Steagul Roşu, septembrie 1957 (Anul 4, nr. 1060-1084)

1957-09-01 / nr. 1060

anmr//r///AmniS9 Brigada de trac­toare de la G.A.S. Mîrşa condusă de Alexandru Stanciu, execută arături de toamnă pe o su­­prafaţă de 134 hectare care va fi însămînţată cu gnu. Foto : MIRCEA LASTNIC BRIGĂZI COMPLEXE pentru mecanizarea lucrărilor agricole în gospodăriile agricole colective • O importantă iniţiativă pusă în aplicare de S. M. T. Cuza Vodă şi G. A. C. „Gheorghi Dimitrov“ 9 Brigada complexă lucrează 590 ha. 9 Lucrări agricole mecanizate în proporţie de 80 la sută In cei opt ani de existenţă, gospo­­daria agricolă colectivă ,„G­neorgin Dimitrov“ din satul Ceacu raionul Călăraşi, a dovedit cu prisosinţă su­perioritatea muncii în comun. De pe tarlalele unite colectiviştii au adunat în fiecare an producţii record, care au atras spre munca îi. * * * cadrul gos­podăriei colective, zeci şi sute de ţărani muncitori. Irt fiecare an, din toate colţurile regiunii noastre, vin la Ceacu delegaţii de ţărani munci­tori pentru a se convinge practic de marile avantaje pe care le oferă munca in comun. Tot de la Ceacu a pornit în . i­.­.-A'-z.z ar^tui an și chemarea la întrecere pentru _ titlul de „Cea mai bogată gospodărie co­lectiva“. Cu prilejul unei vizite pe care am făcut-o zilele trecute la S.M.T. Cuza Vodă — care deservește această gos­podărie — am aflat un lucru nou, pe dare rtu-1 putem trece cu vederea. Împreună cu mecanizatorii de la sus numitul S.M.T., colectiviștii au hotă­­rft ca INCEPIND DE LA 1 SEP­TEMBRIE a.c. SA INTRODUCĂ UN NOU SISTEM DE ORGANIZAREA MUNCII, cu mult superior celui de pina acum. Despre ce este vorba? In munca lor, membrii gospodăriei agricole colective „Gheorghi Dimi­trov“, au fost ajutaţi permanent de tractoriştii şi mecanizatorii de la S.M.T. Cuza Vodă. Fără ei lucrările agricole nu ar fi putut să fie execu­tate la timp, nu s-ar fi obţinut pro­ducţiile mari de cereale. De-a lungul anilor, între brigăzile de tractoare şi cele de cîmp s-au statornicit legă­turi trainice. S a întîmplat însă de multe ori ca atunci cînd brigada de cîmp avea nevoie ca un tractor sau o maşină agricolă să fie mutată de la o lucrare la alta mai urgentă, aceasta să nu se poată face fără a­­probarea prealabilă a conducerii sta­ţiunii, lucru care întotdeauna ducea la totîrzierea lucrării respective şi im­plicit la scăderea producţiei de ce­reale. Lucrul acesta şi încă multe alte deficienţe care s-au constatat, au făcut necesară îmbunătăţirea acestei colaborări şi trecerea la ALCA­lUI­­REA UNOR BRIGĂZI COMPLEXE La 25 a.c. adunarea gene­rală a colectiviştilor şi mecanizato­rilor care deservesc gospodăria, a aprobat în unanimitate înfiinţarea acestor brigăzi. Incepînd de la 1 sep­tembrie, pe tarlalele gospodărie, vor lucra trei brigăzi complexe fie­care din ele dotate cu : şase tractoare agricole, două semănători I.A.R. 511, şase pluguri, două cultivatoare (un cultivator K­ U.T. şi altul KRN.), două secerători legători, o batoză. Cele trei brigăzi vor mai fo­losi în comun o combină, o tocă­toare mecanică, o maşină de împrăş­tiat îngrăşăminte şi un selector Toate aceste maşini fac parte din in­ventarul staţiunii. Din partea gospo­dariei, fiecare brigadă a primit 15 atelaje complete, trei pluguri de tracţiune animală, douăsprezece pră­­şitori manuale, trei semănători de tracţiune animală, patru secerători şi cincisprezece grape. Braţele de muncă de care dispune gospodăria au fost repartizate în mod egal pe cele trei brigăzi (cîte 160 oameni la fiecare brigadă). Astfel dotate, brigăzile sunt con­duse de foştii şefi de brigăzi ai gos­podăriei colective — Tudor Oprea, Nuţu Constantin şi Ion Gherghinoiu. Foştii şefi ai brigăzilor de tractoare­­, Ion Ghenu, Mircea Tunsu şi Con­stantin Burciu, sunt acum mecanici ai brigăzilor complexe. Şefii de bri­gadă ţin o singură evidenţă, nece­sară şi S.M.T.-ului şi gospodăriei. Prin procesul verbal şi prin con­tractul încheiat, atît gospodăria cit şi staţiunea, ,cu obligaţii separate. Staţiunea de maşini şi tractoare are obligaţia să execute reparaţii de orice fel la tractoarele şi maşinile agricole, să asigure piesele de schimb şi car­buranţii necesari, să doteze brigăzile cu utilaje din ce în ce mai perfecţio­nate. Gospodăria este obligată să a­­sigure sarcina de producţie pentru fiecare tractor şi maşină agricolă în parte. In scopul efectuării la timp a reparaţiilor mici şi a unei mai bune desfăşurări a muncii i­n cadrul brigă­zilor, gospodăria construieşte o ta­bără de cîmp pentru care a şi primit materialul necesar. In cadrul tabe­rei, va funcţiona un atelier mecanic care urmează să fie dotat de către staţiune cu tot utilajul necesar. De asemenea, gospodăria pune la dis­poziţia tractoriştilor şi mecanizatorilor alimentele necesare pregătirii hranei, aceasta bineînţeles in contul lucră­rilor S.M.T. TREBUIE ARATAT FAPTUL CA FIECARE BRIGADA COMPLEXA EXECUTA TOATE LUCRĂRILE A­GRICOLE PE O SUPRAFATA DE 590 HA.. Care sînt­­avantajele acestui sis­tem de organizare? In primul rînd dispar toate deficiențele ivite pînă acum în raporturile dintre brigăzile de tractoare şi cele de cîmp. Trac­toriştii şi mecanizatorii sunt direct legaţi de locul de muncă, mai ales că mulţi sunt fii ai colectiviştilor, deci in­teresaţi în executarea unor lucrări de calitate, în realizarea unor pro­ducţii mari de cereale. După cum se spune în procesul verbal încheiat in adunarea generală, tractoriştii pot primi din partea gos­podăriei, zile-muncă­ şi premii în na­tură pentru depăşirile de plan, lu­crări de calitate etc., în afara sala­riului pe care-1 primesc de la S.M.T. întregul utilaj, poate să s_ fie folosit din plin. Conducerea brigăzii exploa­tează întregul inventar după necesi­tăți. CU UTILAJUL CU CARE SUNT DOTATE PINA ACUM, BRIGĂZILE POT ASIGURA MECANIZAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE IN PRO­PORȚIE DE 80 LA SUTA. Atunci cînd în perimetrul gospodăriei vor fi instalate rezervoare de carburanți, se va înlătura şi consumul supra­normativ. Pentru alimentare, tractoa­rele nu vor mai fi nevoite să par­curgă kilometri întregi, consumînd carburanţi fără rost şi pierzînd pre­ţioase ore de lucru. Atît colectiviştii cit şi mecaniza­torii sînt convinşi că noul sistem de organizare va duce la sporirea pro­ductivităţii muncii pentru ambele părţi. Nu încape îndoială că­ brigăzile complexe vor ridica gospodăria agri­colă colectivă „Gheorghi Dimitrov“ pe o treaptă şi mai înaltă, că în vii­torul apropiat această formă supe­rioară de organizare a muncii îşi va dovedi cu prisosinţă eficacitatea. A. NEDELCU Păstraţi curăţenia! I­n ultimele zile au fost difuzate In cartierele Capitalei diverse tipărituri de educaţie sanitară, destinate populaţiei. Redactate pe înţelesul tuturor şi prezentate in­tr-o formă grafică destul de atră­gătoare, aceste tipărituri populari­zează in mijlocul maselor regulile de igienă ce trebuie respectate cu stricteţe, mai ales in anotimpul cald, arătindu-se totodată pericolele de îmbolnăvire la care se expun acei ce nu dau curs recomandări­lor făcute. Ele au totodată şi un ca­racter mobilizator, semnatarii lor — medicul de circumscripţie, Casa de educaţie sanitari şi Crucea roşie Bucureşti — făcind apel la spriji­nul cetăţenilor, in vederea lămuririi celor neglijenţi sau răuvoitori, prin a căror atitudine negativă şi ne­­civilizată este de multe ori pericli­tată şi sănătatea celor conştienţi. Nu vom enumera toate regulile menite să contribuie la prevenirea îmbolnăvirilor. Consemnăm apariţia şi difuzarea acestor tipărituri ca o măsură foarte bună şi o recomandăm chiar ca ea să fie însuşită şi aplica­tă şi de către organele sanitare din regiunea noastră. Adăugăm numai că, dacă treaba aceasta s-ar fi făcut la începutul căldurilor ea ar fi avut o valoare practică şi mai mare. In legătură cu prezenţa acestor ti­părituri in gospodăriile cetăţenilor, voi reda o glumă cu care m-a in­­timpinat, mai zilele trecute, un cunoscut din cartier, puţin cam mu­calit. Găsise cetăţeanul aceste tipă­rituri aruncate în curte şi picate tocmai lingă... lada cu gunoi, plină pină la refuz. „Le-am lipit, pur şi simplu, mi-a spus zîmbind interlo­cutorul meu, pe ladă, spre a lua cu­noştinţă de ele şi întreprinderea de salubritate Bucureşti“. Această ironie avea, fără îndoială, o bază logică. Asociind măsura lua­tă de organele sanitare ale Capitalei cu intervenţia cetăţeanului nostru, se desprinde o concluzie destul de limpede. Pentru ca măsurile de e­­ducaţie sanitară să fie eficace, acţiu­nea organelor respective trebuie neapărat conexată şi sincronizată cu activitatea întreprinderii de salubri­tate (I S.R.) deoarece se observă, in multe curţi, lăzi pline de gu­noaie, in ureajma lor circulaţia şi joaca copiilor desfăşurîndu-se nes­tingherite. îndemnul „Păstraţi curăţenia !“ trebuie urmat de cetăţeni, dar în măsură cel puţin egală şi de către I.S.B., care răspunde de problema curăţeniei în Capitală. I. ABRAMESCU PROLETARI DIN TOATE TARILE, DNffhVkl ORDANUL COMITETULUI REGIONAL BUCURESTI Al P.M.R. Șl Al SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCURESH ANUL IV—Nr. 1060 Duminică 1 septembrie 1957 4 pagini 20 bani SUCCESUL Ivinurilor romîneşti| I peste hotare I I In cadrul unui concurs | I ca­re a avut loc la Ljub \ I bliana, toate cele 29­­­0 varietăţi au fost | x premiate D v LJUBLIANA 31 (Agerpres). x La Ljubliana se desfăşoară iu. 6* x crările pregătitoare în vederea­­ \ deschiderii celei de a 3-a expoziţii V X internaţionale vinicole. In cadrul v \ acestor lucrări are loc un concurs V Jk de clasificare a vinurilor şi a ce. C­e lorlalte băuturi care vor fi prezen- t 0 tate la expoziţie de către ţările 6­­0 participante. 0 0 La concurs au fost prezentate V J vinuri provenite din cele mai re. V v numite regiuni vinicole şi pivniţe V V din Franţa, Spania, Italia, U.R.S.S. v X Grecia, Iugoslavia, Valea Rinului, x X Austria, Anglia, Algeria şi Aus- X . Rezultatele obţinute la concurs­­ de către vinurile romîneşti sunt I socotite de către participanţi drept I fără precedent. Toate cele 29 de­­ varietăţi de vinuri româneşti pre­­­­zentate au fost premiate de către­­ comisia internaţională de degus­­­­tare. Vinurile romineşti au ob­­ţinut 6 medalii de auri 17 de or­i­gini şi 6 de bronz.­­ Din cele cca 600 de varietăţi pre­­­­zentate la concurs­­de diferite ţări,­­ varietatea romînească „Muscat­­ Otonel" , a întrunit ■ cel­ mai mare­­ număr de puncte fiind apreciată­­ de majoritatea specialiştilor drept­­ cel mai bun vin. ) Prof. univ. ing. Iva Zapaack­i­­ (R. P. F. Iugoslavia), preşedinte­­­­le comisiei internaţionale de degus­ ) tare, a declarat: „Felicit Republica­­ Populară Romînă pentru vinurile­­ prezentate La concurs, care au­­ lăsat membrilor juriului pe care î­ţi prezidez o impresie excelentă.­­ Gilbert Series (Franţa), degus- t tator cu renume mondial, vicepre­­­ şedinţele tirgului internaţio.rval vi­­­­nicol de la Montpellier (Franţa),­­ a declarat­ ,c­u ocazia acestui con­­­­curs vinurile româneşti şi-au ciştigat­­ o excelentă apreciere. Deşi personal s­unt socotit drept membrul cel­­ mai exigent al juriului internaţio­­b­nal de clasificare, trebuie să spun­ă că valoarea calitativă a unora din l vinurile românești prezentate m-a­m determinat să le acord punctajul b cel mai inait“. Ziua Aviaţiei R. P. R. I­n prima duminică a lunii sep­tembrie, poporul nostru muncitor sărbătoreşte „Ziua Aviaţiei R.P.R." Sărbătorirea acestei zile are o semnificaţie deosebită. Pe de-o parte, 63 IeiPr^zi. * *ntă preţuirea poporului faţă de Îndrăzneţii şi curajoşii cutruierători ai căilor nevăzute ale imensului spa­tiu aerian, iar pe de altă parte este prilejul minunat prin care aviatorii pot raporta partidului şi guvernului că succesele ce le dobîndesc pe calea înfăptuirii sarcinilor trasate, sunt tot mai rodnice. Şi în acest an ca şi in anii trecuţi Ziua Aviaţiei evocă cu putere figurile acelor ce în începuturile neclare ale aviaţiei, s-au ridicat cu tărie punînd baze solide la temelia aviaţiei de azi. Chipurile lui Traian Vuia, Henri Coan­­dă, Aurel Vlaicu Întruchipează tăria de caracter, hotărirea în izbîmdă, stră­dania în reuşită. Faptele neasemuite ale acestor oameni înzestraţi cu ta­lente deosebite constituie motivul unei mîndrii legitime a poporului nostru din rindul căruia s-au născut. Acestor temerari cutezători le-au ur­mat alţii şi alţii. In furtunosul an 1917, Mircea Zorileanu a realizat pri­mul zbor de noapte bombardînd Bra­şovul unde erau cantonate trupele prusace, iar I. Muntenescu în luptele aeriene purtate deasupra Mărăşeştiu­­lui a repurtat victorii însemnate. In anii regimului burghezo-moşie­­resc faptele glorioase ale înaintaşilor aviaţiei noastre au fost acoperite de colbul uitării. Abia după 23 August 1944, cînd poporul a fost descătuşat, deci zorii libertăţii au răsărit deasupra ţării, s-a acordat cinstirea cuvenită înainta­şilor. In zilele războiului antihitlerist împreună cu ceilalţi ostaşi ai armatei române şi înfrăţiţi cu ostaşii sovietici eliberatori, aviatorii şi-au adus contri­buţia la alungarea şi zdrobirea cotro­pitorilor fascişti. Activitatea Corpului Aerian Român pe frontul antihitlerist se poate vedea din cîteva cifre — 8542 ieşiri avion, 11.375 ore de zbor, 1535 tone bombe aruncate asupra duş­manului şi 51 tone muniţii consu­mate,­­ precum şi din citările re­petate în ordine de zi date de înaltul Comandament Sovietic. In anii­ regimului democrat-popular Lt.-col. ATANASIU ALEXANDRU partidul şi guvernul au acordat o a­­tenţie deosebită dezvoltării aviaţiei noastre care, a fost înzestrată cu a­­varim­e moderne, perfecţionate. Toto­dată au manifestat o grijă părin­tească faţă de creşterea de cadre bine pregătite, cu temeinice cunoştinţe, cadre capabile să stapînească tehnica înaintată. Astăzi, pe drept cuvînt se poate afirma că aviaţia noastră este o aviaţie puternică şi a atins un sta­diu de dezvoltare cum nici n-ar fi fost de închipuit pe timpul burghezo­­moşierimii. Cerul patriei este brăzdat necontenit de avioane de transport, sportive, ca­­nitare, agricole, piscicole, silvicole etc, indicii transportului de pasageri şi mărfuri sunt în continuă creştere. A­­cest lucru se datoreşte în primul rînd creşterii parcului de avioane de trans­port pasageri şi mărfuri, deschiderii de noi linii aeriene interne şi interna­ţionale ca şi prelungirii liniilor exis­tente. Alături de aviaţia de transport s-a dezvoltat şi aviaţia sportivă. Şcoală a curajului, aviaţia sportivă a atras mii de tineri şi tinere dornici de a se avînta spre înaltul cerului. Iar dacă cei mai mari urmează şcolile de zbor cu sau fără motor, cei mici, pio­nierii, atraşi de mirajul zborului, se preocupă de aeromodelism. Aviaţia sportivă a înregistrat in (Continuare în pag. 3-a) Piloţii stau în faţa avioanelor. Ei primesc maoriul mecanicilor... ZAHAR din noua recoltă de sfeclă Zilele acestea, fabrica de zahăr Chitită a început să producă primele cantităţi de zahăr din noua recoltă de sfeclă. In clişeu, vedere generală a secţiei de saturatoare, Foto AGERPRES IN ŢINUTUL PETROLIFER BERCA SE FILMEAZĂ ... La schela Berca Berea e o comună din preajma Buzăului în care pădurea naturală este înlocuită de cea a sondelor, o comună cu livezi de pruni din fruc­tele cărora ai impresia că — în­tocmai ca la arborii de cauciuc — se prelinge monoton... ţuica! Totuşi, abstracţie făcind de ultima imagi­ne, nu e greu să-ţi dai seama ime­diat ce ai ajuns din Berea, că te afli in lumea petrolului. Am oprit primul trecător pentru a-l întreba de echipa de cineaşti . S­­ lucrează la un nou film românesc. Este vorba de fil­mul ,,Erupţia“ după scenariul lui Petre Luscalov, în regia lui Liviu Ciulley. A povesti subiec­tul scenariului într-un reportaj care îşi propune redarea unor aspecte din munca echipei de fil­mare, este un lucru puţin cam dificil. Totuşi voi încerca s-o fac în cîteva cuvinte. „Erupţia“ va aduce pe ecran lumea petrolului cu oamenii ei şi, natural, cu fră­­mîntările acestora. Acţiunea filmu­lui se consumă într-o regiune pe­troliferă aridă, unde singele pă­­mintului a încetat de mult să mai ţişnească din adâncuri. Ţinutul a fost părăsit încă din anul 1933 iar „viaţa este în agonie“. Totuşi o mină de oameni, in frunte cu in­ginerul Andrei Barbu, crede cu tărie in readucerea la viaţă a ţi­nutului şi — fapt important — a oamenilor. După o luptă aprigă, dusă uneori cu sacrificiul vieţii, se­­ produce „erupţia“. Sonda „Ursei 2“ dă din nou petrol ! Iar odată cu ea erup şi sentimentele celor care trăiesc in jurul sondei, oameni de o mare bogăţie sufle­tească. Atlt cunoşteam despre film in dimineaţa cînd am sosit... filmului „Erupţia“. Eram destul de sceptic în primirea răspunsului. M-am înşelat. Toţi localnicii ştiu despre ce e vorba. — Sus, la schelă, o să găsiţi pe cineva de la film, mi-a răspuns ca­mtil. Dar de fapt, să ştiţi că echipa filmează la „fierbătoare". Am urcat spre schelă şi imediat am dat de comandament. Aici Liviu Hoffman, directorul filmului, toc­mai comunica telefonic studiourilor de la Bucureşti situaţia zilei anteri­oare. — Ieri, patru cadre —■ 13 m. Azi plasfon de nori; n-am început­ încă filmarea. Picasem cam prost. Voi avea ce scrie despre filmări ? Va birui soa­rele norii să nu mă lase cu repor­tajul... „un aer" ? Amabil, directorul filmului m-a anunțat că peste ci­­teva minute o mașină va pleca spre locul de filmare . Veţi avea de parcurs 13 km. pe un drum extrem de anevoios, unde pe timp de ploaie ne deplasăm cu... tractoarele. De altfel locul a­­les de noi pentru filmări este cam izolat şi drumul — pe alocuri — a fost tăiat recent. Am acceptat pe loc perspectiva şi după aceea eram în drum... ... Spre vulcanii noroioşi ai munţilor Buzău Maşina înainta cu greu prin ser­pentine. Acul kilometrajului oscila SORIN CUNEA (Continuare in pag. 2­4) „ERUPŢI­A“ Regizorul Liviu Ciuley dind indicaţii în timpul filmărilor Luci Marc Dabija şi Dorin D­a într-o scenă din film Măsuri pentru îmbunătăţirea asistenţei medico­­sanitare şi a sistemului de salarizare a personalului din unităţile sanitare şi de prevederi sociale Zilele acestea a fost semnată Ho­tărârea Consiliului de Miniştri pri­vind îmbunătăţirea asistenţei mediico­­sanitare şi a sistemului de salarizare a personalului din unităţile sanitare şi de prevederi sociale. Apreciind succesele importante ob­ţinute pină în prezent în domeniul ocrotirii sănătăţii din ţara noastră, Hotărirea subliniază că, totuşi, a­­sistenţa medicală nu este la nivelul condiţiilor materiale create. In scopul îmbunătăţirii continue a asistenţei medico-sanitare a popu­­laţiei şi creşterii nivelului material al personalului medico-sanitar, Ho­tărirea prevede o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea asistenţei me­dicale de specialitate din spitale, po­liclinici şi circumscripţii sanitare, prin permanentizarea prestaţiei de serviciu a medicilor în aceste unităţi. Hotărirea prevede de asemenea re­vizuirea modului de acordare a a­­sistenţei medicale în întreprinderi, lărgirea asistenţei medicale prin crea­rea de noi circumscripţii sani­tare urbane, încadrate cu me­dici de medicină generală ; îmbu­­nătăţirea asistenţei medicio-sanitare în mediul rural, prin completarea circ. rurale cu medici de medicină generală, prin creşterea numărului de pediatri şi stomatologi, prin creş­terea numărului de circumscripţii sa­nitare rurale şi prin asigurarea ba­zei materiale şi a pregătirii cadrelor necesare pentru completarea reţelei de policlinici raionale şi spitale rurale. Cu începere de la 1 august 1957, Hotărirea Consiliului de Miniştri a­­probă aplicarea unui nou sistem de salarizare care se va aplica pe baza nomenclatoarelor de funcţiuni, salariilor tarifare şi indicatoarelor de pregătire şi stagiu. Hotărirea arată totodată că în­cadrarea personalului de­­speciali­­­ate şi superior se va face pe baza examenelor de specialitate sau con­curs, conform regulamentului de pregătire şi promovare a cadrelor superioare de specialitate, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi C.C. al Sindicatului mun­citorilor sanitari. Pentru îmbunătăţirea pregătirii stu­denţilor în medicină şi farmacie, în­­cepind cu ianuarie 1958, se înfiinţează funcţiile de intern şi extern in medi­cină şi farmacie. Se prevăd de asemenea reglemen­tări în legătură cu locuinţa cadrelor medico-sanitare în incinta unităţilor sanitare, precum şi o serie de măsuri privitoare la îmbunătăţirea aprovizio­nării cu ţesături, confecţii, încălţă­minte şi altele, care vor fi vîndute în rate personalului medico-sanitar din mediul rural. • In sălile Muzeului de artă popu­lară al R.P. Romíné a avut loc sîm­bată la amiază vernisajul Expoziției „Arta aplicată din R.P. Bulgaria“, organizată de Institutul român pen­tru relațiile culturale cu străinătatea şi Muzeul de artă populară al R.P. Romíné. Cuvântul de deschidere a fost ros­tit de Tancred Bănăţeanu, directorul Muzeului de artă populară al R.P.R. Pietonul Evgheni Riinciarov a mul­ţumit în numele artiştilor plastici din R.P. Bulgaria pentru ajutorul acordat la organizarea expoziţiei şi şi-a ex­primat convingerea că expoziţia va contribui la adîncirea prieteniei fră­ţeşti romi­no-bulgare. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde aproape 300 de obiecte executate de artiştii secţiei de artă aplicată a Uniunii Artiştilor Plastici din R.P. Bulgaria. • Cu prilejul vizitei făcute în ţara noastră ca invitat al Comitetului na­țional pentru apărarea păcii din R.P. Romina, prof. dr. Gregorio Bermann, din Argentina,­­ a oferit Academiei R.P. Romíne o serie de documente prețioase in legătură cu vizita făcută de savantul romín dr. Gheorghe Ma­­rinescu în Argentina în anii 1928— 1930. • Scriitoarea Maria Banuş, mem­bră a Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P. Romina, a părăsit sîmbătă dimineaţa Capitala, plecînd spre Berlin, pentru a lua par­te la manifestările din cadrul „Zile­lor păcii“ organizate de Consiliul Păcii din R.D. Germană. • Sîmbătă seara, la Casa Ziarişti­lor, a avut loc o întîlnire a ziariş­tilor din Capitală cu Jean Maurice Hermann, preşedintele Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor (O.I.Z.). Jean Maurice Hermann a vorbit des­pre activitatea desfăşurată de O.I.Z. pentru unitatea ziariştilor, din întrea­ga­ lume, subliniind succesele obţinu­te în ultimul timp în această direcţie. (Agerpres) ssssaa ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE Succesele atleţilor noştri la Balcania dă ATENA 31 (Agerpres). — prin telefon: Reprezentanţii R.P. Romíno s-au comportat remarcabil în ziua a doua a Jocurilor Balcanice de atletism de la Atena cîştigînd 5 titluri de cam­pioni, două medalii de argint şi 4 de bronz. Pe stadionul Averoff, atleţii ro­mâni au cucerit simpatia şi aplauzele publicului atenian, făcind ca echipele noastre să treacă pe primul loc în cla­samentul pe ţări. Seria victoriilor a fost deschisă în cursul dimineţii de N. Răşcănescu care s-a clasat primul în proba de arunca­rea ciocanului cu performanța de 61,09 m. înaintea iugoslavului Racic 60,73 m. Seara la ora 21 pe o pistă nefavora­bilă cu vlnt foarte puternic, I. Savel câștiga pentru a doua oară titlul bal­canic la 400 m. garduri, rezistînd pe ultimii metri atacului extraordinar al grecului Campadelis. Amândoi au rea­lizat timpul de 53’’7/10 iar locul trei a fost ocupat de un alt reprezentant al nostru, Stânei cu 54’5/10. După cî­teva minute Ioana Luţă a devenit du­blă campioană balcanică în urma vic­­toriei obţinute în finala probei de 206 m. plat. Luţă a întrecut detaşat pe iu­goslava Sikovec şi pe Alexandra Sicoe, realizând 25”1/1». O victorie splendidă a repurtat apoi Ana Roth la aruncarea greutăţii cu o performanţă de 14,55 m, nou record al R.P. Româno. Chiar în timpul cînd ni se transmi­teau la telefon aceste rezultate la ora 23,15 a început proba de ştafetă 4x100 m. (băieţi). După o scurtă aşteptare de la capătul firului auzim o exclama­ţie de bucurie: „Am cîştigat şi acea­stă probă“. Primele trei schimburi : Prisiceanu, Kadar şi Pop au reuşit să menţină la egalitate formaţia noastră cu puternica echipă a Iugoslaviei iar în ultimul schimb Măgdaş a făcut o cursă formidabilă ducînd la victorie culorile noastre cu timpul de 42”6/10. Alte rezultate : suliţă băieţi : Vuja­­cic (Iugoslavia) 73,38 m.; 2. I. Demeter (R.P.R.) 71,22 m. ; lungime băieţi : 1. Slavkov­i(R.P.R.) 7,26 m.; 3. Ion Sorin (R.P.R.) 7,14 m.; 1500 m. plat : Depas­tas (Grecia) 3,48’­7/10 ; lungime fete : Tolikofer (R.P.R.) 5,58 m. ; 3000 m. ob­stacole : papavasiliu (Grecia) 9’#2”8/16; 2. Strzeblinski (R.P.­R.) 9*04” ) 3. Rădici (R.P.R. 9*06”2/10. Au început Jocurile Mondiale Universitare • PARIS 31 (Agerpres).­­ Jocurile Mondiale Universitare au început sâm­­bătă în capitala Franţei cu competi­ţiile de volei şi baschet. Pe stadionul „Coubertin“ în prezenţa unui publ­ic numeros echipa masculină de volei a studenţilor români a întâlnit în cadrul grupei­­ formaţia Portugaliei, volei­baliştii noştri au dominat jocul în toate compartimentele, cîştigînd cu 3-0 (15-2; 15-7; 15-11). Tot în turneul masculin de volei R.P. Polonă a învins Libanul cu 3-0 (15-6; 15-2; 15-5) şi U.R.S.S. a întrecut Bel­gia cu 3-0 (15-3; 15-1; 15-3).

Next