Steagul Roşu, decembrie 1957 (Anul 4, nr. 1137-1163)
1957-12-01 / nr. 1137
LUNA CULTURII Bogatul bilanţ al celor zece ani de la instaurarea regimului nostru de democraţie populară, oferă prilejul unui profund simţămînt de mindrie naţională şi, în acelaşi timp, de admiraţie. Numai zece ani au trecut de la istoricul act al abolirii monarhiei, şi iată, mica ţărişoară „eminamente agricolă" a făcut un salt uimitor în ierarhia economică şi politică a ţărilor lumii. Numai zece ani î... Poporul muncitor, liber şi stăpîn pe destinele sale, şi-a condus cu fermitate şi dragoste patria pe drumul înfloririi continue, deschizîndu-i un nou făgaş în istorie. Iar astăzi, la aniversarea unuideceniu de existenţă a tinerei noastre Republici, trecem în revistă cu îndreptăţită mindrie, izbînzile dobîndite sub semnul luminos al stemei cu sondă şi cunună de spice, în epopeica acţiune a construcţiei socialiste. „Luna culturii“ care s-a deschis astăzi în cinstea apropiatei aniversări, constituie un important eveniment cultural-artistic menit să pună în lumină cele mai semnificative aspecte ale vieţii noastre culturale şi artistice, realizările cele mai de preţ ale culturii noastre socialiste, dobîndite în anii democraţiei populare. In acţiunea de făurire a unei culturi noi, înaintate, care să slujească ţelurilor înalte ale construcţiei socialiste, poporul nostru , a avut în faţă exemplul luminos al culturii sovietice, realizările cele mai de seamă înfăptuite de către oamenii sovietici — constructori ai comunismului — pe plan artistic şi cultural. Nu-i un secret pentru nimeni că în ţara noastră, care în 1930 avea aproape cinci milioane de analfabeţi — a fost lichidată neştiinţa de carte. Partidul şi guvernul nostru, urmînd principiul leninist după care socialismul se construieşte cu oameni de o înaltă cultură, au creat condiţii materiale optime pentru şcoală şi învăţătură. Căminele culturale care în urmă cu zece ani abia atingeau cifra de 4000, se ridică astăzi la peste 12.000 şi numărul lor creşte necontenit. Bibliotecile publice, care altădată se numărau pe degete, pot fi întîlnite astăzi mai în orice sat şi cătun. Pentru fiecare om al muncii, cartea începe să devină din ce în ce mai mult un prieten nedespărţit, o necesitate, conturînd tot mai pregnant procesul de creştere a nivelului cultural al maselor. Tirajul cărţilor şi ziarelor atinge astăzi cifre de milioane. Izbutirile noastre pe tărâm cultural-artistic au trecut cu cinste hotarele ţării. Este oare necesar să mai amintim răsunătoarele succese pe care le obţin peste graniţă reprezentanţii artei noastre, prestigiul şi aprecierea înaltă de care se bucură scriitorii, muzicienii, actorii, cîntăreţii şi dansatorii noştri ? Pagini de Sadoveanu şi Arghezi, Geo Bogza sau Zaharia Stancu sînt citite din Cîmpia Dunării pină pe ţărmurile Pacificului. Iar numele lui George Georgescu şi Constantin Silvestri, ale lui Ştefănescu-Goangă, Sică Alexandrescu sau Birlic au devenit familiare spectatorilor occidentali şi din ţările de democraţie populară, ca să nu mai vorbim de faima răsunătoare pe care unele ansambluri şi orchestre („Barbu Lăutaru“, „Ciocîrlia“, etc.) şi-au cucerit-o pe diferite meridiane ale globului. Ca urmare a preocupării şi a condiţiilor materiale create de către regimul nostru democrat-popular, mişcarea artistică de amatori a cuprins masele cele mai largi de oameni ai muncii, căpătînd un avînt nebănuit. In regiunea Bucureşti activează în prezent peste 3.000 formaţii artistice, echipe de teatru, de dansuri, coruri şi brigăzi cuprinzînd peste 100.000 artişti amatori din rîndurile cărora ies la iveală cu prilejul marilor concursuri multe elemente talentate. Casele raionale de cultură şi Casa regională a creaţiei populare desfăşoară necontenit o activitate de îndrumare şi dezvoltare a acestei mişcări artistice. Cine nu a ascultat la radio sîrbele măiestru executate la fluier de Viorea Netcu, tinăr din raionul Tr. Măgurele, laureat al Festivalului Mondial al Tineretului de la Bucureşti şi Varşovia ? Doinele cîntate de Ileana Constantinescu, horele lăutăreşti ale acordeonistului Fărâmiţă lambrit şi alte asemenea manifestări ale unor tineri de talent ridicaţi din rândurile artiştilor amatori ? Toate acestea vorbesc despre virtuţile artistice deosebite ce sălăşluiesc în sînul poporului nostru, virtuţi care astăzi sunt cu insistenţă, ca nişte mărgăritare de preţ, scoase la iveală şi afirmate. Ele vorbesc, mai cu seamă, despre grija deosebită şi atenţia de care se bucură în statul nostru democrat-popular cultura și arta puse în slujba marilor idealuri ale poporului, în slujba cauzei nobile a socialismului și păcii. In atelierul de ceramica... In sprijinul transformării socialiste a agriculturii Zilele trecute, la Casa de cultură din oraşul Alexandria a avut loc o consfătuire în cadrul căreia preşedinţii sfaturilor populare comunale, conducătorii unităţilor socialiste din agricultură, inginerii, tehnnicienii şi activiştii de partid au dezbătut pe larg probleme în legătură cu dezvoltarea multilaterală a raionului Alexandria. Cum era şi firesc, în lucrările consfătuirii, locul principal l-au ocupat probleme legate de munca pentru transformarea socialistă a agriculturii şi sporirea producţiei agricole la hectar. Atit din informările prezentate de preşedinţii comunelor Poroschia şi Ulmeni şi de tov. Romulus Colfescu şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, cit şi din cuvîntul participanţilor a reeşit că în ultimul timp în raionul Alexandria s-au obţinut unele succese îmbucurătoare în munca pentru cooperativizarea agriculturii. Aşa de pildă, la 31 decembrie 1956 în raionul Alexandria exista un număr de 12 gospodării colective cu 621 familii şi 64 întovărăşiri agricole cu 4314 familii şi o suprafaţă totală de 11 255 ha. După aproape un an, adică la 11 noiembrie a.c. numărul gospodăriilor colective a crescut la 13 cu 700 familii, al întovărăşirilor agricole la 98 cu 11 042 familii şi o cooperativă de producţie agricolă curentă compusă din 21 familii. In total pe raion sunt cooperativizate 24.733 ha, cu un număr de 11.763 familii ceea ce reprezintă procentul de 55,7%. Comunele Nanov, Poroschia şi Buzescu vor fi in curînd cooperativizate în întregime. In acestea, sfaturile populare sprijinite de comitetele de partid comunale au muncit mult pînă să lămurească pe toţi ţăranii muncitori de foloasele muncii în co ------ y J ‘auuniC) ica* pectindu-se cu stricteţe liberul consimţămînt al ţăranilor muncitori, nenumăraţi gospodari au fost convinşi (Continuare în pag. 3-a) —fie la G.A.S. Periş, lucrează obiecte frumoase tov. Horpa Ioana Noi membri în întovărăşire In întovărăşirea agricolă „16 Februarie“ din Bîldana au intrat zilele trecute încă 25 noi membri. Printre ei se află: comuniştii Ştefan C. Gheorghe, Ion Rădulescu şi alţi ţărani muncitori ca Pavel Marin, Lina Joiţa, care s-au convins de superioritatea şi avantajele agriculturii socialiste. ANUL IV — Nr. 1137 Duminică 1 decembrie 1957 4 pagini 20 bani Filme documentare în cinstea aniversării fieiiubisii In cinstea zilei de 30 Decembrie, studioul de filme „Alexandru Sahia“ va termina citeva documentare dedicate aniversării Republicii. Unul din aceste filme va reflecta realizările regimului democrat-popular în ultimii 10 ani. Se va mai realiza un pamflet antimonarhic intitulat „Coroana Sfărimată" şi un film ,,in anii Republicii“. In pregătire se mai găsesc: un film documentar consacrat celor 25 de ani de la luptele de la Griviţa, un documentar despre marele poet maghiar Ady Endre şi un film care va reflecta rolul armatei române în războiul antifascist. Adunare la Uniunea Ziariştilor cu prusjul sărbătorii R.P. Aten Simbătă seara a avut loc la Uniunea Ziariştilor din R.P. Romina o adunare consacrată celei de-a 45-a aniversări a proclamării independenţei Albaniei şi a celei de a Xlll-a aniversări a eliberării ţării de sub jugul fascist. Au luat parte redactori ai ziarelor şi publicaţiilor din Capitală. Au fost de faţă Milia Lako ambasador şi alţi membri ai ambasadei R.P Albania la Bucureşti. Adunarea a fost deschisă de tov. Vasile Dumitrescu preşedintele Uniunii Ziariştilor din R.P. Romînă. Ziaristul L. Sărăţeanu a împărtăşit impresii din cadrul unei vizite pe care a intreprins-o în R.P. Albania. Pandele Stilu prim regizor al Teatrului Poporului din Tirana care ne vizitează ţara a vorbit apoi despre dezvoltarea artei şi teatrului albanez. (Agerpres) Succese tsi munca de contractări In marile regiuni agricole ale ţării precum şi in unele,regiuni de munte cunoscute pentru creşterea de animale au fost obţinute rezultate de seamă în ceea ce priveşte încheierea contractelor pentru creşterea şi îngrăşarea de vite. In regiunea Bucureşti, de pildă, în numai 11 luni au fost încheiate contracte pentru un număr de vite mari care depăşeşte cu maimult de 4.000 pe cel din aceeaşi perioadă a anului trecut. In afară de aceasta, au mai fost încheiate contracte pentru 5.165 mînzaţi, 10.888 viţei, 17.500 oi, 66.300 porci. (Agerpres) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! Fermentarea tutunului înainte de a intra în posesia fumătorilor, țigaretele parcurg un proces tehnologic destul de complicat. Tutunul, odată recoltat de pe cîmp, nu ajunge direct la fabrica de țigarete. El mai face un „popas“ prin camerele de fermentare ale unor întreprinderi specializate în această direcţie. La întreprinderea pentru cultura şi fermentarea tutunului din Urziceni, am putut urmări această interesantă fază de fermentare. Tutunul este mai întîi ales şi sortat pe calităţi şi stări de umiditate, după care trece la fermentare Clişeul nostru înfăţişează un aspect din sala agregatelor pentru condiţionarea aerului. Aci se pregăteşte un amestec de aer, cu ajutorul căruia se creează condiţiile optime de fermentare. Aerul este captat din afară, desprăfuit, încălzit, umezit şi împins prin nişte puternice ventilatoare, în camerele de fermentare, in aceste camere tutunul stă 12 zile, timp în care, sub acţiunea mediului şi a fermenţilor, îşi transformă substanţele cu acţiune negativă, în substanţe plăcute la fumat. Tot datorită acestui proces, tutunii încetează de a mai fi o materie primi agricolă perisabilă, el devenind o marfă conservabilă. După terminarea procesului de fermentare, tutunul ajunge într-o secţie specială, unde lucrătoare experimentate îl aleg şi aşează în cutii de presă, altele îl presează şi în sfîrşit altele îl ambalează in pînze. Astfel, ambalat, el este trimis spre prelucrare la fabrica de ţigarete. La întreprinderea din Urziceni, recepţia tutunului s-a început anul acesta cu 20 de zile mai devreme, producţia de tutun prezentîndu-se de astă dată, superioară altor ani, atît din punct de vedere cantitativ, cît şi calitativ. IMBUNATATIREA ALIMENTARII CU ENERGIE ELECTRICA întreprinderea „Electro-distribuţia“ (I.D.E.E.) şi Sfatul Popular al Capitalei au luat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea alimentării cu energie electrică a unor cartiere mărginaşe ale Capitalei. Astfel, pînă la sfîrşitul acestui an se vor instala 22 noi posturi de transformare în diverse cartiere ale oraşului, care vor permite ridicarea tensiunii, îmbunătăţirea iluminatului şi extinderea reţelei electrice. In cartierul Proletarul se va da în funcţiune zilele acestea un nou post de transformare, lucrare pe care cetăţenii au sprijinit-o prin muncă voluntară. Asemenea lucrări se execută şi în Străuleşti, Dobroeşti, Progresul, Chitila etc. In scopul îmbunătăţirii iluminatului, pînă la sfîrşitul anului se va mări numărul firelor de distribuţie pe circa 40 de străzi. In cursul acestui an a fost mărit numărul firelor de distribuţie pe aproape 500 de străzi. (Agerpres) Unele aspecte ale gospodăririi pădurilor din regiunea Bucureşti Astfel, s-au obţinut rezultate bune în dirijarea reimpăduririi cu specii forestiere corespunzătoare condiţiilor de climă şi sol intr-o bună parte a pădurilor degradate de stejar de pe raza ocoalelor silvice Bolintin, Lehliu, Urziceni. Rezultate meritorii a obţinut ocolul silvic Urziceni în crearea de noi păduri cu bază de stejar brumăriu în condiţii grele de stepă şi silvostepa. Pădurile tinere dezvoltate aici ,au realizat starea de masiv păduros, avînd creşteri sporite, ceea ce va asigura în viitor importante surse de material lemnos. Totodată, aceste păduri vor exercita şi un rol social însemnat, acela de protecţie a culturilor agricole în regiunea respectivă. In prezent, se desfăşoară o largă acţiune de plantare a plopilor negri hibrizi în zăvoaiele cu productivitate redusă din lunca Dunării, precum și pe acele terenuri care sînt improprii altor culturi. Plopul negru hibrid este o specie forestieră care se caracterizează printr-o creștere mare și rapidă care va asigura în viitorul apropiat o însemnată cantitate de masă lemnoasă , atît pentru industria de celuloză, cît şi pentru satisfacerea în mai mare măsură a nevoilor locale. Este suficient să arătăm că în timp ce răşinoasele ca şi celelalte specii forestiere specifice ţării noastre au o creştere de abia 6 m.c. pe an la hectar, plopul negru hibrid asigură o creştere medie de 25 — 30 m.c. pe an la hectar. Tocmai de aceea este necesar să se acorde o atenţie cit mai mare culturilor de plopi negri hibrizi în terenurile din lunca Dunării, cu atît mai mult cu cit inundaţiile periodice ce se produc aici nu justifică din punct de vedere economic prezenţa altor culturi. De acum, există în regiunea Bucureşti importante suprafeţe cu arborete de plop negru hibrid ajuns înstadiul de a furniza lemn de celuloză. Astfel, datorită lucrărilor de îngrijire, numai ocoalele silvice Giurgiu, Călăraşi, Alexandria, etc. furnizează sectorului industrial peste 10.000 m.c. de lemn pentru celuloză. Datorită acestui fapt, problema culturii plopului negru hibrid este obiectul unui studiu atent, în vederea selecţionării acelor specii şi varietăţi care să asigure o producţie sporită atît din punct de vedere cantitativ cît şi calitativ. In acest scop a luat fiinţă în raionul Olteniţa o „Staţiune a Plopului“ menită să furnizeze ocoalelor silvice materialul de bază pentru crearea de arborete de plopi negri hibrizi. De curînd, o delegaţie de specialişti din R. P. Bulgaria, care a făcut un Refacerea şi dezvoltarea pădurilor din regiunea Bucureşti constituie o sarcină importantă a lucrătorilor din domeniul silviculturii. Se ştie că datorită politicii nechibzuite, dusă de vechile regimuri, pădurile din regiunea noastră au fost degradate, devenind slab productive şi nereuşind astfel să satisfacă necesităţile economice. In lupta pentru ridicarea producţiei şi productivităţii pădurilor Ing. ŞTEFAN IVĂNESCU Directorul Direcţiei regionale silvice Bucureşti s-au obţinut o serie de succese, datorită cărora Direcţia regională silvică Bucureşti a primit Steagul roşu de fruntaşă pe ţară în ramura respectivă. Cu prilejul împlinirii a 520 de ani de la răscoala de la Bobîlna Adunarea festiva de la Cluj CLUJ 30 (de la trimişii speciali Agerpres). La Cluj au început festivităţile prilejuite de împlinirea a 520 de ani de la răscoalele iobagilor romîni şi maghiari din Transilvania între care răscoala de la Bobîlna a constituit un moment important. Sîmbătă după amiază a avut loc la Teatrul Naţional din localitate o adunare festivă consacrată acestui eveniment. Au participat reprezentanţii autorităţilor locale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, numeroşi oameni ai muncii romîni şi maghiari din oraşul şi regiunea Cluj. Participanţii la adunare au salutat In marele hronic al patriei, răscoala de la Bobilna de la 1437 de la care se împlinesc 520 ani ocupă un loc de frunte în rindul luptelor purtate de ţărănimea asuprită, pentru pămînt şi libertate. In urmă cu secole, focul răsmeriţelor a cuprins castelele nobilimii şi ale grofilor, ca un simbol al unităţii şi frăţiei dintre ţăranii romîni şi unguri împotriva jugului cumplit al iobăgiei. Cînd abia începuse a da colţul ierbii, cînd natura se trezea la viaţă, în primăvara anului de neuitat 1437, valul miniei ţărăneşti n-a mai cunoscut margini şi a prins a se revărsa de nestăvilit pe aproape întregul cuprins al Transilvaniei. împotriva răsculaţilor, feudalii trimit oştire înarmată pînă-n dinţi. Pedestraşii şi călăreţii nobililor, pe care-i conducea voievodul Csáki László, cunosc Insă ascuţişul topoarelor şi coaselor ţărăneşti. Mai puternice decit zalele şi armele nobililor s-au dovedit a fi setea de libertate, ura împotriva nemiloşilor asupritori. Ţăranii romîni şi maghiari au înscris prin faptele lor de vitejie o pagină glorioasă în lupta comună împotriva exploatării obţinînd cea dinţii victorie în lungul şir al răsmeritelor ţărăneşti. Trufaşii nobili sînt siliţi să încheie cu căldură sosirea în sală a membrilor delegaţiei C.C. al P.M.R. şi guvernului Republicii Populare Romîne, care participă la festivităţi: Tov. Emil Bodnaraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Janoş Fazekaş, secretar al C.C. al P.M.R., Atanase Joja, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Invăţămîntului şi Culturii, Augustin Alexa, membru al C.C. al P.M.R., procuror general al Republicii Populare Romîne, Ladislau Banyai, director general în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, acad. Andrei Oţetea, care au luat loc în Prezidiu, o înţelegere cu ţăranii răsculaţi, care obţin oarecari privilegii. Dar lupul rămîne lup chiar dacă îşi schimbă părul. De îndată ce s-a mai domolit ecoul izbinzii iobăgeşti, nobilii pun la cale ne uneltiri atrăgînd de partea lor şi mica nobilime, care trădează ţărănimea răsculată. Interesată şi ea în menţinerea asupririi ţărăneşti, prin însăşi caracterul ei de clasă, posesoare de averi şi de iobagi, mica nobilime şovăielnică dă posibilitate asupritorilor să pună la cale noi lupte. Dar răsculaţii prind de veste şi în ciocnirea de la Apati sunt iarăşi victorioşi, aşa cum fuseseră şi la Bobîlna. In ciuda faptului că a fost încheiată o nouă înţelegere între iobagi şi nobili, ultimii îşi încalcă obligaţiunile urmărind cu orice chip înăbuşirea în sînge a răscoalei. Iobagii însufleţiţi de măreţele idealuri de dreptate şi libertate şi satul să mai rabde jugul nemilos al asupririi pornesc cu şi mai mare înflăcărare la luptă. Cad cetăţile una după alta, castelele sunt transformate în ruguri. Răsculaţilor li se alătură şi sărăcimea oraşelor, în deosebi meseriaşi, care dau ajutor iobagilor. Zadarnic se străduiesc oştirile trufaşe ale voievodului Transilvaniei să învingă rezistenta răsmintirii în nele din Adunarea iesuiva a nesmnsa de tov. Petit Jurcă, preşedintele comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Cluj. A luat cuvîntul tov. acad. Atanase Joja care a adus adunării salutul. C.C. al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne. Textul cuvîntârii acad. A. Joja a fost citit în limba maghiară de tov. Kulcsár Francisc. A luat apoi cuvîntul acad. prof. C. Daicoviciu rectorul Universităţii „Victor Babeş“. A luat apoi cuvîntul prof. univ. Balogh Edgar de la Universitatea „Bolyai“, urmă însă, nobilii mai bine înarmaţi şi mai numeroşi, izbutesc să înăbuşe răscoala. Răscoala de la Bobilna de la 1437, are o deosebită semnificaţie în lungul şir de lupte duse de ţăranii romîni şi unguri pentru pămînt şi libertate. împotriva exploatatorilor, frăţia dintre cei săraci şi asupriţi s-a dovedit a fi mai trainică decit vrajba şi aţîţările şovine ale nobilimii. Prin victoriile obţinute, chiar dacă au fost temporare, răsculaţii au dat puternice lovituri nemiloasei asupriri feudale şi prin amploarea pe care a luat-o răscoala, ea a dovedit unitatea de vederi a ţărănimii iobage, năzuinţa sa spre mai bine. Năzuinţele şi aspiraţiile de acum cîteva veacuri ale răsculaţilor de la Bobîlna au fost împlinite în zilele noastre, cînd ţărănimea muncitoare în frunte cu clasa mun-citoare a scuturat jugul asupririi, › făurind o viaţă nouă şi luminoasă, aşa cum au visat cei ce au singerat › în răscoala de la Bobîlna. Munci › torii şi ţăranii din patria noastră ‚ liberă, conduşi cu înţelepciune de ‚ Partidul Muncitoresc Român, cin ‰ ştesc luptele răsculaţilor de la Bo › bi Ina, cărora le păstrează o vie și neștearsă amintire. ” O nouă şcoală pentru secretarii sfaturilor populare comunale Prin grija Comitetului Executiv al a fost ţinută de tov. Vasile Niculescu, Sfatului Popular al regiunii Bucu- director adjunct al Direcţiei Juridice reşti a luat fiinţă o nouă şcoală pe- a Consiliului de Miniştri, fizico-adiministrativă pentru asigurarea îmbogăţirii pregătirii profesionale a secretarilor sfaturilor populare comunale din regiunile Bucureşti, Ploeşti, Constanţa şi comunele suburbane ale Capitalei. Cursurile noii şcoli au o durată de 6 luni şi sunt predate de profesori şi conferenţiari ai Facultăţii de Ştiinţe Juridice din Bucureşti, precum şi de activişti de stat şi de partid. Se vor preda cursuri de drept de stat şi administrativ, drept civil, drept penal, noţiuni de planificare şi statistică şi referitoare la alte probleme legate de activitatea sfaturilor populare comunale. Festivitatea inaugurării a avut loc sîmbătă dimineaţa la sediul şcolii din b-dul N. Bâlcescu nr. 36. Lecţia de deschidere — tratînd despre „Statul şi dreptul socialist" — (Continuare în pag. 3-a) Sporesc numărul sortimentelor bunurilor de larg consum Cooperativa de producţie meşteşugărească „Călugăreni“ din oraşul Giurgiu, produce zilnic importante cantităţi de produse de larg consum ca accesorii sobe, maşini de gătit, burlane, coturi, cuptoare, bidoane, cazane etc. Acestor sortimente li s-au mai adăugat in ultimul timp altele noi. Astfel cooperativa a înfiinţat un atelier de Împletituri din răchită. Se fac aici coşuri, se îmbracă damigene şi borcane. La secţia de tâmplărie s-au scos o seamă de noi produse ca : umeraşe pentru haine, funduri pentru tocat carne, ciocane din lemn, piese pentru bătut dopuri etc. Aceste produse sunt mult căutate pe piaţa oraşului. Meşteşugarii din Giurgiu, îşi sporesc eforturile ca să scoată cantităţi mai mari de produse de larg consum. ,g Lemn de construcţie şi mobila peste planul de producţie Departamentul Industriei Lemnului din cadrul Ministerului Construcţiilor şi Materialelor de Construcţie şi-a realizat planul producţiei globale pe anul 1957 la data de 30 noiembrie. In primele zece luni ale anului, unităţile acestui departament au pro-dus peste plan: 32.000 an.p. par- I cheie 1.730 m.c. lemn de celuloză, 3.700 m.c. cherestea de stejar, 3.000 m.c. lăzi, 1.925 m.c. placaj, 14.250 m.p. panel, mobilă în valoare de 22 milioane lei din care 2.385 garnituri dormitoare, 1.607 garnituri bucătării, 284 garnituri camere studio, 71.000 bucăţi scaune curbate In sectorul produselor finite din lemn, datorită reducerii preţului de cost cu 4,32 (faţă de 2,93 la sută planificat) s-au obţinut economii In valoare de 5.100.000 Iei ! Importante realizări in industria cimentului In anii regimului democrat-popular, industria cimentului a cunoscut la noi o mare dezvoltare. Faţă de o producţie de ciment de 510.000 tone in 1938, s-a ajuns la o producţie de 2.185.988 tone in anul 1956, creşterea continuând şi la primele zece luni ale anului acesta, producindu-se cu 233.000 tone mai mult decit în primele zece luni din anul trecut. Jurnalul construcţiilor din raionul Olteni CONSTRUCŢII NOI ŞI EXTINDEREA UNOR LOCALURI DE ŞCOALA In diverse comune se ridică, prin autoimpunere, noi construcţii de şcoală, sau se procedează la extinderea celor existente, prin adăugirea de noi săli de clasă. O lucrare nouă este şcoala de 4 ani din comuna Slă- Iveşti, unde s-a turnat fundaţia noului local. In satul Lada, din aceeaşi co- Imună, a fost adăugată o nouă sală de clasă la şcoala existentă. La Talpa a fost terminată şi dată în folosinţă o sală nouă la şcoala din comună. La şcoala de 7 ani din Olteni au fost terminate lucrările de adăugire a încă 4 săli de clasă. In comuna Bivoliţa ,s-a început construcţia unei şcoli de 7 ani, lucrarea aflîndu-se de acum la acoperiş. CĂMINE CULTURALE In comuna Olteni, nu departe de gară, se profilează construcţia unui frumos cămin cultural raional, ce se face din fondul de investiţii. Căminul va fi dotat cu sală de festivităţi, bibliotecă, club şi toate amenajările necesare. Un nou imobil pentru cămin cultural se ridică, prin autoimpunere, în comuna Rădoeşti. Lucrarea se află la acoperiş. Ea trebuie însă grăbită, pentru că şi în primăvară situaţia peacest şantier se prezenta la fel ca şi in prezent. Şi-au realizat planul anual Cu o lună înainte de termen şi-au realizat planul anual la producţiamamă muncitorii de la I.P.R.O.F.I.L. „Bucureşti. Pină la data îndeplinirii planului, colectivul întreprinderii realizase o producţie care depăşeşte cu aproape 4.000.000 lei producţia din aceeaşi perioadă a anului trecut. In cursul anului muncitorii au introdus in fabricaţia de serie noul tip de cameră combinată „Mioriţa“, mult apreciată de cumpărători. Planul producţiei globale pe anul 1957 a fost realizat şi de muncitorii întreprinderii „Metalo-Globus“ din Capitală. In 11 luni ale acestui an, muncitorii acestei întreprinderi, au produs cu 10.000 bucăţi mai multe lămpi de gătit, cu 300.000 mai multe maşini de lămpi pentru luminat şi cu 6 tone mai multe articole de marochinărie decît in întreg anul trecut. Şapte oameni ? la geamul iernii...? Ce alt subiect decit vizita primilor fulgi de nea, descinşi acum cîteva ore, poate fi mai potrivit pentru o rubrică cotidiană cu titlul „In actualitate" ? Așadar, hai condeiule, la drum. Cum să pornim ? Eu zic așa .A-nceput de ieri să cadă cîte-iin fulg... întocmai ca pe uliţa lui Coşbuc. Numai că noi nu ne aflam pe strada cu nămeţi şi copii, ci intr-un compartiment de tren. Vestea ne-a dat-o un pasager sensibil, care, ridicind ochii de pe o carte, sări entuziast ca un elev la recreaţie : „la priviţi pe fereastră!" Intr-adevăr, ■ prin faţa geamului, se goleau coşurile cu hîrtii din redacţiile cereşti. Sau, cu un cuvînt mai simplu: ningea! Primii fulgi, ediţia 1958! Prin aceşti emisari iarna ne invită la vernisajul expoziţiei anuale de peisaje albe. In „saloanele naturii" ea va rămîne oficial deschisă pină la 1 martie. Desigur, avem tot timpul s-o vizităm pînă atunci și să-i admirăm pastelurile. Adevărata clipă de desfătare o aduce însă prima fulgurre. E ca momentul festiv al unei inaugurări. Solemn, calendarul eliberează, cu pecete meteorologică, actul de naștere pentru iarna cea nouă... Fiecare întimpină iarna în felul lui, cu alte impresii şi alte gînduri. Iată, în cabina noastră de tren, călătorul visător, cu capul în nori, se lipeşte poetic de geam şi recită din Arghezi: Fulg limpede şi pur, Aştept să te scobori, Petală de pe flori, Sădite în azur.. Alături, alt tovarăş de drum, cu picioarele în realitate, oftează în proză: „Aşa-mi trebuie dacă n-o ascult pe nevastă-mea. Ea, săraca..m-a sfătuit să iau şoşonii cu mine". Trezit din dezlegarea unui rebus, un puşti din compartiment sare la acelaşi geam şi bate cu palma-n sticla uşor aburită. Parcă aplaudă, la repetiţia generală, dansul fulgilor. E vesel băiatul şi înţeleg de ce. Mîine, săniuţa şi patinele lui îşi încheie concediul din podul de-acasă. „Eram sigur c-o să ningă azi. Absolut sigur. Puteam pune şi rămăşag", mi se adresează bătrinelul din faţă cu barbişon gri. „Sinteţi meteorolog?" „Nu, sînt reumatici". Femeia de lingă el, robustă ca o statuie cu soclu, mestecă, odată cu sandvişul, nişte silabe mai puţin comestibile . . „Sobă,, lemne.. Trebuie sâ curăţ şi burlanele!... Ah, nu pot să sufăr iarna!“. Singur, ţăranul din colţ, cu cojocel şi căciulă, nu spune nimic. I. BERG (Continuare în pag. 3-a)