Steagul Roşu, septembrie 1957 (Anul 4, nr. 1060-1084)

1957-09-01 / nr. 1060

Pag 4-a ZHRTM * Puterile occidentale n-au făcut ZiUKiliN . nici un pas înainte în problemele principale ale dezarmării LONDRA 31 (­Agerpres). TASS: In­cuvintarea rostită în şedinţa­­din­­29 august a subcomitetului Co­misiei O.M­. pentru dezarmare, reprezentantul sovietic, V. A. Zorin, a "declarat că după prima examinare a documentului de lucru prezentat de delegaţiile Canadei, Franţei, Marii Britanii şi S.U.A., se poate spune că în comparaţie cu poziţia lor după propunerile sovietice din 30 aprilie, puterile occidentale n-au făcut nici un pas înainte în problemele principale ale dezarmării. In­ domeniul reducerii forţelor ar­mate, armamentelor şi bugetelor, în document se spune că puterile occi­dentale consimt doar să se stabi­lească limitarea forţelor armate pen­tru S.U.A. şi U.R.S.S. la 2,5 mi­lioane de oameni şi pentru Franţa şi Anglia la 750.000 de oameni. In ce priveşte reducerile sub si­nest nivel, după cum se spune în document, statele menţionate „vor fi dispuse să înceapă tratative cu pri­vire la noi reduceri ale forţelor lor armate“ după acceptarea a trei con­­diţii Formularea condiţiilor în legătură cu realizarea unui progres în direc­ţia rezolvării problemelor politice în­seamnă însă de fapt renunţarea la aplicarea reală a reducerii forţelor armate. După cum au explicat înşişi re­prezentanţii puterilor occidentale aici, în subcomitet — a continuat V. A. Zorin — condiţiile politice înseamnă in primul rînd rezolvarea proble­mei germane, reprezentanţii occiden­tali considerînd posibilă această re­zolvare pe baza condiţiilor care vor conveni guvernului Adenauer. Referindu se în continuare la chel­tuielile militare, V. A. Zorin a de­clarat că in noua propunere a puterilor occidentale nu se mai po­menește nimic despre reducerea e­­fectivă a bugetelor militare. Referindu-se în continuare la pro­blema dezarmării atomice, V. A. Zorin a arătat că documentul puteri­lor occidentale prevede de fapt că arma atomică va putea fi folosită în cazul oricărui conflict militar dacă vreio ţară va declara că este îri si­tuaţia de apărare individuală sau colectivă. Aşadar a declarat V. A. Zorin, noua propunere occidentală nu face decit să legalizeze folosirea armei atomice la bunul plac al oricărui stat. Încetarea experienţelor cu arnma nucleară, despre care vorbeşte în prezent lumea întreagă, este condi­ţionată din nou chine şi pentru pri­mele 12 luni de realizarea unui acord asupra tuturor celorlalte măsuri de dezarmare parţială şi de încetarea producţiei de materiale fisionabile in scopuri militare, ca o măsură izolată fără interzicerea armei atomice şi fără scoaterea ei din armamentele statelor. In această problemă, a spus V. A. Zorin, nu există nici un progres. Critica în această problemă, adusă poziţiilor puterilor occidentale, ră­­mîne valabilă. După cum a arătat în continuare V. A. Zorin, în domeniul controlului, puterile occidentale repetă în do­cumentul de lucru propunerile lor nerealiste cu privire la fotografierea din avion a întregului teritoriu al U.R.S.S., S.U.A. și Canadei și a re­giunilor arctice, al căror caracter inacceptabil şi neteatist a fost arătat în declaraţia guvernului sovietic din 27 august. Aşadar, nici în această problemă nu există vreun progres. Totodată, a spus V. A. Zorin, la sfîrşitul acestui document se spune că „acest document de lucru este prezentat pentru tratative cu con­diţia“ — încă o condiţie — „că pre­vederile cuprinse în el sunt indiso­lubil legate între ele“. Adică, cu alte cuvinte din acest document nu se mai poate scoate nimic. Toate a­­cestea sunt strîns legate între ele şi neacceptarea uneia din aceste pro­puneri înseamnă eşecul întregului acord. Din toate acestea rezultă limpede, a declarat reprezentantul sovietic, că aprecierea poziţiei puterilor occiden­tale in problemele dezarmării şi concluziile la care s-a ajuns în de­claraţia guvernului sovietic din 27 august şi-au găsit o nouă confirmare in documentul puterilor occidentale. In încheiere V. A. Zorin a spus că guvernul sovietic va continua şi pe viitor să persevereze în realizarea unui acord cu privire la încetarea ex­perienţelor şi interzicerea armei ato­mice, reducerea considerabilă a for­ţelor armate şi a armamentelor, și a bugetelor militare, cu privire la problema dezarmării în ansamblu, deoarece în rezolvarea favorabilă a acestor probleme sunt interesate toate popoarele lumii. / ANUNŢ* Revista Rebus anunţă cititorii săi participanţi la primul concurs popular ..Călătorind prin ţară” că tragerea la sorţi pentru decer­narea premiilor va avea loc joi 5 septembrie ora 10 dimineaţa in sala Casei de Cultură a Sindica­telor din bulevardul 6 Martie nr. 24. Intrarea liberă Întreprinderea Horticolă 1 Mai bd. Schitu Măgureanu nr. 10 telefon 3.52.76 ANGAJEAZA rotari calificaţi şi paznici ANUNȚ Şcoala Tehnică a Ministerului­* ’ Industriei Bunurilor de Consumi din București str. Poet Cerna nr.1­­­­1, telefon 9.25.80, cu durata de­ 1 şcolarizare de 2 ani, care pregă-y ■ teşte tehnicieni pentru lucrări dey I proiectare in industrie, aduce lax , cunoştinţă celor interesaţi că pri-0 a meşte cereri de înscrieri pină lay ’ data de 10 septembrie a.c. . Cererile de înscriere vor fi în-v ’ soţite de următoarele acte: 1 , — Certificat de naştere (copie) ’ legalizată) › , — Diploma de maturitate (în) ‚ original) ) , — Certificat de sănătate (anali- › › za singelui şi radioscopia pulmo-) ‚ nară) ) , — Dovada situaţiei militare › ‹ — Declaraţia tip de stare ma-)­­­terială. › ‚ Examenul de admitere începe In. Jziua de 16 septembrie 1957 ora^­­­8 dimineaţa şi constă din: \ — matematică, scris şi oral ) · —■ fizică, oral ) ) — desen — lucrare grafică ) . Informaţii suplimentare se pot) · cere la secretariatul şcolii. · se va deschide în curind în DRAGANEŞTI VLAŞCA GOSPODINE! — Pentru pene puteţi obţine bani sau mărfuri industriale . — Jumuliţi de 2—3 ori pe an gUşteta ' şi raţele, vara cînd năpîrlesc. — Păstraţi penele separat după fe- , lull păsării şi culoare. Nu opăriţi penele păsărilor tăiate, , «le pierd valoarea. — Vindeţi penele achizitorilor Şi­­ centrelor PRODEXPORT. Centre de achiziţie: ICSE „PROD-­­ EXPORT“ pentru regiunea Bucu- ■ reşti , Bucureşti, calea Moşilor 45; Că- •­lăraşi, str. Filimon Sîrbu, 13; Giur­giu, Bălcescu 6 ; Roşiori, str. Tol­­buhin 80. ÎNCHEIEREA sesiunii congresului s. u. a. poziţia imperialismului american la Orientul Mijlociu. Congresul s-a exprimat fără echi­voc în favoarea continuării cursei înarmărilor şi a înjghebării de blocuri militare agresive, a aprobat un pro­gram militar record pentru un timp de pace, care după calculele cele mai modeste absoarbe 3/5 din cheltuielile guvernului federal, şi a votat menţi­nerea aşanumitului program de „a­­jutorare” a ţărilor străine.­­ In acelaşi timp congresul nu a făz­­cut nimic de fapt pentru satisfacerea nevoilor urgente ale poporului ame­­rican. NEW YORK, 31 (Agerpres), TAlS: La 30 august s-a încheiat prima sesiune a congresului celei de-a 85-a legislaturi. Rezultatele sesiunii care a durat 8 luni şi hotărîrile adoptate arată că cercurile conducătoare din S.U.A. intenţionează să promoveze şi pe viitor o politică „de pe poziţii de forţă”. Acest lucru este dovedit în mod elocvent de măsurile apro­bate de congres în domeniul proble­melor politicii externe. Printre aceste măsuri figurează doctrina colonialista a lui Dulles­ Eisenhower care este me­nită, după cum se ştie, să întărească Acţiuni barbare în Oman ale trupelor engleze CAIRO 31 (Agerpres) TASS. Re­prezentantul imamului­­din Oman la Cairo, Muhammed El F­arsi, a decla­rat că trupele engleze din Oman re­curg la acţiuni de pedepsire a locui­torilor în regiunile sudice ale ţării. Autorităţile militare engleze, a spus el, operează arestări în masă în rîn­­d­urile populaţiei şi supun ,pe cei arestaţi la torturi fără să cruţe fe­meile şi bătrânii. Harsi a declarat că englezii re­curg la aceste acţiuni barbare pentru a determina populaţia să mărturiseas­că locul în care se află imamul Ha­liba şi forţele armatei naţionale ale Omanului, care duc împotriva agre­sorilor un război de partizani. X­X­X­X­X O şedinţă furtunoasă a parlamentului Tailandei BANGKOK 31 (Agerpres). — China Nouă transmite: După cum anunţă presa locală şi posturile de radio tailandeze, la 29 august au început în parlamentul T­ailandei, la cererea partidelor de opo­ziţie, dezbateri asupra politicii exter­ne şi interne a guvernului Pibun Son­­gram. In cuvîntările lor, deputaţii opoziţiei au acuzat guvernul că nu este capabil să conducă ţara, că cheltuieşte fără rost fondurile bugetului de stat şi că a subordonat interesele naţionale ale ţării intereselor poli­ticii Statelor Unite. Kuang Aphaivong, liderul partidu­lui democrat, care a vorbit în nume­le partidelor de opoziţie, a declarat că guvernul este incapabil să contro­leze situaţia în ţară, iar politica sa financiară a dus la crearea unei u­­riaşe datorii naţionale. Teo Ciotinicu­, liderul partidului e­­conomiştilor, a subliniat că, în ciuda stării de spirit a opiniei publice, gu­vernul Tailandei participă la blocul militar S.E.A.T.O., cheltuieşte fon­duri uriaşe pentru înarmare, aducind prin aceasta prejudicii atît interese­lor politice ale ţării, cît şi economiei ei. In discursurile lor Teo Ciotinicu­ şi o serie de alţi deputaţi ai opozi­ţiei au chemat guvernul să lichideze „cortina de dolari“ care orbeşte gu­vernul şi să promoveze o politică externă neutră în interesele naţiunii. După cum arată ziarele, şedinţa, care s-a încheiat la orele 5 diminea­ţa, a fost cea mai furtunoasă din întreaga istorie a parlamentului tai­­larulez. La 30 august în parlament au continuat dezbaterile. STEAGUL ROŞU IMPRESIILE UNUI GENERAL AMERICAN DESPRE UNIU­NEA SOVIETICĂ NEW YORK, 31 (Agerpres). — TASS: Ziarul „Christian Science Monitor“ ar­ publicat un articol în care sunt Împărtășite impresiile generalului de brigadă în retragere al armatei a­­mericane, Hughes Hester, din recenta sa călătorie în U.R.S.S. El a vizitat Moscova, Yalta, Soci, Tbilisi, Alma- Ata, Taşkent şi alte oraşe ale Uniunii Sovietice, parcurgind în total aproape 12 mii de km. Hester recunoaşte că guvernul sovietic „pune mare accent pe construcţia, de locuinţe" şi că „Transportul aerian şi orăşenesc func­ţionează admirabil". Mai departe Hester subliniază că studenţii sovietici sunt foarte bine informaţi despre instituţiile politice şi sociale amfricane şi cunosc de ase­menea bine literatura engleză şi pe scriitorii englezi, inclusiv pe cei mo­derni. În încheiere Hester ajunge la con­cluzia că „poporul cuş doreşte pacea şi are nevoie de pace nu numai cu noi, ci şi cu lumea întreagă“. Relevînd trăinicia sistemului socia­list din Uniunea Sovietică, Hester scrie că „politica stăvilirii comunis­mului, proclamată de Truman şi Dulles, trebuie înlocuită printr-o poli­tică a coexistenței bazată pe colabo­rare". COMUNICARE CENTRUL ŞCOLAR VETERINAR DIN BUCUREŞTI STRADA JUSTIŢIEI Nr. 35 primeşte înscrieri pentru exame­nul de admitere în Şcoala Tehnică Veterinară şi în Şcoala Tehnică de Maiştri Veterinari. Pentru şcoala tehnică se pot înscrie absolvenţi ai şcolilor de 10 ani, iar pentru şcoala tehnică de maiştri, absolvenţi ai şcolilor profesionale veterinare. Informaţii la sediul centrului şcolar veterinar, Bucureşti, str. Justiţiei nr. 55 şi la telefon 5.65.96 O DELEGAŢIE DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ A R.P. POLONE VA VIZITA R. P. F. IUGOSLAVIA VARŞOVIA, 31 (Agerpres) PAP. La invitaţia Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugos­lavia şi a guvernului Republicii Popu­lare Federative Iugoslavia o delegaţie de partid şi guvernamentală a Re­publicii Populare Polone va vizita în septembrie anul curent Iugoslavia. înalţii oaspeţi mongoli au sosit în R. P. Bulgaria BELGRAD 31 (Agerpres). Tanjug. La 31 august a părăsit Belgradul delegaţia guvernamentală a Republi­­cii Populare Mongole, condusă de I. Tedşnbal, preşedintele Consiliului de Miniştri, care a vizitat Iugoslavia în­tre 27 şi 31 august. SOFIA 31 (Agerpres) ATB­: La invitaţia guvernului Republicii Populare Bulgaria, la 31 august, a sosit la Sofia delegaţia guvernamen­tală a Republicii Populare Mongole, in frunte cu I. Tedenbal, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mon­gole. Şanhaiul este al patrulea oraş din lume PEKIN 31 (Agerpres). —• CHINA NOUA transmite: Potrivit datelor Biroului municipal­­al administraţiei civile din Şanhai, la sfîrşitul lunii iulie a. c. populaţia din Şanhai a fost de 7.100.000 de oameni, adica cu 1.360.000 mai mult decit în mai 1949 cînd orașul a fost eliberat. In prezent Sanhai este după numă­rul locuitorilor cel de-al patrulea mare oraș din lume, după Tokio, Londra și New York. PE SCURT U.R.S.S. PREZIDIUL Sovietului Suprem al U.R.S.S. a numit pe Viaceslav Mihai­­lovici Molotov ambasador extraordi­nar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în R. P. Mongolă. Vasili Ilici Pisarev, care a ocupat postul de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în Repu­blica Populară Mongolă, a fost nu­mit trimis-consilier al ambasadei U.R.S.S. în R. P. Mongolă. R.D.G. • La 31 august a avut loc la Leipzig deschiderea festivă a Tirgului inter­naţional de toamnă. La Târgul internaţional din toamna 1957 participă peste 30 de ţări. SIRIA • La 1 septembrie se deschide la Damasc cel de-al 4-lea Tirg Interna­ţional, la care participă 36 ţări, prin­tre care şi R.p. Romînă. CAMERUN • 13 fruntaşi naţionalişti din Came­run, printre care şi patru femei, de­portaţi de autorităţile britanice în luna iulie a. c. au fost primiţi ca re­fugiaţi politici in Sudan. Intr-un interviu corespondentul A­­genţiei M.E.N., Momi Rolland Felix, li­derul Uniunii poporului din Camerun, a declarat că deşi partidul său este In prezent dizolvat din ordinul impe­rialiştilor britanici şi cîţiva dintre con­ducătorii lui au fost arestaţi sau de­portaţi, mişcarea naţionalistă a celor cinci milioane de locuitori ai Came­runului pentru a se elibera de sub ju­gul imperialismului anglo-francez con­tinuă. El a adăugat că secretarul Uni­unii poporului din Camerun, care a reuşit să scape de­ sub arest, continuă în prezent lupta subterană, precum şi lupta de guerilă în junglă. ITALIA • La Roma s-a anunţat oficial că cu începere de la 7 septembrie preşedin­tele Republicii Italiene, Gronchi, şi so­ţia sa, vor face o călătorie în Iran, ca invitaţi ai şahului. Gronchi va fi Însoţit de ministrul de Externe italian, Pella. La cea de a 12-a aniversare A PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI R. D. VIETNAM Tovarăşului HO ŞI MIN­ ­intele Republicii Democrate Vietnam şi Preşedinte al Partidului celor ce muncesc di Vietnam. Tovarăşului FAM VAN DONG Prim ministru al Republicii Democrate Vietnam Cu prilejul celei de-a Xll-a aniversări a proclamării independenţei R. D. Vietnam, sărbătoarea naţională a poporului vietnamez, vă rugăm să primiţi din partea Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale, a Guvernului Republicii Populare Romíne, a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a întregului popor român, un căl­duros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Oamenii muncii din Republica Populară Romînă se bucură din toată inima de realizările însemnate obţi­nute de poporul vietnamez în intensa sa activitate pen­tru refacerea şi dezvoltarea economiei, pentru dez­voltarea şi înflorirea culturii naţionale şi sprijină lupta sa nobilă pentru unificarea paşnică şi pe baze demo­cratice a Vietnamului, în conformitate cu aspiraţiile în­tregului popor vietnamez. Relaţiile frăţeşti dintre poporul român şi poporul viet­namez se string şi se dezvoltă continuu. Vizita recentă a tovarăşului Ho Şi Min în ţara noastră a fost întîm­­pinată cu multă bucurie, căldură şi dragoste prietenească interesului reciproc ,pe care partidele şi guvernele noastre îl poartă pentru strîngerea necontenită a colaborării fră­ţeşti dintre ţările noastre socialiste. Urăm poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese în măreaţa operă de construire a socialismului în patria dv. şi de înfăptuire a unităţii naţionale a Vietnamului, spre binele şi progresul po­­­­porului vietnamez, spre întărirea păcii în lumea în-­­­treagă. DR. PETRRU GROZA preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín HANOI - inima Vietnamului O­raşul Hanoi se numeşte astfel (in limba vietnameză Ha înseam­nă riu, iar­ cuvintul noi înseamnă de partea aceasta) pentru că este aşezat in valea Fluviului Roşu. Numele său oficial nu apare in ana­lele geografiei decit în anul­ 1831, dat pe atunci unei vaste provincii, aşezate dincoace de Fluviul Roşu şi rîul Day. De-a lungul istoriei, oraşul de dincoace de riu şi-a schimbat numele de vreo zece ori. In secolul al Xl-lea el a fost numit „Thang­ Long" (oraşul balaurului zburător) de către regele Li-thai-to care intr-o bună zi a văzut din palatul său un balaur de aur luindu-şi zborul din oraş. In secolul al XVI-lea el a fost numit Dong-Kinh (capitala de est) spre deosebire de Tay-Kinh (capitala de vest) din provincia Thanh-hoa. In transcrierea fonetică a comercianţilor europeni de pe vremea aceea, Deng-Kinh a devenit Tungquin, care La riadul său s-a transformat in Tonkin, nume pe care francezii il dau astăzi întregului Vietnam de nord. Toamna lui 1945 Oraşul Hanoi a avut un rol de frunte în acele zile din toamna anu­lui 1945 care au încununat lupta de un secol împotriva colonialismului. In dimineaţa de 19 august, răs­­punzînd chemării Ligii pentru inde­pendenţa Vietnamului (Vietmin), zeci de mii de oameni s-au adunat în faţa Teatrului Mare. Manifestanţii au pornit cu steaguri roşii ,purtînd stele de aur, în sunetele „Marşului spre front". La palatul gu­vernatorului regal din Tonkin, masele de demonstranţi au fost oprite de cele două mari porţi care erau fere­cate şi păzite de forţele de securitate. Luptătorii din Vietmin au escaladat poarta de fier şi au sărit în curte. Imediat cele două porţi au fost larg deschise şi mulţimea miliţiei populare a pătruns în palat. Cinci minute mai tîrziu steagurile revoluţiei fîlfîiau pe pavilionul principal din faţa pala­tului. Sub presiunea valului de de­monstranţi japonezii au predat bară­­cile unde erau cantonate forţele de securitate. Forţele revoluţionare au ocupat Hanoiul fără vărsare de sînge. La 2 septembrie 1945, în piaţa Ba­­dinh, preşedintele Ho Şi Min a pro­clamat independenţa Vietnamului şi constituirea Republicii Democrate Vietnam. „Ne vom reîntoarce!” Ajutaţi de forţele britanice colo­nialiştii francezi au reuşit să se reîntoarcă în septembrie 1945 în Vietnamul de sud. Profitînd de acor­durile din 6 martie 1946 ei şi-au în­dreptat provocările chiar asupra ora­şului Hanoi. La 17 decembrie 1946 francezii au bombardat cartierul Pie­ţei Mari şi strada Vermicelli. La 18 decembrie, generalul Morliere a ame­ninţat „că va prelua sarcina menţi­nerii ordinei în Hanoi cel mai tîr­­ziu la data de 20“. Populaţia ridica cu înfrigurare ba­ricade, au fost formate grupuri ale autoapărării de cele mai multe ori înarm­ate doar cu cuţite. La 19 decembrie a izbucnit lupta la Hanoi. Mişcarea de rezistenţă­­ a cu­prins întreaga ţară. Garnizoana viet­nameză a oraşului dispunea în total de 1.500 de puşti. Dac vehiculele blindate, tancurile şi puştile corpu­lui expediţionar francez erau mai puternice. Timp de patru luni s-au dat lupte crunte pentru fiecare stradă, pentru fiecare casă. Ultima unitate a regimentului capi­talei a părăsit ultima baricadă, scriind pe bucăţi de zid carbonizat: „Ne vom reîntoarce!“. Era la începutul anului 1947. Cu opt ani mai tîrziu, la 10 oc­înainte de a se retrage trupele franceze şi administraţia lui Ngo Din­­ Diem au făcut tot ce le-a stat în pu­­­tinţă pentru a împiedica înflorirea vie­­ţii unui oraş cu 400.000 de locuitori.. Dar, datorită luptei duse de populaţie, securitatea şi ordinea au fost imediat restabilite şi viaţa a reintrat în nor­mal. La centralele electrice din Iem­pliu şi in apropiere de lacul Palaşului Resti­tuit proprietarii s-au grăbit să de­monteze maşinile şi să împrăştie re­zervele de cărbuni. Dar muncitorii şi funcţionarii au declarat grevă şi cu sprijinul lucrătorilor altor întreprin­deri, precum şi al tineretului studiost au reuşit să împiedice această jefuire. Directorii întreprinderilor au fost ast­fel nevoiţi să lase neatinse cele 4.000 de tone de cărbuni, precum şi toate­ maşinile. Pe de altă parte, o sarcină uriaşă revenea puterii populare în domeniul comerţului şi industriei, care timp de 80 de ani fuseseră dependente de e­­conomia ţărilor imperialiste Se punea problema de a transforma un oraş a­­proape complet lipsit de o industrie proprie, unde totul depindea de im­portul din străinătate, intr-un centru de producţie care să aibă un rol activ in normalizarea economiei naţionale­ Această sarcină se îndeplinea incet şi greu, dar până la urmă s-au obţinut rezultate frumoase. Oraşul care în ziua eliberării număra numai 1.500 de întreprinderi producătoare cu citeva mii de muncitori, dispune în prezent de un număr de trei ori mai mare de întreprinderi, iar numărul muncitori­lor a crescut de zece ori. Viaţa culturală a luat o dezvoltare fără precedent. După 62 de zile de lu­crări de reparaţie, pagoda cu o sin­gură coloană, care fusese parţial dis­trusă de trupele lui Ngo Dinh Diem, şi-a recăpătat vechea sa eleganţă. La zece zile după eliberare, la Hanoi au fost deschise două expoziţii de artă. Astăzi la Hanoi funcţionează şcoa­la pedagogică, precum şi facultăţile de ştiinţă, de medicină şi de farma­­cie,precum şi 136 de instituţii de în­­văţămînt de toate gradele. Capitala R. D. Vietnam trăieşte o viaţă in­tensă. Oraşul Hanoi, inima Vietnamului, bate în ritmul bucuriilor şi tristeţilor, speranţelor şi eforturilor unui popor, a cărui personalitate s-a afirmat timp de 20 de secole de-a lungul istoriei. Paralela 17 nu va putea despărţi nici- I tombrie 1954, regimentul s-a întors intr-adevăr, întărit şi însoţit de alte regimente, la Hanoi, care a fost predat puterii populare în cadrul acordurilor de la Geneva. Predarea oraşului s-a făcut sector cu sector, stradă cu stra­dă. In timp ce trupele franceze se re­trăgeau în mijlocul unei linişti gla­­ ­ LONDRA, 31 (Agerpres). La 31 aus­­­gust a avut loc la Kuala Lum­­­­pur — capitala Federaţiei Mala­xeze — ceremonia solemnă a­­ proclamării independenţei Fede­­­­raţiei Malayeze. Pe stadionul 5„Merdeka”, special construit în acest­­ scop, s-au întrunit peste 20.000 de­­ oameni.­­ La ceremonie au asistat de ase- I menea reprezentanţii unor ţări, so­­lsiţi special pentru a participa la cere­­­monia acordării independenţei Mala-I­yei. [ Reprezentantul reginei Angliei c­ale, ostaşii armatei populare care înaintau erau întîmpinaţi cu aplauze şi urale furtunoase. Peste tot se ve­deau drapele, flori şi lampioane chi­nezeşti. Văzduhul vuia de voci, de rî­­sete şi bucurie. După restabilirea păcii ! ! Astfel oraşul Hanoi şi-a redobindit i­a vechiul său rol de capitală a unui Sit popor liber, ducele de Gloucester a înmiflat pri­mului ministru Tengu Abdul Rah­man „documentele constituţionale’, prin care Marea Britanie recunoaşte oficial independenţa Malayei. A fost citit în limbile malayeză şi engleză actul de proclamare a in­dependenţei. Ultimele cuvinte ale a­cestui act au fost întîmpinate de a­­clamaţiile puternice ale celor prezenţi pe stadion: „Merdeka”, „Merde­ka!” („Libertate!”, „Libertate!”)­. Orchestra a intonat noul imn naţio­nal al ţării — „Negara Ku” („Ţara mea!”). CEREMONIA SOLEMNĂ A PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI FEDERAŢIEI MALAYEZE Arhiepiscopul Makarios a plecat spre New York ATENA 31 (Agerpres). Agenţia France Presse anunţă că în după-a­­­miaza de 31 august arhiepiscopul Makarios, şeful Consiliului Etnarhic al insulei Cipru, a plecat spre New­­York unde urmează să participe la dezbaterile din cadrul Adunării Ge­­nerale ON.U. în problema Cipru­lui. Makarios a declarat că va lua cu­ intui­­re faţa diferitelor organiza­ţii americane pentru a expune opi­niei publice din S.U.A. adevărul în ce priveşte lupta pentru autodetermina­­re­a poporului cipriot. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Brezoianu nr. 23—25. Cen­trala telefonică, nr. 6.22.10; 6.23.38; Secţia scrisori 3.33.94. STAS 2452—53 — Tiparul str. Poligrafică nr. 2, str. Brezo­ianu nr. 23—25. Abonamente individuale lei 5, colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 4. Abonamentele se fac la Oficiile poştale prin factorii poştali şi difuzo­rii voluntari din întreprinderi şi Insti­tuţii. Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir. Gen, P.T.T.

Next