Steagul Roşu, noiembrie 1957 (Anul 4, nr. 1112-1136)

1957-11-01 / nr. 1112

ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL IV—Nr. 1112 Vineri 1 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani OMENIREA PROGRESISTĂ INTIMPINĂ GLORIOASA ANIVERSARE C­înd cu patruzeci de ani în urmă gărzile roşii asaltau Palatul de iarnă, ele nu nu­mai că întorceau o mare filă a istoriei popoarelor din Rusia, dar în acelaşi timp deschideau coperta unei epoci noi în istoria întregii omeniri. In articolul „Marele Oc­tombrie — o răscruce în destinele omenirii" tov. Gh. Gheorghiu-Dej scrie: „însemnătatea istorico-mon­­dială a Revoluţiei din Octombrie constă tocmai în aceea că a deschis epoca lichidării exploatării omului de către om şi a trecerii de la ca­pitalism la socialism, epoca prăbu­şirii sistemului colonial". Proletarii din multe ţări şi-au dat seama incă de pe atunci că pe vastele teritorii dintre Pacific şi Marea Baltică se întîmplă eveni­mente hotărîtoare pentru soarta în­tregii omeniri muncitoare. Tocmai de aceea muncitori chinezi, polo­nezi, cehi, unguri, bulgari, romîni, austrieci, germani, finlandezi, etc. au luptat cu miile în Armata Roşie împotriva intervenţioniştilor. Chiar şi în rîndurile armatelor statelor capitaliste venite să înăbuşe revo­luţia sau produs puternice miş­cări şi revolte. Aceste armate au fost nevoite să părăsească pămînt­­ revoluţiei în bună măsură şi din cauza acestor revolte şi a pre­siunilor muncitorilor din propriile lor ţări. De pildă printre soldaţii şi marinarii francezi debarcaţi în noiembrie 1918 la Odesa a izbuc­nit o răscoală, regimentul 58 de infanterie şi apoi regimentul 176 au părăsit poziţiile. în aprilie 1819 s-a produs răscoala în rîndurile e­­chipajelor navelor din flota Inter­­venţioniştilor. Comandamentul francez a fost nevoit să ordone e­­vacuarea Odesei. Bătrînii veterani îşi amintesc acum de acei ani şi sînt solicitaţi de mari şi emoţio­nate auditorii să-şi depene amin­tirile. Pe stindardul Revoluţiei din Oc­tombrie au fost înscrise cu litere de aur cuvintele de pace şi liber­tate popoarelor. Omenirea a putut verifica timp de 40 de ani că acest stindard a fost ridicat tot mai sus cu vitejie sovietică, cu bărbăţie co­munistă. Popoarele coloniale sau acelea care au gemut pînă de curînd sub jugul colonial simt că atunci, în 1917, s-a dat prima lovitură duş­manului comun — imperialismul. Iată de ce a 40-a aniversare este socotită drept o sărbătoare proprie de întreaga omenire progresistă. In toate ţările de democraţie populară se fac pregătiri din cele mai fes­tive, este întîmpinată măreaţa a­niversare cu strălucite succese în construcţia socialismului. Dragos­tea pentru poporul sovietic, pentru partid, cinstirea lui Lenin, marele înfăptuitor al lui Octombrie, ca­pătă forme mişcătoare. Din Pekin, de exemplu, se trimit zilnic trei mii de colete cu daruri şi mesaje de salut oferite de chinezi priete­nilor„ sovietici’, cu prilejul marii sărbători. La Belgrad se ridică în cinstea celei de a 40-a aniversări un monument al lui V. I. Lenin. Pretutindeni, în toate ţările glo­bului marea sărbătoare e întîmpi­nată cu deosebită cinstire. Alături de articolele fruntaşilor partidelor comuniste din ţările capitaliste se află scrisori şi mesaje de salut a numeroşi fruntaşi progresişti ai vieţii culturale şi sociale. Să ci­tăm astfel articolul din ziarul „Trud" a­ lui Lombardo Toledano preşedintele Confederaţiei aatre­lor muncii din America Latină, me­sajul de salut adresat poporului sovietic de cîntăreţul şi act­­ul Paul Robeson, caldul mesaj al ves­titului scriitor Lion Feuchtwanger, care exală o încredere neclintită în marele viitor al Uniunii Sovietice. Marea aniversare este aşteptată şi va fi sărbătorită în cele mai diferite ţări. In Franţa se vor or­ganiza, între altele, numeroase mi­tinguri şi o mare adunare la 5 no­iembrie pe velodromul de iarnă. Primarul oraşului Hameoniinna, din Finlanda a trimis o felicitare lo­cuitorilor oraşului sovietic Kalinin, în Siria au loc conferinţe publice pe tema „Revoluţia Socialistă din Rusia şi destrămarea sistemului co­lonial". La Djakarta, capitala In­doneziei, s-a deschis o expoziţie de cărţi, tablouri şi fotografii sovieti­ce. In Ceylon se organizează gale de filme sovietice, in Islanda s-a deschis Luna prieteniei sovieto-ir­­landeze printr-un spectacol dat de artişti sovietici. Congresul sindica­telor din Birmania şi alte 30 orga­nizaţii au constituit un comitet de pregătire pentru organizarea săr­bătoririi celei de a 40-a aniversări. La Buenos Aires, capitala Argenti­nei, se ţine un ciclu jubiliar de conferinţe, iar la 7 noiembrie va avea loc o reuniune festivă pe ma­rele stadion „Luna Park“. Institu­tul sovieto-uruguayan realizează un ciclu de emisiuni radiofonice despre succesele U.R.S.S. Şirul e nesfîrşit, impresionant. Acest mare jubilau a patru de­cenii de cînd a răsărit soarele Re­voluţiei din Octombrie e cea mai glorioasă sărbătoare pentru toţi cei ce doresc o lume mai bună. Pregătiri intense LEHLIU (De la corespondentul nos- beta Gafiţă, Dumitru Mitroi şi alţii trui). Pe scena căminului cultural din au dovedit multă măestrie în însuşirea comunal. C. Frim­u, raionul Lehliu, se şi interpretarea rolurilor din piesa fac ultimele pregătiri în vederea ma- „Cerere în căsătorie“ de Cehov. M­­a­­nifestărilor artistice ce vor fi organi­­celaşi timp echipa de cor condusă de zate cu prilejul sărbătoririi celei de a dirijorul Iordan Zglobiu, pregăteşte cu 40-a aniversări a Marii Revoluţii So­ multă minuţiozitate un potpuriu de cianiste din Octombrie, îndrumaţi de cîntece cum sunt bunăoară „O seară Ion Constantin, directorul căminului în port“, „Griul auriu“ de Blanter, cultural, tinerii artişti amatori Elisa­ „Partidului“ de Popovici şi altele. VIZITELE DELEGAŢIEI DE VECHI MEMBRI AI P. C. U. S. Joi­­dimineaţa delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S. în frunte cu A. F. Gorkin, conducătorul delegaţiei, care ne vizitează ţara, a depus co­roane de flori la Monumentul Eroilor Patriei şi la Monumentul Eroilor So­vietici. A fost de faţă colonel Lungu­ Nis­­tor, şeful comenduirii garnizoanei Bucureşti. Au participat V. F. Ni­kolaev şi A. F. Kabanov, consilieri ai Ambasadei Uniunii Sovietice. it In aceeaşi dimineaţă membrii dele­gaţiei au făcut o vizită la Consiliul General A.R.L.U.S. unde s-au în­­tîlnit cu conducătorii A.R.L.U.S.-ului. Acad. prof. dr. C. I. Parhon a a­­dresat oaspeţilor un călduros salut. Apoi, O. Livezeanu a prezentat­ membrilor delegaţiei unele aspecte ale muncii pe care o desfăşoară A.R.L.U.S.-ul in vederea întăririi com­tinue a legăturilor prieteneşti ce lea­gă ţara noastră de Uniunea Sovie­tică. A. F.­­Gorkin a mulţumit în nu­mele delegaţiei pentru calda primire făcută şi a înmînat acad. prof. dr. C. I. Parhon discuri imprimate cu cuvîn­­tări rostite de V. I. Lenin şi un al­bum cu imagini din realizările Uni­unii Sovietice în decursul celor 40 de ani de la înfăptuirea Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie. După amiază, membrii delegaţiei de vechi membri ai P.C.U.S. în frunte cu A. F. Gorkin au vizitat Muzeul de Artă al R. P. Romíné.­­ Seara, delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S. a asistat la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Române la spectacolul cu opera „Tosca“ de Puccini. (Agerpres­) DOMNEŞTI (De la corespondentul nostru). La căminul cultural din co­muna Bolintin Vale, peste 400 de ţă­rani muncitori au luat parte la Festi­valul artistic închinat Lunii prieteniei româno-sovietice. Corul şi orchestra au interpretat TITU (De la corespondentul nos­tru)­. In cadrul sărbătoririi Lunii prie­teniei romîno-sovietice, în ziua de 31 octombrie, a avut loc la Comitetul raional de partid ,o adunare festivă la care au participat activul de partid cîntece populare şi muzică uşoară so­vietică" iar echipa de teatru, sub con­ducerea învăţătorului Ion Carbarău, a prezentat piesa sovietică „Pescăriţă de pe Volga“. Festivalul închinat prieteniei romî­no-sovietice s-a bucurat de un fru­mos succes­ şi de stat şi conducătorii de între­prinderi şi instituţii din raion Despre „însemnătatea internaţiona­lă a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi influenţa ei în ţara noas­tră“, a conferenţiat tovarăşul Florea Şerbănescu, membru al biroului Co­mitetului regional P.M.R. FESTIVALUL PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE CONFERINŢĂ Un aspect de la o vizită făcută de delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S. PREMSSIÎ IPENTRU C›~0‹§iP›tJM0›AIRtlllllLIE COLECYHVE­YBUM­YASF In numărul de ieri al ziarului nostru, a în­ceput publicarea premiilor oferite de instituţii şi întreprinderi din Capitală şi regiune gos­podăriilor colective fruntaşe în întrecerea pen­tru titlul de „Cea mai bogată gospodărie co­lectivă“. Aşa cum am anunţat, întreprinderea D.CA a regiunii Bucureşti a hotărît să acor­de drept premiu 50 DE MIOARE CU LUNA SEMIFINĂ, gospodăriei colective care va ob­ţine cele mai bune rezultate în creşterea oilor şi valorificarea lunii. In ziarul nostru de azi facem cunoscut că întreprinderea pentru Colectarea și Industria­lizarea Laptelui (I.C.I.L.) București a hotărît să ofere drept premiu gospodăriei colective care va valorifica în anul 1957 cea mai mare cantitate de lapte : " Un laborator pentru controlul calităţii laptelui. ^ 15 bidoane metalice cu o capacitate de 30 litri lapte fiecare. 0 Cărţi de literatură beletristică şi agro - zootehnică în valoare de 1000 lei. Numeroase sunt gospodăriile care de pe acum se arată a candida cu sorţi de succes la obţinerea acestui premiu, care se va ajuta să mărească producţia de lapte. La foc de frunte se află G.A.C. „7 Noiem­brie“ din comuna Ştefan Vodă, raionul Călă­raşi, care a valorificat 40.000 litri lapte, din care 10.000 litri lapte oaie. Alături de ea se numără : • G.A.C. „Olga Bancic“ comuna Dragomi­­reşti-Deal, raionul Gheorghiu-Dej cu 401000 litri lapte valorificat; • G.A.C. „Timpuri noi“ din Dudești Cioplea, raionul Tudor Vladimirescu cu 32.000 litri lapte valorificat; • G.A.C. „Timpuri noi“ din comuna Beli­­tori, raionul Roşiori cu 27.400 litri lapte va­lorificat ; • G.A.C. „Maxim Gorki“ din comuna Gheorghe Lazăr, raionul Slobozia cu 27.000 litri lapte valorificat; • G.A.C. „1907“ din comuna Slobozia-Mîn­­dra, raionul Turnu Măgurele cu 26.000 litri lapte valorificat. In acest an gospodăriile colective din re­­giunea București au valorificat prin I.C.I.U. sute de mii de litri de lapte de vacă şi de oaie. Alături de cele de mai sus, pot fi citate şi gospodăriile colective „11 Iunie“ din Valea Roşie, raionul Olteniţa, „1 Mai“ din Cuza Vodă, „Alexandru Matrosov“ din Dichiseni, raionul Călăraşi, „Al II-lea Congres al Par­­tidului“ din Afumaţi, raionul Brăneşti şi al­tele, care concurează la obţinerea premiului oferit de I.C.I.L.-Bucureşti în întrecerea pen­tru titlul de „CEA MAI BOGATĂ GOSPO­DĂRIE COLECTIVA“. Tuturor le urăm succes în întrecerea şi creş­terea neîncetată a producţiei de lapte. O NOUA ÎNTOVĂRĂŞIRE VIDRA. — (De la coresp. nostru). Ieri a avut loc în satul Obedeni, comuna Vărăşti, inaugurarea unei noi întovărăşiri, a opta la număr. La munca de formare a noii în­tovărăşiri a adus o contribuţie pre­ţioasă directorul şcolii­­din sat, Marin Georgescu. LABORATORUL MAŞINILOR AGRICOLE . A fost creat un „păstor electric“. Şi vintul este bun la ceva.­­ Noi realizări în domeniul mecanizării. A­stăzi, maşinile în agricultură constituie o problemă vitală şi progresul agriculturii nu s-ar putea desfăşura în ritmul dorit dacă spre ogoarele patriei n-ar porni în fiecare an tot mai multe maşini şi utilaje de diferite tipuri pentru realizarea în mod economic şi cali­tativ a unui volum crescînd de lu­crări. Pentru aceasta, a luat fiinţă în anii puterii populare, Institutul de cercetări pentru mecanizarea şi electrificarea agriculturii. Ingineri şi specialişti în numeroase ramuri ale agriculturii studiază în acest Institut cele mai noi şi mai perfecţionate agregate şi maşini a­­gricole. Munca intensă pe care o desfăşoară aceşti cercetători nu se limitează doar la studiile ştiinţifice şi la proiectarea unor agregate, ci în acelaşi timp creatorii noilor m­a­şini studiază pe teren condiţiile spe­cifice de climă şi sol şi pun în prac­tica studiile lor. Pentru a ne da sea­ma de importanţa acestei activităţi ştiinţifice, să vizităm cîteva din sec­ţiile acestui institut, să facem cunoş­tinţă cu cîţiva din creatorii noilor utilaje şi maşini agricole. „Experienţa de la Şoldanu a reuşit!" Aşa s-a primit la Institut in vara acestui an comunicarea telefonică din partea cercetătorilor care au a­­sistat la o interesantă experienţă pe aria de treier din comuna Şoldanu. Comunicarea a fost scurtă dar îm­bucurătoare: „Experienţa de la Şol­­danu a reuşit!“. Pe această arie, în vara acestui an, s-a introdus pentru prima oară în ţara noastră, mecani­zarea lucrărilor la arie. Cine ar fi vizitat în acele zile comuna Şoldanu, ar fi fost de-a dre­ptul uimit că în locul forfotei și muncii a zeci de oa­meni, la arie nu se găseau decit pa­tru oameni. Cercetătorii Institutului au făurit un complex automat pentru transportul snopilor cu ajutorul unui elevator electric; pleava e trimisă la depărtare, pe cale pneumatică iar paiele sunt presate automat şi tri­mise cu un alt elevator pînă la şiră. La rîndul lor, boabele curg într-un jghiab fiind şi ele trimise automat la magazie. Inginerii Eugen Fulga şi Iulian Dumitrescu, care au proiec­­tat mecanizarea muncii la arie, mi-au explicat că noul sistem meca­nic este economic şi uşurează într-o măsură deosebit de mare munca oa­menilor la arie. Pe viitor, treierişul la arie va prezenta un aspect mo­dern, complet mecanizat, care va înlătura risipa de recoltă şi va eco­nomisi un important volum de mun­că manuală. „Pastorul electric" şi razele ultraviolete contra dăunătorilor In cursul acestui an, cercetătorii Institutului au experimentat tot în regiunea Bucureşti un sistem inge­nios pentru ocrotirea şi dirijarea pă­­şunatului. Creatorii acestui dispozitiv l-au intitulat foarte sugestiv „păsto­rul electric“. Nu este vorba de vreun robot sau de un alt mecanism compllex care îm­ipâuiește omul, ci A. SIMOVICI (Continuare in pag. 2-a) Lampa de raze ultraviolete EXPERIENŢA SOVIETICA — ghid preţios in munca sfaturilor populare Cei patruzeci de ani scurşi de la Marea Revoluţie Socialis­tă din Octombrie arată că rolul hotăritor în activitatea sovie­telor îl au masele de munci­tori, de colhoznici şi intelectuali care, în frunte cu deputaţii a­­leşi, înfăptuiesc principalele sarcini de conducere locală. Acest principiu măreţ, propriu celei mai democratice orînduiri, orînduirii sovietice, este o pildă vie şi pentru sfatul popular al regiunii Bucureşti in munca sa politică şi administrativă. Am înţeles din bo­­gatul material pe care ni l-au pus­ la dispoziţie expe­rienţa sovietică şi învăţăturile partidului nostru, fap­tul că în legătură trainică cu masele de cetăţeni re­zidă tăria, forţa puterii locale de stat, exercitată prin sfaturile populare. Pornind de aici, comitetul executiv al sfatului popular regional Bucureşti s-a orientat spre folosirea cit mai largă a formelor muncii orga­nizatorice de masă pentru îndeplinirea sarcinilor sale. In organizarea şcolarizării cadrelor din sfaturile populare ale regiunii noastre, strălucita experienţă sovietică, sursă inepuizabilă de învăţăminte, ne-a dat un sprijin preţios. Broşura lui M. Garkuşenko, bunăoară, — intitulată „Cum trebuie să fie pregătite şi ţinute lecţiile în şcoala politică“ — a lămurit lectorilor noştri diverse probleme cu privire la elaborarea lecţiilor şi la pregăti­rea seminariilor. Pe lingă acestea, au fost studiate — ca fiind strîns legate de munca sfaturilor populare -­­broşurile „Deputatul sovietic, slujitor al poporului", „Sovietul sătesc'' de Medvedovski, broşura semnată de A. V. Lujin — „Comisiile permanente ale soviete­lor locale de deputaţi ai oamenilor muncii“ şi multe altele, care au dat deputaţilor, preşedinţilor de co­mitete executive şi altor cadre şcolarizate în formele noastre de invăţamînt, o viziune clară asupra sarci­nilor lor. Dacă prin şcolile de instruire a cadrelor, Însuşirea metodelor de muncă înaintate din expe­rienţa sovietelor se face într-un timp limitat, apoi prin citirea şi studierea permanentă a pre­sei sovietice, broşurilor şi revis­telor, fie în traducere, fie în original, se asigură un izvor continuu de cercetare a celor mai noi înfăptuiri în activitatea sovietelor. Prin grija comitetului exe­cutiv al sfatului popular regional, tuturor sfaturilor populare din regiune, atlt celor raionale cit şi celor comunale, li s-a creat posibilitatea de a beneficia de un număr de abonamente la publicaţii sovietice de specialitate. O bună parte dintre membrii comitete­lor executive, apreciind la justa valoare, foloasele cer­cetării acestor materiale, au descoperit în ele elemente noi, care, aplicate în raport cu specificul nostru, au contribuit la continua îmbunătăţire a muncii orga­­nizatorico-economice in regiune. Cu prilejul unei de­plasări în comuna Coșereni, din raionul Urziceni, am găsit pe președintele sfatului popular comunal îm­preună cu un profesor de limba rusă, cercetind un articol din ziarul „Izvestia" în care era vorba despre dezvoltarea ramurilor anexe într-un colhoz milionar. Cu deosebit interes a străbătut preşedintele sfatului popu­lar cuprinsul acestui articol — ajutat fiind de tradu­cător — şi imediat l-a chemat pe preşedintele gospo­dăriei colective din comună, sfătuindu-l să citească acest articol şi să-şi facă un plan pentru folosirea tu­turor posibilităţilor de dezvoltare a ramurilor anexe ale gospodăriei. După cum se ştie­ astăzi, gospodăria dispune de o întinsă grădină legumicolă irigată, de ferme de animale, cornute, ovine, şi porci o fermă de păsări, precum şi diverse ateliere, care laolaltă cu veniturile producţiei de bază — cultura de cereale — au întărit simitor puterea economică a colectivei. (Continuare, in pag. 3­ a) NICOLAE POPESCU vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al regiunii Bucureşti RAIONUL SNAGOV A TERMINAT INSĂM­ÎNŢĂRI­LE Ieri la ora 16, în comuna Fierbinţi, s-au însâminţat cu grîu, ultimele hec­tare din raionul Sna­gov. Aşa­dar, Incepînd de ieri după amiază, se adaugă la lista raioane­lor care au terminat campania insă­­mînţărilor de toamnă şi raionul Sna­­gov. Au fost Insămînțate cu grîu 15.700 ha. La 31 octombrie a.c. ora 18:58 ra­cheta purtătoare a satelitului artifi­cial al pămintului a fost văzută la Observatorul Astronomic din Bucu­reşti mişcîmdu-se­­ pe o mică porţiune a traiectoriei în apropierea orizontu­lui, în direcţia nord-nord-est, trecînd sub constelaţia Perseu. La cea mai mare strălucire, racheta a apărut ca o stea de mărimea a doua, de culoare alb-albastră, cu o mişcare mai înceată ca a unui meteor. • Joi după amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova dele­gaţia guvernamentală care a parti­cipat la semnarea planului de apli­care a acordului cultural între R P. Romînă şi U.R.S.S. pe anul 1958. Delegaţia a fost condusă de tov. acad. Atanase Joja, ministrul Invăţâ­­mîntului şi Culturii • Grupul de activişti ai sindicate­lor din Brazilia care ne vizitează ţara la invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor a fost primit joi la amia­ză la secretariatul C.C.S. de tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Con­siliului Central al Sindicatelor. (Agerpres) Ieri a avut loc la sfatul popular re­gional Bucureşti o şedinţă de analiză a felului cum se desfăşoară acţiunea de experimentare a sistemului îmbu­nătăţit de salarizare şi normare a muncii în întreprinderile de industria locală şi întreprinderile de gospodă­rie orăşenească. Au participat condu­­­cători ai întreprinderilor de industria locală şi gospodăriei orăşeneşti, re­­­prezentanţi ai organelor sindicale. In încheierea şedinţei comisia re­gională de pe lingă Comitetul execut­­tiv al sfatului popular regional Bucu­reşti a prezentat un plan de măsuri tehnico-organizatorice menit să ajute întreprinderile la experimentarea cu succes a sistemului îmbunătăţit de salarizare și normare a muncii. Milionarii Z­iarul nostru publică lista premiilor pe care o serie de instituţii şi întreprinderi din Capitală şi regiune le acordă gospodăriilor colective fruntaşe în întrece­rea pentru titlul de „Cea mai bogată gospodărie colectivă". Premiile sunt variate şi de strictă utilitate pentru cei angajaţi în lupta de un­adine conţinut, pentru bogăţii. Mioare dătă­toare de lină semifină şi pompe pentru irigat, pluguri de fier şi semă­­natori, grape şi tocătorile vor înmulţi avutul obştesc a! gospodăriilor ce s-au dovedit cele mai vrednice. Spuneam că lupta în care s-au angrenat cele peste două sute de colective din regiunea noastră are un profund conţinut. Şi este aşa dacă ne gindim la cei ce sunt in această întrecere. Mai intii să ne amintim că iniţiativa a pornit din satul Ceacu de prin părţile Călăra­şilor, sat care, înainte vreme, avea tradiţie de sărăcie şi nevoi. Oamenii erau săraci lipiţi pămintului şi, de pe pricăjitele pogoane despărţite prin răzoare, abia îşi adunau bucatele din toamnă pînă-n toamnă. Ei, aceşti oameni, ridicaţi însă în anii din urmă, la rangul de colectivişti, au cutezat să cheme la o întrecere în muncă toate gospodăriile agri­cole colective. Scopul întrecerii era clar: cine va obţine cele mai fru­moase recolte, cine îşi va mări avutul obştesc, cine îşi va dez­volta sectorul­­ zootehnic acela va fi declarat colectiv fruntaş şi va primi drept răsplată mioarele sau pompele pentru irigat, plugurile ori semănătorile, grapele, tocătorile. De netăgăduit este faptul că aceste premii constituie adevărate sti­mulente pentru cei in cauză. Dar tot de netăgăduit este faptul că deasupra acestor premii se ridică foloasele practice ce le trag înseși gospodăriile agricole colective aflate in întrecere. Pe semne, cind colectiviştii din Ceacu, din Putineiu, Cazăneşti sau de oriunde, s-au încumetat să pornească întrecerea, şi-au zis: „Cu pămintul nostru înfrăţit, cu vitele şi oile noastre, cu uneltele noastre am făcut pînă acum ce am făcut. De acum încolo trebuie să facem mai mult. E în joc reputaţia colectivei noastre Şi apoi, e şi spre binele nostru“... Judecind astfel, oamenii şi-au făcut dreaptă socoteală. Cum s-ar spune, odată intraţi in horă au trebuit să joace. Hora era cea a­ muncii entuziaste, spornice şi, ca atare, întreaga agoniseală a acestei trebi le aparţine. Şi acum, iată, se apropie sfirşitul anului şi cu greu se pot defini fruntaşii. Cei ce au lansat iniţiativa ca şi colectiviştii din comunele Gheorghe Lazăr, Mărculeşti, Radu Negru, Poiana şi din multe alte locuri au dobindit rezultate neaşteptat de frumoase. Colectiviştii au înregistrat recolte mari, au făcut mai multă pline şi mai mult porumb, au trimis pieţii mai multe produse, au obţinut de la vaci mai mult lapte, cum s-ar spune s-au îmbogăţit. Astăzi, ei vorbesc de milioane de lei, de mii şi mii de kilograme de grîne cu aceeaşi simplitate, cu aceeaşi logică cu care rostesc cuv­sele „muncim în comun“ sau „folo­sim mijloace mecanizate“... Aceştia sunt milionarii orînduirii noastre. Milioanele acestora, miile de kilograme de grîne, bogăţia colecti­viştilor au fost şi rămîn cei mai siguri popularizatori ai avantajelor muncii unite şi cei ce atrag cu fiecare zi ce trece tot mai mulţi ţărani muncitori pe calea agriculturii socialiste. Mioarele, plugurile, pompele pentru irigat — drept premii ale unei entuziaste întreceri — vor constitui, fără îndoială, încă un stimu­lent pentru cei ce vor ca prin muncă unită, spornică, să devină mereu mai bogaţi, să trăiască mereu mai bine. E dreptul lor, e meritul lor!... A. VELUREANU

Next