Steagul Roşu, septembrie 1957 (Anul 4, nr. 1060-1084)
1957-09-01 / nr. 1060
Pag 4-a ZHRTM * Puterile occidentale n-au făcut ZiUKiliN . nici un pas înainte în problemele principale ale dezarmării LONDRA 31 (Agerpres). TASS: Incuvintarea rostită în şedinţadin29 august a subcomitetului Comisiei O.M. pentru dezarmare, reprezentantul sovietic, V. A. Zorin, a "declarat că după prima examinare a documentului de lucru prezentat de delegaţiile Canadei, Franţei, Marii Britanii şi S.U.A., se poate spune că în comparaţie cu poziţia lor după propunerile sovietice din 30 aprilie, puterile occidentale n-au făcut nici un pas înainte în problemele principale ale dezarmării. In domeniul reducerii forţelor armate, armamentelor şi bugetelor, în document se spune că puterile occidentale consimt doar să se stabilească limitarea forţelor armate pentru S.U.A. şi U.R.S.S. la 2,5 milioane de oameni şi pentru Franţa şi Anglia la 750.000 de oameni. In ce priveşte reducerile sub sinest nivel, după cum se spune în document, statele menţionate „vor fi dispuse să înceapă tratative cu privire la noi reduceri ale forţelor lor armate“ după acceptarea a trei condiţii Formularea condiţiilor în legătură cu realizarea unui progres în direcţia rezolvării problemelor politice înseamnă însă de fapt renunţarea la aplicarea reală a reducerii forţelor armate. După cum au explicat înşişi reprezentanţii puterilor occidentale aici, în subcomitet — a continuat V. A. Zorin — condiţiile politice înseamnă in primul rînd rezolvarea problemei germane, reprezentanţii occidentali considerînd posibilă această rezolvare pe baza condiţiilor care vor conveni guvernului Adenauer. Referindu se în continuare la cheltuielile militare, V. A. Zorin a declarat că in noua propunere a puterilor occidentale nu se mai pomenește nimic despre reducerea efectivă a bugetelor militare. Referindu-se în continuare la problema dezarmării atomice, V. A. Zorin a arătat că documentul puterilor occidentale prevede de fapt că arma atomică va putea fi folosită în cazul oricărui conflict militar dacă vreio ţară va declara că este îri situaţia de apărare individuală sau colectivă. Aşadar a declarat V. A. Zorin, noua propunere occidentală nu face decit să legalizeze folosirea armei atomice la bunul plac al oricărui stat. Încetarea experienţelor cu arnma nucleară, despre care vorbeşte în prezent lumea întreagă, este condiţionată din nou chine şi pentru primele 12 luni de realizarea unui acord asupra tuturor celorlalte măsuri de dezarmare parţială şi de încetarea producţiei de materiale fisionabile in scopuri militare, ca o măsură izolată fără interzicerea armei atomice şi fără scoaterea ei din armamentele statelor. In această problemă, a spus V. A. Zorin, nu există nici un progres. Critica în această problemă, adusă poziţiilor puterilor occidentale, rămîne valabilă. După cum a arătat în continuare V. A. Zorin, în domeniul controlului, puterile occidentale repetă în documentul de lucru propunerile lor nerealiste cu privire la fotografierea din avion a întregului teritoriu al U.R.S.S., S.U.A. și Canadei și a regiunilor arctice, al căror caracter inacceptabil şi neteatist a fost arătat în declaraţia guvernului sovietic din 27 august. Aşadar, nici în această problemă nu există vreun progres. Totodată, a spus V. A. Zorin, la sfîrşitul acestui document se spune că „acest document de lucru este prezentat pentru tratative cu condiţia“ — încă o condiţie — „că prevederile cuprinse în el sunt indisolubil legate între ele“. Adică, cu alte cuvinte din acest document nu se mai poate scoate nimic. Toate acestea sunt strîns legate între ele şi neacceptarea uneia din aceste propuneri înseamnă eşecul întregului acord. Din toate acestea rezultă limpede, a declarat reprezentantul sovietic, că aprecierea poziţiei puterilor occidentale in problemele dezarmării şi concluziile la care s-a ajuns în declaraţia guvernului sovietic din 27 august şi-au găsit o nouă confirmare in documentul puterilor occidentale. In încheiere V. A. Zorin a spus că guvernul sovietic va continua şi pe viitor să persevereze în realizarea unui acord cu privire la încetarea experienţelor şi interzicerea armei atomice, reducerea considerabilă a forţelor armate şi a armamentelor, și a bugetelor militare, cu privire la problema dezarmării în ansamblu, deoarece în rezolvarea favorabilă a acestor probleme sunt interesate toate popoarele lumii. / ANUNŢ* Revista Rebus anunţă cititorii săi participanţi la primul concurs popular ..Călătorind prin ţară” că tragerea la sorţi pentru decernarea premiilor va avea loc joi 5 septembrie ora 10 dimineaţa in sala Casei de Cultură a Sindicatelor din bulevardul 6 Martie nr. 24. Intrarea liberă Întreprinderea Horticolă 1 Mai bd. Schitu Măgureanu nr. 10 telefon 3.52.76 ANGAJEAZA rotari calificaţi şi paznici ANUNȚ Şcoala Tehnică a Ministerului* ’ Industriei Bunurilor de Consumi din București str. Poet Cerna nr.11, telefon 9.25.80, cu durata de 1 şcolarizare de 2 ani, care pregă-y ■ teşte tehnicieni pentru lucrări dey I proiectare in industrie, aduce lax , cunoştinţă celor interesaţi că pri-0 a meşte cereri de înscrieri pină lay ’ data de 10 septembrie a.c. . Cererile de înscriere vor fi în-v ’ soţite de următoarele acte: 1 , — Certificat de naştere (copie) ’ legalizată) › , — Diploma de maturitate (în) ‚ original) ) , — Certificat de sănătate (anali- › › za singelui şi radioscopia pulmo-) ‚ nară) ) , — Dovada situaţiei militare › ‹ — Declaraţia tip de stare ma-)terială. › ‚ Examenul de admitere începe In. Jziua de 16 septembrie 1957 ora^8 dimineaţa şi constă din: \ — matematică, scris şi oral ) · —■ fizică, oral ) ) — desen — lucrare grafică ) . Informaţii suplimentare se pot) · cere la secretariatul şcolii. · se va deschide în curind în DRAGANEŞTI VLAŞCA GOSPODINE! — Pentru pene puteţi obţine bani sau mărfuri industriale . — Jumuliţi de 2—3 ori pe an gUşteta ' şi raţele, vara cînd năpîrlesc. — Păstraţi penele separat după fe- , lull păsării şi culoare. Nu opăriţi penele păsărilor tăiate, , «le pierd valoarea. — Vindeţi penele achizitorilor Şi centrelor PRODEXPORT. Centre de achiziţie: ICSE „PROD- EXPORT“ pentru regiunea Bucu- ■ reşti , Bucureşti, calea Moşilor 45; Că- •lăraşi, str. Filimon Sîrbu, 13; Giurgiu, Bălcescu 6 ; Roşiori, str. Tolbuhin 80. ÎNCHEIEREA sesiunii congresului s. u. a. poziţia imperialismului american la Orientul Mijlociu. Congresul s-a exprimat fără echivoc în favoarea continuării cursei înarmărilor şi a înjghebării de blocuri militare agresive, a aprobat un program militar record pentru un timp de pace, care după calculele cele mai modeste absoarbe 3/5 din cheltuielile guvernului federal, şi a votat menţinerea aşanumitului program de „ajutorare” a ţărilor străine. In acelaşi timp congresul nu a făzcut nimic de fapt pentru satisfacerea nevoilor urgente ale poporului american. NEW YORK, 31 (Agerpres), TAlS: La 30 august s-a încheiat prima sesiune a congresului celei de-a 85-a legislaturi. Rezultatele sesiunii care a durat 8 luni şi hotărîrile adoptate arată că cercurile conducătoare din S.U.A. intenţionează să promoveze şi pe viitor o politică „de pe poziţii de forţă”. Acest lucru este dovedit în mod elocvent de măsurile aprobate de congres în domeniul problemelor politicii externe. Printre aceste măsuri figurează doctrina colonialista a lui Dulles Eisenhower care este menită, după cum se ştie, să întărească Acţiuni barbare în Oman ale trupelor engleze CAIRO 31 (Agerpres) TASS. Reprezentantul imamuluidin Oman la Cairo, Muhammed El Farsi, a declarat că trupele engleze din Oman recurg la acţiuni de pedepsire a locuitorilor în regiunile sudice ale ţării. Autorităţile militare engleze, a spus el, operează arestări în masă în rîndurile populaţiei şi supun ,pe cei arestaţi la torturi fără să cruţe femeile şi bătrânii. Harsi a declarat că englezii recurg la aceste acţiuni barbare pentru a determina populaţia să mărturisească locul în care se află imamul Haliba şi forţele armatei naţionale ale Omanului, care duc împotriva agresorilor un război de partizani. XXXXX O şedinţă furtunoasă a parlamentului Tailandei BANGKOK 31 (Agerpres). — China Nouă transmite: După cum anunţă presa locală şi posturile de radio tailandeze, la 29 august au început în parlamentul Tailandei, la cererea partidelor de opoziţie, dezbateri asupra politicii externe şi interne a guvernului Pibun Songram. In cuvîntările lor, deputaţii opoziţiei au acuzat guvernul că nu este capabil să conducă ţara, că cheltuieşte fără rost fondurile bugetului de stat şi că a subordonat interesele naţionale ale ţării intereselor politicii Statelor Unite. Kuang Aphaivong, liderul partidului democrat, care a vorbit în numele partidelor de opoziţie, a declarat că guvernul este incapabil să controleze situaţia în ţară, iar politica sa financiară a dus la crearea unei uriaşe datorii naţionale. Teo Ciotinicu, liderul partidului economiştilor, a subliniat că, în ciuda stării de spirit a opiniei publice, guvernul Tailandei participă la blocul militar S.E.A.T.O., cheltuieşte fonduri uriaşe pentru înarmare, aducind prin aceasta prejudicii atît intereselor politice ale ţării, cît şi economiei ei. In discursurile lor Teo Ciotinicu şi o serie de alţi deputaţi ai opoziţiei au chemat guvernul să lichideze „cortina de dolari“ care orbeşte guvernul şi să promoveze o politică externă neutră în interesele naţiunii. După cum arată ziarele, şedinţa, care s-a încheiat la orele 5 dimineaţa, a fost cea mai furtunoasă din întreaga istorie a parlamentului tailarulez. La 30 august în parlament au continuat dezbaterile. STEAGUL ROŞU IMPRESIILE UNUI GENERAL AMERICAN DESPRE UNIUNEA SOVIETICĂ NEW YORK, 31 (Agerpres). — TASS: Ziarul „Christian Science Monitor“ ar publicat un articol în care sunt Împărtășite impresiile generalului de brigadă în retragere al armatei americane, Hughes Hester, din recenta sa călătorie în U.R.S.S. El a vizitat Moscova, Yalta, Soci, Tbilisi, Alma- Ata, Taşkent şi alte oraşe ale Uniunii Sovietice, parcurgind în total aproape 12 mii de km. Hester recunoaşte că guvernul sovietic „pune mare accent pe construcţia, de locuinţe" şi că „Transportul aerian şi orăşenesc funcţionează admirabil". Mai departe Hester subliniază că studenţii sovietici sunt foarte bine informaţi despre instituţiile politice şi sociale amfricane şi cunosc de asemenea bine literatura engleză şi pe scriitorii englezi, inclusiv pe cei moderni. În încheiere Hester ajunge la concluzia că „poporul cuş doreşte pacea şi are nevoie de pace nu numai cu noi, ci şi cu lumea întreagă“. Relevînd trăinicia sistemului socialist din Uniunea Sovietică, Hester scrie că „politica stăvilirii comunismului, proclamată de Truman şi Dulles, trebuie înlocuită printr-o politică a coexistenței bazată pe colaborare". COMUNICARE CENTRUL ŞCOLAR VETERINAR DIN BUCUREŞTI STRADA JUSTIŢIEI Nr. 35 primeşte înscrieri pentru examenul de admitere în Şcoala Tehnică Veterinară şi în Şcoala Tehnică de Maiştri Veterinari. Pentru şcoala tehnică se pot înscrie absolvenţi ai şcolilor de 10 ani, iar pentru şcoala tehnică de maiştri, absolvenţi ai şcolilor profesionale veterinare. Informaţii la sediul centrului şcolar veterinar, Bucureşti, str. Justiţiei nr. 55 şi la telefon 5.65.96 O DELEGAŢIE DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ A R.P. POLONE VA VIZITA R. P. F. IUGOSLAVIA VARŞOVIA, 31 (Agerpres) PAP. La invitaţia Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia şi a guvernului Republicii Populare Federative Iugoslavia o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Polone va vizita în septembrie anul curent Iugoslavia. înalţii oaspeţi mongoli au sosit în R. P. Bulgaria BELGRAD 31 (Agerpres). Tanjug. La 31 august a părăsit Belgradul delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Mongole, condusă de I. Tedşnbal, preşedintele Consiliului de Miniştri, care a vizitat Iugoslavia între 27 şi 31 august. SOFIA 31 (Agerpres) ATB: La invitaţia guvernului Republicii Populare Bulgaria, la 31 august, a sosit la Sofia delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Mongole, in frunte cu I. Tedenbal, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mongole. Şanhaiul este al patrulea oraş din lume PEKIN 31 (Agerpres). —• CHINA NOUA transmite: Potrivit datelor Biroului municipalal administraţiei civile din Şanhai, la sfîrşitul lunii iulie a. c. populaţia din Şanhai a fost de 7.100.000 de oameni, adica cu 1.360.000 mai mult decit în mai 1949 cînd orașul a fost eliberat. In prezent Sanhai este după numărul locuitorilor cel de-al patrulea mare oraș din lume, după Tokio, Londra și New York. PE SCURT U.R.S.S. PREZIDIUL Sovietului Suprem al U.R.S.S. a numit pe Viaceslav Mihailovici Molotov ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în R. P. Mongolă. Vasili Ilici Pisarev, care a ocupat postul de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în Republica Populară Mongolă, a fost numit trimis-consilier al ambasadei U.R.S.S. în R. P. Mongolă. R.D.G. • La 31 august a avut loc la Leipzig deschiderea festivă a Tirgului internaţional de toamnă. La Târgul internaţional din toamna 1957 participă peste 30 de ţări. SIRIA • La 1 septembrie se deschide la Damasc cel de-al 4-lea Tirg Internaţional, la care participă 36 ţări, printre care şi R.p. Romînă. CAMERUN • 13 fruntaşi naţionalişti din Camerun, printre care şi patru femei, deportaţi de autorităţile britanice în luna iulie a. c. au fost primiţi ca refugiaţi politici in Sudan. Intr-un interviu corespondentul Agenţiei M.E.N., Momi Rolland Felix, liderul Uniunii poporului din Camerun, a declarat că deşi partidul său este In prezent dizolvat din ordinul imperialiştilor britanici şi cîţiva dintre conducătorii lui au fost arestaţi sau deportaţi, mişcarea naţionalistă a celor cinci milioane de locuitori ai Camerunului pentru a se elibera de sub jugul imperialismului anglo-francez continuă. El a adăugat că secretarul Uniunii poporului din Camerun, care a reuşit să scape de sub arest, continuă în prezent lupta subterană, precum şi lupta de guerilă în junglă. ITALIA • La Roma s-a anunţat oficial că cu începere de la 7 septembrie preşedintele Republicii Italiene, Gronchi, şi soţia sa, vor face o călătorie în Iran, ca invitaţi ai şahului. Gronchi va fi Însoţit de ministrul de Externe italian, Pella. La cea de a 12-a aniversare A PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI R. D. VIETNAM Tovarăşului HO ŞI MIN intele Republicii Democrate Vietnam şi Preşedinte al Partidului celor ce muncesc di Vietnam. Tovarăşului FAM VAN DONG Prim ministru al Republicii Democrate Vietnam Cu prilejul celei de-a Xll-a aniversări a proclamării independenţei R. D. Vietnam, sărbătoarea naţională a poporului vietnamez, vă rugăm să primiţi din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a Guvernului Republicii Populare Romíne, a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a întregului popor român, un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Oamenii muncii din Republica Populară Romînă se bucură din toată inima de realizările însemnate obţinute de poporul vietnamez în intensa sa activitate pentru refacerea şi dezvoltarea economiei, pentru dezvoltarea şi înflorirea culturii naţionale şi sprijină lupta sa nobilă pentru unificarea paşnică şi pe baze democratice a Vietnamului, în conformitate cu aspiraţiile întregului popor vietnamez. Relaţiile frăţeşti dintre poporul român şi poporul vietnamez se string şi se dezvoltă continuu. Vizita recentă a tovarăşului Ho Şi Min în ţara noastră a fost întîmpinată cu multă bucurie, căldură şi dragoste prietenească interesului reciproc ,pe care partidele şi guvernele noastre îl poartă pentru strîngerea necontenită a colaborării frăţeşti dintre ţările noastre socialiste. Urăm poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese în măreaţa operă de construire a socialismului în patria dv. şi de înfăptuire a unităţii naţionale a Vietnamului, spre binele şi progresul poporului vietnamez, spre întărirea păcii în lumea în-treagă. DR. PETRRU GROZA preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín HANOI - inima Vietnamului Oraşul Hanoi se numeşte astfel (in limba vietnameză Ha înseamnă riu, iar cuvintul noi înseamnă de partea aceasta) pentru că este aşezat in valea Fluviului Roşu. Numele său oficial nu apare in analele geografiei decit în anul 1831, dat pe atunci unei vaste provincii, aşezate dincoace de Fluviul Roşu şi rîul Day. De-a lungul istoriei, oraşul de dincoace de riu şi-a schimbat numele de vreo zece ori. In secolul al Xl-lea el a fost numit „Thang Long" (oraşul balaurului zburător) de către regele Li-thai-to care intr-o bună zi a văzut din palatul său un balaur de aur luindu-şi zborul din oraş. In secolul al XVI-lea el a fost numit Dong-Kinh (capitala de est) spre deosebire de Tay-Kinh (capitala de vest) din provincia Thanh-hoa. In transcrierea fonetică a comercianţilor europeni de pe vremea aceea, Deng-Kinh a devenit Tungquin, care La riadul său s-a transformat in Tonkin, nume pe care francezii il dau astăzi întregului Vietnam de nord. Toamna lui 1945 Oraşul Hanoi a avut un rol de frunte în acele zile din toamna anului 1945 care au încununat lupta de un secol împotriva colonialismului. In dimineaţa de 19 august, răspunzînd chemării Ligii pentru independenţa Vietnamului (Vietmin), zeci de mii de oameni s-au adunat în faţa Teatrului Mare. Manifestanţii au pornit cu steaguri roşii ,purtînd stele de aur, în sunetele „Marşului spre front". La palatul guvernatorului regal din Tonkin, masele de demonstranţi au fost oprite de cele două mari porţi care erau ferecate şi păzite de forţele de securitate. Luptătorii din Vietmin au escaladat poarta de fier şi au sărit în curte. Imediat cele două porţi au fost larg deschise şi mulţimea miliţiei populare a pătruns în palat. Cinci minute mai tîrziu steagurile revoluţiei fîlfîiau pe pavilionul principal din faţa palatului. Sub presiunea valului de demonstranţi japonezii au predat barăcile unde erau cantonate forţele de securitate. Forţele revoluţionare au ocupat Hanoiul fără vărsare de sînge. La 2 septembrie 1945, în piaţa Badinh, preşedintele Ho Şi Min a proclamat independenţa Vietnamului şi constituirea Republicii Democrate Vietnam. „Ne vom reîntoarce!” Ajutaţi de forţele britanice colonialiştii francezi au reuşit să se reîntoarcă în septembrie 1945 în Vietnamul de sud. Profitînd de acordurile din 6 martie 1946 ei şi-au îndreptat provocările chiar asupra oraşului Hanoi. La 17 decembrie 1946 francezii au bombardat cartierul Pieţei Mari şi strada Vermicelli. La 18 decembrie, generalul Morliere a ameninţat „că va prelua sarcina menţinerii ordinei în Hanoi cel mai tîrziu la data de 20“. Populaţia ridica cu înfrigurare baricade, au fost formate grupuri ale autoapărării de cele mai multe ori înarmate doar cu cuţite. La 19 decembrie a izbucnit lupta la Hanoi. Mişcarea de rezistenţă a cuprins întreaga ţară. Garnizoana vietnameză a oraşului dispunea în total de 1.500 de puşti. Dac vehiculele blindate, tancurile şi puştile corpului expediţionar francez erau mai puternice. Timp de patru luni s-au dat lupte crunte pentru fiecare stradă, pentru fiecare casă. Ultima unitate a regimentului capitalei a părăsit ultima baricadă, scriind pe bucăţi de zid carbonizat: „Ne vom reîntoarce!“. Era la începutul anului 1947. Cu opt ani mai tîrziu, la 10 ocînainte de a se retrage trupele franceze şi administraţia lui Ngo Din Diem au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a împiedica înflorirea vieţii unui oraş cu 400.000 de locuitori.. Dar, datorită luptei duse de populaţie, securitatea şi ordinea au fost imediat restabilite şi viaţa a reintrat în normal. La centralele electrice din Iempliu şi in apropiere de lacul Palaşului Restituit proprietarii s-au grăbit să demonteze maşinile şi să împrăştie rezervele de cărbuni. Dar muncitorii şi funcţionarii au declarat grevă şi cu sprijinul lucrătorilor altor întreprinderi, precum şi al tineretului studiost au reuşit să împiedice această jefuire. Directorii întreprinderilor au fost astfel nevoiţi să lase neatinse cele 4.000 de tone de cărbuni, precum şi toate maşinile. Pe de altă parte, o sarcină uriaşă revenea puterii populare în domeniul comerţului şi industriei, care timp de 80 de ani fuseseră dependente de economia ţărilor imperialiste Se punea problema de a transforma un oraş aproape complet lipsit de o industrie proprie, unde totul depindea de importul din străinătate, intr-un centru de producţie care să aibă un rol activ in normalizarea economiei naţionale Această sarcină se îndeplinea incet şi greu, dar până la urmă s-au obţinut rezultate frumoase. Oraşul care în ziua eliberării număra numai 1.500 de întreprinderi producătoare cu citeva mii de muncitori, dispune în prezent de un număr de trei ori mai mare de întreprinderi, iar numărul muncitorilor a crescut de zece ori. Viaţa culturală a luat o dezvoltare fără precedent. După 62 de zile de lucrări de reparaţie, pagoda cu o singură coloană, care fusese parţial distrusă de trupele lui Ngo Dinh Diem, şi-a recăpătat vechea sa eleganţă. La zece zile după eliberare, la Hanoi au fost deschise două expoziţii de artă. Astăzi la Hanoi funcţionează şcoala pedagogică, precum şi facultăţile de ştiinţă, de medicină şi de farmacie,precum şi 136 de instituţii de învăţămînt de toate gradele. Capitala R. D. Vietnam trăieşte o viaţă intensă. Oraşul Hanoi, inima Vietnamului, bate în ritmul bucuriilor şi tristeţilor, speranţelor şi eforturilor unui popor, a cărui personalitate s-a afirmat timp de 20 de secole de-a lungul istoriei. Paralela 17 nu va putea despărţi nici- I tombrie 1954, regimentul s-a întors intr-adevăr, întărit şi însoţit de alte regimente, la Hanoi, care a fost predat puterii populare în cadrul acordurilor de la Geneva. Predarea oraşului s-a făcut sector cu sector, stradă cu stradă. In timp ce trupele franceze se retrăgeau în mijlocul unei linişti gla LONDRA, 31 (Agerpres). La 31 ausgust a avut loc la Kuala Lumpur — capitala Federaţiei Malaxeze — ceremonia solemnă a proclamării independenţei Federaţiei Malayeze. Pe stadionul 5„Merdeka”, special construit în acest scop, s-au întrunit peste 20.000 de oameni. La ceremonie au asistat de ase- I menea reprezentanţii unor ţări, solsiţi special pentru a participa la ceremonia acordării independenţei Mala-Iyei. [ Reprezentantul reginei Angliei cale, ostaşii armatei populare care înaintau erau întîmpinaţi cu aplauze şi urale furtunoase. Peste tot se vedeau drapele, flori şi lampioane chinezeşti. Văzduhul vuia de voci, de rîsete şi bucurie. După restabilirea păcii ! ! Astfel oraşul Hanoi şi-a redobindit ia vechiul său rol de capitală a unui Sit popor liber, ducele de Gloucester a înmiflat primului ministru Tengu Abdul Rahman „documentele constituţionale’, prin care Marea Britanie recunoaşte oficial independenţa Malayei. A fost citit în limbile malayeză şi engleză actul de proclamare a independenţei. Ultimele cuvinte ale acestui act au fost întîmpinate de aclamaţiile puternice ale celor prezenţi pe stadion: „Merdeka”, „Merdeka!” („Libertate!”, „Libertate!”). Orchestra a intonat noul imn naţional al ţării — „Negara Ku” („Ţara mea!”). CEREMONIA SOLEMNĂ A PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI FEDERAŢIEI MALAYEZE Arhiepiscopul Makarios a plecat spre New York ATENA 31 (Agerpres). Agenţia France Presse anunţă că în după-amiaza de 31 august arhiepiscopul Makarios, şeful Consiliului Etnarhic al insulei Cipru, a plecat spre NewYork unde urmează să participe la dezbaterile din cadrul Adunării Generale ON.U. în problema Ciprului. Makarios a declarat că va lua cu intuire faţa diferitelor organizaţii americane pentru a expune opiniei publice din S.U.A. adevărul în ce priveşte lupta pentru autodeterminarea poporului cipriot. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Brezoianu nr. 23—25. Centrala telefonică, nr. 6.22.10; 6.23.38; Secţia scrisori 3.33.94. STAS 2452—53 — Tiparul str. Poligrafică nr. 2, str. Brezoianu nr. 23—25. Abonamente individuale lei 5, colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 4. Abonamentele se fac la Oficiile poştale prin factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Instituţii. Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir. Gen, P.T.T.