Steagul Roşu, octombrie 1957 (Anul 4, nr. 1086-1111)

1957-10-02 / nr. 1086

Colectiviştii dar sprijinul se lasă vor, aşteptat . Cu 500 kg* la ha mai mult decit în sectorul individual­­? Doctorul ve­terinar nu ştie cum arată gospodăria . Pagube mari din cauza S. M. T.-ului Anul trecut, în pragul toamnei, îl familii­­de ţărani muncitori care alcă­tuiau întovărăşirea agricolă „11 Iu­nie 1948“ din comuna Paraşii, raio­nul Videle, au cerut să transforme întovărăşirea în gospodărie colectivă. Munca de îndrumare desfăşurată de organizaţia de partid pentru ca şi alţi ţărani muncitori din comună să pornească pe calea agriculturii socia­liste, a înregistrat rezultate bune. Alături de cele 11 familii de întovă­răşiţi au mai venit alte 15 din afară. Astfel că la inaugurare, gospodăria colectivă din Purani număra 26 de familii şi avea o suprafaţă de 72 ha. teren arabil comasat în trei tru­puri. Atît are şi acum. De la început, s-a putut observa aci hotărîrea colectiviştilor de a face din gospodăria lor un adevărat cen­tru de atracţie pentru ţăranii mun­citori cu gospodării individuale, un mijloc de ridicare continuă a nive­lului lor de trai. După inaugurare, s-­a trecut imediat la organizarea echipelor, la pregătirea terenului pen­tru însămînţări. Se prevăzuse însă­­m­înţarea cu grîu a unei suprafeţe de 32 ha. I­n executarea acestei lu­crări colectiviştii au avut de întîm­­pinat o greutate. Terenul în care au însămânţat griul nu a avut o struc­tură formată, datorită faptului că în anii precedenţi nu a fost lucrat cum se cuvine. Aşa că, deşi însămânţat un timp relativ optim, (între­­—14 octombrie) griul a intrat în iarnă slab dezvoltat. In primăvară însă pe întrea­ga suprafaţă însămînţată cu griu s-au împrăştiat 1.300 kg. azo­tat de amoniu şi 700 kg. superfos­­fat. Efectul binefăcător al îngrăşă­mintelor s-a făcut simţit din primele zi­­. Griul a început să înfrăţească şi să se dezvolte vertiginos de la o zi la alta. „II vedeam cu ochii cum creştea", spunea tov. Şerban preşe­dintele. Colectiviştii au îngrijit şi mai departe griul. L-au privit de buruieni de cite ori a fost nevoie. La treeriş gospodăria a obţinut 1.710 kg. la hectar, iar media pe comună in sectorul individual a fost de 1.200 kg. la hectar. Iată deci cum dintr-o cultură slabă la început, harnicii co­lectivişti au ştiut să scoată o produc­ţie mare. Din primul an, gospodăria colectivă şi-a dovedit superioritatea. Dar colectiviştii din Purani nu s-au dovedit a fi hotărâţi să obţină rezultate bune numai la griu. In mo­­mentul de faţă porumbul lor este mult mai bun decit al celor din a­­fară. Nici n-ar putea să fie altfel cîtă vreme ei i-au acordat toată a­tenţia. L-au însămînţat la vreme, iar în timpul verii i-au aplicat 4-5 praşile. Primele suprafeţe recoltate au dat cîte 60-70 coşuri la pogon adică 2.800 — 3.000 kg. la hectar. In sectorul individual mi se recoltea­ză mai mult de 40—50 de coşuri la pogon. Rezultatele primului an s-au făcut simţite şi în hambarele colectivişti­lor. Gospodăria a dat membrilor sai drept avans de 40 la sută, cite 3 560 kg. grîu la ziua muncă. Colectiviştii Marin Badea, Ion Şerban, Ion Urlan şi alţii, au dus acasă însemnate can­tităţi de griu, mult mai mult dorit au avut în anii de dinainte. Dacă la hărnicia colectiviştilor s-ar mai adăuga şi atenţia organelor raionale faţă de această gospodărie, nu încape îndoială că rezultatele ar fi mult mai bune. Colectiviştii din Purani însă nu se bucură de această­ atenţie. In planul de producţie pe anul în curs este prevăzută înfiinţarea unei ferme zootehnice alcătuită din 100 de oi. Pentru aceasta, Banca agrico­lă Ie-a acordat creditele necesare Conducerea gospodăriei a vrut să cumpere oile dar a fost oprită de secţia agricolă raională, mai precis de tov. Mircea Rabega, şeful secţiei pe motiv că nu s-ar pricepe la cum­părat. „Vă aducem noi oi de rasă" le-a apus tovarăşul Rabega celor din conducerea gospodăriei. De la ace­as­tă promisiune a trecut multă vreme, dar oile întîrzie să sosească. La fel s-a întîmplat şi cu cele 200 de raţe, de asemenea prevăzute în planul de producţie. Gospodăria are un loc foarte prielnic pentru r­ezvol­tarea unui sector avicol puternic, care sa aducă gospodăriei însemnate venituri băneşti. L­­psa de atenţie a organelor raio­nale faţă de această gospodărie se mai manifestă şi altfel, in timpul a­­nul­ui, colectiviştii au avut de întîm­­pinat de mai multe ori—greutăţi dtin partea S.M.T.-ului Videle. Recolta­ţii­ griului, deşi a început la timp a intîrziat totuşi multă vreme. Timp di­n săptăm­înă secerătoarea trimisă de S.M.T. n-a recoltat decît. 4 ha. Lu­crul acesta a dus la pierderea unei mari cantităţi de boabe. Cu­ grîu au pierdut colectiviştii alun­i, se­ vede acum pe arătură. Privind ogorul ai impresia că a fost însămînţat cu grîu. De mai multe ori în timpul campaniei de recoltat, conducerea gospodăriei a cerut ajutor organelor raionale pentru a lua măsuri, dar a rămas cu cerutul. Destul de mult a întîrziat şi executarea arăturilor a­­dunci pentru însămînţările de toam­nă. Gospodăria are animale de muncă şi cîteva scroafe. Aceste animale au nevoie de asistenţă medical-veterina­ră, dar n-are cine să se o asigure. De cîteva săptăm'ni un caz nu poate să fie folosit pentru că e bolnav. Con­ducerea gospodâriei a cerut ajutorul doctorului Romulus Vanvan, dar,, nu l-a primit. Doctorul Vanvan nu ştie cum arată gospodăria colectivă din Purani deşi au trecut aproape trei luni de cînd răspunde de ea. Se face simţită tot mai mult ne­voia ca membrii acestei gospodării să primească o îndrumare compe­tentă­ în ce priveşte dezv­otarea ra­murilor anexe. Grădina de leguriţe­ şi zarzavaturi nu a adus veniturile pa care ar fi putut să le .­.ducă, toc­mai pentru că nu s-au cultivat plan­tele cele mai potrivite. Scroafele pe care le are gospodăria nu sînt în­grijite cum trebuie. Ce au de zis şefii de la secţia a­­gricoll care răspund de această pro­blemă? Credem că nu se pot pringe că au prea multe gospodării colec­tive în raion şi că nu pot face faţă N-ar fi mai bine să asigure colecti­viştilor un sprijin calificat decit să stea la reşedinţa raionului şi să întoarcă hîrtiile cînd pe o parte, cînd pe alta? De treaba aceasta are da­toria să se ocupe şi tovarăşul Co­­man, vicepreşedinte al sfatului popu­lar raional care s-a obişnuit să „facă teren" din goana maşinii sau a do­ua­mini. Gospodăria colectivă din Purani poate să obţină rezultate mult mai bune. Ea poate să devină ceea ce vor colectiviştii, un centru important de atracţie pentru cei din afară. Are însă nevoie de ajutorul celor care sînt puşi s-o ajute. Este timpul să se termine cu îndrumările şi condu­cerea din birou ori din fugă. Lucrul acesta este cerut de viaţă, de mer­sul nostru înainte. AL. NEDELCU Armata R. P. R. — straja neclintită a independenţii şi securităţii patriei (Urmare din pag. 1-a) cu armata sovietică, la războiul an­tihitlerist, toate acestea au constituit momente importante in procesul fău­ririi armatei populare. Ca urmare a adâncilor prefaceri revoluţionare ce au avut loc în anii regimului democrat-popular în viaţa politică, economică şi socială a ţării, a măsurilor luate de partid pentru crearea şi întărirea statului dictatu­rii proletariatului, precum şi a pre­facerilor revoluţionare ce au avut loc în armată, a fost desăvîrşită opera de făurire a armatei noastre popu­lare. Condiţiile concrete în care au a­­vut loc la noi în ţară constituirea şi consolidarea regimului democrat-popu­lar au făcut ca procesul de creare a forţelor noastre armate sa aibă unele particularităţi. Partidul Muncitoresc Român a fău­rit armata noastră populară în focul luptei împotriva cotropitorilor fas­cişti pentru independenţă naţională, în focul luptei împotriva claselor ex­ploatatoare pentru construirea socia­lismului. Congresul al 11 - le­a al Partidului Muncitoresc Român a constatat cu mândrie că sarcina făuririi unei ar­mate de tip nou, care să corespundă întrutotul structurii şi sarcinilor sta­tului dictaturii proletariatului, a fost îndeplinită cu succes. Creînd Forţele Armate ale R.P.R., partidul a dat poporului român o pavăză sigură, ca­pabilă să apere cu succes cuceririle sale revoluţionare. Armata noastră­­populară se deo­sebeşte fundamental de vechea arma­tă burghezo-moşierească. Baza de granit a statului nostru, alianţa cla­sei muncitoare cu ţărănimea munci­toare, prietenia şi frăţia dintre po­porul român şi minorităţile naţionale, unitatea moral-politică a celor ce muncesc, îşi găsesc pe deplin expre­sia şi în armata noastră. Armata noastră populară este armata frăţiei dintre poporul român şi minorităţile naţionale, armata muncitorilor şi ţă­ranilor muncitori educaţi în spiritul patriotismului înflăcărat şi al inter­naţionalismului proletar. Armata populară romînă este o ar­mată de clasă1, în care vin să-şi în­deplinească înalta îndatorire a servi­ciului militar fiii oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Ofiţerii sunt ri­dicaţi din sinul poporului muncitor şi pregătiţi temeinic în şcoli, acade­mii şi cursuri militare. Intre soldaţi şi ofiţeri este o strinsă legătură la baza căreia stau unitatea năzuinţelor şi lupta pentru un scop comun. Izvorul forţei şi tăriei armatei noastre îl constituie conducerea de către partid. Comandanţii, organele politice, organizaţiile de partid şi organizaţiile utemiste desfăşoară o muncă intensă politică, la baza căreia stă învăţătura marxist-feninistă, pen­tru ca militarii să cunoască linia po­litică a partidului nostru şi să lupte pentru înfăptuirea ei. Organizaţiile de partid şi cele utemiste constituie sprijinul de nădejde al comandanţilor în activitatea pe care aceştia o des­făşoară pentru instruirea şi educa­rea militarilor. Intre popor şi armată este o legă­tură indisolubilă care constituie un alt izvor al tăriei armatei noastre. Forţele Armate ale Republicii Popu­lare Romîne sînt continuatoare ale glorioaselor tradiţii de luptă ale po­porului. Militarii sînt mîndri şi cin­stesc faptele de vitejie ale ostaşilor lui Mircea cel Bătrin, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, ale doro­banţilor şi roşiorilor de la Griviţa şi Smîrdan, ale luptătorilor de la Mărăşeşti, ale miilor de eroi din războiul­ antihitlerist. Prin faptele­­lor de zi cu zi, militarii armatei noastre populare se dovedesc a fi vrednici continuatori ai înaintaşilor lor. Consfătuirile cu fruntaşii în pre­gătirea de luptă­ şi politică desfăşu­rate în unităţi şi pe armată, avîntul continuu al întrecerii socialiste care a cuprins masa soldaţilor, stau măr­turie dragostei de patrie de care sânt animaţi militarii armatei noastre, ho­tărârii lor de a urca tot mai sus spre culmile măiestriei militare. Marile succese obţinute de poporul muncitor pe drumul construirii so­cialismului, în dezvoltarea industriei noastre socialiste şi în transformarea socialistă a agriculturii, au creat posibilităţi reale pentru ca armata noastră să primească tot ceea ce îi este necesar, armament şi tehnică­­de luptă modernă şi variată, condiţii optime pentru munca de instruire şi educare. Poporul român este mîndru că face parte din marea comunitate a ţări­lor socialiste. El consideră unitatea de monolit a lagărului socialist ca o puternică chezăşie a independenţei şi securităţii sale, a mersului său spre socialism. De aceea, poporul român este conştient că­ politica Par­tidului Muncitoresc Român şi a gu­vernului nostru, îndreptată spre dez­voltarea şi întărirea continuă a cola­borării frăţeşti c­u toate ţările socia­liste, prietenia şi colaborarea multi­laterală cu Uniunea Sovietică, co­respund întrutotul intereselor sale. Poporul român este hotârit să în­deplinească întrutotul obligaţiile ce-i revin în cadrul Organizaţiei Trata­tului de la Varşovia, instrument pu­ternic al păcii şi securităţii în Eu­ropa. Poporul român este un popor paş­nic, interesat să aibă pacea şi liniş­tea necesare pentru a construi so­cialismul. De aceea, el luptă hotărî! pentru menţinerea şi consolidarea păcii, pentru stabilirea şi dezvolta­rea relaţiilor de colaborare cu toate statele, indiferent de oruduirea lor socială şi politică. Pe linia acestor eforturi se situează mesajul adresat de preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., tovarăşul Chivu Stoica, ţârilor balcanice, prim care s-a propus convocarea unei conferinţe la un înalt nivel a acestor ţări, cu scopul de a dezvolta relaţiile de colaborare din­tre ele, de a întări pacea în această parte a Europei şi în lumea întreagă. Cu ocazia Zilei Forţelor Armate ale R.P.R., militarii armatei noastre populare asigură prin fapte poporul, partidul şi guvernul că vor sta ne­clintiţi de strajă securităţii şi inde­pendenței scumpei noastre patrii — Republica Populară Romîn­ă. Dezvelirea unei­ plăci comemorative la sfatul popular regional Cu prilejul zilei de 2 octombrie —­ Ziua Forţelor Armate ale R.­ P. Române, marţi la amiază a avut loc solemnitatea­ dezvelirii un­ei plăci co­memorative în memoria ostaşilor români care în dimineaţa zilei de 24 august 1944 au ocupat prin asalt comandamentul aviaţiei fasciste ger­mane din Bucureşti. Placa comemo­rativă este aşezată pe clădirea Sfa­tului Popular al regiunii Bucureşti unde se afla în 1944 comandamen­tul aviaţiei fasciste germane. In faţa clădirii pe care este aşe­zată placa comemorativă a fost a­liniată o gardă de onoare cu dra­pel. Tovarăşii generaili-locotenent Al. Va­siliu şi Pavel Ştefan au evocat momentul glorios al cuceririi coman­damentului aviaţiei fasciste germane de către ostaşii români şi gărzile patriotice. Tov. Pavel Ştefan a dez­velit apoi placa comemorativă. Au fost depuse jerbe de flori din partea Ministerului Forţelor Armate al R. P. Romîne, Sfatului­ Popular al Capitalei şi Sfatului­­ Popular al regiunii Bucureşti. Un g­rup de pio­nieri a depus buchete de flori. (Agerpres). STEAGUL ROŞU Primirea ministrului Elveţiei de către preşedintele Consiliului de Miniştri al R.p. Române Chivu Stoica Marţi, 1 octombrie a.c. la ora 14,15 preşedintele Comsiil­u­lii de Miniştri al Republicii Popula­re Romîne, Ch­i­­vu Stoica, a primit în audienţă pe trimisul extraordinar şi ministrul plenipotenţiar al Elveţiei, dl. Pierre François Brugger.­­Agerpres) CRONICA­ ­—Printr-un decret al Prezidiului Ma­­rii Adunări Naţionale tov. ing. Popa Gharaskn, ministrul Industriei Grele a fost numit şi în funcţia de vice­preşedinte all Consiliului de Miniştri. Deschiderea unor expoziţii Hr ale R. P. Cfsioez® w în Capitală • Cu prilejul împlinirii a 8 ani de la proclamarea­­Republicii Populare Chineze, marţi dimineaţa la librăria nr. 17 din Capitală s-a deschis o expoziţie a cărţii din R.P. Chine­ză, o­rganizată de Ministerul invăţă­­mî­ntului şi Culturii in colaborare cu I.R.R.C.S. şi Ambasada R.P. Chineze la Bucureşti. Sînt expuse cărţi de literatură, ideologie şi artă chineză editate la Pekin în limbile franceză şi en­gleză. Expoziţia este cu vînzare şi rămî­­ne deschisă pînă la 5 octombrie.­­ Marţi s-a deschis la Biblioteca Centrală Universitară, sub auspiciile Institutul­ui­­romia pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Expoziţia „Broderia populară chineză“. Expoziţia cuprinde modele de bro­derii pentru exteriorul şi interiorul costumelor, cingătoare, turbane, feţe de pernă etc. Obiectele expuse do­vedesc măiestria şi gustul deosebit artistic al femeilor chineze. Expoziţia poate fi vizitată zilnic între orele 9—21. (Agerpres) DE LA „LOTO-CENTRAL” Comisia centrală de­­­validare a sta­bilit pentru tragerea Loto-Central din seara zilei de 27 septembrie 1957, ur­mătoarele premii: La premiul special A. 1 premiu de 47.632 lei plus 2 premii sferturi. La premiul special B. 5 premii a 12.425 lei fiecare, plus 3 premii sferturi. La premiul special C. 1 premiu de 40.828 lei plus 6 premii sferturi. La categoria I 13 premii a 13.053 lei fiecare, plus 27 premii sferturi. La categoria II 43 premii a 4289 lei fiecare, plus 61 premii sferturi. La categoria III 128 premii a 1598 lei fiecare, plus 177 premii sferturi. La categoria IV 163 premii a 1299 lei fiecare, plus 196 premii sferturi.­­ La categoria V 181 premii a 1145 lei fiecare, plus 237 premii sferturi. La categoria VI 315 premii a 669 lei fiecare, plus 386 premii sferturi. La categoria VII 306 premii a 657 lei fiecare, plus 451 premii sferturi. La uzinele „Republica" din Capitală muncitorii, inginerii şi tehni­cienii se străduiesc să întimpine ziua de 7 Noiembrie cu succese noi in muncă. In luna august colectivul uzinei şi-a îndeplinit sarcina de plan In proporţie de 106 la sută. In clişeu, lăcătuşii Nicolae Precup şi Ilie Să­­man din secţia filetaj, făcând ulti­mele lucrări de montaj la maşina sovietică de­­strunjit mufe biconice. Foto agerpres PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul pre­sei centrale. 7.07 Marşuri pentru fan­fară. 7.20 Anunţuri şi muzică. 7.30 Me­lodii populare romîneşti. 7.50 Muzica uşoară. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de estradă. 9.30 „Prietena noastră cartea“. 10.00 Muzică populară romîn­ean­că. 10.22 Concert simfonic. 11.00, Buletin de ştiri. 11.03 Teatru la micro­fon : „Gemenii de Go Mo-jo. ".12.45 Cîn­tece. 13.00 Buletin de ştiri. 13.04 Cîntece şi jocuri populare romîneşti. 13.35 Muzică instrumentală de Schu­mann. 14.00 Anunţuri şi muzică. 14.10 Suita de Vladimir Iurovski din filmul „Comoara misterioasă“. 14.30 Cotele a­­pelor Dunării. 14.45 Cîntă taragonis­­tul Ion Murgu. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Concert de muzică din opere. 15.40 Emisiune închinată Forţelor Ar­mate ale R.P.R. 16­00 Muzică uşoară. 16.25 La microfon Rodica. 16.30 Cîntă Elisabeta Pavel, violonistul Nicu Ar­­ghir Petrescu şi cobzarul Ion Zlotea. 17.00 Buletin de ştiri şi buletin meteo­rologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 cîntece. 17.30 „Vreau să ştiu“. 18.00 Vorbeşte Moscova ! 18.30 Muzi­că uşoară de compozitori români. 19.00 Buletin de ştiri. 19.10 Program de mu­zică populară interpretată de solişti şi formaţii de amatori. 19.35 Anunţuri şi muzică. 19.45 R­ăspundem ascultăto­rilor. 19.55 Noapte bună, copii. 20.00 Concert de estradă. 20.45 Zilele vieţii no­astre. at.15 Muzică populară romî­­­nească. 22.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 22.30 Mu­zică uşoară. 22.42 „Săptămîna mu­zicii germane“ , Simfonia a IV-a „Ro­mantica“ de Bruckner. 23.32—23.35 Bu­letin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.00 Ciclul „Să cunoaştem creaţia rominească din tre­cut“. 14.40 Emisiune literară cu pri­­­­lejul Zilei Forţelor Armate ale R.P.R. 15.00 Program de muzică populară­ 15.41 Muzică uşoară. 16.00 Buletin­ de ştiri şi buletin meteorologic. 16.15 Re­comandări din program. 16.20 Mari an­sambluri sovietice de cîntece. 16.45 Trei cărţi pe săptămîna. 17.00 Anun­ţuri şi muzică. 17.15 Tribuna Radio. 17.30 Muzică populară imprimată pe discuri Electrecord. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 „Noi înregistrări de muzi­că rominească". 18.30 Muzică populară rominească. 18.45 Anunţuri şi muzică. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Cîntă or­chestra Joe Reininger. 19.30 ştiinţa şi tehnica secolului XX. O călătorie în Microcosmos. Emisiune realzată de Elvira Dimitrescu. 19.45 Mazurci de Chopin. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Concert de muzică populară romîneas­­că. 20.45 Cîntă Mihaela Cottaru.’ 21.00 Buletin­ de ştiri. 21.05 Ciclul „Eroismul TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 19,30 : Larme ; Teatrul de Stat de Operetă, orele 19,30 : Lilia­cul ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Comedia), orele 19,36 : Apus de soare ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Stu­dio), orele 19,30: Ziariştii; Teatrul Mu­nicipal-Studio­­ („Filimon Sîrbu“), o­­rele 19,30 : Omul care aduce ploaie ; Teatrul Armatei (Magheru), orele 19,30 : Ecaterina Teodoroiu; Teatrul Tineretu­lui, orele 19,30 : Musca Iul Neptun ; Teatrul „C. Nottara“, orele 19,30 : Pa­triotica Romînă; Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti, orele 19.30 : Domnişoara Nastasia ; Circul de Stat, orele 20: Curaj şi voie bună ; Teatrul Satiric- Muzical „C. Tănase” (Sala Savei), orele 20 : Bujor al 12-lea ; Teatrul­ Evreiesc de Stat, orele 20 : Baiul pe pămînt. CINEMATOGRAFE : Patria, Elena Pavel, Gh. Doja Păianjenul de aur, Republica, București, Progresul (Gră­dină). Al. Sabia : Vrăjitoarea ; Maghe­­ru, I. C. Frimu, N. Bălcescu : Primă­vara pe strada Zarecinala ; V. Alec­sandri, central : Misterul din vechea mină : Lumina, Popular : O întîmplare la Benderath ; Victoria ; Trandafirii lui Alah; Doina: Théréze Raquin ; Ma­xim Gorki: Unirea, M. Eminescu : Ghimpele ; Timpuri Noi : Un pichet în munţi ; Tineretului, iHe Pintille : Vultur 101 : înfrăţirea între popoare. Flacăra ; Richard al II-lea (ambele serii) ; Al. Popov : Discordia ; Griviţa: Vinovaţi fără vină; Vasile Roaită : Romeo şi Julietta ; Cultural : Odată în viaţă ; C. David ! Ei iubeau viaţa ; T. Vladimirescu : Fiica Tibetului : Arta; Alianţa: In calea trăznetului ; Munca : Două victorii ; Mioriţa, Li­bertăţii : Serenada străzii; Moşilor : O vară neobişnuită ; 23 August: Căs­nicia d-rului Danwitz ; Donca Simo : Contele de Monte Cristo (ambele se­rii) ; 1 Mai : Roşu şi negru (ambele serii) ; Voi­ca : Vagabondul (ambele se­rii) ; Coşbuc: Echipajul vasului Nadej­­da ; Olga Banele : Fedra ; Aurel Vlai­­cu : Bigamul. Dispunînd cu 14-4 de Vorwärts C. C. A. a demonstrat strălucit valoarea boxului romînesc Pe ringul instalat în incinta stadio­nului Republicii s-a desfăşurat aseară întîlnirea prietenească de box între sportivii asociaţiilor Vorwărtz (Ber­lin) __şi—C.C.A.—Reuniunea­, progra­mand pe cei mai buni tehnicieni din Republica Democrată Germană şi pe valoroşii reprezentanţi ai Armatei, s-a prezentat la un nivel ridicat, con­­firmînd încă odată valoarea boxului romînesc. In­­primul meci al galei, Mircea Dobrescu s-a întîlnit cu Mil­­lock, căruia avea să-i plătească „o poliţă“­­din turneul de la Magdeburg. Pistonînd cu stingi repetate, Dobres­cu a căutat să se apropie de adver­sar, care, dimpotrivă, ur­mărea boxul de la distanţă. Loviturile în serie şi mai ales opercuturile îl f­ac pe Do­­brescu să obţină un avantaj. Boxerul german, dînd semne de oboseală, uti­lizează atacul urmat imediat de acro­­saj. Ultimele 3 minute ni-1 arata pe Dobrescu hotărît şi foarte activ în c­roseuri opercutate, care îşi ating din plin ţinta. Invingind, boxerul român îşi ia totodată revanşa de la Millock. Partida cea mai frumoasă a reu­niunii a fost aceea dintre V. Şchiopu­ şi E. Brandenburg. Bazîindu-se pe centre bine plasate şi pe lupta de a­­proape, cu ieşiri rapide prin croşeuri de stingă, Şchiopu îşi creează un a­­vantaj, care se măreşte în repriza­­se­cundă, cînid pugilistul ro­mîn se trans­formă îi’tr-o adevărată „maşină de pumni“. Recepţionînd o serie la figu­ră, boxerul german îngerunchiază, fiind numărat pînă la 8. Gongul îl salvează, pierzînd partida la puncte. Deşi avea avantajul alonjei, H. Kastner nu a ştiut să folosească tac­tica cea mai potrivită, permiţînd lui E. Cismaş o luptă de aproape, în care boxerul român a avut superioritatea mobilităţii şi a preciziei în lovituri, Cişmaş obţine victoria la puncte. In compania lui K- Weidner, V. Székeli a făcut o partidă bună, şi a marcat mai mult. Cu toate acestea, juriul l-a dat învingător pe boxerul german. Meciul dintre H. Helm şi Dobre Pavel s-a caracterizat prin schimburi puternice, boxerul german fiind su­perior şi obţinînd­ victoria la puncte. Avînd un Buchssenschus un adversar tenace, Şerbu Neacşu a boxat cu mul­tă "dîrzenie, reuşind printr-un finiş mult aplaudat de public, să cîştige o partidă bine orientată şi just condusă. In meciul cu S. Olesch, Tiţă Vasile a căutat să-şi plaseze croşeurile sale ,caracteristice de stingă, încercînd o eventuală scoatere din luptă. Boxerul german a recepţionat însă cu mult stoicism, cedînd doar la puncte. Con­­tînd în limita categoriei „semi-grea“ partida dintre Gheţu Velicu şi U. Krause a însemnat „o cursă“ a pu­­gilistului romîn pentru descoperirea punctului vulnerabil al adversarului. Proiectat odată la podea şi numărat, Krause găseşte resurse pentru­­a mer­ge pînă în repriza IlI-a cînd, pri­mind o nouă serie de pumni, se odih­neşte iarăşi 8 secunde. Gheţu şi-a făcut o reintrare lăudabilă, obţinînd o frumoasă victorie la puncte. In ul­timul meci, D. Ciobotaru, prezentin­­du-se trai mobil şi cu acţiuni bine coordonate, a căutat scoaterea din luptă a lui Si­gmund. Boxerul ger­man a rezistat însă eroic pînă la ca­păt, pierzînd numai la puncte. Rezul­tatul final al întîlnirii prietenești a fost de 14—4 pentru echipa C.C.A. ceea ce constituie o victorie strălucită a boxului romînesc. MIHAIL LUPESCU Echipa de box a R.P.R. a plecat in Iugoslavia Echipa reprezentativă de box a R. P. Romîne a părăsit capitala luni seara plecînd în R.P.F. Iugoslavia pen­tru a susţine două întîlniri internaţio­nale în compania reprezentativei R.P.F. Iugoslavia. In primul meci, la 3 octombrie, bo­xerii rom­îni vor evolua la Belgrad în compania primei echipe a R.P.F. Iugoslavia. Tot la Belgrad, însă la 5 octombrie, echipa noastră va­ întîlni selecţionata secundă a Iugoslaviei. Lotul boxerilor români cuprinde pe Puiu Nicolae (muscă), C. Gheorghiu, N. Mîndreanu (cocoş), I. Mihalik (pa­nă), D. Done (semiuşoară), C. Ghera­­sim (uşoară), M.­stofan (semimijlocie), I. Dragnea (mijlocie mică), D. Gheorghiu (mijlocie), G. Negrea (semigrea) şi V. Mariuţan (grea). Antrenorii echipei sunt I. Popa şi C. Cionoiu. Atleţii români au plecat la Atena Marţi dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd cu avionul în Grecia lotul at­leţilor român­i care vor participa la prima întîlnire între echipele selec­ţionate ale­ ţărilor balcanice şi ţărilor scandinave, programată între 4 şi 6 octombrie la Atena. Delegaţia sportivă a ţării noastre este alcătuită din 19 atleţi şi anume : I. Wiesenmayer, M. Pop, I. Măgdaş, St. Prisiceanu, S. Ka­dar, I. Savei, T. Sudrigean, Gh. Stâ­nei, C. Grecescu, D. Cristea, T. Strzei­­binski, T. Bădici, Sorin Ion, M. Stein, A. Raica, N. Ivanov, N. Răşcănescu, A. Demeter și Z. Vamoş. Se reia campionatul, dar cu etapa a 7-a... Joi, se reia campionatul republican de fotbal cu jocurile etapei a şaptea. Dintre echipele bucureştene, două se deplasează : Locomotiva Bucureşti la Timişoara pentru jocul cu ştiinţa, iar Progresul la Arad, unde va juca cu Flamura roşie. In Capitală, avem două meciuri care se dispută pe terenuri diferite. Dinamo joacă „acasă“ cu E­­nergia Steagul roşu Oraşul Stalin la ora 15:36, iar C.C.A. se întrece cu Energia Petroşani la aceeaşi oră pe stadionul 23 August. Dinamo Cluj joacă cu Energia Ploeşti iar Progresul Ora­dea cu Energia Tg. Mureş. De peste hotare . La 8 octombrie va avea loc la Budapesta întîlnirea internaţională de fotbal dintre echipele selecţionate ale R.P. Ungare şi Franţei. In ultima în­­tîlnire dintre cele două naţionale fot­baliştii maghiari au obţinut victoria cu scorul de 2-1. Luni federaţia maghiară de speciali­tate a alcătuit următoarea formaţie in vederea acestui meci : Grosics, Mi­­ tray, Sipos, Dalnoki, Bozsik, Szojka Sándor, Machos, Hidegkuti, Bencsice, Fenyvesi.­ . Două excepţionale performanţe au fost realizate în cadrul campionatelor de atletism ale Ucrainei care se des­făşoară la Odessa. Noua speranţă a at­letismului sovietic Vladimir Ii­kin a sărit la înălţime 2,15 m egalînd a doua performanţă mondială a lui Char­les Dumas (S.U.A.). După cum se ştie recordul lumii este deţinut de atletul sovietic Stepanov cu 2,16 m. La proba de săritură cu prăjina Vi­talii Cernobal a trecut peste ştacheta ridicată la 4,52 m. Rezultatul lui în­­bunătăţeşte cu 2 cm vechiul record unional. « (Agerpres) O fază de la jocul de volei dintre Energia — Oraşul Stall­in şi Rotation — Leipzig, desfăşurat la Leipzig şi cîştigat de echipa romînă cu 3—0.­­ Campionatul R. P. R. de călărie pentru junio­ri şi seniori După încheierea campionatelor in­ternaţionale de călărie, care s-au bu­­curat de un succes deplin, cei mai buni concurenţi ai noştri din Bucu­reşti şi centrele din ţară se pregătesc pentru o altă competiţie. Este vorba de campionatele republicane rezervate juniorilor şi seniorilor. Pentru prima oară vor participa cei mai tineri că­ C. C. A.—Ţ. D. N. A. şi C. C. A. — Legea la baschet Astă seară au loc în sala Floreasca două întîlniri internaţionale de volei şi baschet. La ora 18, echipa C.C.A. primeşte replica formaţiei T.D.N.A. So­fia, care cuprinde elemente de valoare recunoscută, care s-au făcut remarcate la jocurile de la Sofia, în competiţia desfăşurată cu ocazia lucrărilor Comi­tetului Internaţional olimpic. După această partidă, va urma Jocul de baschet dintre C.C.A. şi Legia Var­şovia, echipa campioană a R.P. Polone. Pă­reţi, la probele de dresaj şi obsta­cole categoria uşoară. Printre cei care au şanse frumoase se numără Dan Mihăilescu (Recolta Bucureşti), St. Niederfieser (Recolta Sibiu)­ şi Robert Schuster (Recolta Sibiu)­. Seniorii se pregătesc pentru pro­bele de dresaj categoriile A, B şi G La acestea s-au înscris printre alţii Petrescu Titus, Mihalcea, Gh. Teo­­dorescu, etc. Pentru probele de ob­stacole vor concura cunoscuţii călă­reţi Kadar, Dobrescu, Bărbuceanu, Stuparu, Stancu, Recer, Antohi, Tirnu, Pinciu, Velicu, Ţopescu, etc. La ştafete se vor întrece cele mai bune formaţii, în frunte cu C.C.A. şi Dinamo. Campionatele republicane de călă­rie se vor ţine între 9 şi 13 octombrie la baza sportivă din Calea Plevnei. Pînă atunci, toate efectivele au în­ceput antrenamentele, astfel încît să se prezinte cit mai bine. Congresul Federaţiei internaţionale de rugbi (F.I.R.A.) Recent, la Barcelona, a avut loc congresul antet al Federaţiei inter­naţionale de rugbi (FIRA). Pentru ţara noastră hotărârile luate de con­gres vin să întărească prestigiul de care se bucură rug­biu­l românesc pes­te hotare. In funcţia de vicepreşedin­te al Federaţiei a fost ales repre­zentantul R.P. Romtoe Alexandru Gruia. De asemenea s-a stabilit ca între 6 şi 11 noiembrie să fie orga­nizat la Paris un stagiu de arbitri internaţionali la care au fost invitaţi să participe şi trei arbitri români. Cea mai importantă hotărâre luată de actualul congres este alegerea u­­nei comisii alcătuită din preşedintele Federaţiei internaţionale Crabos (Franţa)­ şi cei trei vicepreşedinţi: Gruia (R.P. Romînă)­, Sentia (Spa­nia)­ şi Mauro-Lais (Italia), care să trateze cu International Board, fo­rul conducător al rugbiului din An­glia şi dominioanele Marii Britanii problema unificării celo­r două Fede­raţii. „Rugbiul nu poate continua să trăiască în vase închise — a decla­rat unul din participanţii la Con­gres. Aşa cum britanicii au trebuit să cedeze în fotbal trebuie să cedeze peste tot. Splendida izolare este o formulă perimată“. In cursul congresului a fost ad­misă federaţia de rugbi din R.P. Po­lonă în rîndul Federaţiei internaţio­nale şi a fost alcătuită o comisie de propagandă condusă de delegatul R. Cehoslovace. poporului rus oglindit în creaţia com­pozitorilor“. 23.00 Buletin de ştiri, bu­letin meteorologic şi sport. 23.15 — 24.00 Concert de noapte. Starea timpului Institutul Meteorologic central comu­nică , în Bucureşti şi regiunea Bucu­reşti în următoarele 24 de ore, vremea în general frumoasă cu cerul schimbă­tor mai mult senin noaptea, vînt cu uşoare intensificări din sectorul sud­­est. Temperatura noaptea va oscila în­tre 7 şi 8 grade iar ziua va urca în­tre 21 şi 23 grade. In următoarele trei zile vremea relativ răcoroasă cu deosebire noaptea, cer schimbător temporar, ploaie, vînt po­trivit, temperatură staţionară. îndeplinind dorinţa mai multor vorbei“ seria II-a care n-au avut cele 30 de desene apărute în ziarul în grupe de cîte 10 desene. Totodată aducem la cunoştinţa pot trimite redacţiei pe adresa „Stea Bucureşti, pentru concursul „Povest de desene apărute. Răspunsurile vor de hîrtie, cuprinzînd şi r­imele, pron formalităţi nu slnt necesare. RĂSPUNSURILE SE VOR PRI BRIE a.c. INCLUSIV, DATA CINC participanţi la concursul „Povestea posibilitatea să urmărească toate nostru, republicăm întreaga serie participanţilor că începînd de astăzi gul roşu" — str. Brezoianu 23—25 ca vor­bei“, răspunsurile l« cele 10 fi scrise citeţ pe o singură coală urnele și adresa participantului. Alte Ml PINA IN ZIUA DE 20 OCTOMI SE ÎNCHIDE CONCURSUL. Desenul nr. 7 Desenul nr. 8 Desenul nr. 10 Pag. 3-a

Next