Steagul Roşu, decembrie 1957 (Anul 4, nr. 1137-1163)

1957-12-01 / nr. 1137

LUNA CULTURII Bogatul bilanţ al celor zece ani de la instaurarea regimului nostru de democraţie populară, oferă prilejul unui profund simţămînt de mindrie naţională şi, în ace­laşi timp, de admiraţie. Numai zece ani au trecut de la istoricul act al abolirii monarhiei, şi iată, mica ţărişoară „eminamente agri­colă" a făcut un salt uimitor în ierarhia economică şi politică a ţărilor lumii. Numai zece ani î... Poporul muncitor, liber şi stă­­pîn pe destinele sale, şi-a condus cu fermitate şi dragoste patria pe drumul înfloririi continue, deschi­­zîndu-i un nou făgaş în istorie. Iar astăzi, la aniversarea unui­­deceniu de­ existenţă a tinerei noastre Republici, trecem în re­vistă cu îndreptăţită mindrie, iz­­bînzile dobîndite sub semnul lumi­nos al stemei cu sondă şi cunună de spice, în epopeica acţiune a construcţiei socialiste. „Luna culturii“ care s-a des­chis astăzi în cinstea apropiatei aniversări, constituie un important eveniment cultural-artistic menit să pună în lumină cele mai sem­nificative aspecte ale vieţii noas­tre culturale şi artistice, realizările cele mai de preţ ale culturii noas­tre socialiste, dobîndite în anii democraţiei populare. In acţiunea de făurire a unei culturi noi, îna­intate, care să slujească ţelurilor înalte ale construcţiei socialiste, poporul nostru , a avut în faţă exemplul luminos al culturii sovie­tice, realizările cele mai de seamă înfăptuite de către oamenii sovie­tici — constructori ai comunismu­lui — pe plan artistic şi cultural. Nu-i un secret pentru nimeni că în ţara noastră, care în 1930 avea aproape cinci milioane de analfa­beţi — a fost lichidată neştiinţa de carte. Partidul şi guvernul nostru, ur­­mînd principiul leninist după care socialismul se construieşte cu oa­meni de o înaltă cultură, au creat condiţii materiale optime pentru şcoală şi învăţătură. Căminele culturale care în urmă cu zece ani abia atingeau cifra de 4000, se ridică astăzi la peste 12.000 şi numărul lor creşte neconte­nit. Bibliotecile publice, care altădată se numărau pe degete, pot fi întîlnite astăzi mai în orice sat şi cătun. Pentru fiecare om al muncii, cartea începe să de­vină din ce în ce mai mult un prieten nedespărţit, o necesitate, conturînd tot mai pregnant pro­cesul de creştere a nivelului cul­tural al maselor. Tirajul cărţilor şi ziarelor atinge astăzi cifre de milioane. Izbutirile noastre pe tărâm cul­tural-artistic au trecut cu cinste hotarele ţării. Este oare necesar să mai amintim răsunătoarele succese pe care le obţin peste gra­­niţă reprezentanţii artei noastre, prestigiul şi aprecierea înaltă de care se bucură scriitorii, muzici­enii, actorii, cîntăreţii şi dansa­torii noştri ? Pagini de Sadoveanu şi Arghezi, Geo Bogza sau Zaha­­ria Stancu sînt citite din Cîmpia Dunării pină pe ţărmurile Paci­ficului. Iar numele lui George Georgescu şi Constantin Silvestri, ale lui Ştefănescu-Goangă, Sică A­­lexandrescu sau Birlic au devenit familiare spectatorilor occidentali şi din ţările de democraţie popu­lară, ca să nu mai vorbim de fai­ma răsunătoare pe care unele an­sambluri şi orchestre („Barbu Lăutaru“, „Ciocîrlia“, etc.) şi-au cucerit-o pe diferite meridiane ale globului. Ca urmare a preocupării şi a condiţiilor materiale create de că­tre regimul nostru democrat-popu­lar, mişcarea artistică de amatori a cuprins masele cele mai largi de oameni ai muncii, căpătînd un avînt nebănuit. In regiunea Bucureşti activează în prezent peste 3.000 formaţii artistice, echi­pe de teatru, de dansuri, coruri şi brigăzi cuprinzînd peste 100.000 artişti amatori din rîndurile că­rora ies la iveală cu prilejul ma­rilor concursuri multe elemente talentate. Casele raionale de cul­tură şi Casa regională a creaţiei populare desfăşoară necontenit o activitate de îndrumare şi dezvol­tare a acestei mişcări artistice. Cine nu a ascultat la radio sîr­­bele măiestru executate la fluier de Viorea Netcu, tinăr din raio­nul Tr. Măgurele, laureat al Fes­tivalului Mondial al Tineretului de la Bucureşti şi Varşovia ? Doi­nele cîntate de Ileana Constanti­­nescu, horele lăutăreşti ale acor­­deonistului Fărâmiţă l­ambrit şi alte asemenea manifestări ale unor tineri de talent ridicaţi din rân­­durile artiştilor amatori ? Toate acestea vorbesc despre virtuţile artistice deosebite ce să­lăşluiesc în sînul poporului nos­tru, virtuţi care astăzi sunt cu in­sistenţă, ca nişte mărgăritare de preţ, scoase la iveală şi afirmate. Ele vorbesc, mai cu seamă, despre grija deosebită şi atenţia de care se bucură în statul nostru demo­­crat-popular cultura și arta puse în slujba marilor idealuri ale po­porului, în slujba cauzei nobile a socialismului și păcii. In atelierul de ceramica... In sprijinul transformării socialiste a agriculturii Z­ilele trecute, la Casa de cultură din oraşul Alexandria a avut loc o consfătuire în cadrul că­reia preşedinţii sfaturilor populare co­munale, conducătorii unităţilor socia­liste din agricultură, inginerii, tehn­­nicienii şi activiştii de partid a­u dez­bătut pe larg probleme în legătură cu dezvoltarea multilaterală a raio­nului Alexandria. Cum era şi firesc, în lucrările con­sfătuirii, locul principal l-au ocupat probleme legate de munca pentru transformarea socialistă a agricultu­rii şi sporirea producţiei agricole la hectar. Atit din informările prezentate de preşedinţii comunelor Poroschia şi Ulmeni şi de tov. Romulus Colfescu şeful secţiei agricole a sfatului popu­lar raional, cit şi din cuvîntul parti­cipanţilor a reeşit că în ultimul timp în raionul Alexandria s-au obţinut unele succese îmbucurătoare în mun­ca pentru cooperativizarea agricul­turii. Aşa de pildă, la 31 decembrie 1956 în raionul Alexandria exista un nu­măr de 12 gospodării colective cu 621 familii şi 64 întovărăşiri agricole cu 4314 familii şi o suprafaţă totală de 11 255 ha. După aproape un an, adică la 11 noiembrie a.c. numărul gospo­dăriilor colective a crescut la 13 cu 700 familii, al întovărăşirilor agrico­le la 98 cu 11 042 familii şi o coo­perativă de producţie agricolă cu­rentă compusă din 21 familii. In to­tal pe raion sunt cooperativizate 24.733 ha, cu un număr de 11.763 familii ceea ce reprezintă procentul de 55,7%. Comunele Nanov, Poroschia şi Bu­­zescu vor fi in curînd cooperativiza­te în întregime. In acestea, sfaturile populare sprijinite de comitetele de partid comunale au muncit mult pînă să lămurească pe toţi ţăranii muncitori de foloasele muncii în co­ ------ y J ‘auuniC) ica* pectindu-se cu stricteţe liberul con­­simţămînt al ţăranilor muncitori, ne­număraţi gospodari au fost convinşi (Continuare în pag. 3-a) —fie la G.A.S. Periş, lucrează obiecte frumoase tov. Horpa Ioana Noi membri în întovărăşire In întovărăşirea agricolă „16 Fe­bruarie“ din Bîldana au intrat zilele trecute încă 25 noi membri. Printre ei se află: comuniştii Ştefan C. Gheorghe, Ion Rădulescu şi alţi ţă­rani muncitori ca Pavel Marin, Lina Joiţa, care s-au convins de superio­­ritatea şi avantajele agriculturii so­cialiste. ANUL IV — Nr. 1137 Duminică 1 decembrie 1957 4 pagini 20 bani Filme documentare în cinstea aniversării fieiiub­isii In cinstea zilei de 30 Decembrie, stu­dioul de filme „Alexandru Sahia“ va termina citeva documentare dedicate a­­niversării Republicii. Unul din aceste filme va reflecta realizările regimului democrat-popular în ultimii 10 ani. Se va mai realiza un pamflet antimonarhic intitulat „Coroana Sfărimată" şi un film ,,in anii Republicii“. In pregătire se mai găsesc: un film documentar consacrat celor 25 de ani de la luptele de la Griviţa, un docu­mentar despre marele poet maghiar Ady Endre şi un film care va reflecta rolul armatei române în războiul antifascist. Adunare la Uniunea Ziariştilor cu pru­sjul sărbătorii R.P. Aten­ Simbătă seara a avut loc la Uniu­nea Ziariştilor din R.P. Romina o a­­dunare consacrată celei de-a 45-a ani­versări a proclamării independenţei Albaniei şi a celei de a Xlll-a aniver­sări a eliberării ţării de sub jugul fas­­cist. Au luat parte redactori ai ziarelor şi publicaţiilor din Capitală. Au fost de faţă Milia Lako ambasa­dor şi alţi membri ai ambasadei R.P Albania la Bucureşti. Adunarea a fost deschisă de tov. Vasile Dumitrescu preşedintele Uniunii Ziariştilor din R.P. Romînă. Ziaristul L. Sărăţeanu a împărtăşit impresii din cadrul unei vizite pe care a intreprins-o în R.P. Albania. Pandele Stilu prim regizor al Tea­trului Poporului din Tirana care ne vizitează ţara a vorbit apoi despre dezvoltarea artei şi teatrului albanez. (Agerpres) Succese tsi munca de contractări In marile regiuni agricole ale ţării precum şi in unele,regiuni de munte cunoscute pentru creşterea de animale au fost obţinute rezultate de seamă în ceea ce priveşte încheierea contrac­telor pentru creşterea şi îngrăşarea de vite. In regiunea Bucureşti, de pildă, în numai 11 luni au fost încheiate con­tracte pentru un număr de vite mari care depăşeşte cu mai­­mult de 4.000­ pe cel din aceeaşi perioadă a anului trecut. In afară de aceasta, au mai fost încheiate contracte pentru 5.165 mînzaţi, 10.888 viţei, 17.500 oi, 66.300 porci. (Agerpres) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! F­ermentarea tutunului înainte de a intra în posesia fumăto­rilor, țigaretele par­­curg un proces teh­nologic destul de complicat. Tutunul, odată recoltat de pe cîmp, nu ajun­ge direct la fabrica de țigarete. El mai face un „popas“ prin camerele de fermentare ale unor întreprinderi spe­cializate în această direcţie. La între­prinderea pentru cultura şi fermenta­rea tutunului din Urzi­ceni, am putut urmări această inte­resantă fază de fer­mentare. Tutunul este mai întîi ales şi sortat pe calităţi şi stări de umidita­te, după care trece la fermentare Cli­şeul nostru înfăţi­şează un aspect din sala agrega­telor pentru condi­ţionarea aerului. Aci se pregăteşte un amestec de aer, cu ajutorul căruia se creează condiţii­le optime de fer­mentare. Aerul este captat din afară, desprăfuit, încălzit, umezit şi împins prin nişte puternice ventilatoare, în camerele de fermentare, in aceste ca­mere tutunul stă 12 zile, timp în care, sub acţiunea mediului şi a fermenţilor, îşi transformă substanţele cu acţiune negativă, în substanţe plăcute la fu­mat. Tot datorită acestui proces, tutu­nii încetează de a mai fi o materie primi agricolă perisabilă, el devenind o marfă conservabilă. După terminarea procesului de fer­mentare, tutunul ajunge într-o secţie specială, unde lucrătoare experimen­tate îl aleg şi aşează în cutii de pre­să, altele îl presează şi în sfîrşit al­tele îl ambalează in pînze. Astfel, am­balat, el este trimis spre prelucrare la fabrica de ţigarete. La întreprinderea din Urziceni, re­cepţia tutunului s-a început anul ace­sta cu 20 de zile mai devreme, pro­ducţia de tutun prezentîndu-se de astă dată, superioară altor ani, atît din punct de vedere cantitativ, cît şi cali­tativ. IMBUNATATIREA ALIMENTARII CU ENERGIE ELECTRICA întreprinderea „Electro-distribuţia“ (I.D.E.E.) şi Sfatul Popular al Ca­pitalei au luat o serie de măsuri pen­tru îmbunătăţirea alimentării cu ener­gie electrică a unor cartiere mărgi­naşe ale Capitalei. Astfel, pînă la sfîrşitul acestui an se vor instala 22 noi posturi de transformare în diverse cartiere ale oraşului, care vor permi­­­­te ridicarea tensiunii, îmbunătăţirea iluminatului şi extinderea reţelei elec­trice. In cartierul Proletarul se va da în funcţiune zilele acestea un nou post de transformare, lucrare pe care ce­tăţenii au sprijinit-o prin muncă vo­luntară. Asemenea lucrări se execută şi în Străuleşti, Dobroeşti, Progresul, Ch­itila etc. In scopul îmbunătăţirii iluminatului, pînă la sfîrşitul anului se va mări numărul­ firelor de distri­buţie pe circa 40 de străzi. In cursul acestui an a fost mărit numă­rul firelor de distribuţie pe aproape 500 de străzi. (Agerpres) Unele aspecte ale gospodăririi pădurilor din regiunea Bucureşti Astfel, s-au obţinut rezultate bune în dirijarea reimpăduririi cu specii fores­tiere corespunzătoare condiţiilor de cli­mă şi sol intr-o bună parte a pădurilor degradate de stejar de pe raza ocoale­lor silvice Bolintin, Lehliu, Urziceni. Rezultate meritorii a obţinut ocolul silvic Urziceni în crearea de noi păduri cu bază de stejar brumăriu în condiţii grele de stepă şi silvostepa. Pădurile tinere dezvoltate aici ,au realizat starea de masiv păduros, avînd creşteri spo­rite, ceea ce va asigura în viitor im­portante surse de material lemnos. Totodată, aceste păduri vor exercita şi un rol social însemnat, acela de pro­tecţie a culturilor agricole în regiunea respectivă. In prezent, se desfăşoară o largă ac­ţiune de plantare a plopilor negri hi­brizi în zăvoaiele cu productivitate re­dusă din lunca Dunării, precum și pe acele terenuri care sînt improprii altor culturi. Plopul negru hibrid este o spe­cie forestieră care se caracterizează printr-o creștere mare și rapidă care va asigura în viitorul apropiat o însemnată cantitate de masă lemnoasă , atît pentru industria de celuloză, cît şi pentru sa­tisfacerea în mai mare măsură a ne­voilor locale. Este suficient să arătăm că în timp ce răşinoasele ca şi celelalte specii forestiere specifice ţării noastre au o creştere de abia 6 m.c. pe an la hectar, plopul negru hibrid asigură o creştere medie de 25 — 30 m.c. pe an la hectar. Tocmai de aceea este necesar să se acorde o atenţie cit mai mare culturilor de plopi negri hibrizi în te­renurile din lunca Dunării, cu atît mai mult cu cit inundaţiile periodice ce se produc aici nu justifică din punct de vedere economic prezenţa altor culturi. De acum, există în regiunea Bucu­reşti importante suprafeţe cu arborete de plop negru hibrid ajuns în­­stadiul de a furniza lemn de celuloză. Astfel, datorită lucrărilor de îngrijire­, numai ocoalele silvice Giurgiu, Călăraşi, Ale­xandria, etc. furnizează sectorului indus­trial peste 10.000 m.c. de lemn pentru celuloză. Datorită acestui fapt, proble­ma culturii plopului negru hibrid este obiectul unui studiu atent, în vederea selecţionării acelor specii şi varietăţi care să asigure o producţie sporită atît din punct de vedere cantitativ cît şi ca­litativ. In acest scop a luat fiinţă în ra­ionul Olteniţa o „Staţiune a Plopului“ menită să furnizeze ocoalelor silvice ma­terialul de bază pentru crearea de ar­borete de plopi negri hibrizi. De curînd, o delegaţie de specialişti din R. P. Bulgaria, care a făcut un Refacerea şi dezvoltarea pădurilor din regiunea Bucureşti constituie o sarcină importantă a lucrătorilor din domeniul silviculturii. Se ştie că datorită politicii nechibzuite, dusă de vechile regimuri, pădurile din regiunea noastră au fost degradate, devenind slab productive şi nereuşind astfel să satisfacă necesităţile economice. In lupta pentru ridicarea producţiei şi productivităţii pădurilor Ing. ŞTEFAN IVĂNESCU Directorul Direcţiei regionale silvice Bucureşti s-au obţinut o serie de succese, dato­rită cărora Direcţia regională silvică Bucureşti a primit Steagul roşu de frun­taşă pe ţară în ramura respectivă. Cu prilejul împlinirii a 520 de ani de la răscoala de la Bobîlna Adunarea festiva de la Cluj CLUJ 30 (de la trimişii speciali Agerpres).­­ La Cluj au început festivităţile pri­lejuite de împlinirea a 520 de ani de la răscoalele iobagilor romîni şi ma­ghiari din Transilvania între care răscoala de la Bobîlna a constituit un moment important. Sîmbătă după amiază a avut loc la Teatrul Naţional din localitate o a­­dunare festivă consacrată acestui e­­veniment. Au participat reprezentanţii autorităţilor locale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, nu­meroşi oameni ai muncii romîni şi maghiari din oraşul şi regiunea Cluj. Participanţii la adunare au salutat In marele hronic al patri­ei, răscoala de la Bobilna de la 1437 de la care se împlinesc 520 ani ocupă un loc de frunte în rindul luptelor purtate de ţărănimea asu­prită, pentru pămînt şi libertate. In urmă cu secole, focul răsmeri­­ţelor a cuprins castelele nobilimii şi ale grofilor, ca un simbol al uni­tăţii şi frăţiei dintre ţăranii ro­mîni şi unguri împotriva jugului cumplit al iobăgiei. Cînd abia începuse a da colţul ierbii, cînd natura se trezea la viaţă, în primăvara anului de ne­uitat 1437, valul miniei ţărăneşti n-a mai cunoscut margini şi a prins a se revărsa de nestăvilit pe aproape întregul cuprins al Transilvaniei. împotriva răsculaţilor, feudalii trimit oştire înarmată pînă-n dinţi. Pedestraşii şi călăreţii nobililor, pe care-i conducea voievodul Csáki László, cunosc Insă ascuţişul to­poarelor şi coaselor ţărăneşti. Mai puternice decit zalele şi armele no­bililor s-au dovedit a fi setea de libertate, ura împotriva nemiloşi­lor asupritori. Ţăranii romîni şi maghiari au înscris prin faptele lor de vitejie o pagină glorioasă în lupta comună împotriva exploa­tării obţinînd cea dinţii victorie în lungul şir al răsmeritelor ţărăneşti. Trufaşii nobili sînt siliţi să încheie cu căldură sosirea în sală a membri­lor delegaţiei C.C. al P.M.R. şi gu­vernului Republicii Populare Romîne, care participă la festivităţi: Tov. Emil Bodnaraş, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Janoş Fa­­zekaş, secretar al C.C. al P.M.R., A­­tanase Joja, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Invăţămîntului şi Culturii, Augustin Alexa, membru al C.C. al P.M.R., procuror general al Republicii Populare Romîne, Ladislau Banyai, director general în Ministe­rul Invăţămîntului şi Culturii, acad. Andrei Oţetea, care au luat loc în Prezidiu, o înţelegere cu ţăranii răsculaţi, care obţin oarecari privilegii. Dar lupul rămîne lup chiar dacă îşi schimbă părul. De îndată ce s-a mai domolit ecoul izbinzii iobă­­geşti, nobilii pun la cale ne­ unel­tiri atrăgînd de partea lor şi mica nobilime, care trădează ţărănimea răsculată. Interesată şi ea în menţinerea asupririi ţărăneşti, prin însăşi caracterul ei de clasă, posesoare de averi şi de iobagi, mica nobilime şovăielnică dă posi­bilitate asupritorilor să pună la cale noi lupte. Dar răsculaţii prind de veste şi în ciocnirea de la A­­pati sunt iarăşi victorioşi, aşa cum fuseseră şi la Bobîlna. In ciuda faptului că a fost încheiată o nouă înţelegere între iobagi şi nobili, ultimii îşi încalcă obligaţiu­nile urmărind cu orice chip înăbuşirea în sînge a răscoa­lei. Iobagii însufleţiţi de măreţele idealuri de dreptate şi libertate şi satul să mai rabde jugul nemilos al asupririi pornesc cu şi mai mare înflăcărare la luptă. Cad ce­tăţile una după alta, castelele sunt transformate în ruguri. Răsculaţi­lor li se alătură şi sărăcimea ora­şelor, în deosebi meseriaşi, care dau ajutor iobagilor. Zadarnic se străduiesc oştirile trufaşe ale voie­vodului Transilvaniei să învingă rezistenta răsm­intirii în nele din Adunar­ea iesuiva a nesmnsa de tov. Petit­ Jurcă, preşedintele co­mitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Cluj. A luat cuvîntul tov. acad. Atanase Joja care a adus adunării salutul. C.C. al P.M.R. şi al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Romîne. Textul cuvîntârii acad. A. Joja a fost citit în limba maghiară de tov. Kulcsár Francisc. A luat apoi cuvîntul acad. prof. C. Daicoviciu rectorul Universităţii „Victor Babeş“. A luat apoi cuvîntul prof. univ. Balogh Edgar de la Universitatea „Bolyai“, urmă însă, nobilii mai bine înar­maţi şi mai numeroşi, izbutesc să înăbuşe răscoala. Răscoala de la Bobilna de la 1437, are o deosebită semnificaţie în lungul şir de lupte duse de ţă­ranii romîni şi unguri pentru pă­mînt şi libertate. împotriva exploa­tatorilor, frăţia dintre cei săraci şi asupriţi s-a dovedit a fi mai trai­nică decit vrajba şi aţîţările şovine ale nobilimii. Prin victoriile obţi­nute, chiar dacă au fost tempo­rare, răsculaţii au dat puternice lovituri nemiloasei asupriri feudale şi prin amploarea pe care a luat-o răscoala, ea a dovedit unitatea de vederi a ţărănimii iobage, nă­zuinţa sa spre mai bine. Năzuinţele şi aspiraţiile de acum cîteva veacuri ale răsculaţi­­lor de la Bobîlna au fost împlinite în zilele noastre, cînd ţărănimea­­ muncitoare în frunte cu clasa mun-­­­citoare a scuturat jugul asupririi, › făurind o viaţă nouă şi luminoasă,­­ aşa cum au visat cei ce au singerat › în răscoala de la Bobîlna. Munci­ › torii şi ţăranii din patria noastră ‚ liberă, conduşi cu înţelepciune de ‚ Partidul Muncitoresc Român, cin­ ‰ ştesc luptele răsculaţilor de la Bo­ › bi Ina, cărora le păstrează o vie­­ și neștearsă amintire. ” O nouă şcoală pentru secretarii sfaturilor populare comunale Prin grija Comitetului Executiv al a fost ţinută de tov. Vasile Niculescu, Sfatului Popular al regiunii Bucu- director adjunct al Direcţiei Juridice reşti a luat fiinţă o nouă şcoală pe- a Consiliului de Miniştri, fizico-adiministrativă pentru asigu­rarea îmbogăţirii pregătirii profesio­nale a secretarilor sfaturilor populare comunale din regiunile Bucureşti, Ploeşti, Constanţa şi comunele subur­bane ale Capitalei. Cursurile noii şcoli au o durată de 6 luni şi sunt pre­date de profesori şi conferenţiari ai Facultăţii de Ştiinţe Juridice din Bucureşti, precum şi de activişti de stat şi de partid. Se vor preda cursuri de drept de stat şi adminis­trativ, drept civil, drept penal, no­ţiuni de planificare şi statistică şi re­feritoare la alte probleme legate de activitatea sfaturilor populare comu­nale. Festivitatea inaugurării a avut loc sîmbătă dimineaţa la sediul şcolii din b-dul N. Bâlcescu nr. 36. Lecţia de deschidere — tratînd despre „Statul şi dreptul socialist" — (Continuare în pag. 3-a) Sporesc numărul sortimentelor bunurilor d­e larg consum Cooperativa d­e producţie meşteşu­gărească „Călugăreni“ din oraşul Giurgiu, produce zilnic importante cantităţi de produse de larg consum ca accesorii sobe, maşini de gătit, burlane, coturi, cuptoare, bidoane, cazane etc. Acestor sortimente li s-au mai adăugat in ultimul timp altele noi. Astfel cooperativa a înfiinţat un atelier de Împletituri din răchită. Se fac aici coşuri, se îmbracă da­migene şi borcane. La secţia de tâmplărie s-au scos o seamă de noi produse ca : umeraşe pentru haine, funduri pentru tocat carne, ciocane din lemn, piese pentru bătut dopuri etc. Aceste produse sunt mult cău­tate pe piaţa oraşului. Meşteşugarii din Giurgiu, îşi sporesc eforturile ca să scoată cantităţi mai mari de pro­­duse de larg consum. ,­­g Lemn de construcţie şi mobila peste planul de producţie Departamentul Industriei Lemnului din cadrul Ministerului Construcţii­lor şi Materialelor de Construcţie şi-a realizat planul producţiei glo­bale pe anul 1957 la data de 30­­ noiembrie. In primele zece luni ale anului, unităţile acestui departament au pro-­­­dus peste plan: 32.000 an.p. par- I cheie 1.730 m.c. lemn de celuloză,­­ 3.700 m.c. cherestea de stejar, 3.000 m.c. lăzi, 1.925 m.c. placaj, 14.250 m.p. panel, mobilă în valoare de 22 milioane lei din care 2.385 garnituri dormitoare, 1.607 garnituri bucătării, 284 garnituri camere stu­dio, 71.000 bucăţi scaune curbate In sectorul produselor finite din lemn, datorită reducerii preţului de cost cu 4,32 (faţă de 2,93 la sută planificat) s-au obţinut economii In valoare de 5.100.000 Iei ! Importante realizări in industria cimentului In anii regimului democrat-popular, industria cimentului a cunoscut la noi o mare dezvoltare. Faţă de o producţie de ciment de 510.000 tone in 1938, s-a ajuns la o producţie de 2.185.988 tone in anul 1956, creşterea continuând şi la primele zece luni ale anului acesta, producindu-se cu 233.000 tone mai mult decit în primele zece luni din anul trecut. Jurnalul construcţiilor din raionul Olteni CONSTRUCŢII NOI ŞI EXTINDE­REA UNOR LOCALURI DE ŞCOALA In diverse comune se ridică, prin autoimpunere, noi construcţii de şcoală, sau se procedează la extin­derea celor existente, prin adăugirea­­ de noi săli de clasă. O lucrare nouă­­ este şcoala de 4 ani din comuna Slă- I­veşti, unde s-a turnat fundaţia noului­­ local. In satul Lada, din aceeaşi co- I­mună, a fost adăugată o nouă sală de clasă la şcoala existentă. La Talpa a fost terminată şi dată în folosinţă o sală nouă la şcoala din comună. La şcoala de 7 ani din Olteni au fost terminate lucrările de adăugire a încă 4 săli de clasă. In comuna Bivoliţa ,s-a început construcţia unei şcoli de 7 ani, lu­crarea aflîndu-se de acum la aco­periş. CĂMINE CULTURALE In comuna Olteni, nu departe de gară, se profilează construcţia unui frumos cămin cultural raional, ce se face din fondul de investiţii. Căminul va fi dotat cu sală de festivităţi, bi­bliotecă, club şi toate amenajările necesare. Un nou imobil pentru cămin cultu­ral se ridică, prin autoimpunere, în comuna Rădoeşti. Lucrarea se află la acoperiş. Ea trebuie însă grăbită, pentru că şi în primăvară situaţia pe­­acest şantier se prezenta la fel ca şi in prezent. Şi-au realizat planul anual Cu o lună înainte de termen şi-au realizat planul anual la producţia­­mam­ă muncitorii de la I.P.R.O.F.I.L. „Bucureşti. Pină la data îndeplinirii planului, colectivul întreprinderii rea­lizase o producţie care depăşeşte cu aproape 4.000.000 lei producţia din aceeaşi perioadă a anului trecut. In cursul anului muncitorii au introdus in fabricaţia de serie noul tip de cameră combinată „Mioriţa“, mult apreciată de cumpărători. Planul producţiei globale pe anul 1957 a fost realizat şi de muncitorii întreprinderii „Metalo-Globus“ din Capitală. In 11 luni­­ ale acestui an, muncitorii acestei întreprinderi, au produs cu 10.000 bucăţi mai multe lămpi de gătit, cu 300.000 mai multe maşini de lămpi pentru luminat şi cu 6 tone mai multe articole de maro­­chinărie decît in întreg anul trecut. Şapte oameni ? la geamul iernii...? Ce alt subiect decit vizita pr­imilor fulgi de nea, descinşi acum cîteva ore, poate fi mai potrivit pentru o rubrică cotidiană cu titlul „In actualitate" ? Așa­dar, hai condeiule, la drum. Cum să pornim ? Eu zic așa .­A-nceput de ieri să cadă cîte-iin fulg... întocmai ca pe uliţa lui Coşbuc. Numai că noi nu ne aflam pe­ strada cu nămeţi şi copii, ci intr-un compartiment de tren. Ves­tea ne-a dat-o un pasager sensi­bil, care, ridicind ochii de pe o carte, sări entuziast ca un elev la recreaţie : „la priviţi pe fereastră!" Intr-adevăr, ■ prin faţa geamu­lui, se goleau coşurile cu hîrt­ii din redacţiile cereşti. Sau, cu un cuvînt mai simplu: ningea! Primii fulgi, ediţia 1958! Prin aceşti emisari iarna ne invită la vernisajul expoziţiei anu­ale de peisaje albe. In „saloanele naturii" ea va rămîne oficial des­chisă pină la 1 martie. Desigur, avem tot timpul s-o vizităm pînă atunci și să-i admirăm pastelurile. Adevărata clipă de desfătare o aduce însă prima fulgurre. E ca momentul festiv al unei inaugurări. Solemn, calendarul eliberează, cu pecete meteorologică, actul de naș­tere pentru iarna cea nouă... Fiecare întimpină iarna în felul lui, cu alte impresii şi alte gînduri. Iată, în cabina noastră de tren, călătorul visător, cu capul în nori, se lipeşte poetic de geam şi recită din Arghezi: Fulg lim­pede şi pur, Aştept să te scobori, Petală de pe flori, Sădite în azur.. Alături, alt tovarăş de drum, cu picioarele în realitate, oftează în proză: „Aşa-mi trebuie dacă n-o ascult pe nevastă-mea. Ea, săra­ca..­m­-a sfătuit să iau şoşonii cu mine". Trezit din dezlegarea unui rebus, un puşti din compartiment sare la acelaşi geam şi bate cu palma-n sticla uşor aburită. Parcă apla­udă, la repetiţia generală, dansul fulgilor. E vesel băiatul şi înţeleg de ce. Mîine, săniuţa şi patinele lui îşi încheie concediul din podul de-acasă. „Eram sigur c-o să ningă azi. Absolut sigur. Puteam pune şi rămăşag", mi se adresează bătrinelul din faţă cu barbişon gri. „Sin­­teţi meteorolog?" „Nu,­­ sînt reumatici". Femeia de lingă el, robustă ca o statuie cu soclu, mestecă, oda­tă cu sandvişul, nişte silabe mai puţin comestibile .­ . „Sobă,, lemne.. Trebuie sâ curăţ şi burlanele!... Ah, nu pot să sufăr iarna!“. Singur, ţăranul din colţ, cu cojocel şi căciulă, nu spune nimic. I. BERG (Continuare în pag. 3-a)

Next