NICI CONTRACTE DAR NICI AVANSURI BĂNEȘTI Gospodăria colectivă din comuna N. Bălcescu este a­­proape singura dintre gospodăriile colective care n-a repartizat încă în acest an nici un avans­ bănesc. E drept, nici G.A.C. Cunești n-a repartizat încă avansuri bănești dar această gospodărie colectivă are alte realizări, ca de pildă cumpărarea unui autocamion. Pe cină G.A.C. din comuna N. Bălcescu nu se poate mindri cu asemenea realizări. Care este cauza? In primul rînd, slaba dezvoltare a ramurilor anexe. De exemplu, sectorul porcin al G.A.C. din comuna N. Bălcescu cuprinde ... 2 scroafe. Apoi, nici in ceea ce privește contractările, această gospodărie nu stă mai bine. E deajuns să arătăm că gospodăriile colective din raionul Călărași au contractat cu statul vînzarea a 1521 tone porumb, dar că gospodăria colec­tivă din comuna Nicolae Bălcescu nu se află printre ele. Oare să nu cunoască conducerea gospodăriei avanta­jele încheierii de contracte pentru valorificarea produse­lor agricole și animale? La Observatorul din Bucureşti Anul Geofizic Internaţional este o campanie de cercetare ştiinţifică pen­tru studiul amănunţit al Pămintului, cu toate mijloacele ştiinţei şi tehni­cii moderne. Colaborarea celor 64 de state, care par­cipa la această cer­cetare, depăşeşte tot ce s-a înfăptuit pina acum. De aceea cercetările care se fac in tata noastră in legătură cu Anul Geo­­fizic Internaţional au necesitat o ti­părit­­ură specială, care să completeze instalaţiile existente. I­a Observatorul din Capitală al Academiei R.P.R. se pot vedea o serie de instrumente as­tronomice noi aduse de curună din străinătate. Astăzi, diferitele secţii ale importantei instituţii sunt înzes­trate cu o aparatură dintre cele mai moderne, cu aparate , care pot face faţă cerinţelor observaţiilor ştiinţi­fice. Să trecem, cu obiectivul fotografic, prin faţa cât­orva din aceste aparate. lată-ne in faţa unei lunete reversi­bile, instalată de curînd in sala me­­ridiană (clişeul nr. 1) şi cu ajutorul căreia se fac determinări de longi­tudine. Pentru astfel de determinări, un cercetător stă de veghe in fie­care seară şi, privind prin lunetă, înregistrează momentele de trecere la meridian a stelelor. ...Dacă aţi privit vreodată curtea Observatorului, poate că v-a fost a­­trasă atenţia de o clădire cu o cu­polă înaltă. Aci se află instalată o mare lunetă ecuatorială fotografică (clişeul nr. 2). Ne aflăm în secţia e­­cuatorială. Aci, din trei in trei ore, cu ajutorul lunetei, se iau imagini fotografice pentru studierea soarelui. ...Dar pentru Anul Geofizic Inter­naţional sunt necesare şi observaţii în legătură cu erupţiile din soare. A­­ceste observaţii au­­ necesitat o nouă instalaţie in cupola a cărei construc­ţie­ a fost terminată zilele trecute şi care se află in curtea Observatorului. Instalaţia pentru observarea erupţii­lor din soare, împreună cu noua lu­netă solară in lungime de 2 metri şi jumătate, au fost aduse recent in ţară şi acum se lucrează la monta­rea întregii instalaţii. ...Şi in secţia seismologică se fac cercetări interesante. Această secţie îşi intensifică lucrările curente in concordanţă cu programul Anului Geofizic Internaţional şi execută di­verse alte lucrări, printre care stu­diul agitaţiei microseismice, al me­canismului producerii cutremurelor in focar, al determinării grosimii straturilor scoarţei terestre, subso­lul ţării şi are in program colabora­rea cu Comitetul geologic la studiul constituţiei scoarţei terestre in zona Carpaţi. M. LIGI Foto M. MATEI Ghid­­„Dansez cu tine“ cinematografic | — O producţie a studiourilor vieneze Nu am venit la filmul „Dansez cu tine“ înarmaţi cu un sac de spe­ranţe. Dar nici cu idei preconcepute, influenţate de diferitele păreri emise cu mai multă sau mai puţină com­petenţă. Fără să fie o culme a ge­nului, această producţie muzicală vieneză întruneşte suficiente calităţi care s-o facă agreabilă şi să ofere în răstimpul celor 90 de minute de vizionare momente de destindere. Autorul scenariului, care semnea­ză de altfel şi regia — Maxischka — a construit o acţiune­­a cărei aderen­ţă cu subiectele unor filme anterioa­re, este evidentă. Deci nu suetem puşi în faţa unui subiect original, care să ne frapeze prin surprize. Cu toate acestea, povestea balerinei — fiica unui renumit savant — izbu­teşte să reţină atenţia prin comicul de situaţii, prin dialogul spumos şi de ce nu, prin scenele de balet din păcate prezentate cu prea multă zgîr­­cenie de realizatori. Pentru o mai bună elucidare a ci­titorilor, vom face o prezentare suc­cintă a subiectului. La un mare re­gizor vine într-o bună zi o tînără necunoscută, care doreşte nici mai mult nici mai puţin să interpreteze rolul principal din noua revistă ce se montează la teatru. Bineînţeles, această pretendentă picată din senin este­­refuzaţi. Recurgînd la o min­ciună convenţională — leitmotivul nici nu putea să lipsească — fata in­tră în graţiile directorului teatrului, căruia i se prezintă drept... fiica lui. Urmează — se înţelege — o de­monstraţie susţinută cu brio în faţa taciturnului regizor, care, convins de către director în urma aprobării u­­nor costume costisitoare, acceptă să-i atribuie noii stele. Totul principal. Pe parcurs, spectatorul face cu­noştinţă cu o serie de peripeţii care mai de care mai pline de haz, cui mintea cu scenele de la ospiciu, un­de, chiar dacă există o suficientă doză de banalitate , totuşi hazul este evident. Se rîde copios şi chiar Şi cei mai „ortodocşi“ cronicari cine­matografici au ţinut de bună seamă isonul molipsitorului hohot de rîs al întregii săli. In final, se produce inevitabila încurcătură, tînăra balerină refuz­în el să mai joace în seara premierei în urma unei certe cu regizorul. Dar, pentru ca filmul să aibă un „hepi end“, scenaristul a avut grijă ca to­tul să se termine frumos. Fata dan­sează, are succes, tatăl ei, preocupat pînă atunci numai de bron­ozauri, o aplaudă plin de entuziasm și scena ultimă lasă să se întrevadă dragos­tea dintre dansatoare și­ regizor. Pe scurt, cam aceasta ar fi po­vestea filmului „Dansez cu tine“. Păstrînd toate atributele specifice genului, producţia vieneză a adus cu ea şi tarele respective. Dulcegăria acţiunii, poantele căutate şi mai ales lipsa unui fir călăuzitor. Se poate spune că prea puţine sunt ideile care se desprind din film. Nu-i mai puţin adevărat însă că „Dansez cu tine“ are şi calităţi remarcabile, despre care am amintit în rîndurile de mai sus. Printre acestea se află muzica agreabilă, numerele coregrafice şi în deosebi finalul care a dovedit multă ingeniozitate şi măestrie. Aici, ar mai fi de subliniat şi contribuţia re­giei care a mers pe efecte cine­matografice mult gustate de specta­­tori. Aşa este de pildă dansul nă­puşilor şi apoi dansul printre aştri. Regizorul i-a imprimat filmului -­­îndeosebi în partea coregrafică — un pronunţat caracter revuistic, nu lip­sit de calităţi, dar de un nivel mai scăzut decît cunoşteam de la alte producţii similare datorite tot stu­diourilor vieneze. Reputatul actor Paul Hörbiger pri­lejuieşte o reintîlnire plăcută, dove­dind aceleaşi remarcabile calităţi care l-au făcut cunoscut şi iubit. El îşi susţine rolul destul de complex de altfel cu naturaleţea-i şi verva binecunoscute. Nici ceilalţi actori nu au fost mai prejos, asigurind astfel filmului o interpretare corespunză­toare. In actualul sezon estival, o co­medie — fie ea chiar lipsită de unele calităţi — este totuşi binevenită’. ION MARGINEANU un clişeu, o scenă din film Corespondenţii ne scriu O UNITATE FRUNTAŞA PE RAION Cooperativa­­Un Frăsinet raionul Olteni a primit drapelul roşu de unitate fruntaşă pe raion. Această cooperativă nu are nici mai mulţi oameni, nici condiţii deo­sebite faţă de celelalte unităţi. Aci lucrează insă un colectiv harnic şi întotdeauna magazinele sínt aprovi­zionate cu mărfuri de sezon. Vi­trinele frumos aranjate te atrag să intri să cumperi, iar odată in­trat In magazin gestionarii şi vin­­zătorii se străduiesc să te servească In m­ult mai bune condiţiuni. Ei slnt h­otărîţi să facă totul pen­tru ca să păstreze şi mai departe drapelul de unitate fruntaşă. SAVOIU FLORIAN activist u.T.M. UN CENTRU DE LEGUME IN COMUNA Grădina colectivei „30 Decem­brie“ din comuna Conţeşti raionul Zimnicea aşezată pe malul riului Vedea este­­ foarte rodnică. Pentru că ceea ce produce gră­dina depăşeşte cu mult consumul colectiviştilor, s-a deschis in mij­locul comunei un centru unde se vînd aceste produse. Marfa frumoasă şi zilnic proas­pătă se vinde foarte repede ceea ce aduce venituri sporite colec­tiviştilor. SLOBOZEANU LUCIAN agent zooveterinar BELŞUG IN CASELE COLEC­TIVIŞTILO­. Neţărmurită a fost bucuria înto­­vărăşiţilor din satul Valea Seacă comuna­­Răzvani raionul Lehtiu, cînd in ziua de 21 iulie la orele prinzului, au anunţat terminarea treierişului de pe cele 80 ha. culti­vate cu grîu, îndeosebi datorită rezultatelor obţinute — 1900 kg. griu la ha. Prin Îndrumările şi ajutorul pri­mit din partea agitatorilor Blendea Dumitru, Pavel Hoajă şi a bateza­­rului Drăgan Dumitru, întovărăşi­rea 73 August (preşedinte Dincă D. Dumitru) se poate mândri cu rezultatele obţinute. Această întovărăşire a predat sta­tului cele 19.000 kg. grîu contrac­tate. Şi de această dată s-a r­itărit mai mult convingerea intovărăşi­­ţilor că munca în comun dă rezul­tate bune, aducind belşug şi bucu­rie in casele lor. MUNTEANU GHEORGHE organizator de partid, al S.M.T. Lehliu Conferinţe Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii anunţă că astăzi, la ora 19, în Sala Biblio­tecii Centrale Uni­versitare din Calea Victoriei 88, Ion Veverca, cercetător principal la Insti­­tutul de Cercetări Economice al Aca­demiei R.P. Romi­ne, vă înfăţişa „U­­nele probleme ale industrializării ţă­rilor slab dezvol­tate“. Casa Prieteniei Româno- Sovietice A.R.L.U.S. anunță că astăzi la ora 20, pe grădina de vară din str. Batişte nr. 16, conf. univ. C. Murgescu, director adjunct al Institu­tului de cercetări e­­conomice al Acade­miei R.P. Române, va ţine conferinţa „Cu delegaţia de economişti romiei în U.R.S.S.“. Va urma filmul artis­tic „Poteci primej­dioase“. (SERIA II-A) Noul concurs ghicitoare de proverbe şi zicale Concursul nostru „Povestea stîrnit un deosebit interes în rî prin numărul mare de răspun­sai toate dezlegările erau în ţii apreciau în mod pozitiv ace ne solicitau s-o continuăm, for tii şi propuneri. Răspunzînd acestor solicitări concurs-ghicitoare de proverbe II a. Ţinînd seama de cele mai va prezenta la un nivel mai înalt pective. Intr-un număr apropiat vom fi a II-a­ şi lista premiilor, vorbei­ de proverbe şi zicale a noiurile cititorilor, fapt concretizat sub­ primite (26.473), soţite de scrisori în care participau asta acţiune cu temă folclorică şi murind in acest scop diferite suges ziarul nostru organizează un an­ şi zicale. „Povestea vorbei” scria întemeiate propuneri, noul concurs atît temele cit şi ilustraţiile ves publica condiţiile concursului (se­

Next