Steagul Roşu, noiembrie 1957 (Anul 4, nr. 1112-1136)
1957-11-01 / nr. 1112
ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL IV—Nr. 1112 Vineri 1 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani OMENIREA PROGRESISTĂ INTIMPINĂ GLORIOASA ANIVERSARE Cînd cu patruzeci de ani în urmă gărzile roşii asaltau Palatul de iarnă, ele nu numai că întorceau o mare filă a istoriei popoarelor din Rusia, dar în acelaşi timp deschideau coperta unei epoci noi în istoria întregii omeniri. In articolul „Marele Octombrie — o răscruce în destinele omenirii" tov. Gh. Gheorghiu-Dej scrie: „însemnătatea istorico-mondială a Revoluţiei din Octombrie constă tocmai în aceea că a deschis epoca lichidării exploatării omului de către om şi a trecerii de la capitalism la socialism, epoca prăbuşirii sistemului colonial". Proletarii din multe ţări şi-au dat seama incă de pe atunci că pe vastele teritorii dintre Pacific şi Marea Baltică se întîmplă evenimente hotărîtoare pentru soarta întregii omeniri muncitoare. Tocmai de aceea muncitori chinezi, polonezi, cehi, unguri, bulgari, romîni, austrieci, germani, finlandezi, etc. au luptat cu miile în Armata Roşie împotriva intervenţioniştilor. Chiar şi în rîndurile armatelor statelor capitaliste venite să înăbuşe revoluţia sau produs puternice mişcări şi revolte. Aceste armate au fost nevoite să părăsească pămînt revoluţiei în bună măsură şi din cauza acestor revolte şi a presiunilor muncitorilor din propriile lor ţări. De pildă printre soldaţii şi marinarii francezi debarcaţi în noiembrie 1918 la Odesa a izbucnit o răscoală, regimentul 58 de infanterie şi apoi regimentul 176 au părăsit poziţiile. în aprilie 1819 s-a produs răscoala în rîndurile echipajelor navelor din flota Intervenţioniştilor. Comandamentul francez a fost nevoit să ordone evacuarea Odesei. Bătrînii veterani îşi amintesc acum de acei ani şi sînt solicitaţi de mari şi emoţionate auditorii să-şi depene amintirile. Pe stindardul Revoluţiei din Octombrie au fost înscrise cu litere de aur cuvintele de pace şi libertate popoarelor. Omenirea a putut verifica timp de 40 de ani că acest stindard a fost ridicat tot mai sus cu vitejie sovietică, cu bărbăţie comunistă. Popoarele coloniale sau acelea care au gemut pînă de curînd sub jugul colonial simt că atunci, în 1917, s-a dat prima lovitură duşmanului comun — imperialismul. Iată de ce a 40-a aniversare este socotită drept o sărbătoare proprie de întreaga omenire progresistă. In toate ţările de democraţie populară se fac pregătiri din cele mai festive, este întîmpinată măreaţa aniversare cu strălucite succese în construcţia socialismului. Dragostea pentru poporul sovietic, pentru partid, cinstirea lui Lenin, marele înfăptuitor al lui Octombrie, capătă forme mişcătoare. Din Pekin, de exemplu, se trimit zilnic trei mii de colete cu daruri şi mesaje de salut oferite de chinezi prietenilor„ sovietici’, cu prilejul marii sărbători. La Belgrad se ridică în cinstea celei de a 40-a aniversări un monument al lui V. I. Lenin. Pretutindeni, în toate ţările globului marea sărbătoare e întîmpinată cu deosebită cinstire. Alături de articolele fruntaşilor partidelor comuniste din ţările capitaliste se află scrisori şi mesaje de salut a numeroşi fruntaşi progresişti ai vieţii culturale şi sociale. Să cităm astfel articolul din ziarul „Trud" a lui Lombardo Toledano preşedintele Confederaţiei aatrelor muncii din America Latină, mesajul de salut adresat poporului sovietic de cîntăreţul şi actul Paul Robeson, caldul mesaj al vestitului scriitor Lion Feuchtwanger, care exală o încredere neclintită în marele viitor al Uniunii Sovietice. Marea aniversare este aşteptată şi va fi sărbătorită în cele mai diferite ţări. In Franţa se vor organiza, între altele, numeroase mitinguri şi o mare adunare la 5 noiembrie pe velodromul de iarnă. Primarul oraşului Hameoniinna, din Finlanda a trimis o felicitare locuitorilor oraşului sovietic Kalinin, în Siria au loc conferinţe publice pe tema „Revoluţia Socialistă din Rusia şi destrămarea sistemului colonial". La Djakarta, capitala Indoneziei, s-a deschis o expoziţie de cărţi, tablouri şi fotografii sovietice. In Ceylon se organizează gale de filme sovietice, in Islanda s-a deschis Luna prieteniei sovieto-irlandeze printr-un spectacol dat de artişti sovietici. Congresul sindicatelor din Birmania şi alte 30 organizaţii au constituit un comitet de pregătire pentru organizarea sărbătoririi celei de a 40-a aniversări. La Buenos Aires, capitala Argentinei, se ţine un ciclu jubiliar de conferinţe, iar la 7 noiembrie va avea loc o reuniune festivă pe marele stadion „Luna Park“. Institutul sovieto-uruguayan realizează un ciclu de emisiuni radiofonice despre succesele U.R.S.S. Şirul e nesfîrşit, impresionant. Acest mare jubilau a patru decenii de cînd a răsărit soarele Revoluţiei din Octombrie e cea mai glorioasă sărbătoare pentru toţi cei ce doresc o lume mai bună. Pregătiri intense LEHLIU (De la corespondentul nos- beta Gafiţă, Dumitru Mitroi şi alţii trui). Pe scena căminului cultural din au dovedit multă măestrie în însuşirea comunal. C. Frimu, raionul Lehliu, se şi interpretarea rolurilor din piesa fac ultimele pregătiri în vederea ma- „Cerere în căsătorie“ de Cehov. Manifestărilor artistice ce vor fi organicelaşi timp echipa de cor condusă de zate cu prilejul sărbătoririi celei de a dirijorul Iordan Zglobiu, pregăteşte cu 40-a aniversări a Marii Revoluţii So multă minuţiozitate un potpuriu de cianiste din Octombrie, îndrumaţi de cîntece cum sunt bunăoară „O seară Ion Constantin, directorul căminului în port“, „Griul auriu“ de Blanter, cultural, tinerii artişti amatori Elisa „Partidului“ de Popovici şi altele. VIZITELE DELEGAŢIEI DE VECHI MEMBRI AI P. C. U. S. Joidimineaţa delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S. în frunte cu A. F. Gorkin, conducătorul delegaţiei, care ne vizitează ţara, a depus coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei şi la Monumentul Eroilor Sovietici. A fost de faţă colonel Lungu Nistor, şeful comenduirii garnizoanei Bucureşti. Au participat V. F. Nikolaev şi A. F. Kabanov, consilieri ai Ambasadei Uniunii Sovietice. it In aceeaşi dimineaţă membrii delegaţiei au făcut o vizită la Consiliul General A.R.L.U.S. unde s-au întîlnit cu conducătorii A.R.L.U.S.-ului. Acad. prof. dr. C. I. Parhon a adresat oaspeţilor un călduros salut. Apoi, O. Livezeanu a prezentat membrilor delegaţiei unele aspecte ale muncii pe care o desfăşoară A.R.L.U.S.-ul in vederea întăririi comtinue a legăturilor prieteneşti ce leagă ţara noastră de Uniunea Sovietică. A. F.Gorkin a mulţumit în numele delegaţiei pentru calda primire făcută şi a înmînat acad. prof. dr. C. I. Parhon discuri imprimate cu cuvîntări rostite de V. I. Lenin şi un album cu imagini din realizările Uniunii Sovietice în decursul celor 40 de ani de la înfăptuirea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După amiază, membrii delegaţiei de vechi membri ai P.C.U.S. în frunte cu A. F. Gorkin au vizitat Muzeul de Artă al R. P. Romíné. Seara, delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S. a asistat la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Române la spectacolul cu opera „Tosca“ de Puccini. (Agerpres) DOMNEŞTI (De la corespondentul nostru). La căminul cultural din comuna Bolintin Vale, peste 400 de ţărani muncitori au luat parte la Festivalul artistic închinat Lunii prieteniei româno-sovietice. Corul şi orchestra au interpretat TITU (De la corespondentul nostru). In cadrul sărbătoririi Lunii prieteniei romîno-sovietice, în ziua de 31 octombrie, a avut loc la Comitetul raional de partid ,o adunare festivă la care au participat activul de partid cîntece populare şi muzică uşoară sovietică" iar echipa de teatru, sub conducerea învăţătorului Ion Carbarău, a prezentat piesa sovietică „Pescăriţă de pe Volga“. Festivalul închinat prieteniei romîno-sovietice s-a bucurat de un frumos succes şi de stat şi conducătorii de întreprinderi şi instituţii din raion Despre „însemnătatea internaţională a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi influenţa ei în ţara noastră“, a conferenţiat tovarăşul Florea Şerbănescu, membru al biroului Comitetului regional P.M.R. FESTIVALUL PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE CONFERINŢĂ Un aspect de la o vizită făcută de delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S. PREMSSIÎ IPENTRU C›~0‹§iP›tJM0›AIRtlllllLIE COLECYHVEYBUMYASF In numărul de ieri al ziarului nostru, a început publicarea premiilor oferite de instituţii şi întreprinderi din Capitală şi regiune gospodăriilor colective fruntaşe în întrecerea pentru titlul de „Cea mai bogată gospodărie colectivă“. Aşa cum am anunţat, întreprinderea D.CA a regiunii Bucureşti a hotărît să acorde drept premiu 50 DE MIOARE CU LUNA SEMIFINĂ, gospodăriei colective care va obţine cele mai bune rezultate în creşterea oilor şi valorificarea lunii. In ziarul nostru de azi facem cunoscut că întreprinderea pentru Colectarea și Industrializarea Laptelui (I.C.I.L.) București a hotărît să ofere drept premiu gospodăriei colective care va valorifica în anul 1957 cea mai mare cantitate de lapte : " Un laborator pentru controlul calităţii laptelui. ^ 15 bidoane metalice cu o capacitate de 30 litri lapte fiecare. 0 Cărţi de literatură beletristică şi agro - zootehnică în valoare de 1000 lei. Numeroase sunt gospodăriile care de pe acum se arată a candida cu sorţi de succes la obţinerea acestui premiu, care se va ajuta să mărească producţia de lapte. La foc de frunte se află G.A.C. „7 Noiembrie“ din comuna Ştefan Vodă, raionul Călăraşi, care a valorificat 40.000 litri lapte, din care 10.000 litri lapte oaie. Alături de ea se numără : • G.A.C. „Olga Bancic“ comuna Dragomireşti-Deal, raionul Gheorghiu-Dej cu 401000 litri lapte valorificat; • G.A.C. „Timpuri noi“ din Dudești Cioplea, raionul Tudor Vladimirescu cu 32.000 litri lapte valorificat; • G.A.C. „Timpuri noi“ din comuna Belitori, raionul Roşiori cu 27.400 litri lapte valorificat ; • G.A.C. „Maxim Gorki“ din comuna Gheorghe Lazăr, raionul Slobozia cu 27.000 litri lapte valorificat; • G.A.C. „1907“ din comuna Slobozia-Mîndra, raionul Turnu Măgurele cu 26.000 litri lapte valorificat. In acest an gospodăriile colective din regiunea București au valorificat prin I.C.I.U. sute de mii de litri de lapte de vacă şi de oaie. Alături de cele de mai sus, pot fi citate şi gospodăriile colective „11 Iunie“ din Valea Roşie, raionul Olteniţa, „1 Mai“ din Cuza Vodă, „Alexandru Matrosov“ din Dichiseni, raionul Călăraşi, „Al II-lea Congres al Partidului“ din Afumaţi, raionul Brăneşti şi altele, care concurează la obţinerea premiului oferit de I.C.I.L.-Bucureşti în întrecerea pentru titlul de „CEA MAI BOGATĂ GOSPODĂRIE COLECTIVA“. Tuturor le urăm succes în întrecerea şi creşterea neîncetată a producţiei de lapte. O NOUA ÎNTOVĂRĂŞIRE VIDRA. — (De la coresp. nostru). Ieri a avut loc în satul Obedeni, comuna Vărăşti, inaugurarea unei noi întovărăşiri, a opta la număr. La munca de formare a noii întovărăşiri a adus o contribuţie preţioasă directorul şcoliidin sat, Marin Georgescu. LABORATORUL MAŞINILOR AGRICOLE . A fost creat un „păstor electric“. Şi vintul este bun la ceva. Noi realizări în domeniul mecanizării. Astăzi, maşinile în agricultură constituie o problemă vitală şi progresul agriculturii nu s-ar putea desfăşura în ritmul dorit dacă spre ogoarele patriei n-ar porni în fiecare an tot mai multe maşini şi utilaje de diferite tipuri pentru realizarea în mod economic şi calitativ a unui volum crescînd de lucrări. Pentru aceasta, a luat fiinţă în anii puterii populare, Institutul de cercetări pentru mecanizarea şi electrificarea agriculturii. Ingineri şi specialişti în numeroase ramuri ale agriculturii studiază în acest Institut cele mai noi şi mai perfecţionate agregate şi maşini agricole. Munca intensă pe care o desfăşoară aceşti cercetători nu se limitează doar la studiile ştiinţifice şi la proiectarea unor agregate, ci în acelaşi timp creatorii noilor maşini studiază pe teren condiţiile specifice de climă şi sol şi pun în practica studiile lor. Pentru a ne da seama de importanţa acestei activităţi ştiinţifice, să vizităm cîteva din secţiile acestui institut, să facem cunoştinţă cu cîţiva din creatorii noilor utilaje şi maşini agricole. „Experienţa de la Şoldanu a reuşit!" Aşa s-a primit la Institut in vara acestui an comunicarea telefonică din partea cercetătorilor care au asistat la o interesantă experienţă pe aria de treier din comuna Şoldanu. Comunicarea a fost scurtă dar îmbucurătoare: „Experienţa de la Şoldanu a reuşit!“. Pe această arie, în vara acestui an, s-a introdus pentru prima oară în ţara noastră, mecanizarea lucrărilor la arie. Cine ar fi vizitat în acele zile comuna Şoldanu, ar fi fost de-a dreptul uimit că în locul forfotei și muncii a zeci de oameni, la arie nu se găseau decit patru oameni. Cercetătorii Institutului au făurit un complex automat pentru transportul snopilor cu ajutorul unui elevator electric; pleava e trimisă la depărtare, pe cale pneumatică iar paiele sunt presate automat şi trimise cu un alt elevator pînă la şiră. La rîndul lor, boabele curg într-un jghiab fiind şi ele trimise automat la magazie. Inginerii Eugen Fulga şi Iulian Dumitrescu, care au proiectat mecanizarea muncii la arie, mi-au explicat că noul sistem mecanic este economic şi uşurează într-o măsură deosebit de mare munca oamenilor la arie. Pe viitor, treierişul la arie va prezenta un aspect modern, complet mecanizat, care va înlătura risipa de recoltă şi va economisi un important volum de muncă manuală. „Pastorul electric" şi razele ultraviolete contra dăunătorilor In cursul acestui an, cercetătorii Institutului au experimentat tot în regiunea Bucureşti un sistem ingenios pentru ocrotirea şi dirijarea păşunatului. Creatorii acestui dispozitiv l-au intitulat foarte sugestiv „păstorul electric“. Nu este vorba de vreun robot sau de un alt mecanism compllex care îmipâuiește omul, ci A. SIMOVICI (Continuare in pag. 2-a) Lampa de raze ultraviolete EXPERIENŢA SOVIETICA — ghid preţios in munca sfaturilor populare Cei patruzeci de ani scurşi de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie arată că rolul hotăritor în activitatea sovietelor îl au masele de muncitori, de colhoznici şi intelectuali care, în frunte cu deputaţii aleşi, înfăptuiesc principalele sarcini de conducere locală. Acest principiu măreţ, propriu celei mai democratice orînduiri, orînduirii sovietice, este o pildă vie şi pentru sfatul popular al regiunii Bucureşti in munca sa politică şi administrativă. Am înţeles din bogatul material pe care ni l-au pus la dispoziţie experienţa sovietică şi învăţăturile partidului nostru, faptul că în legătură trainică cu masele de cetăţeni rezidă tăria, forţa puterii locale de stat, exercitată prin sfaturile populare. Pornind de aici, comitetul executiv al sfatului popular regional Bucureşti s-a orientat spre folosirea cit mai largă a formelor muncii organizatorice de masă pentru îndeplinirea sarcinilor sale. In organizarea şcolarizării cadrelor din sfaturile populare ale regiunii noastre, strălucita experienţă sovietică, sursă inepuizabilă de învăţăminte, ne-a dat un sprijin preţios. Broşura lui M. Garkuşenko, bunăoară, — intitulată „Cum trebuie să fie pregătite şi ţinute lecţiile în şcoala politică“ — a lămurit lectorilor noştri diverse probleme cu privire la elaborarea lecţiilor şi la pregătirea seminariilor. Pe lingă acestea, au fost studiate — ca fiind strîns legate de munca sfaturilor populare -broşurile „Deputatul sovietic, slujitor al poporului", „Sovietul sătesc'' de Medvedovski, broşura semnată de A. V. Lujin — „Comisiile permanente ale sovietelor locale de deputaţi ai oamenilor muncii“ şi multe altele, care au dat deputaţilor, preşedinţilor de comitete executive şi altor cadre şcolarizate în formele noastre de invăţamînt, o viziune clară asupra sarcinilor lor. Dacă prin şcolile de instruire a cadrelor, Însuşirea metodelor de muncă înaintate din experienţa sovietelor se face într-un timp limitat, apoi prin citirea şi studierea permanentă a presei sovietice, broşurilor şi revistelor, fie în traducere, fie în original, se asigură un izvor continuu de cercetare a celor mai noi înfăptuiri în activitatea sovietelor. Prin grija comitetului executiv al sfatului popular regional, tuturor sfaturilor populare din regiune, atlt celor raionale cit şi celor comunale, li s-a creat posibilitatea de a beneficia de un număr de abonamente la publicaţii sovietice de specialitate. O bună parte dintre membrii comitetelor executive, apreciind la justa valoare, foloasele cercetării acestor materiale, au descoperit în ele elemente noi, care, aplicate în raport cu specificul nostru, au contribuit la continua îmbunătăţire a muncii organizatorico-economice in regiune. Cu prilejul unei deplasări în comuna Coșereni, din raionul Urziceni, am găsit pe președintele sfatului popular comunal împreună cu un profesor de limba rusă, cercetind un articol din ziarul „Izvestia" în care era vorba despre dezvoltarea ramurilor anexe într-un colhoz milionar. Cu deosebit interes a străbătut preşedintele sfatului popular cuprinsul acestui articol — ajutat fiind de traducător — şi imediat l-a chemat pe preşedintele gospodăriei colective din comună, sfătuindu-l să citească acest articol şi să-şi facă un plan pentru folosirea tuturor posibilităţilor de dezvoltare a ramurilor anexe ale gospodăriei. După cum se ştie astăzi, gospodăria dispune de o întinsă grădină legumicolă irigată, de ferme de animale, cornute, ovine, şi porci o fermă de păsări, precum şi diverse ateliere, care laolaltă cu veniturile producţiei de bază — cultura de cereale — au întărit simitor puterea economică a colectivei. (Continuare, in pag. 3 a) NICOLAE POPESCU vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al regiunii Bucureşti RAIONUL SNAGOV A TERMINAT INSĂMÎNŢĂRILE Ieri la ora 16, în comuna Fierbinţi, s-au însâminţat cu grîu, ultimele hectare din raionul Snagov. Aşadar, Incepînd de ieri după amiază, se adaugă la lista raioanelor care au terminat campania insămînţărilor de toamnă şi raionul Snagov. Au fost Insămînțate cu grîu 15.700 ha. La 31 octombrie a.c. ora 18:58 racheta purtătoare a satelitului artificial al pămintului a fost văzută la Observatorul Astronomic din Bucureşti mişcîmdu-se pe o mică porţiune a traiectoriei în apropierea orizontului, în direcţia nord-nord-est, trecînd sub constelaţia Perseu. La cea mai mare strălucire, racheta a apărut ca o stea de mărimea a doua, de culoare alb-albastră, cu o mişcare mai înceată ca a unui meteor. • Joi după amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova delegaţia guvernamentală care a participat la semnarea planului de aplicare a acordului cultural între R P. Romînă şi U.R.S.S. pe anul 1958. Delegaţia a fost condusă de tov. acad. Atanase Joja, ministrul Invăţâmîntului şi Culturii • Grupul de activişti ai sindicatelor din Brazilia care ne vizitează ţara la invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor a fost primit joi la amiază la secretariatul C.C.S. de tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor. (Agerpres) Ieri a avut loc la sfatul popular regional Bucureşti o şedinţă de analiză a felului cum se desfăşoară acţiunea de experimentare a sistemului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii în întreprinderile de industria locală şi întreprinderile de gospodărie orăşenească. Au participat conducători ai întreprinderilor de industria locală şi gospodăriei orăşeneşti, reprezentanţi ai organelor sindicale. In încheierea şedinţei comisia regională de pe lingă Comitetul executtiv al sfatului popular regional Bucureşti a prezentat un plan de măsuri tehnico-organizatorice menit să ajute întreprinderile la experimentarea cu succes a sistemului îmbunătăţit de salarizare și normare a muncii. Milionarii Ziarul nostru publică lista premiilor pe care o serie de instituţii şi întreprinderi din Capitală şi regiune le acordă gospodăriilor colective fruntaşe în întrecerea pentru titlul de „Cea mai bogată gospodărie colectivă". Premiile sunt variate şi de strictă utilitate pentru cei angajaţi în lupta de unadine conţinut, pentru bogăţii. Mioare dătătoare de lină semifină şi pompe pentru irigat, pluguri de fier şi semănatori, grape şi tocătorile vor înmulţi avutul obştesc a! gospodăriilor ce s-au dovedit cele mai vrednice. Spuneam că lupta în care s-au angrenat cele peste două sute de colective din regiunea noastră are un profund conţinut. Şi este aşa dacă ne gindim la cei ce sunt in această întrecere. Mai intii să ne amintim că iniţiativa a pornit din satul Ceacu de prin părţile Călăraşilor, sat care, înainte vreme, avea tradiţie de sărăcie şi nevoi. Oamenii erau săraci lipiţi pămintului şi, de pe pricăjitele pogoane despărţite prin răzoare, abia îşi adunau bucatele din toamnă pînă-n toamnă. Ei, aceşti oameni, ridicaţi însă în anii din urmă, la rangul de colectivişti, au cutezat să cheme la o întrecere în muncă toate gospodăriile agricole colective. Scopul întrecerii era clar: cine va obţine cele mai frumoase recolte, cine îşi va mări avutul obştesc, cine îşi va dezvolta sectorul zootehnic acela va fi declarat colectiv fruntaş şi va primi drept răsplată mioarele sau pompele pentru irigat, plugurile ori semănătorile, grapele, tocătorile. De netăgăduit este faptul că aceste premii constituie adevărate stimulente pentru cei in cauză. Dar tot de netăgăduit este faptul că deasupra acestor premii se ridică foloasele practice ce le trag înseși gospodăriile agricole colective aflate in întrecere. Pe semne, cind colectiviştii din Ceacu, din Putineiu, Cazăneşti sau de oriunde, s-au încumetat să pornească întrecerea, şi-au zis: „Cu pămintul nostru înfrăţit, cu vitele şi oile noastre, cu uneltele noastre am făcut pînă acum ce am făcut. De acum încolo trebuie să facem mai mult. E în joc reputaţia colectivei noastre Şi apoi, e şi spre binele nostru“... Judecind astfel, oamenii şi-au făcut dreaptă socoteală. Cum s-ar spune, odată intraţi in horă au trebuit să joace. Hora era cea a muncii entuziaste, spornice şi, ca atare, întreaga agoniseală a acestei trebi le aparţine. Şi acum, iată, se apropie sfirşitul anului şi cu greu se pot defini fruntaşii. Cei ce au lansat iniţiativa ca şi colectiviştii din comunele Gheorghe Lazăr, Mărculeşti, Radu Negru, Poiana şi din multe alte locuri au dobindit rezultate neaşteptat de frumoase. Colectiviştii au înregistrat recolte mari, au făcut mai multă pline şi mai mult porumb, au trimis pieţii mai multe produse, au obţinut de la vaci mai mult lapte, cum s-ar spune s-au îmbogăţit. Astăzi, ei vorbesc de milioane de lei, de mii şi mii de kilograme de grîne cu aceeaşi simplitate, cu aceeaşi logică cu care rostesc cuvsele „muncim în comun“ sau „folosim mijloace mecanizate“... Aceştia sunt milionarii orînduirii noastre. Milioanele acestora, miile de kilograme de grîne, bogăţia colectiviştilor au fost şi rămîn cei mai siguri popularizatori ai avantajelor muncii unite şi cei ce atrag cu fiecare zi ce trece tot mai mulţi ţărani muncitori pe calea agriculturii socialiste. Mioarele, plugurile, pompele pentru irigat — drept premii ale unei entuziaste întreceri — vor constitui, fără îndoială, încă un stimulent pentru cei ce vor ca prin muncă unită, spornică, să devină mereu mai bogaţi, să trăiască mereu mai bine. E dreptul lor, e meritul lor!... A. VELUREANU