Steagul Roşu, noiembrie 1957 (Anul 4, nr. 1112-1136)

1957-11-01 / nr. 1112

Pag. 4-a Delegaţii la sărbătorirea celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Soci­aliste din Octombrie Delegaţia R. P. Bulgaria SOFIA 31 (Agerpres). — TASS : La invitaţia Comitetului Central ■ al P C.U.S . şi a Consiliului de Mi- ,­iniştri al U.R.­S.S., C.C. al Partidu­lui Comunist Bulgar şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Bul­garia au hotărît să trimită la Mos­cova pentru a participa la sărbăto­rirea celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie o delegaţie alcătuită din Todor Jivkov (şeful delegaţiei), Anton Iu­­gov, Gheorghi Traikov, Gheorghi Tankov, Ivan Mihailov şi Tola Dra­­goiceva. Delegaţia R. D. Vietnam HANOI 31 (Agerpres). — TASS : La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Consiliului de Miniş­tri al U.R.S.S., Comitetul Central al Partidului celor ce muncesc din Viet­nam şi Consiliul de Miniştri al R. D. Vietnam au numit o delegaţie care va participa la sărbătorirea la Mos­cova a celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie. Delegaţia va fi alcătuită din Ho Si Min, preşedintele R. D. Viet­nam­­ şi preşedintele Partidului ce­lor ce muncesc din Vietnam (şeful delegaţiei), Le Zuon, Fam Hung, Vu Din Tung, Nguen Ksien şi Nguen Van Kin. Delegaţia R. P. Polone VARŞOVIA 31 (Agerpres). — TASS : Delegaţia poloneză care va lua parte la festivităţile în cinstea celei de-a 40-a aniversări a Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie este formată din: Vladislaw Gomulka, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Po­lonez, Josef Cyrankiewicz, Edward Ochab, Roman­­ Zambrowski şi Alek­­sander Zawadzki, membri ai Birou­lui Politic al C.C. al P.M.U.P., Ştefan Ignat, preşedintele Comitetului de conducere al Partidului Ţărănesc Unit, şi Stanislaw Kulogynski, pre­şedintele Comitetului Central al partidului democrat. Delegaţia R. P. Albania TIRANA 31 (Agerpres). — TASS :­­ Ziarele anunţa că o delegaţie a­­ Republicii Populare Albania va pleca la Moscova pentru a lua parte la sărbătorirea celei de-a 40-a aniver­sări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Delegaţia este formată din Enver Hodja, prim secretar al C.C. al Partidului Muncii din Al­bania (şeful delegaţiei), Mehmet Shehu, preşedintele Consiliului de Miniştri, general-colonel Bekir Ba­­luku,­ prim vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri şi ministru al Apă­rării Naţionale, Myslim Paza, vice­preşedinte al Prezidiului Adunării Populare, Sheftiet Poci, preşedintele Comisiei controlului de stat, Anihal Piriţi, ambasadorul R. P. Albania în U.R.S.S. Delegaţia R. P. Mongole ULAN BATOR 31 (Agerpres). — TASS : La Ulan Bator s-a publicat ştirea cu privire la componenţa delegaţiei mongole care la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. va lua parte la sărbă­torirea celei de-a 40-a aniversări a Revoluţiei din Octombrie. Delegaţia este formată din I. Te­­denbal, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mongole, D. Dani­ba, prim secretar al C.C. al Parti­­dulu­i Popular Revoluţionar Mongol, O. Surenjav, al doilea secretar al C.C. al Partidului Popular Revolu­ţionar Mongol, S.­lanjima, membru al Prezidiului Marelui Hural Popu­lar al R. P. Mongole, şi D. Tumur- Ocir, directorul Institutului de isto­rie a partidului de pe lingă C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol. Cursa satelitului MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS : La 1 noiembrie, ora 6 dimineaţa racheta­ purtătoare a făcut 410 rotaţii în jurul pămîntului. In acest timp satelitul a făcut cu 1,35 rotaţii mai puţin. In seara de 1 noiembrie racheta­­purtătoare va avea faţă de satelit un avans în timp de 38 minute. In zilele cu cerul senin racheta­­purtătoare va putea fi observată cu ochiul liber în trecerea sa dinspre sud-vest spre nord-est la 40—62 gra­de latitudine nordică și la trecerea ei dinspre nord-vest spre sud-est la 30—65 grade latitudine sudică. Tot­odată racheta­ purtătoare poate fi observată în emisfera boreală după apusul soarelui la o distanță pînă la 1.000 km de traseul zborului, iar în emisfera australă înainte de ră­săritul soarelui, la o distanță pînă la 2.000 km de traseul zborului. Delegaţia Partidului Comunist din Austria VIENA 31 (Agerpres), — TASS . După cum a anunţat la 29 oc­tombrie ziarul „Volksstimme“ din de­legaţia Partidului Comunist din Aus­tria care va lua parte la Moscova la sărbătorirea celei de-a 40-a ani­versări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie fac parte J. Koplenig, F. Fi­rnberg şi E. Schari. Delegaţia Partidului Comunist din Japonia TOKIO 31 (Agerpres). — TASS La 29 octombrie a părăsit Tokio plecînd spre Moscova, o delegaţie a Partidului Comunist din Japonia care va lua parte la festivităţile in cins­tea Marelui Octombrie. Delegaţia este formată din Iosio Siga, membri al secretariatului C.C. al Partidulu Comunist din Japonia, Kerete Kurahara, membru al C.C. şi Takei Takei, şeful secţiei internaţionale a ziarului „Akahata“. Presa franceză! Se impune din concluzia ca puterile occidentale nu doresc nici un acord in privinţa dezarmării Şedinţa din 30 octombrie a Comitetului politic al O.N.U. NEW YORK 31. Corespondentul A- gerpres transmite : In şedinţa din 30 octombrie a Co­mitetului politic au continuat discu­ţiile în problema dezarmării. In ca­drul şedinţei au vorbit delegaţii In­diei, Franţei şi U.R.S.S. Delegaţia S.U.A. care anunţase anterior inten­ţia de a lua cuvîntul, a renunţat în ultimul moment, neavînd, după expre­sia unui purtător de cuvînt, nimic de adăugat. La capătul discuţiei generale din Comitetul politic se impune din nou concluzia că puterile occidentale nu doresc în fapt nici un acord în privinţa dezarmării sau interzicerii ar­melor atomice şi că respingind pro­punerile U.R.S.S. care oferă o largă şi multilaterală posibilitate de înţe­legere se cramponează de aşa-zisele propuneri de la Londra, de mult şi definitiv caracterizate ca o lipsă de dorinţă de a se ajunge la o înţele­gere. Luînd cuvîntul în şedinţa de miercuri, Krisna Menon a răspuns ce­lor afirmate de delegatul Franţei în legătură cu cauzele eşecului activită­ţii subcomitetului şi a reluat cu tărie ideea necesităţii atragerii mai multor naţiuni la dezbaterea şi rezolvarea care se impun .din confruntarea celor problemei dezarmării, două atitudini exprimate în problema Delegatul Indiei a citat numeroase dezarmării. El a arătat că U.R.S.S. fapte care pledează cu toată autori­­stă în continuare ca şi pîişa acum pe­tatea împotriva celor afirmate în A­­poziţia unor negocieri bazate pe ega­­dunare, în special de delegatul Fran­­litate şi respectarea intereselor secu­­ţei, Jules Moch, care a contestat perio­rităţii fiecărui stat, colul­ radiaţiilor atomice. Subliniind că stabilirea, conform După ce delegatul Franţei, Jules ultimei propuneri a U.R.S.S., a unei Moch, a considerat suficient să răs- comisii permanente a dezarmării for­­pundă argumentelor aduse de dele­­mată din reprezentanţi ai tuturor gatul Ind­iei printr-un simplu „nu­mai statelor membre ar fi o contribuţie am nimic de adăugat sau de corijat serioasă la actuala sesiune a O.N.U. la cele spuse anterior“, a luat cuvin­ pe carea rezolvării problemei de par­­tul Vasili Kuzneţov din partea deie- „.. .. . . , gaţiei U.R.S.S. In ampla sa expunere man'- Kuzneţov a atras atenţia ca delegatul sovietic a trecut în revistă a s°sit de mult timpul trecerii de la lucrările de pînă acum şi concluziile vorbe la fapte despre vizitele delegaţiei parlamentare române PARIS 31 (Agerpres). — Presa franceză din ziua de 29 oc­tombrie publică o serie de relatări cu privire la vizita delegaţiei parla­mentare române în Franţa, scoţînd în relief rezultatele pozitive obţinute în cursul acestei vizite în desvoltarea relaţiilor franco-romîne. Sub titlul: „Mesajul unei vechi prietenii: zece deputaţi romîni au petrecut opt zile în Franţa“, ziarul ■„Liberation“ publică o declaraţie a deputatului Lucien Begouin, fost mi­nistru, preşedintele grupului parla­mentar pentru prietenia franco-ro­­mînă din Adunarea Naţională Fran­ceză. Ziarul „Liberation“ reproduce pa­saje din cuvîntărea rostită de L. Regouin la recepţia de la legaţia R.F.R. la Paris. Ziarul „Le Monde“ publică o am­plă relatare asupra recepţiei de la legaţia R.P.R., scoţînd în titlu de­claraţia făcuta de ministrul R.P.R. în Franţa, Mircea Bălănescu care a subliniat că prietenia dintre România şi Franţa „trebuie să fie aşezată pe o bază economică solidă“. De asemenea „Le Monde“ repro­duce un rezumat al declaraţiilor con­ducătorului delegaţiei parlamentare române, acad. prof. Ştefan S. Nicolau, relevînd aprecierile înalte date reali­zărilor franceze în domeniul tehnicii de către parlamentarii români. „Le Monde“ anunţă că grupurile parla­mentare franco-romîne v­or constitui comisii specializate care vor contri­bui la realizarea unor acorduri eco­nomice, culturale, tehnice, științifice etc., folositoare ambelor țări. Mitingul oamenilor muncii din Budapesta BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ La 30 octombrie a avut loc la Bu­dapesta un miting al oamenilor mun­cii. In piaţa Republicii, care acum un an a fost martora evenimentelor sin­­geroase ale contrarevoluţiei, s-au a­­dunat aproape 300.000 de oameni. La miting au participat membrii Biroului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Socia­list Ungar, György Marosan, Karoly Kiss, Gyula Kallay. înainte de începerea mitingului, Jozsefne Csikesz, secretar al comi­tetului orășenesc Budapesta al P.M.S.U. a dezvelit o placă memo­­rială pe care sunt gravate numele a­­părătorilor Comitetului orăşenesc ucişi în mod bestial de contrarevolu­ţionari anul trecut. După aceea a luat cuvîntul Györ­gy Marosan, prim secretar al Comi­tetului orăşenesc al P.M.S.U. Vorbind de evenimentele contrare­voluţionare din anul trecut, György Marosan a subliniat că masele s-au unit strîns şi s-au ridicat în apărarea puterii populare. O săptămînă de întărire a apărării Damascului DAMASC 31 (Agerpres). — TASS transmite: Cu aprobarea tuturor organizaţiilor politice din Siria, comandamentul miliţiei i populare siriene a adoptat o hotărîre cu privire la organizarea unei săptă­mîni de întărire a apărării oraşului Damasc. Potrivit acestei hotărîri, toţi ce­tăţenii din capitala Siriei vor parti­cipa în mod voluntar la construirea de fortificaţii. Preşedintele Kuad­i a declarat reprezentanţilor presei că va deschi­de săptămîna, participînd personal la construirea instalaţiei de apă­rare. Mari manevre NATO, la frontiera Siriei ISTANBUL 31 (Agerpres).­­ Avuţiile occidentale transmit că la 31 octombrie forţele N.A.T.O. au început mari manevre militare la frontiera de nord a Siriei precum şi de-a lungul coastei Turciei. La manevre participă mari efective te­restre, maritime şi aeriene ale tru­pelor N.A.T.O. din sudul Europei, precum şi unităţi ale flotei a 6-a americane. La aceste manevre se vor alătura şi unităţi ale forţelor aeriene engleze. m FAMILIA ÎNFRĂŢITĂ A POPOARELOR U. R. S. S. I­n luna aprilie a anului 1920 s-a înălţat deasupra bătrînului Azerbaidjan steagul purpuriu. V. I. Lenin saluta cu căldură victo- I ria poporului azerbaidjan. De-atunci încoace R.­S. S. Azerbaidjan, re­publică egală între republicile sovie­tice, a obţinut strălucite succese, de-­­­venind o mare regiune industrială a­­ Uriunii Sovietice. In comparaţie cu anul 1913, producţia industrială a­­ republicii a crescut de 13 ori. Azerbaidjanul este o republică a petrolului, înainte de Revoluţie, în industria petroliferă aflată în mâinile capitaliştilor străini şi autohtoni, pre­cumpănea munca manuală, o muncă istovitoare. In anii puterii sovietice industria petroliferă a fost pe de-a întregul reorganizată, s-a extins mu­lt şi a devenit o ramură de frunte a economiei naţionale. Tehnica mo­dernă a creat posibilităţi largi pentru valorificarea de noi zăcăminte de petrol şi pentru creşterea necontenită a extracţiei de petrol. In anii puterii sovietice extracţia de petrol a crescut în Azerbaidjan de cîteva ori. In ultimii ani s-au descoperit noi zăcăminte de petrol şi de gaze natu­rale. Noi ne in­hidrim îndeosebi cu schelele noastre petrolifere de pe mare, care n-au egal în iunie. La o depărtare de mai bine de o sută kilometri de oraşul Baku într-un sector unde marea e adîncă, a fost construit un oraş pe piloni de oţel, cu o uzină electrică, cu numeroase întreprinderi industriale, cartiere de locuit, instituţii economice şi de cul­tură. In prezent peste 30 la sută din petrolul azerbaidjanian se ex­trage din mare şi preţul de cost a! acestuia este aproape de trei ori mai mic decit a­l aceluia extras pe uscat. Directivele celui de al XX-lea Con­gres al P.C.U.S. prevăd ca în anul 1980 extracţia de petrol din Azer­baidjan­­ să se ridice pînă la 15,7 milioane tone. Cîntărindu-şi posibili­tăţile, muncitorii petrolişti din re­publică au hotărît să depăşească a­ de A. BAIRAMOV Secretar al C.C. al Partidului Comu­nist din R.S.S. Azerbaidjan ceastă sarcină. Anul trecut ei au şi extras 15,6 milioane tone de petrol. Creşte de asemenea cu repeziciune extracţia de gaze naturale. Noi avem posibilităţi să alimentăm în anii a­­propiaţi întreaga industrie a repu­blicii cu gaze naturale, cum şi nu­meroase oraşe. Oamenii muncii din oraşul Baku au obţinut mari succese în dezvolta­rea industriei de prelucrare a ţiţeiu­lui.’ In anii puterii sovietice au luat fiinţă in Azerbaidjan o industrie si­derurgică şi a metalelor neferoase, chimică şi electrică. S-au construit o serie de întreprinderi de industrie uşoară şi alimentară. Unele oraşe din republică au luat o mare dezvoltare. Oraşul Sumgait a devenit un oraş al metalurgiei. Daşkesanul —un oraş al producţiei miniere. Aceste oraşe reprezintă li­nele din cele mai mari centre indus­triale ale Tran­scaucaziei. In producţia pe cap de locuitor a unor importante ramuri industriale R. S. S. Azerbaidjan întrece unele din ţările capitaliste: Japonia şi Ita­lia în producţia de oţel, Japonia în producţia de ciment, Franţa în pro­ducţia de peşte. La noi se produce de două ori mai multă energie elec­trică decît în Italia şi Japonia. Un important eveniment îşi viaţa economică a republicii a fost acela al constituirii Consiliului economiei naţionale din Azerbaidjan, care cu­prinde aproape 409 de întreprinderi şi organizaţii. S-au obţinut succese uriaşe în a­­gricu­ltura. Înainte de Revoluţie sa­tele din Azerbaidjan erau intr-o stare de cumplită înapoiere. Prin­cipala unealtă a ţăranului era plugul de lemn. Uriaşe întinderi de pămîn­­turi fertile stăteau pirioagă din cau­ză că nu era destulă apă pentru iri­gaţii. In anii puterii sovietice agri­cultura înapoiată de­ aiici s-a tran­sformat într-o agricultură mare, me­canizată. Pe pămînturile necultivate de veacuri a venit apa. In prezent o largă reţea de irigaţie alimentează cu apă suprafeţe uriaşe de pămînt. Nu de mult a fost dat în folosinţă Canalul Verhne—Karabah, unul din cele mai mari canale din această re­giune. S-a terminat construcţia celei de-a doua serii a Canalului Samur — Divicinsk. Se lucrează cu succes la construirea Canalului Verhne—Sirvan şi a unei serii întregi de alte canale. Cea mai importantă ramură a a­­griculturii Azerbaidjanului este cul­tura bumbacului. Anu­l trecut au fost însămînţate cu bumbac peste 200.000 hectare, iar recolta globală de bumbac a crescut aproape de şase ori în comparaţie cu anul 1913 Cul­tivatorii de bumbac din Azerbaidjan luptă acum pentru a obţine 450.000 tone de bumbac brut. In agricultura Azerbaidjanului o­cupă un loc însemnat si alte culturi. Aici se dă multă atenţie porumbului şi creşterii viermilor de mătase. Anu­l acesta crescătorii de viermi de mă­tase au livrat statului aproape cu 380 tone mai multe gogoşi decit a­­nul trecut. însemnate succese au ob­ţinut şi cultivatorii de ceai, care şi-au luat angajamentul să dea peste plan 300.000 kg. frunză de ceai ver­de. Sînt în plină dezvoltare cultura tutunului, pomicultura şi viticultura Nu de mult s-a luat o hotărîre care prevede ca în următorii opt ani să se planteze 100.000 hectare cu vii şi 40 000 hectare cu livezi. In Azerbaidjan sunt 105 staţiuni de maşini şi tractoare. La culturile de cereale aproape toate procesele de muncă sunt mecanizate. Odată ru da­rea în folrsinţă a maşinilor de re­coltat bumbac se va desăvîrşi şi mecanizarea culturii bumbacului. Oamenii muncii din agricultura Azerbaidjanului îşi dau toată silinţa să ridice productivitatea creşterii a­­nimalelor, să sporească producţia de lapte. înainte de Revoluţie aproape toată populaţia Azerbaidjanului era neştiu­toare de carte. Acum învaţă la noi mai mulţi copii decit în Iran, Irak şi Turcia luate la un loc, deşi populaţia acestor ţări e de cîteva ori mai mare decît aceea a Azerbaidjanului. In şcolile superioare din republică în­vaţă 35.000 de studenţi. E interesant de arătat că în Franţa la fiecare 10.000 de oameni sînt 38 de studenţi; în Azerbaidjan sunt 103. La Acade­mia de Ştiinţe, în şcolile superioare şi în instituţiile de cercetări ştiinţi­fice lucrează aproape 5.000 de oa­meni de ştiinţă. La noi s-a format o întreagă ple­iadă de scriitori, compozitori, pictori şi sculptori de talent. Dezvolt­ând cele mai bune tradiţii naţionale şi dîndu-le acestora un profund conţinut socia­list, oamenii de cultură şi artă din Azerbaidjan au creat minunate opere, îndrăgite de popor. Creşte necontenit nivelul cultural al oamenilor muncii din republică. Popu­laţia are la dispoziţie o uriaşă re­ţea de teatre şi cinematografe, palate de cultură şi biblioteci, muzee, sta­dioane. La Baku, capitala Azerbaid­janului, funcţionează de doi ani un centru de televiziune. Oamenii muncii din republică ma­nifestă un uriaş interes faţă de ti­părituri. In prezent se editează aici 109 ziare şi 18 reviste. Fondul bi­bliotecilor a crescut de 500 de ori în comparaţie cu perioada de dina­inte de Revoluţie. Cuceririle puterii sovietice se ma­nifestă deosebit de grăitor în situa­ţia femeii azerbaidjaniene. Aproape 500 de femei din Azerbaidjan lucrea­ză pe tărâm ştiinţific, sute de femei au devenit învăţătoare, medici, ingi­neri, arhitecţi. 168 de femei poartă pe piept steaua de aur de Eroină a Muncii Socialiste. Aproape 10.000 de femei sunt deputate în Sovietele lo­cale, iar peste 100 de femei — de­putate în Sovietul Suprem al R.S.S. Azerbaidjan şi al Republicii Au­tonome Nahicevan. Cuceririle istorice ale poporului azerbaidjanian, cum şi ale tuturor celorlalte­­ popoare din ţara noastră, se datoresc marii munci de organi­zare şi îndrumare duse de Partidul Comunist, conducerii lui înţelepte, se datoresc muncii eroice a muncitori­lor, ţăranilor intelectualilor­, care sprijină în unanimitate politica parti­dului. Azerbaidjanul cunoaşte o con­tinuă înflorire în marea familie înfră­ţită a popoarelor sovietice. Institutul Politehnic din Baku STEAGUL ROŞU Intervenţia reprezentantului romin in problema conflictului rasial din Africa de sud politica de discriminare rasială, aşa­­numita „apartheid“ promovată de gu­vernul Uniunii Sud-Arrcane. Ani de a rîndul rezoluţiile O.N.U. au condam­nat această practică ca fiind contrară principiilor fundamentale ale O.N.U., ca şi dreptului şi moralei internaţio­nale şi au respins teza după care a­­ceasta ar fi o problemă de competen­ţa exclusivă a guvernului sud-african. In ciuda deselor hotărîri ale O.N.U., Uniunea sud africană refuză să se conforme principiilor Cartei şi inten­sifică persecuţiile rasiale. In şedinţa din după amiaza zilei de 29 octombrie a Comitetului politic special, a vorbit în numele delegaţiei române Cornel Bogdan. El a arătat că refuzul guvernului sud-african de a respecta numeroasele hotărîri ale O.N.U. se reazună direct sau indirect pe sprijinul primit din partea forţelor colonialiste ca şi pe o anumită descu­rajare din partea statelor membre ale O.N.U. faţă de continuarea acestei situaţii inadmisibile. El a subliniat că O.N.U. trebuie să continuie strădaniile­­ sale pentru a obţine abolirea persecuţiilor rasiale din Africa de sud­ şi că delegaţia ro­­mină va sprijini orice măsură in acest sens. Lucrările Comitetului continuă. NEW YORK 31. — Corespondentul Agerpres transmite: In Comitetul politic special se dez­bate acum problema conflictului ra­sial din Africa de sud provocat de Noul elicopter sovietic „M. 1.-6”­­l o însemnată realizare a tehnicii aviatice Zborul record al elicopterului La 30 octombrie pe Aeroportul Central al Aeroclubului „V. P. Ci­­­kalov“ din U.R.S.S. zeci de oa­meni erau adunaţi în jurul unui uriaş elicopter admirindu-i formele elegante, linia aerodinamică, di­mensiunile sale. „M. I.-6“ căci aşa se numeşte noul elicopter sovietic a fost construit de colectivul uzi­nei experimentale a Ministerului Industriei de Avioane. Noul elicopter sovietic „M­­.-6“ nu are egal în lume. El este pri­mul elicopter prevăzut cu motor cu două turbopropulsoare puternice. Acest nou elicopter întrece din punct de vedere al capacităţii de încărcare pe toţi confraţii săi. El poate lua pe bord 70—80 de pa­sageri şi poate fi folosit pentru transportarea tractoarelor, screpe­­relor şi altor maşini, înăuntrul elicopterului „M. I.-6“ se găseau la 30 octombrie saci cu balast, 385 de bucăţi cîntărind 12.062 kgr. Elicopterul este pregătit pentru doborîrea recordului mondial. După ce cerul se înseninează la­­­ ora 12,31 de minute elicopterul se­­ ridică în aer şi ia înălţimea. Au trecut 24 de minute. Elicopterul ‹› este din nou pe pămînt. Din aparat­e au coborît piloţii Karpelian şi Al­­ys­ferov. După faţa lor radiind de­­­ mulţumire cei din jur au putut să-­­ şi dea seama că zborul a constituit­­ o victorie. In acest timp juriul ‹› sportiv al Aeroclubului Central « „V. P. Cikalov“ examinează si­ si­giliile încărcăturii, examinează ba- ‹‚ rografele sigilate care au fixat « înălţimea maximă a zborului. ss ELICOPTERUL „M. I.-6“ A RI- ›› DICAT LA O ÎNĂLŢIME DE 2400 « METRI O ÎNCĂRCĂTURĂ DE 12­­ TONE ŞI 4 Kgr. AVIATORII SO- S VIETICI AU ÎNTRECUT RECOR- ‹› D­UL MONDIAL care a fost sta-­­ bi'iit acum aproape un an de zile­­ de maiorul american Anderson. Pi- ?› lotul american Anderson a reuşit­­ atunci să ridice cu elicopterul „S- ‡' 56“ la o înălţime de 2000 m. 6010­­ kgr. 6 tone şi 12 tone! 2000 m­. ‰ şi 2400 m­! Cifre atît de grăitoare. ‡ REDUCEREA UNOR PREŢURI ÎN U. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS : De la 1 noiembrie a. c. în Uniunea Sovietică se reduc preţurile cu amă­nuntul la carnea de porc — în me­die cu 14—15 la sută, iar la gîşte şi raţe — cu 12,5 la sută. Corespun­zător se reduc preţurile la mîncă­­ruri şi semipreparate din carne de porc și păsări în întreprinderile de alimentație miblică. Felix Gaillard a primit să încerce formarea noului guvern francez PARIS 31 (Agerpres). — Felix Gaillard, însărcinat de pre­şedintele republicii, Coty, cu forma­rea noului guvern, după eşecul lui Guy Mollet, a anunţat miercuri după amiază că primeşte sarcina încredin­ţată. „Poezia pură” a culorii I­ngeniozitatea pictorilor de artă abstractă e de-a dreptul uimitoare în ce privește ale­gerea mijloacelor de „exprimare ar­tistică“. lată, de pilda, cum îşi ex­primă sensibilitatea pictorul londo­nez Yves Klein. F.l întinde pe o pînză o culoare cu ajutorul, cel mai des, al unui... rulou de zugrav. Apoi, publicul este invitat sa îm­părtășească această sensibilitate care „permite spiritului să se cu­funde în inima culorii". Scufunda­rea costă însă cam scump. O pînză verde e taxată 25 guinee; una ro­șie — 35; una neagră costă 15 guinee, iar una albă — 30. Descrierile oficiale ale „savantei" sale „tehnici“, susţin că Y. Klein migăleşte luni de zile la suprafa­ţa culorii. Tot ce se poate. Cei care-i văd pînzele spun însă cu sincer regret: Păcat, păcat de atîta vreme, de atîta muncă. Una dintre fazele recente în e­­voluţia artistică a lui Klein e al­bastrul. Intr-una din expoziţiile sale se află expus un burete mare îmbibat cu albastru, fixat pe o tulpină subţire şi... cotat 75 gui­nee. Tehnica? Trebuie să recunoaş­teţi stimaţi cititori că numai o min­te cu adevărat „originală“ putea să o conceapă : „L-am îmbibat cu vopsea, spune Klein, şi apoi l-am stors pentru a obţine efectul dorit", iată ce-i permite „artistului“ să o­­fere „poezia pură a culorii scăpată de închisoarea liniilor şi forme­lor". Chiar şi culoarea, susţine Klein, poate deveni la un moment dat un obstacol în calea spre „poezia pură". De aceea intenţionează pe viitor să producă pînze albe. Nu e exclus ca apoi, cu marea sa „sensibilitate", să constate că şi albul e un impediment şi să facă picturi fără... pînză. Fără îndoială că amatorii de arta adevărată l-ar felicita călduros pentru o astfel de „inovaţie" supremă. Despre ,, meritele personale’ * ale lorzilor E un lucru ştiut: în viaţa po­litică a Angliei, conserva­torismul joacă încă un rol important. Se întîmplă însă ca u­­neie instituţii să devină atît de a­­nacronice, îneît să înceapă a-i pune pe gînduri chiar şi pe incori­gibilii tradiţionalişti englezi. De la o vreme s-a iscat o serioasă controversă în jurul utilităţii came­rei lorzilor. Argumentele aduse de cei ce cer desfiinţarea ei nu sunt deloc de ignorat. Cu excepţia celor 16 pairi din Scoţia, membrii came­rei lorzilor nu sunt aleşi, ci eredi­tari, ceea ce e în flagrantă contra­zicere cu pretenţiile de democraţie. De la conflictul din 1911 cu Lloyd George, rolul politic al camerei lor­zilor a diminuat continuu, incit as­tăzi ea a căpătat un aspect „aca­demic" în sensul rău al acestui cu­­vînt. Din 870 lorzi, nu se întrunesc, chiar la şedinţele cele mai impor­tante, decît 100. Partizanii camerei lorzilor caută însă şi ei argumente care să mear­gă la inima englezului. Ei pretind că de mai multă vreme „înnobila­rea“ s-ar face după criteriul meri­telor personale. Aici însă au cam nimerit-o cu stîngul. Adversarii le-au răspuns de îndată cu date că adevăratul criteriu e de fapt ave­rea viitorului lord. Astfel 26 la sută din actualii lorzi sînt direc­t­­ori de mari societăţi comerciale şi industriale, din cele 100 diamante celebre din lume, 60 sînt în mîinile aristocraţiei engleze. Duce!» de Devonshire locuiește un palat de 273 camere. Averea lorzilor, ce-i­­ drept, e și ea tot... personală, însă­­ e altceva decît meritul personal. mari p­ăguube Produse de tai­fun in vietnamul de sud • Taifunurile care au bîntuit în Vietnamul de Sud au provocat mari pagube populaţiei din mai multe pro­vincii. In legături cu calamităţile de pe urma cărora a avut de suferit popu­laţia din Vietnamul de Sud, Societa­tea de Cruce Roşie din Republica De­mocrată Vietnam a trimis Societăţii de Cruce Roşie din Vietnamul de Sud o scrisoare în care îi propune să pri­mească din partea R. D. vietnam orez, ţesături şi medicamente spre a fi transmise victimelor. COMPONENŢA NOULUI GUVERN SUEDEZ • După cum anunţă biroul telegra­fe suedez, la 31 octombrie Erlander, liderul partidului social-democrat, l-a vizitat pe rege şi i-a comunicat com­ponenţa noului guvern din care fac parte numai reprezentanţi ai partidu­lui social-democrat. Remanierea pri­veşte numai patru portofolii pe care le-au deţinut reprezentanţii uniunii ţă­răneşti. Noul guvern va avea ÎS mi­niştri în loc de 16, cîţi erau în vechiul guvern. JAPONIA URMĂREŞTE OBŢINEREA DE CONCESII PETROLIFERE IN ARABIA SAUDITA • Ziarul britanic „Times“ publică o informaţie potrivit căreia reprezen­tanţi japonezi duc tratative cu guver­nul Arabiei Saudite pentru a obţine concesionarea unor terenuri petrolifere într-o regiune învecinată cu Kuweit. După cum subliniază corespondentul din Tok­io al ziarului „Times“, aceste proiecte sunt sprijinite de cercurile industriale şi politice japoneze şi în mod neoficial de guvern. „Times“ relatează cu vădită nemulţu­mire această ştire care confirmă în­cercări de penetraţie într-o zonă unde Anglia îşi vede din ce în ce mai mult ameninţate interesele de diverşi concu­renţi acum mai puternici. S-A ÎNCHEIAT SESIUNEA DE TOAMNĂ A ADUNĂRII NAŢIO­NALE CEHOSLOVACE • La 31 octombrie s-a încheiat la Praga sesiunea de toamnă a Adunării Naţionale a Republicii cehoslovace. Sesiunea a aprobat executarea buge­tului de stat pe anul 1956, a adoptat o serie de legi şi a ratificat acordu­rile şi convenţiile încheiate între Ce­hoslovacia şi alte ţări. DELEGAŢIA P. S. JAPONEZ A PĂRĂSIT BELGRADUL • Delegaţia partidului socialist japo­nez, care a vizitat R. A. F. Iugoslavia a părăsit la 31 octombrie Belgradul plecînd la Zurich. Intr-un comunicat transmis de agenţia Tanjug, se subli­niază că în cursul tratativelor dintre delegaţia socialiştilor japonezi şi de­legaţia Alianţei socialiste a oamenilor muncii din Iugoslavia s-a constatat o identitate de vederi asupra majorităţii problemelor discutate. V Y redacţia :­ Administraţia Bucureşti, str. Brezoianu nr. 21-25. Centrala telefonică, nr._­l.22.10; f.23.38; Sec­ția scrisori 3.33.94 STAS 2152-53.­­ Tiparul intr. poligrafică nr. 2, str. Brezoianu nr. 23-25. Abonamente individuale lei 5, colective N X “o»Ou jfljTvsltori, ţărani şi Intelectuali lei­­. Abonamentele se fac le Oficiu -stat- prin factorii “­»stați şi difuzor« voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.T.

Next