Steagul Roşu, februarie 1958 (Anul 4, nr. 1189-1212)
1958-02-01 / nr. 1189
Im imtimpiMarea ALEGERILOR Verifică de alegători BRANEŞTI (De la corespondentul nostru). La centrul de afişare a listelor de alegători din comuna Brăneşti, vin zilnic zeci de cetăţeni tineri şi vîrstnici spre a controla dacă au fost trecuţi în liste. Pînă la 31 ianuarie a.c., listele de alegători, afişate la sfatul popular al comunei Brăneşti, au fost consultate de peste 3.000 cetăţeni, 801 candidaţi F. D. P. VIDRA (De la corespondentul nostru) .Uleie trecute s-au terminat in raionul Vidra toate propunerile de candidaţi in circumscripţiile electorale. Astfel, au fost propuşi pentru alegerile de deputaţi in sfaturile populare, 727 candidaţi pentru sfaturile populare comunale, 65 candidaţi pentru sfatul popular raional şi 9 candidaţi pentru sfatul popular regional. In zilele următoare cei 801 candidaţi propuşi se cer intilni cu alegătorii pentru a sta la sfat despre bunul mers al treburilor gospodărești. înaltul democratism al orînduirii noastre , satele şi oraşele patriei noastre se desfăşoară o largă activitate politică caracterizată prin participarea a sute de mii de oameni la adunările populare ce au loc. Poporul nostru se află în pragul unui eveniment deosebit de important. Peste puţin timp, la 2 martie 1958, el se va prezenta în faţa urnelor pentru a-şi alege reprezentanţii în organele locale ale puterii de stat. Alegerile de deputaţi în sfaturile populare, comunale, orăşeneşti, raionale şi regionale, constituie una din manifestările înaltului democratism al orînduirii noastre. Cu acest prilej vor fi aleşi zeci de mii de deputaţi — muncitori, ţărani muncitori, intelectuali legaţi de popor, militari ai forţelor noastre armate — chemaţi să ia parte în mod nemijlocit la conducerea statului, fapt necunoscut în orînduirile sociale bazate pe exploatarea omului de către om. Participarea directă a maselor la conducerea statului dovedeşte din plin superioritatea democraţiei socialiste faţă de orice alt mod de guvernare ce a existat vreodată în istorie. Democraţia socialistă a fost promovată în ţara noastră prin proclamarea Republicii Populare Romîne — statul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Baza superiorităţii democraţiei socialiste o constituie relaţiile de producţie noi, generate de trecerea mijloacelor de producţie în proprietatea celor ce muncesc, ceea ce înlătură inegalitatea economică, lichidînd exploatarea majorităţii populaţiei de către o minoritate. Intr-o orînduire socială împărţită în clase antagoniste, care se duşmănesc în mod firesc între ele, nu poate fi vorba de democraţie pentru întregul popor. A susţine altfel înseamnă a face demagogie, faptele fiind în contradicţie flagrantă cu vorbele. Inegalitatea economică dă naştere, normal, la inegalitatea social-politică. Ideologii capitalismului, încercînd să înşele masele exploatate, vorbesc cu mult patos despre aşa zisa „democraţie burgheză“ care, chipurile, proclamă egalitatea juridică a cetăţenilor şi acordă în mod formal unele libertăţi democratice. Aceşti trubaduri ai capitalismului caută să demonstreze că statul burghez s-ar afla deasupra claselor, reprezentînd o aşa numită democraţie „pură“ fără caracter de clasă. Dar argumentele lor false nu pot sta nici o clipă în picioare fiind răsturnate de realitate. Egalitatea şi toate drepturile proclamate cu emfază de constituţiile burgheze nu pot fi decît formale pentru oamenii muncii lipsiţi de putere economică şi aflaţi la cheremul cumpărătorilor de braţe de muncă. O asemenea egalitate este ireală în condiţiile în care clasele exploatatoare au în mîna lor alături de mijloacele de producţie, şi aparatul de stat, compus din oameni recrutaţi din rîndul burgheziei sau vînduţiei şi care în consecinţă servesc doar acelei minorităţi ce trăieşte din jefuirea muncii majorităţii poporului. In vederea apărării proprietăţii private — „sacre şi inviolabile“ în orinduirea capitalistă — statul burghez a creat norme şi instituţii juridice, ca o reflectare a relaţiilor de exploatare şi asuprire şi acţionează pe baza lor, aceste norme reprezentînd voinţa burgheziei ridicată la rangul de lege şi impusă maselor cu ajutorul întregului mecanism de constrîngere al statului. Despre ce fel de egalitate putea fi vorba în timpul regimului burghezo-moşieresc în ţara noastră între industriaşul Malaxa şi muncitorul din întreprinderea sa sau între moşierul Iuliu Maniu şi ţăranii care robeau pe moşiile sale ? Ce fel de egalitate poate exista între un mare financiar şi un muncitor şomer, între bogat şi sărac, între îmbuibat şi flămînd? Bineînţeles că nici una. lată deci (Continuare in pag. 3-a) ! In raionul şi oraşul Giurgiu In toate comunele raionului şi In cadrul oraşului Giurgiu s-au terminat adunările pentru propunerile de candidaţi ai F.D.P., pentru alegerile de deputaţi de la 2 martie. De asemenea in oraşul Giurgiu şi în comunele raionului au fost afişate publicaţiile de acceptare a candidaturilor. Acum, la sediile sfaturilor populare, cetăţenii vin şi verifică dacă au fost trecuţi in listele de alegători. Pină in seara zilei de 31 ianuarie, peste 13.000 de cetăţeni din oraşul şi comunele raionului Giurgiu au verificat dacă sunt trecuţi în listele de alegători. Un număr de 16 cetăţeni care au constatat că sunt omişi de pe aceste liste, au făcut contestaţii care au fost rezolvate in mod favorabil. Verificările cetăţenilor dacă sunt sau nu trecuţi în listele de alegători continuă. Se observă insă în această perioadă mai ales în cadrul oraşului Giurgiu, o tărăgănare nejustificată privind deschiderea caselor alegătorului. Din cele 6 case ale alegătorului ce trebuiau să funcţioneze în oraşul Giurgiu, pînă acum nu a fost deschisă nici una. Cetăţenii oraşului Giurgiu aşteaptă să se deschidă casele alegătorului. De ce intîrzie oare Consiliul orăşenesc F.D.P. şi Comitetul executiv al sfatului popular Giurgiu, să facă acest lucru? Ce mai aşteaptă? Totul depinde numai de aceste organe. I CINEMATOGRAF CU... CINTEC Cine a fost la Titu, a văzut de bună seamă că există un cinema- tograf, chiar în spatele gării. Un lucru bun, nimic de zis, chiar dacă felul de popularizare a filmelor ce urmează a fi prezentate nu este aşa de atrăgător. Un panou cu un afiş rupt şi firma „Cinema Titu- Gară“ îţi spune că acolo există un cinematograf. Am intrat într-o seară şi eu alături de zeci de cetăţeni din Titu să vedem un film. Era anunţat pentru ora 18, şi mai aveam doar clteva minute de aşteptat, ctnd am intrat In sală ne-a Intimpinat un fum înecăcios de „puteai să-l tai cu cuţitul“. M-a au aşezat pe o bancă. Ungă mine s-a aşezat mai intil un cetăţean şi încetul cu încetul alţii şi alţii. Vecinul meu, văzln- du-mă ei tot mă uit la ceas, m-a consolat ■ — Mai avem mult de aşteptat pentru că nea Florică (tovarăşul Piatca Bunea, operatorul şi responsabilul cinematografului, este şi responsabilul frizeriei din gară şi de... o fi in exerciţiul primei funcţiuni... Pe la ora 18,20 a venit insfirşit şi nea Fîohnica. Adevărate ovaţii: „Bal nea Floriei, bine nea Florică“. Şi nea Florică după ce gl-a ascuţit (pardon)... verificat aparatele, i-a dat drumul. Un început de cîntec, un început de proiecţie, apoi din nou s-a aprins lumina In sală şi au început discuţiile . „Ce faci nea Florică ?“ a întrebat cineva. „Mulţumesc, sănătos, dar mi s-a ars o lampă“, a răspuns acesta. „Acum Ii facem ce-l facem şi-i dăm drumul." Au mai trecut Încă 20 de minute, şi intr-adevăr a Început filmul, dar am film mut. „Sonorul, nea Fer- Tică !“ a strigat cineva. „Nu merge“ i-a răspuns o voce la întuneric. Şi în fumul din sală am văzut în acea seară un film pe Jumătate mut, ce mi-a amintit de filmul de altădată şi pe Jumătate sonor care-mi spunea că totuşi trăim în 1058. Cind am ieşit de la cinematograful din Titu mă durea capul. „Aşa-i la noi“, mi-a spus un localnic. „O fi, dar nu e bine“, mi-am spus în gind. Şi o spun din nou şi acum, de data aceasta prin intermediul ziarului, cu speranţa că întreprinderea Regională cinematografică şi organele locale vor lua măsuri pentru ca şi în Titu să poată vedea tot omul un film nu ca la cinematograful din trecut, ci ca la cel de azi. T. VASILE corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Titu PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! Deschiderea Caselor de alegători OLTENI (De la corespondentul nostru). S-au deschis pînă în prezent în raionul Olteni, 17 Case ale alegătorilor care funcţionează de diineaţă pînă seara, fără întrerupere. Acolo unde există reţea de radio-amplificare, aceste Case sunt dotate cu difuzoare. Activitate susţinută se duce la Casele alegătorilor din comunele Slăveşti, Vîrtoapeie, Orbească şi Frăsinet* Acţiuni gospodăreşti RACARI (De la corespondentul nostru). Alegătorii din comuna Răcari posesori de atelaje, au hotărît ca în cinstea alegerilor de la 2 martie, si transporte prin muncă voluntară cite 4 m.c. de balast de fiecare atelaj pentru amenajarea străzii Tudor Vladimirescu. In fruntea acestor acţiuni de interes obştesc, se găsesc alegătorii Gheorghe Borojan, Iamandică Durmitrache, Gheorghe Constanda, Dincă N. Dumitru, Ştefan Albuleţ, Andrei Jangu şi alţii CETĂŢENI: Aţi verificat dacă sînteţi trecuţi în listele de alegători, pentru alegerile de la 2 martie ? Centrele de afişare funcţionează zilnic între orele 8—20. Verificînd la timp listele de alegători vă îndepliniţi o importantă îndatorire cetăţenească. Pe valea Prahovei La Sinaia, în aceste zile Materiale de construcţie peste plan In primele zile ale anului 1968, unităţile Direcţiei generale a materialelor de zidărie din cadrul Departamentului Materialelor de Construcţii au dat peste plan 690.000 cărămizi, 450.000 ţigle ceramice şi de ciment şi 195.000 blocuri de zidărie în echivalent cărămizi. Colectiviştii pescari din Olteniţa şi-au întocmit planul de producţie 44,70 lei şi 3.400 kg. porumb la zi-muncă ! Valoarea zilei-muncă ▼a creşte simţitor în 19$$ ! Fondul de bază va creşte cu 230.000 lei Zilele trecute, membrii gospodăriei colective pescăreşti „Gura Argeşului- 1 Mai” din Olteniţa, au ţinut adunare generală în cadrul căreia au analizat modul în care s-a înfăptuit planul de producţie pe anul 1957 şi totodată au dezbătut şi aprobat planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 1958. Am considerat că este util ca tovarăşul Gh. Ghimnea, preşedintele gospodăriei colective pescăreşti, să ne împărtăşească din experienţa acumulată de către membrii gospodăriei colective în cele 1 luni de existenţă a gospodăriei şi planurile de viitor. Redăm ural jos textul convorbirii : — Ce ne puteţi spune despre începuturile activităţii în cadrul gospodăriei colective pescăreşti? — Gospodăria s-a inaugurat la lMai 1957, uinind la un loc un mănunchi de pescari cu îndelungă experienţă ca Boţea Constantin, care dealtfel este şi unul dintre iniţiatorii creării gospodăriei, Ion Cuzca, Toma Babă, Ţăranu Petre, Gheorghe Bobeică, Maghia Ştefan şi alţii, in total 18 familii. Statul ne-a pus la dispoziţie pentru a pescui, apele Dunării pe o lungime de 34 km De asemenea, ne-a dat pe Convorbire cu tov GH. GHIMNEA, preşedintele colectivei sibilitatia să pescuim şi pe lacul Greaca — In afară de ape, în care să pescuiţi, aveţi nevoie de unelte născăveşti. Cum aţi rezolvat această problemă? — In meseria noastră, ca şi iuniţele, avem nevoie de unelte. La început am avut mai puţine: 5 bărci, 100 virşi şi vreo 10 setei. Fondul de bază era la acea dată de 6.000 lei. Ceva mai tirziu am primit din partea Direcţiei reglementării pescuitului un dar constind din două tifoane de Dunăre, 2 năvoade de baltă şi 48 setei. Şi am început munca. O echipă a pescuit d js Dunăre iar alte două pe lacul Greaca. Cu toate că am început pescuitul intr-o vreme cind sezonul cel mai bun trecuse, colectiviştii au vinat pe Dunăre 17.000 kg. peşte, iar pe baltă 115.000 kg. Pentru aceste cantităţi am încasat suma de 323 000 lei. — Munca organizată pe echipe a dat deci rezultate satisfăcătoare. Cum aţi folosit veniturile realizate din vînzarea peștelui?■ Cu ajutorul tovarășei contabile (Continuare In pag. 3-a) Economii însemnate CALARAŞI (De la corespondentul nostru). — In întrecerea socialistă iniţiată la depoul C.F.R. Călăraşi, cele mai bune rezultate le-au obţinut mecanicul Gheorghe Enică şi fochistul Gheorghe Dumitrescu de pe locomotiva 130.524. Ei au realizat o economie de 8 tone combustibil. Creatorii aparatelor ultrasonice ^ Analiza modernă a betonului şi metalelor Sunetul in slujba industriei Deşi mă aflam In mijlocul unor laboratoare utilate cu tot felul de maşini electrotehnice, totuşi inginerii şi tehnicienii mi-au vorbit despre un obiect de cercetare carepare destul de ciudat pentru neiniţiaţi. Inchipuiţi-vă că aceşti cercetători studiază sunetul. Fenomenele acustice nu sunt insă studiate pentru crearea unor condiţii optime intr-un studio sau intr-o sală de spectacol. Sunetul este cercetat pentru a fi folosit in tehnica industrială. In ultima vreme la Institutul de Cercetări Electrotehnice au fost create citeva aparataje fapt de mare productivitate care au la bază forţa tainică a sunetului. Defectoscopul ultrasonic Istoria acestui aparataj începe de la o comunicare primită de la Bicaz. Constructorii hidrocentralei arătau printre altele că datorită volumului uriaş de betoane şi construcţii metalice ar fi necesară crearea unui aparataj pentru verificarea calităţii tuturor acestor construcţii. Aşa a început preocuparea unui colectiv de ingineri şi tehnicieni in frunte cu directorul Institutului top. ing. Stere Roman de a construi un aparataj de mare precizie care să permită o minuţioasă verificare a tuturor construcţiilor metalice şi de betoane. La secţia de electronică se poate zări astăzi o instalaţie simplă prevăzută cu un ecran asemănător televizorului pe fondul căruia apar in timpul controlului semnele unor eventuale defecţiuni in corpurile betoanelor şi metalelor. Unul dintre ingineri, tov. Felea Ion mi-a arătat o experienţă interesantă. .A luat o bară metalică cu diferite goluri in interior şi pe suprafaţa ei a plimbat un cristal de cuarţ cu înveliş metalic. Cu ajutorul ultrasunetului au fost detectate cu cea mai mare precizie aţit locurile cit şi dimensiunile defectelor nevăzute din interiorul barei metalice. Pe ecranul aparatului aceste semnalizări apar sub forma unor linii sinusoidale de cu- toare verde, inginerii mi-au explicat că noul aparat va putea fi adaptat şi la găsirea defectelor la betoane, piese ceramice, etc. Nu va trece multă vreme şi defectoscopul ultrasonic va fi trimis constructorilor hidrocentralei de la Bicaz. Burghiul ultrasonic Inginerul Nica Lucian mi-a arătat un burghiu ultrasonic creat recent in Institut. Noi am cunoscut pînă astăzi maşinile de găurit înzestrate cu burghiile spiralate de diferite grosimi pentru tot felul de sarcini industriale. La aparatul ultrasonic nu se foloseşte nici un burghiu. Rolul acestei unelte este înlocuit cu forţa vibraţiilor ultrasonice. Aparatul are circa 70 de cm, înălţime şi este alimentat de un generator electric. Ultrasunetele sunt concentrate printr-o trompă şi acţionează asupra unei pulberi aşezate pe suprafaţa materialului pe care vrem să-l găurim. In scurt timp de la declanşarea aparatului, oţelurile, sticla, porţelanul, ceramica, pietrele preţioase sau materialele speciale electrotehnicepot fi găurite cu precizia de 2 microni in cele mai bune condiţiuni. Activitatea acestei maşini este mult mai mare decit a maşinilor obişnuite iar noua caracteristică a acestui burghiu ultrasonic este aceea că materialele pot fi perforate nu numai circular ci şi in toată gama formelor geometrice. Tehnicienii sunetelor ne vor oferi in viitor şi alte aparataje de mare productivitate şi economice pentru industria țării. A. SANDULESCU O experiență la defectoscopul ultrasonic. NOUTĂŢILE Artiştii modelelor de confecţii pentru femei, bărbaţi şi copii se pregătesc intens pentru un mare eveniment care va avea loc în cursul acestui an la Bucureşti. Este vorba despre Congresul internaţional al modei, ale cărui lucrări se vor desfăşura în sala de festivităţi a fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. La Congres, numeroase ţări vor înfăţişa cele mai diferite creaţii în arta modei precum şi noi contexturi pentru industria uşoară. Alături de celelalte centre, şi Casa Modei din Calea Victoriei va prezenta ultimele ei creaţii în ceea ce priveşte moda pentru femei şi copii. In clişeu, fotoreporterul ne înfăţişează unul din aspectele muncii pasionante pentru crearea unor noi modele. Deşi sîntem în toiul iernii, creatorii Casei de mode trebuie să se preocupe deja, de noutăţile primă- Produse industriale pentru noul sezon Întreprinderile textile din cadrul Departamentului industriei Uşoare se pregătesc de pe acum pentru a livra pieţei comerciale cantităţi de produse contractate pentru sezonul de primăvară şi vară. In sectorul bumbacului livrările de articole sezoniere din acest an reprezintă o creştere de 11,1 la sută, adică circa 1 milion m. p. în plus faţă de semestrul I al anului trecut. Produsele de mătase se vor livra într-o proporţie de 50 la sută din totalul producţiei anuale. Sectorul vnu cânepă va livra în acest an pentru prima oară, ţesături subţiri pentru lenjerie şi îmbrăcăminte şi anume: 120000 m.p. ţesături lenjerie şi 77.500 m.p. pentru îmbrăcăminte. Produsele de încălţăminte pentru sezonul de primăvară şi vară se vor livra în număr de 1.930.000 perechi încălţăminte uşoară, cantitatea aceasta fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Indiferent de mărimea lui, un motor necesită acelaşi meşteşug, acelaşi studiu atent. Ba am putea spune că importanţa unui motor nu constă în dimensiunile lui. Inginerii, tehnicienii şi muncitorii cooperativei meşteşugăreşti „Călugăreni“ din Giurgiu au creat un nou model de motoraş in noua secţie inaugurată la începutul acestui an. Noile motoraşe sunt fabricate special pentru aeromodele astfel că micii tehnicieni amatori vor primi din partea acestei cooperative un dar minunat. Foto: AGERPRES La Năvodari, în inima Dobrogei seculare, peisajul nou s-a îmbogăţit cu o importantă construcţie industrială : uzina de acid sulfuric şi superfosfaţi, care va începe să producă încă în acest an. Pentru hărnicii constructori ca şi pentru muncitorii uzinei se ridică semeţe clădirile noului orăşel cu apărtarmente moderne, cu şcoală şi unităţi culturale. In clişeu: vedere generală a liniilor tehnologice de acid sulfuric şi superfosfaţi, văzute din dreptul transportoarelor. Limita scuzei — Vai ! tovarăşe Radu, ce bine-mi pare că te văd... Ai iertaţi-mă, dar cred că...£■ Nu eşti dumneata tovarăşul Radu Stănescu, de la Cîmpulung?— N-am fost în viaţa mea la Cîmpulung... — Ei, cum se poate ?... Dar semeni perfect cu tovarăşul Radu.. — Vă pot arăta buletinul de identitate... — Vai, nu... vă cred, vă cred... Iertaţi-mă, a fost o confuzie Confuzie ! VI s-a întîmplat şi dvs., nu ? In definitiv „errare humanum est" şi confuzia este cea mai nevinovată dintre greşelile omeneşti. Aşa că e scuzabilă. Dar, există confuzii şi... „confuzii". Mai precis, există pe de o parte oameni ca cel de mai sus, dispuşi oricînd sa te boteze, să-ţi strîngă mîna, să te îmbrăţişeze şi chiar să-ţi ardă în umăr un pumn zdravăn (şi amical !) pentru ca, la sfîrşit, să-şi ceară scuze, regretînd sincer confuzia comisă. Pe de altă parte, există oameni ca Petre Banciu, maistru tîmplar la şcoala profesională de construcţii din Giurgiu, ale căror... confuzii au un specific cu totul aparte. De pildă, mai în fiecare zi vecinii zăresc cîţiva elevi îmbrăcaţi în uniforma şcolii, curăţind zăpada în curtea maistrului Banciu, hrănindu-l porcii şi făcînd diferite alte servicii necesare într-o curte de gospodar. Ce se întîmplă ? O mică... „confuzie" : se pare că respectivul maistru nu vrea să desluşească încă deosebirea esenţială dintre un elev pe care e obligat să-l înveţe meserie, şi un argat personal... Credem însă că se va găsi totuşi cineva care să-i deschidă ochii şi să-l ajute la înţelegerea unui lucru atît de elementar. Cazul însă nu este izolat şi el ilustrează numai un aspect al problemei. Fără îndoială că nu spun o noutate dacă amintesc despre acei ramburşi sau gestionari MAT dispuşi să boteze.. vinul, pe motiv că l-ar fi confundat cu apa, despre unii măcelari de la centrele de carne care confundă carnea de calitatea l-a cu cea de calitatea ll-a, sau, în sfîrşit, despre acei casieri care fac confuzie între casa de bani a Instituţiei şi buzunarul personal. Sau, de cîte ori nu s-a întîmplat să asiști la o astfel de scenă. — Tovarășe ospătar ! — Da, vă rog ? — Mi-ai trecut în notă vin de 28 lei litrul și eu am consumat din cel de 16 lei... — Da ? Scuzați, am făcut confuzie... Confuzie ?... Se pare că în astfel de cazuri cuvîntul își modifică total sfera semantică, împrumutînd înţelesuri noi, cu referire indirectă la anumite articole din codul penal. De aici necesitatea ghilemelelor. Şi tot de aici urmarea firească, ce face ca — de cele mai multe ori — respectivii să confunde pînă şi domiciliul personal cu anumite foruri ale instituţiei judecătoreşti. Dar asta în mod cu totul involuntar şi fără scuzere de rigoare ! ION MACARIE