Steagul Roşu, octombrie 1957 (Anul 4, nr. 1086-1111)
1957-10-02 / nr. 1086
Colectiviştii dar sprijinul se lasă vor, aşteptat . Cu 500 kg* la ha mai mult decit în sectorul individual? Doctorul veterinar nu ştie cum arată gospodăria . Pagube mari din cauza S. M. T.-ului Anul trecut, în pragul toamnei, îl familiide ţărani muncitori care alcătuiau întovărăşirea agricolă „11 Iunie 1948“ din comuna Paraşii, raionul Videle, au cerut să transforme întovărăşirea în gospodărie colectivă. Munca de îndrumare desfăşurată de organizaţia de partid pentru ca şi alţi ţărani muncitori din comună să pornească pe calea agriculturii socialiste, a înregistrat rezultate bune. Alături de cele 11 familii de întovărăşiţi au mai venit alte 15 din afară. Astfel că la inaugurare, gospodăria colectivă din Purani număra 26 de familii şi avea o suprafaţă de 72 ha. teren arabil comasat în trei trupuri. Atît are şi acum. De la început, s-a putut observa aci hotărîrea colectiviştilor de a face din gospodăria lor un adevărat centru de atracţie pentru ţăranii muncitori cu gospodării individuale, un mijloc de ridicare continuă a nivelului lor de trai. După inaugurare, s-a trecut imediat la organizarea echipelor, la pregătirea terenului pentru însămînţări. Se prevăzuse însămînţarea cu grîu a unei suprafeţe de 32 ha. In executarea acestei lucrări colectiviştii au avut de întîmpinat o greutate. Terenul în care au însămânţat griul nu a avut o structură formată, datorită faptului că în anii precedenţi nu a fost lucrat cum se cuvine. Aşa că, deşi însămânţat un timp relativ optim, (între—14 octombrie) griul a intrat în iarnă slab dezvoltat. In primăvară însă pe întreaga suprafaţă însămînţată cu griu s-au împrăştiat 1.300 kg. azotat de amoniu şi 700 kg. superfosfat. Efectul binefăcător al îngrăşămintelor s-a făcut simţit din primele zi. Griul a început să înfrăţească şi să se dezvolte vertiginos de la o zi la alta. „II vedeam cu ochii cum creştea", spunea tov. Şerban preşedintele. Colectiviştii au îngrijit şi mai departe griul. L-au privit de buruieni de cite ori a fost nevoie. La treeriş gospodăria a obţinut 1.710 kg. la hectar, iar media pe comună in sectorul individual a fost de 1.200 kg. la hectar. Iată deci cum dintr-o cultură slabă la început, harnicii colectivişti au ştiut să scoată o producţie mare. Din primul an, gospodăria colectivă şi-a dovedit superioritatea. Dar colectiviştii din Purani nu s-au dovedit a fi hotărâţi să obţină rezultate bune numai la griu. In momentul de faţă porumbul lor este mult mai bun decit al celor din afară. Nici n-ar putea să fie altfel cîtă vreme ei i-au acordat toată atenţia. L-au însămînţat la vreme, iar în timpul verii i-au aplicat 4-5 praşile. Primele suprafeţe recoltate au dat cîte 60-70 coşuri la pogon adică 2.800 — 3.000 kg. la hectar. In sectorul individual mi se recoltează mai mult de 40—50 de coşuri la pogon. Rezultatele primului an s-au făcut simţite şi în hambarele colectiviştilor. Gospodăria a dat membrilor sai drept avans de 40 la sută, cite 3 560 kg. grîu la ziua muncă. Colectiviştii Marin Badea, Ion Şerban, Ion Urlan şi alţii, au dus acasă însemnate cantităţi de griu, mult mai mult dorit au avut în anii de dinainte. Dacă la hărnicia colectiviştilor s-ar mai adăuga şi atenţia organelor raionale faţă de această gospodărie, nu încape îndoială că rezultatele ar fi mult mai bune. Colectiviştii din Purani însă nu se bucură de această atenţie. In planul de producţie pe anul în curs este prevăzută înfiinţarea unei ferme zootehnice alcătuită din 100 de oi. Pentru aceasta, Banca agricolă Ie-a acordat creditele necesare Conducerea gospodăriei a vrut să cumpere oile dar a fost oprită de secţia agricolă raională, mai precis de tov. Mircea Rabega, şeful secţiei pe motiv că nu s-ar pricepe la cumpărat. „Vă aducem noi oi de rasă" le-a apus tovarăşul Rabega celor din conducerea gospodăriei. De la această promisiune a trecut multă vreme, dar oile întîrzie să sosească. La fel s-a întîmplat şi cu cele 200 de raţe, de asemenea prevăzute în planul de producţie. Gospodăria are un loc foarte prielnic pentru rezvoltarea unui sector avicol puternic, care sa aducă gospodăriei însemnate venituri băneşti. Lpsa de atenţie a organelor raionale faţă de această gospodărie se mai manifestă şi altfel, in timpul anului, colectiviştii au avut de întîmpinat de mai multe ori—greutăţi dtin partea S.M.T.-ului Videle. Recoltaţii griului, deşi a început la timp a intîrziat totuşi multă vreme. Timp din săptămînă secerătoarea trimisă de S.M.T. n-a recoltat decît. 4 ha. Lucrul acesta a dus la pierderea unei mari cantităţi de boabe. Cu grîu au pierdut colectiviştii aluni, se vede acum pe arătură. Privind ogorul ai impresia că a fost însămînţat cu grîu. De mai multe ori în timpul campaniei de recoltat, conducerea gospodăriei a cerut ajutor organelor raionale pentru a lua măsuri, dar a rămas cu cerutul. Destul de mult a întîrziat şi executarea arăturilor adunci pentru însămînţările de toamnă. Gospodăria are animale de muncă şi cîteva scroafe. Aceste animale au nevoie de asistenţă medical-veterinară, dar n-are cine să se o asigure. De cîteva săptăm'ni un caz nu poate să fie folosit pentru că e bolnav. Conducerea gospodâriei a cerut ajutorul doctorului Romulus Vanvan, dar,, nu l-a primit. Doctorul Vanvan nu ştie cum arată gospodăria colectivă din Purani deşi au trecut aproape trei luni de cînd răspunde de ea. Se face simţită tot mai mult nevoia ca membrii acestei gospodării să primească o îndrumare competentă în ce priveşte dezvotarea ramurilor anexe. Grădina de leguriţe şi zarzavaturi nu a adus veniturile pa care ar fi putut să le ..ducă, tocmai pentru că nu s-au cultivat plantele cele mai potrivite. Scroafele pe care le are gospodăria nu sînt îngrijite cum trebuie. Ce au de zis şefii de la secţia agricoll care răspund de această problemă? Credem că nu se pot pringe că au prea multe gospodării colective în raion şi că nu pot face faţă N-ar fi mai bine să asigure colectiviştilor un sprijin calificat decit să stea la reşedinţa raionului şi să întoarcă hîrtiile cînd pe o parte, cînd pe alta? De treaba aceasta are datoria să se ocupe şi tovarăşul Coman, vicepreşedinte al sfatului popular raional care s-a obişnuit să „facă teren" din goana maşinii sau a douamini. Gospodăria colectivă din Purani poate să obţină rezultate mult mai bune. Ea poate să devină ceea ce vor colectiviştii, un centru important de atracţie pentru cei din afară. Are însă nevoie de ajutorul celor care sînt puşi s-o ajute. Este timpul să se termine cu îndrumările şi conducerea din birou ori din fugă. Lucrul acesta este cerut de viaţă, de mersul nostru înainte. AL. NEDELCU Armata R. P. R. — straja neclintită a independenţii şi securităţii patriei (Urmare din pag. 1-a) cu armata sovietică, la războiul antihitlerist, toate acestea au constituit momente importante in procesul făuririi armatei populare. Ca urmare a adâncilor prefaceri revoluţionare ce au avut loc în anii regimului democrat-popular în viaţa politică, economică şi socială a ţării, a măsurilor luate de partid pentru crearea şi întărirea statului dictaturii proletariatului, precum şi a prefacerilor revoluţionare ce au avut loc în armată, a fost desăvîrşită opera de făurire a armatei noastre populare. Condiţiile concrete în care au avut loc la noi în ţară constituirea şi consolidarea regimului democrat-popular au făcut ca procesul de creare a forţelor noastre armate sa aibă unele particularităţi. Partidul Muncitoresc Român a făurit armata noastră populară în focul luptei împotriva cotropitorilor fascişti pentru independenţă naţională, în focul luptei împotriva claselor exploatatoare pentru construirea socialismului. Congresul al 11 - lea al Partidului Muncitoresc Român a constatat cu mândrie că sarcina făuririi unei armate de tip nou, care să corespundă întrutotul structurii şi sarcinilor statului dictaturii proletariatului, a fost îndeplinită cu succes. Creînd Forţele Armate ale R.P.R., partidul a dat poporului român o pavăză sigură, capabilă să apere cu succes cuceririle sale revoluţionare. Armata noastrăpopulară se deosebeşte fundamental de vechea armată burghezo-moşierească. Baza de granit a statului nostru, alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, prietenia şi frăţia dintre poporul român şi minorităţile naţionale, unitatea moral-politică a celor ce muncesc, îşi găsesc pe deplin expresia şi în armata noastră. Armata noastră populară este armata frăţiei dintre poporul român şi minorităţile naţionale, armata muncitorilor şi ţăranilor muncitori educaţi în spiritul patriotismului înflăcărat şi al internaţionalismului proletar. Armata populară romînă este o armată de clasă1, în care vin să-şi îndeplinească înalta îndatorire a serviciului militar fiii oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Ofiţerii sunt ridicaţi din sinul poporului muncitor şi pregătiţi temeinic în şcoli, academii şi cursuri militare. Intre soldaţi şi ofiţeri este o strinsă legătură la baza căreia stau unitatea năzuinţelor şi lupta pentru un scop comun. Izvorul forţei şi tăriei armatei noastre îl constituie conducerea de către partid. Comandanţii, organele politice, organizaţiile de partid şi organizaţiile utemiste desfăşoară o muncă intensă politică, la baza căreia stă învăţătura marxist-feninistă, pentru ca militarii să cunoască linia politică a partidului nostru şi să lupte pentru înfăptuirea ei. Organizaţiile de partid şi cele utemiste constituie sprijinul de nădejde al comandanţilor în activitatea pe care aceştia o desfăşoară pentru instruirea şi educarea militarilor. Intre popor şi armată este o legătură indisolubilă care constituie un alt izvor al tăriei armatei noastre. Forţele Armate ale Republicii Populare Romîne sînt continuatoare ale glorioaselor tradiţii de luptă ale poporului. Militarii sînt mîndri şi cinstesc faptele de vitejie ale ostaşilor lui Mircea cel Bătrin, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, ale dorobanţilor şi roşiorilor de la Griviţa şi Smîrdan, ale luptătorilor de la Mărăşeşti, ale miilor de eroi din războiul antihitlerist. Prin faptelelor de zi cu zi, militarii armatei noastre populare se dovedesc a fi vrednici continuatori ai înaintaşilor lor. Consfătuirile cu fruntaşii în pregătirea de luptă şi politică desfăşurate în unităţi şi pe armată, avîntul continuu al întrecerii socialiste care a cuprins masa soldaţilor, stau mărturie dragostei de patrie de care sânt animaţi militarii armatei noastre, hotărârii lor de a urca tot mai sus spre culmile măiestriei militare. Marile succese obţinute de poporul muncitor pe drumul construirii socialismului, în dezvoltarea industriei noastre socialiste şi în transformarea socialistă a agriculturii, au creat posibilităţi reale pentru ca armata noastră să primească tot ceea ce îi este necesar, armament şi tehnicăde luptă modernă şi variată, condiţii optime pentru munca de instruire şi educare. Poporul român este mîndru că face parte din marea comunitate a ţărilor socialiste. El consideră unitatea de monolit a lagărului socialist ca o puternică chezăşie a independenţei şi securităţii sale, a mersului său spre socialism. De aceea, poporul român este conştient că politica Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului nostru, îndreptată spre dezvoltarea şi întărirea continuă a colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, prietenia şi colaborarea multilaterală cu Uniunea Sovietică, corespund întrutotul intereselor sale. Poporul român este hotârit să îndeplinească întrutotul obligaţiile ce-i revin în cadrul Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, instrument puternic al păcii şi securităţii în Europa. Poporul român este un popor paşnic, interesat să aibă pacea şi liniştea necesare pentru a construi socialismul. De aceea, el luptă hotărî! pentru menţinerea şi consolidarea păcii, pentru stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu toate statele, indiferent de oruduirea lor socială şi politică. Pe linia acestor eforturi se situează mesajul adresat de preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., tovarăşul Chivu Stoica, ţârilor balcanice, prim care s-a propus convocarea unei conferinţe la un înalt nivel a acestor ţări, cu scopul de a dezvolta relaţiile de colaborare dintre ele, de a întări pacea în această parte a Europei şi în lumea întreagă. Cu ocazia Zilei Forţelor Armate ale R.P.R., militarii armatei noastre populare asigură prin fapte poporul, partidul şi guvernul că vor sta neclintiţi de strajă securităţii şi independenței scumpei noastre patrii — Republica Populară Romînă. Dezvelirea unei plăci comemorative la sfatul popular regional Cu prilejul zilei de 2 octombrie — Ziua Forţelor Armate ale R. P. Române, marţi la amiază a avut loc solemnitatea dezvelirii unei plăci comemorative în memoria ostaşilor români care în dimineaţa zilei de 24 august 1944 au ocupat prin asalt comandamentul aviaţiei fasciste germane din Bucureşti. Placa comemorativă este aşezată pe clădirea Sfatului Popular al regiunii Bucureşti unde se afla în 1944 comandamentul aviaţiei fasciste germane. In faţa clădirii pe care este aşezată placa comemorativă a fost aliniată o gardă de onoare cu drapel. Tovarăşii generaili-locotenent Al. Vasiliu şi Pavel Ştefan au evocat momentul glorios al cuceririi comandamentului aviaţiei fasciste germane de către ostaşii români şi gărzile patriotice. Tov. Pavel Ştefan a dezvelit apoi placa comemorativă. Au fost depuse jerbe de flori din partea Ministerului Forţelor Armate al R. P. Romîne, Sfatului Popular al Capitalei şi Sfatului Popular al regiunii Bucureşti. Un grup de pionieri a depus buchete de flori. (Agerpres). STEAGUL ROŞU Primirea ministrului Elveţiei de către preşedintele Consiliului de Miniştri al R.p. Române Chivu Stoica Marţi, 1 octombrie a.c. la ora 14,15 preşedintele Comsiilulii de Miniştri al Republicii Populare Romîne, Chivu Stoica, a primit în audienţă pe trimisul extraordinar şi ministrul plenipotenţiar al Elveţiei, dl. Pierre François Brugger.Agerpres) CRONICA —Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale tov. ing. Popa Gharaskn, ministrul Industriei Grele a fost numit şi în funcţia de vicepreşedinte all Consiliului de Miniştri. Deschiderea unor expoziţii Hr ale R. P. Cfsioez® w în Capitală • Cu prilejul împlinirii a 8 ani de la proclamareaRepublicii Populare Chineze, marţi dimineaţa la librăria nr. 17 din Capitală s-a deschis o expoziţie a cărţii din R.P. Chineză, organizată de Ministerul invăţămîntului şi Culturii in colaborare cu I.R.R.C.S. şi Ambasada R.P. Chineze la Bucureşti. Sînt expuse cărţi de literatură, ideologie şi artă chineză editate la Pekin în limbile franceză şi engleză. Expoziţia este cu vînzare şi rămîne deschisă pînă la 5 octombrie. Marţi s-a deschis la Biblioteca Centrală Universitară, sub auspiciile Institutuluiromia pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Expoziţia „Broderia populară chineză“. Expoziţia cuprinde modele de broderii pentru exteriorul şi interiorul costumelor, cingătoare, turbane, feţe de pernă etc. Obiectele expuse dovedesc măiestria şi gustul deosebit artistic al femeilor chineze. Expoziţia poate fi vizitată zilnic între orele 9—21. (Agerpres) DE LA „LOTO-CENTRAL” Comisia centrală devalidare a stabilit pentru tragerea Loto-Central din seara zilei de 27 septembrie 1957, următoarele premii: La premiul special A. 1 premiu de 47.632 lei plus 2 premii sferturi. La premiul special B. 5 premii a 12.425 lei fiecare, plus 3 premii sferturi. La premiul special C. 1 premiu de 40.828 lei plus 6 premii sferturi. La categoria I 13 premii a 13.053 lei fiecare, plus 27 premii sferturi. La categoria II 43 premii a 4289 lei fiecare, plus 61 premii sferturi. La categoria III 128 premii a 1598 lei fiecare, plus 177 premii sferturi. La categoria IV 163 premii a 1299 lei fiecare, plus 196 premii sferturi. La categoria V 181 premii a 1145 lei fiecare, plus 237 premii sferturi. La categoria VI 315 premii a 669 lei fiecare, plus 386 premii sferturi. La categoria VII 306 premii a 657 lei fiecare, plus 451 premii sferturi. La uzinele „Republica" din Capitală muncitorii, inginerii şi tehnicienii se străduiesc să întimpine ziua de 7 Noiembrie cu succese noi in muncă. In luna august colectivul uzinei şi-a îndeplinit sarcina de plan In proporţie de 106 la sută. In clişeu, lăcătuşii Nicolae Precup şi Ilie Săman din secţia filetaj, făcând ultimele lucrări de montaj la maşina sovietică destrunjit mufe biconice. Foto agerpres PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7.07 Marşuri pentru fanfară. 7.20 Anunţuri şi muzică. 7.30 Melodii populare romîneşti. 7.50 Muzica uşoară. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de estradă. 9.30 „Prietena noastră cartea“. 10.00 Muzică populară romîneancă. 10.22 Concert simfonic. 11.00, Buletin de ştiri. 11.03 Teatru la microfon : „Gemenii de Go Mo-jo. ".12.45 Cîntece. 13.00 Buletin de ştiri. 13.04 Cîntece şi jocuri populare romîneşti. 13.35 Muzică instrumentală de Schumann. 14.00 Anunţuri şi muzică. 14.10 Suita de Vladimir Iurovski din filmul „Comoara misterioasă“. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Cîntă taragonistul Ion Murgu. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Concert de muzică din opere. 15.40 Emisiune închinată Forţelor Armate ale R.P.R. 1600 Muzică uşoară. 16.25 La microfon Rodica. 16.30 Cîntă Elisabeta Pavel, violonistul Nicu Arghir Petrescu şi cobzarul Ion Zlotea. 17.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 cîntece. 17.30 „Vreau să ştiu“. 18.00 Vorbeşte Moscova ! 18.30 Muzică uşoară de compozitori români. 19.00 Buletin de ştiri. 19.10 Program de muzică populară interpretată de solişti şi formaţii de amatori. 19.35 Anunţuri şi muzică. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 Noapte bună, copii. 20.00 Concert de estradă. 20.45 Zilele vieţii noastre. at.15 Muzică populară romînească. 22.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 22.30 Muzică uşoară. 22.42 „Săptămîna muzicii germane“ , Simfonia a IV-a „Romantica“ de Bruckner. 23.32—23.35 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.00 Ciclul „Să cunoaştem creaţia rominească din trecut“. 14.40 Emisiune literară cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R.P.R. 15.00 Program de muzică populară 15.41 Muzică uşoară. 16.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Mari ansambluri sovietice de cîntece. 16.45 Trei cărţi pe săptămîna. 17.00 Anunţuri şi muzică. 17.15 Tribuna Radio. 17.30 Muzică populară imprimată pe discuri Electrecord. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 „Noi înregistrări de muzică rominească". 18.30 Muzică populară rominească. 18.45 Anunţuri şi muzică. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Cîntă orchestra Joe Reininger. 19.30 ştiinţa şi tehnica secolului XX. O călătorie în Microcosmos. Emisiune realzată de Elvira Dimitrescu. 19.45 Mazurci de Chopin. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Concert de muzică populară romînească. 20.45 Cîntă Mihaela Cottaru.’ 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Ciclul „Eroismul TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 19,30 : Larme ; Teatrul de Stat de Operetă, orele 19,30 : Liliacul ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Comedia), orele 19,36 : Apus de soare ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio), orele 19,30: Ziariştii; Teatrul Municipal-Studio („Filimon Sîrbu“), orele 19,30 : Omul care aduce ploaie ; Teatrul Armatei (Magheru), orele 19,30 : Ecaterina Teodoroiu; Teatrul Tineretului, orele 19,30 : Musca Iul Neptun ; Teatrul „C. Nottara“, orele 19,30 : Patriotica Romînă; Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti, orele 19.30 : Domnişoara Nastasia ; Circul de Stat, orele 20: Curaj şi voie bună ; Teatrul Satiric- Muzical „C. Tănase” (Sala Savei), orele 20 : Bujor al 12-lea ; Teatrul Evreiesc de Stat, orele 20 : Baiul pe pămînt. CINEMATOGRAFE : Patria, Elena Pavel, Gh. Doja Păianjenul de aur, Republica, București, Progresul (Grădină). Al. Sabia : Vrăjitoarea ; Magheru, I. C. Frimu, N. Bălcescu : Primăvara pe strada Zarecinala ; V. Alecsandri, central : Misterul din vechea mină : Lumina, Popular : O întîmplare la Benderath ; Victoria ; Trandafirii lui Alah; Doina: Théréze Raquin ; Maxim Gorki: Unirea, M. Eminescu : Ghimpele ; Timpuri Noi : Un pichet în munţi ; Tineretului, iHe Pintille : Vultur 101 : înfrăţirea între popoare. Flacăra ; Richard al II-lea (ambele serii) ; Al. Popov : Discordia ; Griviţa: Vinovaţi fără vină; Vasile Roaită : Romeo şi Julietta ; Cultural : Odată în viaţă ; C. David ! Ei iubeau viaţa ; T. Vladimirescu : Fiica Tibetului : Arta; Alianţa: In calea trăznetului ; Munca : Două victorii ; Mioriţa, Libertăţii : Serenada străzii; Moşilor : O vară neobişnuită ; 23 August: Căsnicia d-rului Danwitz ; Donca Simo : Contele de Monte Cristo (ambele serii) ; 1 Mai : Roşu şi negru (ambele serii) ; Voica : Vagabondul (ambele serii) ; Coşbuc: Echipajul vasului Nadejda ; Olga Banele : Fedra ; Aurel Vlaicu : Bigamul. Dispunînd cu 14-4 de Vorwärts C. C. A. a demonstrat strălucit valoarea boxului romînesc Pe ringul instalat în incinta stadionului Republicii s-a desfăşurat aseară întîlnirea prietenească de box între sportivii asociaţiilor Vorwărtz (Berlin) __şi—C.C.A.—Reuniunea, programand pe cei mai buni tehnicieni din Republica Democrată Germană şi pe valoroşii reprezentanţi ai Armatei, s-a prezentat la un nivel ridicat, confirmînd încă odată valoarea boxului romînesc. Inprimul meci al galei, Mircea Dobrescu s-a întîlnit cu Millock, căruia avea să-i plătească „o poliţă“din turneul de la Magdeburg. Pistonînd cu stingi repetate, Dobrescu a căutat să se apropie de adversar, care, dimpotrivă, urmărea boxul de la distanţă. Loviturile în serie şi mai ales opercuturile îl fac pe Dobrescu să obţină un avantaj. Boxerul german, dînd semne de oboseală, utilizează atacul urmat imediat de acrosaj. Ultimele 3 minute ni-1 arata pe Dobrescu hotărît şi foarte activ în croseuri opercutate, care îşi ating din plin ţinta. Invingind, boxerul român îşi ia totodată revanşa de la Millock. Partida cea mai frumoasă a reuniunii a fost aceea dintre V. Şchiopu şi E. Brandenburg. Bazîindu-se pe centre bine plasate şi pe lupta de aproape, cu ieşiri rapide prin croşeuri de stingă, Şchiopu îşi creează un avantaj, care se măreşte în reprizasecundă, cînid pugilistul romîn se transformă îi’tr-o adevărată „maşină de pumni“. Recepţionînd o serie la figură, boxerul german îngerunchiază, fiind numărat pînă la 8. Gongul îl salvează, pierzînd partida la puncte. Deşi avea avantajul alonjei, H. Kastner nu a ştiut să folosească tactica cea mai potrivită, permiţînd lui E. Cismaş o luptă de aproape, în care boxerul român a avut superioritatea mobilităţii şi a preciziei în lovituri, Cişmaş obţine victoria la puncte. In compania lui K- Weidner, V. Székeli a făcut o partidă bună, şi a marcat mai mult. Cu toate acestea, juriul l-a dat învingător pe boxerul german. Meciul dintre H. Helm şi Dobre Pavel s-a caracterizat prin schimburi puternice, boxerul german fiind superior şi obţinînd victoria la puncte. Avînd un Buchssenschus un adversar tenace, Şerbu Neacşu a boxat cu multă "dîrzenie, reuşind printr-un finiş mult aplaudat de public, să cîştige o partidă bine orientată şi just condusă. In meciul cu S. Olesch, Tiţă Vasile a căutat să-şi plaseze croşeurile sale ,caracteristice de stingă, încercînd o eventuală scoatere din luptă. Boxerul german a recepţionat însă cu mult stoicism, cedînd doar la puncte. Contînd în limita categoriei „semi-grea“ partida dintre Gheţu Velicu şi U. Krause a însemnat „o cursă“ a pugilistului romîn pentru descoperirea punctului vulnerabil al adversarului. Proiectat odată la podea şi numărat, Krause găseşte resurse pentrua merge pînă în repriza IlI-a cînd, primind o nouă serie de pumni, se odihneşte iarăşi 8 secunde. Gheţu şi-a făcut o reintrare lăudabilă, obţinînd o frumoasă victorie la puncte. In ultimul meci, D. Ciobotaru, prezentindu-se trai mobil şi cu acţiuni bine coordonate, a căutat scoaterea din luptă a lui Sigmund. Boxerul german a rezistat însă eroic pînă la capăt, pierzînd numai la puncte. Rezultatul final al întîlnirii prietenești a fost de 14—4 pentru echipa C.C.A. ceea ce constituie o victorie strălucită a boxului romînesc. MIHAIL LUPESCU Echipa de box a R.P.R. a plecat in Iugoslavia Echipa reprezentativă de box a R. P. Romîne a părăsit capitala luni seara plecînd în R.P.F. Iugoslavia pentru a susţine două întîlniri internaţionale în compania reprezentativei R.P.F. Iugoslavia. In primul meci, la 3 octombrie, boxerii romîni vor evolua la Belgrad în compania primei echipe a R.P.F. Iugoslavia. Tot la Belgrad, însă la 5 octombrie, echipa noastră va întîlni selecţionata secundă a Iugoslaviei. Lotul boxerilor români cuprinde pe Puiu Nicolae (muscă), C. Gheorghiu, N. Mîndreanu (cocoş), I. Mihalik (pană), D. Done (semiuşoară), C. Gherasim (uşoară), M.stofan (semimijlocie), I. Dragnea (mijlocie mică), D. Gheorghiu (mijlocie), G. Negrea (semigrea) şi V. Mariuţan (grea). Antrenorii echipei sunt I. Popa şi C. Cionoiu. Atleţii români au plecat la Atena Marţi dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd cu avionul în Grecia lotul atleţilor români care vor participa la prima întîlnire între echipele selecţionate ale ţărilor balcanice şi ţărilor scandinave, programată între 4 şi 6 octombrie la Atena. Delegaţia sportivă a ţării noastre este alcătuită din 19 atleţi şi anume : I. Wiesenmayer, M. Pop, I. Măgdaş, St. Prisiceanu, S. Kadar, I. Savei, T. Sudrigean, Gh. Stânei, C. Grecescu, D. Cristea, T. Strzeibinski, T. Bădici, Sorin Ion, M. Stein, A. Raica, N. Ivanov, N. Răşcănescu, A. Demeter și Z. Vamoş. Se reia campionatul, dar cu etapa a 7-a... Joi, se reia campionatul republican de fotbal cu jocurile etapei a şaptea. Dintre echipele bucureştene, două se deplasează : Locomotiva Bucureşti la Timişoara pentru jocul cu ştiinţa, iar Progresul la Arad, unde va juca cu Flamura roşie. In Capitală, avem două meciuri care se dispută pe terenuri diferite. Dinamo joacă „acasă“ cu Energia Steagul roşu Oraşul Stalin la ora 15:36, iar C.C.A. se întrece cu Energia Petroşani la aceeaşi oră pe stadionul 23 August. Dinamo Cluj joacă cu Energia Ploeşti iar Progresul Oradea cu Energia Tg. Mureş. De peste hotare . La 8 octombrie va avea loc la Budapesta întîlnirea internaţională de fotbal dintre echipele selecţionate ale R.P. Ungare şi Franţei. In ultima întîlnire dintre cele două naţionale fotbaliştii maghiari au obţinut victoria cu scorul de 2-1. Luni federaţia maghiară de specialitate a alcătuit următoarea formaţie in vederea acestui meci : Grosics, Mi tray, Sipos, Dalnoki, Bozsik, Szojka Sándor, Machos, Hidegkuti, Bencsice, Fenyvesi. . Două excepţionale performanţe au fost realizate în cadrul campionatelor de atletism ale Ucrainei care se desfăşoară la Odessa. Noua speranţă a atletismului sovietic Vladimir Iikin a sărit la înălţime 2,15 m egalînd a doua performanţă mondială a lui Charles Dumas (S.U.A.). După cum se ştie recordul lumii este deţinut de atletul sovietic Stepanov cu 2,16 m. La proba de săritură cu prăjina Vitalii Cernobal a trecut peste ştacheta ridicată la 4,52 m. Rezultatul lui înbunătăţeşte cu 2 cm vechiul record unional. « (Agerpres) O fază de la jocul de volei dintre Energia — Oraşul Stallin şi Rotation — Leipzig, desfăşurat la Leipzig şi cîştigat de echipa romînă cu 3—0. Campionatul R. P. R. de călărie pentru juniori şi seniori După încheierea campionatelor internaţionale de călărie, care s-au bucurat de un succes deplin, cei mai buni concurenţi ai noştri din Bucureşti şi centrele din ţară se pregătesc pentru o altă competiţie. Este vorba de campionatele republicane rezervate juniorilor şi seniorilor. Pentru prima oară vor participa cei mai tineri că C. C. A.—Ţ. D. N. A. şi C. C. A. — Legea la baschet Astă seară au loc în sala Floreasca două întîlniri internaţionale de volei şi baschet. La ora 18, echipa C.C.A. primeşte replica formaţiei T.D.N.A. Sofia, care cuprinde elemente de valoare recunoscută, care s-au făcut remarcate la jocurile de la Sofia, în competiţia desfăşurată cu ocazia lucrărilor Comitetului Internaţional olimpic. După această partidă, va urma Jocul de baschet dintre C.C.A. şi Legia Varşovia, echipa campioană a R.P. Polone. Păreţi, la probele de dresaj şi obstacole categoria uşoară. Printre cei care au şanse frumoase se numără Dan Mihăilescu (Recolta Bucureşti), St. Niederfieser (Recolta Sibiu) şi Robert Schuster (Recolta Sibiu). Seniorii se pregătesc pentru probele de dresaj categoriile A, B şi G La acestea s-au înscris printre alţii Petrescu Titus, Mihalcea, Gh. Teodorescu, etc. Pentru probele de obstacole vor concura cunoscuţii călăreţi Kadar, Dobrescu, Bărbuceanu, Stuparu, Stancu, Recer, Antohi, Tirnu, Pinciu, Velicu, Ţopescu, etc. La ştafete se vor întrece cele mai bune formaţii, în frunte cu C.C.A. şi Dinamo. Campionatele republicane de călărie se vor ţine între 9 şi 13 octombrie la baza sportivă din Calea Plevnei. Pînă atunci, toate efectivele au început antrenamentele, astfel încît să se prezinte cit mai bine. Congresul Federaţiei internaţionale de rugbi (F.I.R.A.) Recent, la Barcelona, a avut loc congresul antet al Federaţiei internaţionale de rugbi (FIRA). Pentru ţara noastră hotărârile luate de congres vin să întărească prestigiul de care se bucură rugbiul românesc peste hotare. In funcţia de vicepreşedinte al Federaţiei a fost ales reprezentantul R.P. Romtoe Alexandru Gruia. De asemenea s-a stabilit ca între 6 şi 11 noiembrie să fie organizat la Paris un stagiu de arbitri internaţionali la care au fost invitaţi să participe şi trei arbitri români. Cea mai importantă hotărâre luată de actualul congres este alegerea unei comisii alcătuită din preşedintele Federaţiei internaţionale Crabos (Franţa) şi cei trei vicepreşedinţi: Gruia (R.P. Romînă), Sentia (Spania) şi Mauro-Lais (Italia), care să trateze cu International Board, forul conducător al rugbiului din Anglia şi dominioanele Marii Britanii problema unificării celor două Federaţii. „Rugbiul nu poate continua să trăiască în vase închise — a declarat unul din participanţii la Congres. Aşa cum britanicii au trebuit să cedeze în fotbal trebuie să cedeze peste tot. Splendida izolare este o formulă perimată“. In cursul congresului a fost admisă federaţia de rugbi din R.P. Polonă în rîndul Federaţiei internaţionale şi a fost alcătuită o comisie de propagandă condusă de delegatul R. Cehoslovace. poporului rus oglindit în creaţia compozitorilor“. 23.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 23.15 — 24.00 Concert de noapte. Starea timpului Institutul Meteorologic central comunică , în Bucureşti şi regiunea Bucureşti în următoarele 24 de ore, vremea în general frumoasă cu cerul schimbător mai mult senin noaptea, vînt cu uşoare intensificări din sectorul sudest. Temperatura noaptea va oscila între 7 şi 8 grade iar ziua va urca între 21 şi 23 grade. In următoarele trei zile vremea relativ răcoroasă cu deosebire noaptea, cer schimbător temporar, ploaie, vînt potrivit, temperatură staţionară. îndeplinind dorinţa mai multor vorbei“ seria II-a care n-au avut cele 30 de desene apărute în ziarul în grupe de cîte 10 desene. Totodată aducem la cunoştinţa pot trimite redacţiei pe adresa „Stea Bucureşti, pentru concursul „Povest de desene apărute. Răspunsurile vor de hîrtie, cuprinzînd şi rimele, pron formalităţi nu slnt necesare. RĂSPUNSURILE SE VOR PRI BRIE a.c. INCLUSIV, DATA CINC participanţi la concursul „Povestea posibilitatea să urmărească toate nostru, republicăm întreaga serie participanţilor că începînd de astăzi gul roşu" — str. Brezoianu 23—25 ca vorbei“, răspunsurile l« cele 10 fi scrise citeţ pe o singură coală urnele și adresa participantului. Alte Ml PINA IN ZIUA DE 20 OCTOMI SE ÎNCHIDE CONCURSUL. Desenul nr. 7 Desenul nr. 8 Desenul nr. 10 Pag. 3-a