Steagul Roşu, februarie 1958 (Anul 4, nr. 1189-1212)

1958-02-01 / nr. 1189

Im imtimpiMarea ALEGERILOR Verifică de alegători BRANEŞTI (De la corespondentul nostru). La centrul de afişare a liste­lor de alegători din comuna Brăneşti, vin zilnic zeci de cetăţeni tineri şi vîrstnici spre a controla dacă au fost trecuţi în li­ste. Pînă la 31 ia­nuarie a.c., listele de alegători, afişa­te la sfatul popu­lar al comunei Brăneşti, au fost consultate de peste 3.000 cetăţeni, 801 candidaţi F. D. P. VIDRA (De la corespondentul nos­tru) .­Uleie trecute s-au terminat in raio­nul Vidra toate propunerile de can­didaţi in circum­scripţiile electorale. Astfel, au fost pro­puşi pentru alege­rile de deputaţi in sfaturile popu­lare, 727 candidaţi pentru sfaturile populare comuna­le, 65 candidaţi pentru sfatul popu­lar raional şi 9 candidaţi pentru sfatul popular re­gional. In zilele urmă­toare cei 801 can­didaţi propuşi se cer intilni cu ale­gătorii pentru a sta la sfat despre bunul mers al tre­burilor gospodă­rești. înaltul democratism al orînduirii noastre , satele şi oraşele patriei noastre se desfăşoară o largă activitate politică caracterizată prin participarea a sute de mii de oameni la adunările populare ce au loc. Poporul nostru se află în pragul unui eveniment deosebit de important. Peste puţin timp, la 2 martie 1958, el se va prezenta în faţa urnelor pentru a-şi alege reprezentanţii în or­ganele locale ale puterii de stat. Alegerile de deputaţi în sfaturile populare, comunale, orăşeneşti, raio­nale şi regionale, constituie una din manifestările înaltului democratism al orînduirii noastre. Cu acest prilej vor fi aleşi zeci de mii de deputaţi — muncitori, ţărani muncitori, intelectuali legaţi de popor, militari ai for­ţelor noastre armate — chemaţi să ia parte în mod nemijlocit la condu­cerea statului, fapt necunoscut în orînduirile sociale bazate pe exploatarea omului de către om. Participarea directă a maselor la conducerea statului dovedeşte din plin superioritatea democraţiei socialiste faţă de orice alt mod de guvernare ce a existat vreodată în istorie. Democraţia socialistă a fost promovată în ţara noastră prin procla­marea Republicii Populare Romîne — statul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Baza superiorităţii democraţiei socialiste o constituie relaţiile de producţie noi, generate de trecerea mijloacelor de producţie în proprie­tatea celor ce muncesc, ceea ce înlătură inegalitatea economică, lichidînd exploatarea majorităţii populaţiei de către o minoritate. Intr-o orînduire socială împărţită în clase antagoniste, care se duş­mănesc în mod firesc între ele, nu poate fi vorba de democraţie pentru întregul popor. A susţine altfel înseamnă a face demagogie, faptele fiind în contradicţie flagrantă cu vorbele. Inegalitatea economică dă naştere, normal, la inegalitatea social-politică. Ideologii capitalismului, încercînd să înşele masele exploatate, vor­besc cu mult patos despre aşa zisa „democraţie burgheză“ care, chipurile, proclamă egalitatea juridică a cetăţenilor şi acordă în mod formal unele libertăţi democratice. Aceşti trubaduri ai capitalismului caută să demon­streze că statul burghez s-ar afla deasupra claselor, reprezentînd o aşa numită democraţie „pură“ fără caracter de clasă. Dar argumentele lor false nu pot sta nici o clipă în picioare fiind răsturnate de realitate. Egalitatea şi toate drepturile proclamate cu emfază de constituţiile burgheze nu pot fi decît formale pentru oamenii muncii lipsiţi de putere economică şi aflaţi la cheremul cumpărătorilor de braţe de muncă. O ase­menea egalitate este ireală în condiţiile în care clasele exploatatoare au în mîna lor alături de mijloacele de producţie, şi aparatul de stat, compus din oameni recrutaţi din rîndul burgheziei sau vînduţi­ei şi care în con­secinţă servesc doar acelei minorităţi ce trăieşte din jefuirea muncii ma­jorităţii poporului. In vederea apărării proprietăţii private — „sacre şi inviolabile“ în orinduirea capitalistă — statul burghez a creat norme şi instituţii juridice, ca o reflectare a relaţiilor de exploatare şi asuprire şi acţionează pe baza lor, aceste norme reprezentînd voinţa burgheziei ridicată la rangul de lege şi impusă maselor cu ajutorul întregului me­canism de constrîngere al statului. Despre ce fel de egalitate putea fi vorba în timpul regimului burghezo-moşieresc în ţara noastră între indus­triaşul Malaxa şi muncitorul din întreprinderea sa sau între moşierul Iuliu Maniu şi ţăranii care robeau pe moşiile sale ? Ce fel de egalitate poate exista între un mare financiar şi un muncitor şomer, între bogat şi sărac, între îmbuibat şi flămînd? Bine­înţeles că nici una. lată deci (Continuare in pag. 3-a) ! In raionul şi oraşul Giurgiu In toate comunele raionului şi In cadrul oraşului Giurgiu s-au termi­nat adunările pentru propunerile de candidaţi ai F.D.P., pentru alegerile de deputaţi de la 2 martie. De ase­menea in oraşul Giurgiu şi în co­munele raionului au fost afişate pu­blicaţiile de acceptare a candidatu­rilor. Acum, la sediile sfaturilor populare, cetăţenii vin şi verifică dacă au fost trecuţi in listele de a­­legători. Pină in seara zilei de 31 ianuarie, peste 13.000 de cetăţeni din oraşul şi comunele raionului Giurgiu au ve­rificat dacă sunt trecuţi în listele de alegători. Un număr de 16 cetă­ţeni care au constatat că sunt omişi de pe aceste liste, au făcut contes­taţii care au fost rezolvate in mod favorabil. Verificările cetăţenilor dacă sunt sau nu trecuţi în listele de alegători continuă.­­ Se observă insă în această perioa­dă mai ales în cadrul oraşului Giur­giu, o tărăgănare nejustificată pri­vind deschiderea caselor alegătoru­lui. Din cele 6 case ale alegătorului ce trebuiau să funcţioneze în oraşul Giurgiu, pînă acum nu a fost des­chisă nici una. Cetăţenii oraşului Giurgiu aşteaptă să se deschidă ca­sele alegătorului. De ce intîrzie oare Consiliul oră­şenesc F.D.P. şi Comitetul executiv al sfatului popular Giurgiu, să facă acest lucru? Ce mai aşteaptă? Totul depinde numai de aceste organe. I CINEMATOGRAF CU... CINTEC Cine a fost la Titu, a văzut de­­ bună seamă că există un cinema-­­ tograf, chiar în spatele gării. Un­­ lucru bun, nimic de zis, chiar dacă felul de popularizare a filmelor ce urmează a fi prezentate nu este aşa de atrăgător. Un panou cu un afiş rupt şi firma „Cinema Titu- Gară“ îţi spune că acolo există un cinematograf. Am intrat într-o seară şi eu ală­turi de zeci de cetăţeni din Titu să vedem un film. Era anunţat pentru ora 18, şi mai aveam doar clteva minute de aşteptat, ctnd am intrat In sală ne-a Intimpinat un fum înecăcios de „puteai să-l tai cu cuţitul“. M-a au aşezat pe o ban­că. Ungă mine s-a aşezat mai intil un cetăţean­­ şi încetul cu încetul alţii şi alţii. Vecinul meu, văzln- du-mă ei tot mă uit la ceas, m-a consolat ■ — Mai avem mult de aşteptat pentru că nea Florică (tovarăşul Piatca Bunea, operatorul şi respon­sabilul cinematografului, este şi responsabilul frizeriei din gară şi de... o fi in exerciţiul primei func­­ţiuni... Pe la ora 18,20 a venit insfirşit şi nea Fîohnica. Adevărate ovaţii: „Bal nea Floriei, bine nea Flori­că“. Şi nea Florică după ce gl-a ascuţit (pardon)... verificat apara­tele, i-a dat drumul. Un început de cîntec, un început de proiecţie, apoi din nou s-a aprins lumina In sală şi au început discuţiile . „Ce faci nea Florică ?“ a întrebat cine­va. „Mulţumesc, sănătos, dar mi s-a ars o lampă“, a răspuns acesta. „Acum Ii facem ce-l facem şi-i dăm drumul." Au mai trecut Încă 20 de minute, şi intr-adevăr a Început filmul, dar am film mut. „Sonorul, nea Fer- Tică !“ a strigat cineva. „Nu mer­ge“ i-a răspuns o voce la întune­ric. Şi în fum­ul din sală am văzut în acea seară un film pe Jumătate mut, ce mi-a amintit de filmul de altădată şi pe Jumătate sonor ca­re-mi spunea că totuşi trăim în 1058. Cind am ieşit de la cinematogra­ful din Titu mă durea capul. „Aşa-i la noi“, mi-a spus un localnic. „O fi, dar nu e bine“, mi-am spus în gind. Şi o spun din nou şi acum, de data aceasta prin intermediul ziarului, cu speranţa că întreprin­derea Regională cinematografică şi organele locale vor lua măsuri pen­tru ca şi în Titu să poată vedea tot omul un film nu ca la cinema­tograful din trecut, ci ca la cel de azi. T. VASILE corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Titu PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! Deschiderea Caselor de alegători OLTENI (De la corespondentul nos­tru). S-au deschis pînă în prezent în raionul Olteni, 17 Case ale alegăto­rilor care funcţio­nează de di­inea­­ţă pînă seara, fără întrerupere. Acolo unde există reţea de radio-amplifi­­care, aceste Case sunt dotate cu di­fuzoare. Activitate susţi­nută se duce la Casele alegătorilor din comunele Slă­veşti, Vîrtoapeie, Orbească şi Frăsi­­net* Acţiuni gospodăreşti RACARI (De la corespondentul nos­tru). Alegătorii din comuna Ră­­cari posesori de a­­telaje, au hotărît ca în cinstea ale­gerilor de la 2 martie, si trans­porte prin muncă voluntară cite 4 m.c. de balast de fiecare atelaj pen­tru amenajarea străzii Tudor Vla­­dimirescu. In fruntea acestor acţiuni de interes obştesc, se găsesc alegătorii Gheor­­ghe Borojan, Ia­­mandică Durm­itra­­che, Gheorghe Constanda, Dincă N. Dumitru, Şte­fan Albuleţ, An­drei Jangu şi alţii CETĂŢENI: Aţi verificat dacă sînteţi trecuţi în lis­tele de alegători, pen­tru alegerile de la 2 martie ? Centrele de afişare funcţionează zilnic în­tre orele 8—20. Verificînd la timp listele de alegători vă îndepliniţi o impor­tantă îndatorire cetă­ţenească. Pe valea Prahovei La Si­naia, în aceste­­ zile Materiale de construcţie peste plan In primele zile ale an­ului 1968, unităţile Direcţiei generale a mate­­rialelor de zidărie din cadrul De­partamentului Materialelor de Con­strucţii au dat peste plan 690.000 cărămizi, 450.000 ţigle ceramice şi de ciment şi 195.000 blocuri de zidărie în echivalent cărămizi. Colectiviştii pescari din Olteniţa şi-au întocmit planul de producţie 44,70 lei şi 3.400 kg. porumb la zi-muncă ! Valoarea zilei-­muncă ▼a creşte simţitor în 19­$$ ! Fondul de bază va creşte cu 230.000 lei Zilele trecute, membrii gospodăriei colective pescăreşti „Gura Argeşului- 1 Mai” din Olteniţa, au ţinut adu­nare generală în cadrul căreia au a­­nalizat modul în care s-a înfăptuit planul de producţie pe anul 1957 şi totodată au dezbătut şi aprobat pla­nul de producţie şi bugetul de ve­nituri şi cheltuieli pe anul 1958. Am considerat­ că este util ca to­varăşul Gh. Ghimnea, preşedintele gospodăriei colective pescăreşti, să ne împărtăşească din experienţa a­­cumulată de către membrii gospodă­riei colective în cele 1 luni de exis­tenţă a gospodăriei şi planurile de viitor. Redăm ural jos textul con­vorbirii : — Ce ne puteţi spune despre în­ceputurile activităţii în cadrul gos­podăriei colective pescăreşti? — Gospodăria s-a inaugurat la l­­Mai 1957, uinind la un loc un mănunchi de pescari cu îndelungă experienţă ca Boţea Constantin, care dealtfel este şi unul dintre iniţiatorii creării gospodă­riei, Ion Cuzca, Tom­a Babă, Ţăranu Petre, Gheorghe Bobeică, Magh­ia Şte­fan şi alţii, in total 18 familii. Statul ne-a pus la dispoziţie pentru a pescui, apele Dunării pe o lungime de 34 km De asemenea, ne-a dat pe­ Convorbire cu tov GH. GHIMNEA, preşedintele colectivei sibilitatia să pescuim şi pe lacul Greaca — In afară de ape, în care să pescuiţi, aveţi nevoie de unelte năs­­căveşti. Cum aţi rezolvat această problemă? — In meseria noastră, ca şi iu­ni­ţele, avem nevoie de unelte. La început am avut mai puţine: 5 bărci, 100 virşi şi vreo 10 setei. Fondul de bază era la acea dată de 6.000 lei. Ceva mai tirziu am primit din partea Direcţiei reglementării pescuitului un dar cons­­tind din­ două tifoane de Dunăre, 2 năvoade de baltă şi 48 setei. Şi am­ început munca. O echipă a pescuit d js Dunăre iar alte două pe lacul Greaca. Cu toate că am început pescuitul in­tr-o vreme cind sezonul cel mai bun trecuse, colectiviştii au vinat pe Du­năre 17.000 kg. peşte, iar pe baltă 115.000 kg. Pentru aceste cantităţi am încasat suma de 323 000 lei. — Munca organizată pe echipe a dat deci rezultate satisfăcătoare. Cum aţi folosit veniturile reali­­­zate din vînzarea peștelui?­­■ Cu ajutorul tovarășei contabile (Continuare In pag. 3-a) Economii însemnate CALARAŞI (De la corespondentul nostru). — In întrecerea socialistă iniţiată la depoul C.F.R. Călăraşi, cele mai bune rezultate le-au obţi­nut mecanicul Gheorghe Enică şi fochistul Gheorghe Dum­itrescu de pe locomotiva 130.524. Ei au reali­zat o economie de 8 tone combus­tibil. Creatorii aparatelor ultrasonice ^ Analiza modernă a betonului şi metalelor Sunetul in slujba industriei Deşi mă aflam In mijlocul unor la­boratoare utilate cu tot felul de ma­şini electrotehnice, totuşi inginerii şi tehnicienii mi-au vorbit despre un o­­biect de cercetare care­­pare destul de ciudat pentru neiniţiaţi. Inchipuiţi-vă că aceşti cercetători studiază sunetul. Fenomenele acustice nu sunt insă stu­diate pentru crearea unor condiţii op­time intr-un studio sau intr-o sală de spectacol. Sunetul este cercetat pentru a fi folosit in tehnica industrială. In ultima vreme la Institutul de Cerce­tări Electrotehnice au fost create cite­­va aparataje fapt de mare productivi­tate care au la bază forţa tainică a sunetului. Defectoscopul ultrasonic Istoria acestui aparataj începe de la o comunicare primită de la Bicaz. Constructorii hidrocentralei arătau printre altele că datorită volumului uriaş de betoane şi construcţii meta­lice ar fi necesară crearea unui apa­rataj pentru verificarea calităţii tutu­ror acestor construcţii. Aşa a început preocuparea unui colectiv de ingineri şi tehnicieni in frunte cu directorul Institutului top. ing. Stere Roman de a construi un aparataj de mare preci­zie care să permită o minuţioasă veri­ficare a tuturor construcţiilor meta­lice şi de betoane. La secţia de elec­tronică se poate zări astăzi o instala­ţie simplă prevăzută cu un ecran a­­semănător televizorului pe fondul că­ruia apar in timpul controlului semnele unor even­tuale defecţiuni in corpurile betoane­­lor şi metalelor. Unul dintre ingi­neri, tov. Felea Ion mi-a arătat o expe­rienţă interesantă. .A luat o bară me­talică cu diferite goluri in interior şi pe suprafaţa ei a plimbat un cristal de cuarţ cu înveliş metalic. Cu ajuto­rul ultrasunetului au fost detectate cu cea mai mare precizie aţit locu­rile cit şi dimensiu­nile defectelor ne­văzute din interio­rul barei metalice. Pe ecranul apara­tului aceste sem­nalizări apar sub forma unor linii sinusoidale de cu- toare verde, ingi­nerii mi-au expli­cat că noul aparat va putea fi adap­tat şi la găsirea defectelor la betoane, piese ceramice, etc. Nu va trece multă vreme şi defectoscopul ultrasonic va fi trimis constructorilor hidrocentralei de la Bicaz. Burghiul ultrasonic Inginerul Nica Lucian mi-a arătat un burghiu ultrasonic creat recent in Institut. Noi am cunoscut pînă astăzi maşinile de găurit înzestrate cu bur­­ghiile spiralate de diferite grosimi pentru tot felul de sarcini industriale. La aparatul ultrasonic nu se foloseşte nici un burghiu. Rolul acestei unelte este înlocuit cu forţa vibraţiilor ul­trasonice. Aparatul are circa 70 de cm, înălţime şi este alimentat de un generator electric. Ultrasunetele sunt concentrate printr-o trompă şi acţio­nează asupra unei pulberi aşezate pe suprafaţa materialului pe care vrem să-l găurim. In scurt timp de la de­clanşarea aparatului, oţelurile, sticla, porţelanul, ceramica, pietrele preţi­oase sau materialele speciale electro­tehnice­­pot fi găurite cu precizia de 2 microni in cele mai bune condiţiuni. Activitatea acestei maşini este mult mai mare decit a maşinilor obişnuite iar noua caracteristică a acestui bur­ghiu ultrasonic este aceea că materia­lele pot fi perforate nu numai circu­lar ci şi in toată gama formelor geo­metrice. Tehnicienii sunetelor­ ne vor oferi in viitor şi alte aparataje de mare productivitate şi economice pentru in­dustria țării. A. SANDULESCU O experiență la defectoscopul ultrasonic. NOUTĂŢILE Artiştii modelelor de confecţii pen­tru femei, bărbaţi şi copii se pregă­tesc intens pentru un mare eveni­ment care va avea loc în cursul aces­tui an la Bucureşti. Este vorba des­pre Congresul internaţional al modei, ale cărui lucrări se vor desfăşura în sala de festivităţi a fabricii de con­fecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. La Congres, numeroase ţări vor înfăţi­şa cele mai diferite creaţii în arta modei precum şi noi contexturi pen­tru industria uşoară. Alături de ce­lelalte centre, şi Casa Modei din Ca­lea Victoriei va prezenta ultimele ei creaţii în ceea ce priveşte moda pen­tru femei şi copii. In clişeu, fotoreporterul ne înfăţi­şează unul din aspectele muncii pa­sionante pentru crearea unor noi mo­dele. Deşi sîntem în toiul iernii, crea­torii Casei de mode trebuie să se preocupe deja, de noutăţile primă- Produse industriale pentru noul sezon Întreprinderile textile din cadrul Departamentului industriei Uşoare se pregătesc de pe acum pentru a livra pieţei comerciale cantităţi de pro­­duse contractate pentru sezonul de primăvară şi vară. In sectorul bumbacului livrările de articole sezoniere din acest an repre­zintă o creştere de 11,1 la sută, adică circa 1 milion m. p. în plus faţă de semestrul I al anului trecut. Produsele de mătase se vor livra într-o proporţie de 50 la sută din to­talul producţiei anuale. Sectorul vn­u cânepă va livra în acest an pentru prima oară, ţesături subţiri pentru lenjerie şi îmbrăcă­minte şi anume: 120000 m.p. ţesă­turi lenjerie şi 77.500 m.p. pentru îmbrăcăminte. Produsele de încălţăminte pentru sezonul de primăvară şi vară se vor livra în număr de 1.930.000 perechi încălţăminte uşoară, cantitatea acea­sta fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Indiferent de mărimea lui, un motor necesită acelaşi meşteşug, a­­celaşi studiu atent. Ba am putea spune că importanţa unui motor nu constă în dimensiunile lui. Inginerii, tehnicienii şi muncitorii cooperati­vei meşteşugăreşti „Călugăreni“ din Giurgiu au creat un nou model de motoraş in noua secţie inaugurată la începutul acestui an. Noile moto­raşe sunt fabricate special pentru aeromodele astfel că micii tehnicieni amatori vor primi din partea acestei cooperative un dar minunat. Foto: AGERPRES La Năvodari, în inima Dobrogei seculare, peisajul nou s-a îmbogăţit cu o importantă construcţie industrială : uzina de acid sulfuric şi superfosfaţi, care va începe să producă încă în acest an. Pen­tru hărnicii constructori ca şi pentru muncitorii uzinei se ridică semeţe clădirile noului orăşel cu a­­părtarmente moderne, cu şcoală şi unităţi culturale. In clişeu: vedere generală a liniilor tehnologice de acid sulfuric şi superfosfaţi, văzute din dreptul transportoarelor. Limita scuzei — Vai ! tovarăşe Radu, ce bine-mi pare că te văd... Ai iertaţi-mă, dar cred că...­­£■ Nu eşti dumneata tovarăşul Radu Stănescu, de la Cîmpulung?­­— N-am fost în viaţa mea la Cîmpulung... — Ei, cum se poate ?... Dar semeni perfect cu tovarăşul Radu.. — Vă pot arăta buletinul de identitate... — Vai, nu... vă cred, vă cred... Iertaţi-mă, a fost o confuzie Confuzie ! VI s-a întîmplat şi dvs., nu ? In definitiv „errare humanum est" şi confuzia este cea mai nevinovată dintre greşelile omeneşti. Aşa că e scuzabilă. Dar, există confuzii şi... „confuzii". Mai precis, există pe de o parte oameni ca cel de mai sus, dispuşi oricînd sa te boteze, să-ţi strîngă mîna, să te îmbrăţişeze şi chiar să-ţi ardă în umăr un pumn zdravăn (şi amical !) pentru ca, la sfîrşit, să-şi ceară scuze, re­­gretînd sincer confuzia comisă. Pe de altă parte, există oameni ca Petre Banciu, maistru tîmplar la şcoala profesională de construc­ţii din Giurgiu, ale căror... confuzii au un specific cu totul aparte. De pildă, mai în fiecare zi vecinii zăresc cîţiva elevi îmbrăcaţi în uniforma şcolii, curăţind zăpada în curtea maistrului Banciu, hră­­nindu-l porcii şi făcînd diferite alte servicii necesare într-o curte de gospodar. Ce se întîmplă ? O mică... „confuzie" : se pare că respectivul maistru nu vrea să desluşească încă deosebirea esen­ţială dintre un elev pe care e obligat să-l înveţe meserie, şi un argat personal... Credem însă că se va găsi totuşi cineva care să-i deschidă ochii şi să-l ajute la înţelegerea unui lucru atît de elementar. Cazul însă nu este izolat şi el ilustrează numai un aspect al problemei. Fără îndoială că nu spun o noutate dacă amintesc des­pre acei ram­burşi sau gestionari MAT dispuşi să boteze.. vinul, pe motiv că l-ar fi confundat cu apa, despre unii măcelari de la centrele de carne care confundă carnea de calitatea l-a cu cea de calitatea ll-a, sau, în sfîrşit, despre acei casieri care fac confuzie între casa de bani a Instituţiei şi buzunarul personal. Sau, de cîte ori nu s-a întîmplat să asiști la o astfel de scenă. — Tovarășe ospătar ! — Da, vă rog ? — Mi-ai trecut în notă vin de 28 lei litrul și eu am consumat din cel de 16 lei... — Da ? Scuzați, am făcut confuzie... Confuzie ?... Se pare că în astfel de cazuri cuvîntul își modifică total sfera semantică, împrumutînd înţelesuri noi, cu referire indi­rectă la anumite articole din codul penal. De aici necesitatea ghi­lemelelor. Şi tot de aici urmarea firească, ce face ca — de cele mai multe ori — respectivii să confunde pînă şi domiciliul personal cu anumite foruri ale instituţiei judecătoreşti. Dar asta în mod cu totul involuntar şi fără scuzere de rigoare ! ION MACARIE

Next