Steagul Roşu, februarie 1958 (Anul 4, nr. 1189-1212)
1958-02-01 / nr. 1189
Pag. 2-a S-A SPERIAT Unii țărani muncitori nu s-au îngrijit de repararea adăposturilor pentru animale. — Ptiu, drace! Ce mai arătare It! — Nu te teme, sînt eu, Joiana, vaca ta ! O ANECDOTĂ de AU BACU —« Să-ți »pun una bund — 0 știut — Fii cuminte. Nici n-ai auzit despre o* • vorba, — T« eujjost. Preda că vii cu una sare are... âşe a bărbi! — N-a tatuKlt Ascultă. Ua cetățean sowstâ tairo si... — 0 »tiul — N-o ştUU kw»ta lut de zi la Turnu Magiurala. Bineînțeles că imediat aş duca le hotel sl-»4 ie o cameră. ,A» dort o canmeră «u un pat* — ce adresează el portarului. „N-arca» datft « două d trei prturii siea «u an pst eint ecuvoi“ »Niciodată n-am rosit le ava camere eu un pat libere", Insistă pasagerul. „Se poate* — zice portarul indiferent. Vizînd că n-are încotro, cetățeanul ia un pat thtr-o cameră ‘de două, apoi pleacă lin cîteva comune din raion să-l vadă de treburi. Seara aia întors în oraș, a luat masa la restaurant, apoi «-a Îndreptat apre hotel. A intrat In camners ce-i fusese indicată șl a aprins lumina. Mai avea de făcut un raport. In cameră, un bet anemic difuza o lumină de opaiț. Cum la o astfel de lumină nu putea scrie, pasagerul l-a rugat pe responsabil să-l, schimbe becul, să-i pună unul mai puternic, de exemplu ca cel din biroul lui. Responsabilul l-a privit ca pe o arătare, de parcă i s-ar fi cerut luna de pe cer, şi a răspuns: „Călătorii Vin aici să doarmă; la noi nu e birou de scris*. Şi a plecat. — Şi? Şi? — Călătorul a renunţat la scris şi * Început să examineze camera. Intr-un alt colţ tremura de frig... o sobă. Dulap de haine nu exista, iar în rest două scaune, două paturi şi o noptieră. Dezolant tabloul Văzlnd că nu are încotro, omul s-a pregătit de culcare. Cînd s-a așezat să-şi scoată pantofii se pomenila pămînt cu scaunul făcut zob. Picioarele scaunului își terminaseră... contactul cu partea superioară! A prins cum s-a priceput picioarele in scaun, ca să nu i se impute la socoteală, şi apoi s-a băgat în pat. A mai tras omul noptiera lingă patul lui şi S-a culcat. După vreo oră soseşte şi al doilea pasager. Văzînd că e cineva care doarme, n-a mai aprins lumina şi a început să bîjbîie pe întuneric. Deodată, bufi un zgomot asurzitor îl trezi pe pasagerul care tocmai aţipise. Scaunul cu pricina nu rezistă nici de data aceasta. „Cine-i?“. „Vă rog să mă scuzaţi, un mic accident". „Nu face nimic. Credeam că e cutremuri. Al doilea pasager s-a băgat şi el în pat şi cum vroia să fumeze o ţigară, a tras noptiera lingă patul lui.. Primul, n-a fost de acord: „Nu vă supăraţi, dar eu am venit primul şi am ocupat noptiera“. Şi a tras noptiera înapoi. Al doilea n-a admis: „Dar am şi eu drept la noptieră“, a zis, trăgînd de noptieră. „îmi pare rău, dar nu aveţi decit să cereţi responsabilului încă o noptieră“, și noptiera a revenit la primul. Scena a continuat tot așa, pînă cînd cei doi pasageri, în miez de noapte, au căzut de acord să mute paturile în apropierea noptierei. Dimineața cei doi pasageri s-au trezit mai obosiți decit erau seara ctnd te culcaseră. E uşor lucru să muţi atîta mobilă?! — Bir». Şi poanta? — Poanta? De poantă? — Poanta anecdotei. — A, poanta? Da. Unul din pasageri... eram eu! (După o corespondenţă trimisă de EM. PUIBIN) O DESCOPERIRE Prietenu! meu Viator este un soţ foarte atent. Nu e vorba de micile daruri pe care le face soţiei la orice aniversare sau de buchetul de flori cu care vine în fiecare marţi acasă (într-o marţi sau cunoscuţi), dar Victor ia parte la treburile gospodăreşti, ajutîndu-şi „în muncă" soţia. O bună parte din tîrguieli le face el. Şi exemplul acesta ar trebui urmat şi de alţi bărbaţi. Se aude? Mai zilele trecute amicul meu, ieșind de la serviciu, s-a oprit la o „Alimentară" să cumpere cîte ceva. La raionul de pescărie se vindea lacherdă. Cum el e mare amator de pește a cumpărat fără ezitare. — Ce mi-a mai spus să iau? A, da. Săpun de rufe. A cumpărat și săpun de rufe. A mai luat lămîi, biscuiţi şi alte cîteva articole şi a plecat spre casă. Soaţa l-a întîmpinat la uşă, i-a luat pachetele din mînă şi i-a mulţumit aşa cum face de obicei. — Ştii, dragă, i-a spus el, am luat o bucată de lacherdă, o frumuseţe. Te rog să o prepari cum ştii tu, că îmi lasă gura apă de pe acum. _— Mîncăciosule, i-a spus ea mîngîindu-l pe cap. O să-ţi fac. Numai că trebuie să ai răbdare cîteva zile pînă o desărez. Săpun de rgig ai luat ? — Luat, să trăiţi ! — Şi lămîi? — Şi, să trăiţi ! — Dragule !... După masă, Victor s-a apucat să mai meşterească ceva prin casă, iar soţia lui a spălat cîteva lucruri. Seara, Victor l-a ajutat pe băieţaş să-şi facă lecţiile, iar soţia a călcat rufele în timp ce cînta „Intră lună pe fereastră". Apoi a sunat „stingerea". A doua zi dimineaţa, Victor intră în baie să se spele şi, ca de obicei, să se bărbierească. Luă prosopul din cui şi se şterse. Cînd îl duse în dreptul nasului un iz de peşte. — Ei drăcie, îşi zise Victor, mă obsedează lacherda. Are dreptate Geta cînd îmi spune că sînt mîncăcios. Intră zîmbind în dormitor şi nu-i spuse nimic soţiei. Işi îmbrăcă o cămaşă curată, luă micul dejun şi plecă la birou. Aici, ca un făcut, îl urmărea acelaşi miros de peşte. Işi mirosi cămaşa : groaznic ! avea „parfum" de lacherdă. Nu putu să lucreze toată ziua. Mirosul de lacherdă îl obseda. După cîteva ore avea impresia că mirosul se transformă în „anşoa". li venea să-şi rupă cămaşa care îi dădea senzaţia unei carapace de solzi. Sosi acasă puţin cam indispus. Nu era în... apele lui. Soţia îl întîmpină ca totdeauna şi după ce îl sărută, îl întrebă : — Ai adus pîine, iubitule? — Pîine? Nu... Să vezi, am și uitat — Nu-i nimic, mai am puţină de ieri. Du-te în baie și spală-te că eu pregătesc masa. Victor Intră în baie. Cînd dădu cu ochii de prosop, îngheţă. II duse la nas: „anşoa"l ii mai mirosi o dată: la cherdă I Se spălă ţi se duse la şifonier să ia alt prosop. Degeaba I Şi ăsta mirosea. Işi uscă mîinile la calorifer şi apoi se duse la masă Seara, cînd se culcă, şi îşi puse capul pe pernă, mai, mai să leşine - aşternutul mirosea a peşte. Avu coşmare Se perpeli toată noaptea şi de SORIN CUNEA visă că se transformase în balenă Un gînd sinistru îi trecu prin minte„Nu cumva nevastă-mea a spălat rufele cu lacherdă şi a pus săpunul de rufe la desărat? Prostii! Cum o să facă ea, femeie atît de pricepută, aşa ceva ! Şi dacă totuşi... Bucata de lacherdă seamănă la culoare şi format cu săpunul... Din neatenţie... Nu se poate ! Şi dacă ar fi aşa, cum să-i spun ?" Dimineaţa, Victor se trezi cu dureri de cap şi cu ochii injectaţi. Se uită în oglindă și avu impresia că ochii i s-au mei depărtat, ca la peşti și.. Ah! Din nou prosopul I La prînz n-a mai răbdat. In timpul mesei se frămîntă tot timpul și nu găsi formula: cum s-o întrebe? Deodată ti veni o idee : — Știi tu ce aş mînca acum? — ?! — O bucată de lacherdă — Ai dreptate. Uitasem de ea. Se duse la dulap şi apoi reveni : — Nu știu ce am făcut cu ea. N-o găsesc. Victor îngălbeni, li venea să urle. Nu se mai putu reține : — N-o găseşti? Poftim! Ii aduse pe masă cămăşile, prosoapele, aşternutul. Misoase! Iţi place? Geta mirosi : peştel — Poftim lacherda, taie-mişi mie o bucățică, dar vezi să fie de la... guler. Nu-mi plac nasturiil — Victore, nu te supăra și mie mi s-a părut. Dar nu e ce crezi tu. Dădu fuga în cămară şi se întoarse cu un borcan. Uite lacherda, uitasem unde o pusesem. — Și rufele ? Geta se duse din nou la cămară, stătu puţin şi reveni ţinînd în mînă o bucată de săpun de rufe pe care i-o dădu lui Victor să o miroasă: lacherdă curată! Mai mult: lacherdă cu anşoa! O tăie în două, crezînd că săpunul se molipsise de la peşte Aşi Mai grozav mirosea. Fugi jos la alimentară şi mai cumpără o bucată din acelaşi săpun: mirosea a peşte. Luă săpunul, îl împachetă şi mi-l lăsă a doua zi la redacţie. Am luat bucata de săpun şi am citit • „Fazan" (avea ştanţată şi pasărea) — Coop. Chimica — Stas 189—49". Amicul meu făcuse o descoperire: era primul fazan din clasa peştilor!... Desen de C. FLORIAN „Asta nu e treaba mea“ de MIRCEA CODRESCU Nea Ioane... moş Marine ! (spune unul de la Sfat) Ştiţi şi dumneavoastră bine că e podul cam stricat... Oamenii de se-nţeleg şi pun mină de la mină, avem podul iar întreg, numai intr-o săptămină". Stau cei doi Inginduraţi şi răspund cam bosumflaţi: 1.Să-l repare cine-o vrea, asta nu e treaba mea!" Ţi-este, zău, mai mare dragul de căminul cultural... dar nu-i calcă nimeni pragul (şi e foarte natural). N-a putut să-şi înjghebeze nici măcar un simplu cor, un program să aranjeze de satiră şi umor. Iar de-ntrebi, cumva, pe cel de- director (spune el !) zice: „Nu mă întreba, asta nu e treaba mea /" Este-n sat cooperativă... dar de vrei să tirguieşti, (deşi-s mărfurile stivă) ce-ai nevoie nu găseşti. Clnd e iarnă, bunăoară, vrei căciulă, vrei cojoc... şi aştepţi plnă la vară (poate, poate ai noroc). Responsabilul (grăbit) Iţi explică cam răstit: ,JIu răspund dt-aşa ceva, asta nu e treaba meal" Stau tractoarele grămadă, petit drum. Im SM.t. (toată lumea sa le vadă şi să-ntrebe pentru ce). Stau mereu ui ger, afară.„ Iar cit despre reparat, nu e încă primăvară SM.T.-ul ,s-ocupat" Un director, somnoros, iţi răspunde tom nervos: j Cred ed mă confuzi mare, asta lui e treaba mea !" V-aş mai înşira eu multe, dar nu vreau să-i obosesc pe acei ce-ar vrea s-asculte... de aceea, mă opresc. Dar gtndind la cel pe care el l-am prezentat mai sus, mă frămintă o întrebare şi mă chinuie nespus, ca un cui sfredelitor: „Dacă nu e treaba lor, (că răspund mereu așa) n-o fi, poate... treaba mea !" MAHALAUA de V. D. POPA *re vum spunea bunicul, un unchiaş Cu părul parcă pomădat de nea Cartierul nost, din capăt de oraş Era numit pe vremuri mahalauei, In marginea de Bucureşti, Cu sărăcia oaspete-n ogrăzi. Pe timpul nopţii clinii ciobăneşti înlocuiau sergenţii de pe străzi. De la tramvai, aveam ptnă-n cartier Vreo patru kilometri. Deci normal, Poştarul nostru, om comod, lejer, De regulă, venea... trimestrial. Prin mahalaua noastră se-ntilneau Mulţime de străduţe In tig-zag. Probabil, fiindcă ele se porneau Din faţa circiumii lui Ion Briceag, Erau „pavate" toate cu... noroi In colţuri străjuite de doi plopi, Şi completa acest decor de „sol" O broderie-artistică de gropi, De-aceste străzi, cu-n iz de haz amar. Mărturiseau prea rarii trecători Că-s luminate-n timpul nopţii doar Clnd luna nu se ascundea sub nori Din loc In loc, căsuţe cu pridvor, Glibove-ntocmai unor moşulici. Păreau că cer iertare tuturor Că sunt aşa anemice şi mici Iar locatarul, stind cu lămpi de gaz Avea o mulţumire permanent. In felul acesta, el. In orice caz Era lipsit de pene de curent. Cum radio-ul In cartier era Un lux pentru mulţimea de sărmani. In timpul serii lumea asculta Prelungi concerte date de motani. Clnd norii adunaţi de-un vlnt hal-hui Porneau potop de apă de pe cer. Pe drept cuvint, cu-amar, puteai să spui Că s-a mutat Veneţia-n cartier. In urma ploii ce cădea fugar Se aduna grămadă de nămol. Incit acasă, bietul locatar Avea chiar lingă uşă Techirghiol Şi ar mai fi de spus cite ceva Despre cartierul ce mi-l amintesc Dar azi e moartă vechea mahala Şi doar in amintire o regăsesc. DUPĂ EXAMEN — Cum de ai căzut la examen ? Nu te-ai pregătit bine ?! — Ba da, dragă, după ultimul jurnal.« Desen da ». BADEA STEAGUL ROȘU ■mIS Explicaţie Lemuels destinate căminului cultural din comuna Stoeneţti, raionul Domneşti, sînt folosite pentru Inauuzirea sfatului popular comunal. — De ce bat din palme atît de furtunos, că nu e nimeni pe scenă ? — Bat din palme... ca să se încălzească. Desen de FRED GEENADESCU „Vandalii” lui Marin de ALEXANDRU SON „Tovarăş* Marin, află că ne mutăm ln secheile“ — ii comunicase directorul. Marin Oancea, şeful serviciului administrativ, un om scund şl Îndesat, cu o faţă rotundă fl vioaie, cu o mustaţă mică Încărunţită, stătea la masa de lucru, frecmdu-şl miluită şi frămlntlndu-șl creierul: „Cum de n-am sltatit «u nimic plnă acum ?“ — se Încrunta «l dar »pol ce resemnă: „Nu-i nimic, asta să II* slnsura *apărar* l Ori cum, a cărut la timp, e ram cam pa geantă !“ — conchise zlmblnd mulțumit. Odată cu mutarea In noul loial, Marin avu plăcerea li afle S i-i schimbat directorul admlatrativ, superiorul »iu. „Aste a cărut cum nu se poşte mal bine !“ — Iubit» Marin. Noul director era un om »erios, Isin două viraje, avlnd un tic nervosi ridica den dina in cind, mal aice cind era nemulțumit, sprinceana stingă. Marin isl Încercă chiar din prima zi darul cu care-1 Înzestrase natura de a se pune bine cu „şefii“. — Tovarăşe director, ţin să vi aduc la cunoştinţă că am găsit localul Intr-un hal făr’de Hal ! Au fost scoase drumăre, broaşte, globuri, stechere, capsule de la telefoane , iar încuietori „Yale“ nu au lăsat măcar una, de molii ! Noi, clnd ne-am mutat, am predat localul In ordine, cu proces verbal, nu lipsea un cui ! Nu ştiu cum o fi înţeles să lucreze şeful serviciului administrativ de la ăştia şi vandalii de s-ar fi mutat de aici, cred că nu făceau atîtea stricăciuni ! — Încheiase patetic Marin, mulţumit că-i venise In cap această comparaţie care probabil va contribui şl ea la conturarea personalităţii sale In mintea noului director. Acesta te gludi puţin, ridică de vreo două trei ori din sprinceana stljigl, apoi spuse cu simplitate : — Tovarăşe Oancea, tăceţi devizul lucrărilor de repirttţi» şl treceţi tot ce lipseşte. Dance* medita la masa da lucru I „E mult ÎS Încuietori, stochere H. Nu pun 24, că prea # două duzini !’’ — şl făcu un detrlc de care fu foarte mulţumit. Munci plnă noaptea tlrziu. Ua cunoscut Intră in birou «41 anunţe i „vă cheamă tovarășul director !“ „Asta de unde-o mai fi, că nu-l cunosc!“ — se miră el. — Tovarăşe director, am muncit citeva zile, dar l-am terminat. Nu mi-a scăpat nimic ! — Tovarăşe Oancea, zîmbi compătimitor directorul, află că azi am primit dispoziția de mutare de aici ! De aceea te-am chemat. Mergem îndată să luăm in primire noul local. Maşina alerga pe străzi. Prin faţa ochilor lui Marin se perindau in goană clădirile, stilpil, oamenii într-un iureş viu. In mintea sa gîndurile alergau cu şi mai mare viteză : „Asta-i încă una . Asta-i adevărată pleaşcă !” — Opreşte aici, opreşte aici — strigă directorul către şofer. Marin Oancea simţi Intr un gol în stomac, care se transformă îndată într-o moleşeală generală. Când cobori din maşină, era ameţit deabinelea. Urcară treptele de la Intrare. Directorul privea încruntat pe unde treceau. Sprinceana stingă se mişca cu nervozitate. Multe uşi erau fără drukere, lipseau o scamă de saltăre, în unele camere erau saltăre dar nu erau globuri, parchetul era zgirdat pe unde fusese tîrît mobilierul. Cînd ajunseră In camera pe uşa căreia rămăsese Inscripţia „Frizerie“, constată că a fost scoasă oglinda care se vedea că aparţinută localului de la zidirea loi, locul văduvit era netencuit. Sprinceana stingă a directorului ce făcuse mare, mare şi tremura spasmodic. — Ce ruşine ! Ce ruşine ! Pînă şi oglinda au scos-o ! Adevăraţi vandali ! o să le fac un raport să le meargă fulgii. Te rog să afli imediat cine a plecat de aici ! — Noi, tovarășe director... noi... eu... eu... — striga Marin cu vocea sugrumată și... se trezi din somn ! Adormise cu capul pe masa de lucru. „Măi, ce vis, ce vis ! Mîine aduc oglinda înapoi“ — își spuse Marin, ștergindu-și năduşeala cu batista şi e,suflind uşurat că n-a fost decit un vis. „Asta ar mai trebui, să ne mutăm acolo de unde am plecat!” In acest art Atleţii fruntaşi din ţara noastră vor avea o bogată activitate internaţională Prima întrecere internaţională a anului la care vor evolua şi atleţii români este „Crosul Balcanic“, ce se va desfăşura la Istanbul în ziua de 23 martie. De la Istanbul fondiştii noştri se vor deplasa la Paris pentru a participa la 30 martie la crosul „l’Humanité“. Oraşul Brno va găzdui la 5 iulie meciul triuneghiular de atletism R. Cehoslovacă—Italia—R.P. Romînă. La Stockholm între 19 şi 24 august echipa selecţionată de atletism a ţării noastre va participa la campionatele europene. Tradiţionalele campionate internaţionale de atletism ale R.P. Romîne se vor desfăşura pe stadionul Republicii intre 13 şi 15 septembrie. După aceasta între 19 şi 21 septembrie echipa ţării noastre va participa la „Jocurile Balcanice“ care vor avea loc la Sofia. Atleţii români vor participa de asemenea la cîteva concursuri ce vor avea loc la Moscova, Budapesta, Belgrad, Dresda şi Sofia. O intensă activitate internaţională în acest an este rezervată şi Juniorilor. Intre 19 şi 20 iulie va avea loc la Bucureşti meciul triunghiular de juniori R.P. Romînâ—R. P. Bulgaria—R. P. Ungară, iar la Varşovia între 18 şi 17 august se va desfăşura triunghiularul R. P. Polonă—R. Cehoslovacă—R. p. Romînă. Intre 8 şi X suptembrie oraşul Timişoara va găzdui intîlnirea de tineret România— Iugoslavia. (Agerpres) Spasski, lider în campionatul U. R. S. S. la şah RIGA 31 (Agerpres). Cu disputarea partidelor din runda 10-a, finala campionatului unional de şah a intrat în cea de-a doua jumătate a sa şi are un nou lider, Boris Spasski, care l-a învins într-o manieră strălucită pe marele maestru Bronstein. Acest succes al șahistului din Leningrad a coincis cu Împlinirea vîrstei de 21 de ani. Iată citeva rezultate din partidele întrerupte: Tal — Petrosian 1/2—1/2; Kotov — Korcinoi 1/2—1/2; Bronştein — Borisenko 1—0; Spasski — Tolus 1—0; Bronştein — Gipslis 0—1. In clasament conduce Boris Spasski cu 7 puncte şi o partidă întreruptă, urmat de Ghelţeru 6 1/2 puncte, Auerbach — 6 puncte, Petrosian 52 puncte, şi o partidă întreruptă. PE SCURT Echipa de fotbal Petrolul Ploeşti urma să susţină joi la Beirut al doilea meci din cadrul turneului pe care-l întreprinde în Liban. Din cauza ploii torenţiale întâlnirea cu echipa Omenetmen nu a putut avea loc, fiind amînată. Fotbaliştii români vor întîlni duminică la Beirut o combinată a echipelor Racing Club-Omenetmen. • PARIS 31 (Agerpres). — Federaţia Internaţională de atletism a trimis tuturor federaţiilor afiliate la I.A.A.F. o comunicare prin care se confirmă adoptarea unei completări la articolul 41 din regulamentul competiţional. Această completare interzice definitiv lansarea suliţei prin utilizarea stilului „piruetă“ pus în practică de atleţii spanioli în cursul anului 1956. Textul exact al completării este următorul: „Suliţa trebuie să fe lansată peste umăr, sau pe deasupra părţii superioare a braţului folosit la aruncare. Suliţa nu poate fi aruncată printr-o mişcare de rotire“. Pină la 31 ianuarie 140 de echipe înscrise isi Clpa R.P.R. ediţia 1058-1059 Pe adresa U.C.F.S.-ului regional au sosit pînă ieri mai multe scrisori din raioanele regiunii noastre pentru înscrierea echipelor de fotbal în Cupa R.P.R. ediţia 1958—1959. Pînă la data amintită mai sus s-au înscris in Cupa R.P.R. în regiunea Bucureşti 140 de echipe, încă n-au sosit înscrieri din raioanele: Brăneşti, Drăgăneşti, Giurgiu, Olteniţa, Slobozia, Snagov şi Zimnicea. Caleidoscop SPORTIV TENISUL, SPORT DE MASA IN U.R.S.S. In numai cinci ani Jocul de tenis a devenit foarte răspindit pe Întreg teritoriul Uniunii Sovietice. In prezent, în registrele secţiei unionale de tenis există peste 4...i)fe de jucători legitimaţi. La dispoziţia lor se află sute de terenuri printre care trebiuie menţionate şi unul acoperit cu o capacitate de 16.003 spectatori şi altul descoperit cu tribune pentru 10.000 spectatori. După cum anunţă presa, anul acesta sportivii sovietici vor participa pentru prima oară la tradiţionalul turneu inucmailional de la Wimbledon (Anglia). SEPP HERBERGER DESPRE FINALA CAMPIONATULUI MONDIAL DE FOTBAL Secetaţionerul echipei reprezentative de fotbal a R. F. Germane Sepp Herberger a declarat reprezentanţilor mai mitor «ar» că dopt părerea lui echipele Uniunii Etica. Marii şi Franţei sunt principalele favorifre ale turneului final al campionatului mondial de fotbal din Suedia. „Echipa liniunii Sovietice are un stil de joc extrem de elegant şi se află într-o condiţie fiincă excelentă — a spus el. Angola are un mare avantaj în tactică iar reprezentativa Franţei nu va putea fi trecută cu vederea dacă va reuşi să reviină la stilul colectiv de joc”. Flerberger a amintat cu acelaşi prilej că în clipind va pleca în America de Sud pentru a urmări pregătirile echipelor reprezentative ale Argentine], Urăzilici şi paraguayi? Iul, calificate în finala campionatului mondial. CEA MAI BUNA SPORTIVA DIN S.U.A.... ...a fost aleasă recent la New York de un grup de "10 ziariști sportivi în persoana tenismanei de culoare Althea Gribbson care te, a- B.Ul trecut a cucerit Victoria In finala turnaului de la Althea Gibbson este un acelaşi timp şi o foarte bună jucătoare de tenis de masă. „ÎNGERUL SALVATOR” Potrivit ziarului „Daily Mirror” o întîmplare puţin obişnuifică s-a petrecut recent la Blackpool în timpul meciului de fotbal dintre echipele amatoare Police şi Nomads. Echipa poliţiei a fost salvată de la înfrîngere de un... cîine lup. In momentul cînd Nomads conducea cu 2—0 dinele s-a repezit pe teren şi s-a aruncat asupra unui fundaş al acestei echipe care pînă la ultimă a trebuit să părăsească jocuil şi să fie internat la spital. După „incident” meciul a fost reluat dar echipa poliţiei a reuşit şi mocrte de trei ori la rîrd obţinînd victoria cu scorul final de 3-2. Bineînţeles întîmnplarea a fost comentată lo întreaga Anglie *1, după cum arată aslanul, suporterii echipei Nomads afirmă că animalul care le-a adus InfrtBferee era un... cîine polițist. ■ Mânie va avea un cuvînt de spus în retur“ — ne declară antrenorul Baratki — Turneul final al campionatului de handbal redus începe la 6 februarie Pe antrenorul Baratki, „l-am prins“ la telefon. — Tocmai mă pregăteam să plec. Dacă vrei să stăm de vorbă, vino după amiază la teren... — Vrei să spui la sală?... — Nu, la teren, căci facem antrenament afară! — Cum pe zăpadă și frig? Dar majoritatea echipelor au reintrat la sală, din cauza timpului nefavorabil... . — Noi facem antrenament în aer liber. Deci te aștept la ora 15 în parc la Dinamo. După cum se vede, Dinamo, care este destul de avansat cu lucrul — cum ne spunea Baratki—continuă pregătirile afară. Antrenamentul dinamoviştilor s-a bucurat de prezenţa tuturor jucătorilor, care au venit de altfel şi la cele anterioare. „Nu a lipsit nici un jucător şi pot să-ţi spun, că toţi manifestă o mare poftă de lucru, ceea ce face ca antrenamentele să decurgă în bune condiţiuni şi mai ales, într-o atmosferă din cele mai promiţătoare. Punem un mare accent pe latura tehnică, repetăm şi iar repetăm tot ce cuprinde fotbalul, de la stop şi pînă la şut, trecînd prin pasă, intercepţii, jocul cu capul, fente etc. Şi jucătorii sunt dornici să execute, ascultă ca nişte buni elevi... Antrenamentele de condiţie fizică, urmate de cele cu balonul şi jocuri distractive cu balonul şi chiar meciuri reduse la două porţi, facem de mult timp. In primele zile ale lui februarie vom juca un meci de verificare. Va fi un meci uşor, cu o formaţie din categoria inferioară Despre campionat pot să-ţi spun că va fi foarte greu, şi e subient să arăt că jucătorii sunt primii care ştiu aceasta şi vorbesc foarte serios de reluare, de returul campionatului. Cred că toate echipele vor intra in focul luptei pentru titlu, sau un loc mai bun în clasament, cu acelaşi gînd, cu dorinţa fermă de a După cum s-a mai anunţat turneul final al campionatului republican masculin de handbal redus va începe la 6 februarie în sala sporturilor de la Floreasca. In cadrul unei şedinţe tehnice care a avut loc vineri la U.C.F.S., federaţia de specialitate a stabilit componenţa celor două serii, precum şi programul primelor întîlniri, după cum furnează: Seria A: Dinamo Bucureşti, Locomotiva Timişoara, Energia Petroşani, Energia Făgăraş; Seria B: Ştiinţa Timişoara, Dinamo Oraşul Stalin, Progresul I.T.B., Dinamo Tg. Mureş. Iată programul primei etape programate la 5 februarie: Seface jocuri bune. De aci şi proporţiile luptei. Sper ca echipa noastră se va regăsi şi că ea va juca mai bine, decît în toamn-In clişeu, are cantul Remus Lazăr exersînd balonul cu capul nă, avtnd un cuvint de spus. In ce ne priveşte vom pune accentul şi pe calitate, pe joc spectaculos, pe joc tehnic, care fără să omită obiectivul principal (punctele), să fie Înainte de toate... fotbal şi nu duritate, goană excesivă după goluri numai*. Aşa a încheiat Baratki. Şi el are dreptate, mare dreptate. G. Teria A: Dinamo Bucureşti — Energia Petroşani; Locomotiva Timişoara—Energia Făgăraş; Seria B: Ştiinţa Timişoara — Progresul I.T.B.; Dinamo Oraşul Stalin — Dinamo Tg. Mureş (Agerpres) In clişeu rumiastul F. Orendl la «mp« voma exerciţi» ca plite« braeahB iatnepetna ** eebtgta DmnflSM fia Bawiretd la Meciurile de handbal redus oferă faze de un dinamism deosebit