Steagul Roşu, martie 1958 (Anul 4, nr. 1213-1238)
1958-03-01 / nr. 1213
Pag. 2-a WWW-...................111- ■■■■■ Düjjgála Interviul acordat de tovarăşul Chivu Stoica corespondentului ziarului american „New York Times“, Elie Abel La 25 februarie Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., tov, Chivu Stoica, a primit pe corespondentul ziarului american „Slew York Times", Elie Abel, căruia i-a acordat următorul interviu întrebare: Care este situaţia prezentă a propunerii dvs. din septembrie anul trecut pentru o conferinţă a ţărilor balcanice? Ce măsuri ar trebui luate, după părerea dv. pentru a crea o atmosferă în care o asemenea conferinţă ar putea fi utilă ? RĂSPUNS: Propunerile guvernului român pentru înfăptuirea unei largi colaborări a ţărilor din Balcani, au primit răspunsuri favorabile din partea guvernelor Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei. In răspunsul său, guvernul grec a arătat că deşi dă o înaltă preţuire spiritului şi obiectivelor generale cuprinse în propunerile Romîniei el nu e în măsură pentru moment să accepte invitaţia ce i-a fost adresată din pricina anumitor probleme încă nerezolvate, ţinînd seamă de relaţiile Greciei cu unele ţări balcanice. Cît priveşte ţara noastră, ea nu are nici un fel de diferend cu vreunul din state balcanice. La mesajul guvernului român nu a răspuns pînă în prezent guvernul turc. Totuşi, după părerea noastră, Turcia ca şi celelalte state din această regiune nu ar avea decît de cîştigat de pe urma întăririi prieteniei şi a colaborării multilaterale cu toate statele din Balcani. Cum dorinţa guvernului român pentru pace, bună înţelegere şi colaborare în Balcani nu e o chestiune de conjunctură, noi vom continua şi pe viitor să depunem străduinţe pentru convocarea unei conferinţe a ţărilor balcanice, pe care continuăm să o socotim utilă şi actuală. După părerea noastră, nu există nici o piedică intrinsecă pentru ca o astfel de conferinţă să poată avea loc cu succes. Valorificarea tuturor posibilităţilor de colaborare existente în toate domeniile cu toate ţările balcanice, poate contribui la crearea climatului favorabil pentru dezvoltarea colaborării între ţările acestei regiuni. De aceea, noi acţionăm în direcţia intensificării schimburilor economice şi culturale cu toate ţările din Balcani. Lărgirea contactelor şi a cunoaşterii reciproce între oamenii care activează în domenii similare, poate ajuta în mod substanţial la crearea unei atmosfere de sinceră şi rodnică colaborare. Putem spune acelaşi lucru şi despre contactele personale între oamenii de stat ai ţărilor din Balcani. In ceea ce ne priveşte, noi suntem gata să ne întîlnim cu reprezentanţii guvernelor grec şi turc şi să discutăm toate problemele care pot contribui la adîncirea colaborării dintre ţările noastre. Întrebare: Printre alte propuneri, planul Rapacki a fost sugerat ca o bază pentru negocieri est-vest şi de dezangajare posibilă din Europa Centrală. Ce tipuri de control şi înţelegeri cu privire la inspecţie credeţi că ar fi necesare pentru a asigura un echilibru corespunzător în Europa Centrală, dacă zona denuclearizată şi retragerea trupelor ar fi înfăptuite ? RĂSPUNS: Guvernul român a acordat şi acordă o deosebită atenţie propunerilor guvernului polonez cu privire la crearea unei zone denuclearizate în centrul Europei. Fără îndoială că realizarea acestor propuneri ar reprezenta o etapă însemnată pe drumul întăririi securităţii şi păcii în Europa. Realizarea lor ar putea constitui totodată un punct de plecare pentru noi acţiuni în direcţia destinderii internaţionale şi înlăturării pericolului unui război nuclear, lucru în care ţările occidentale nu pot fi mai puţin interesate decît cele din răsăritul Europei. Pentru oricine examinează cu bună credinţă propunerile guvernului polonez apare evident că la elaborarea prevederilor lor relative la sistemul de control s-a ţinut seama în mod corespunzător de toate punctele de vedere care au fost exprimate în legătură cu această problemă în cadrul discuţiilor asupra unui acord general de dezarmare. Atît prin procedura lui elastică de realizare cît şi prin prevederile lui concrete şi eficace de control, planul Rapacki este astăzi una din măsurile cele mai accesibile tuturor părţilor pentru a se realiza un progres notabil în direcţia întăririi securităţii internaţionale. Ceea ce este esenţial acum este să se realizeze acordul cu privire la zona denuclearizată. Sistemele de control vor putea fi îmbunătăţite ulterior ,dacă nevoia o va cere. întrebare : Puteţi să ne explicaţi motivele pentru care se pune un accent atît de mare în materialele publicate privind alegerile ce vin, asupra rolului muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor in ce priveşte reducerea preţului de cost şi mărirea simultană a producţiei ? RĂSPUNS : Rezultatele obţinute de muncitori, ingineri şi tehnicieni în ce priveşte reducerea preţului de cost, odată cu mărirea producţiei, constituie o bună recomandare pentru viitorii deputaţi în sfaturile populare. Accentul care se pune pe această problemă nu e ceva nou după cum nu e nou nici faptul că rolul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor este hotărîtor în toate aspectele procesului de producţie. Asigurarea unei cantităţi sporite de bunuri la preţuri de cost cît mai reduse, este o condiţie indispensabilă pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. Ea constituie o sarcină de căpetenie a întregii noastre economii. Aceasta este calea pe care avem de mers mai departe în scopul obţinerii unei abundenţe de produse variate la preţuri ieftine. In condiţiile din ţara noastră, în care întreprinderile industriale sunt proprietate obştească, ceea ce se realizează pe această cale este în avantajul direct sau indirect al oamenilor muncii. Sistemul nostru de salarizare avantajează direct muncitorii, tehnicienii şi inginerii care contribuie la mărirea producţiei şi la reducerea preţului de cost. In acelaşi timp o bună parte din sporul de beneficii pe care îl realizează întreprinderile pe această cale măreşte fondul întreprinderii. Din o parte a acestui fond se acordă premii celor care aduc contribuţii deosebite la îmbunătăţirea proceselor tehnologice şi la îndeplinirea sarcinilor de producţie, iar restul se foloseşte pentru construirea de locuinţe, cămine de copii, creşe, locuri de odihnă şi recreaţie etc. După cum vedeţi situaţia la noi se deosebeşte de aceea din ţările capitaliste unde cea mai mare parte a sporului la beneficii obţinute prin mărirea producţiei şi reducerea preţului de cost intră în buzunarele patronilor capitalişti. întrebare: Există rapoarte din partea diferitelor oficii diplomatice străine (din Bucureşti) că guvernul dvs. eliberează acum în număr crescînd, vize de ieşire a persoanelor cu naţionalitate dublă şi acelora care au în străinătate rude apropiate. Indică aceasta oare o politică nouă în privinţa emigrării sau contacte îmbunătăţite cu ţări străine ? RĂSPUNS: Problema pe care o ridicaţi este o problemă care priveşte raporturile statului romîn cu proprii săi cetăţeni. Poziţia guvernului romîn faţă de problema aceasta s-a bazat şi se bazează pe considerente de echitate şi umanitate. Toate cererile acelora care vor să meargă să trăiască împreună cu rudele lor apropiate aflătoare în alte ţări, au fost şi sunt examinate cu multă atenţie. Ele s-au rezolvat şi se rezolvă în conformitate cu legile ţării. In ce priveşte problema emigrării, poziţia guvernului romîn se întemeiază pe motive principiale. In ţara noastră nu există raţiunile care determină emigrarea cetăţenilor, cum ar fi şomajul şi persecuţiile naţionale sau religioase. întrebare: Ce puteţi să ne spuneţi despre rezultatele schimbării din anul trecut a procedurii pentru cumpărarea de cereale de la ţărani ? A stimulat oare sistemul de contractări o productivitate mărită în agricultură ? RĂSPUNS: Schimbarea vechiului sistem de asigurare a fondului central de produse agro-alimentare a avut efecte pozitive. In fapt, chiar în momentul desfiinţării cotelor obligatorii la majoritatea produselor agricole, cea mai mare parte a fondului central se asigura pe baza achiziţiilor şi contractărilor. Lărgirea cadrului acestor forme de schimb economic între sat şi oraş a stimulat pe producătorii agricoli individuali şi cooperatişti în realizarea unei productivităţi sporite. In momentul de faţă statul a asigurat noi avantaje economice producătorilor care-şi desfac produsele pe aceste căi. Sîntem convinşi că noile măsuri luate nu vor întîrzia să-şi arate roadele. întrebare: Cum priviţi dvs. rolul Romîniei în comerţul cu Balcanii, statele de democraţie populară, U.R.S.S. şi comerţul mondial ? RĂSPUNS : Partea Romîniei în comerţul mondial e corespunzătoare cu proporţiile ţării şi puterea ei economică. România are astăzi relaţii comerciale cu 68 state faţă de 26 în 1948 şi acorduri comerciale pe termene de 13 ani cu 36 state faţă de 8 în 1948. Nu e vorba numai de o simplă creştere cantitativă, ci şi de schimbări calitative importante. Succesele în opera de industrializare au făcut ca, alături de unele produse tradiţionale — petrol, cherestea cereale — Romînia să poată exporta azi şi maşini-unelte, utilaj petrolifer, produse chimice, textile etc. Anul trecut de pildă greutatea specifică a maşinilor şi utilajului în exportul romînesc a depăşit 10 la sută din volumul total. Acum 10 ani ponderea lor era de numai 8 la sută. Dacă la aceasta adăugăm şi faptul că Romînia nu face discriminări politice în operaţiile sale de comerţ exterior ci se călăuzeşte în raporturile sale comerciale cu alte state de principiile avantajului reciproc şi a schimburilor echivalente rezultă o serie de raţiuni care fac ca multe ţări să fie interesate în dezvoltarea legăturilor de comerţ cu ţara noastră. Sîntem deci îndreptăţiţi să afirmăm că Romînia joacă un rol pozitiv în comerţul mondial. Schimburile economice cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară au o importanţă deosebită în ansamblul comerţului nostru exterior. Acordurile economice cu ţările socialiste reciproc avantajoase încheiate pe perioade lungi la preţuri mondiale constante, la adăpost deci de factorii de conjunctură, ca şi coordonarea prealabilă a planurilor de producţie contribuie la dezvoltarea armonioasă, multilaterală a economiei ţării noastre. In ultimii ani au fost reluate şi au înregistrat creşteri însemnate, schimburile comerciale de lungă tradiţie cu Grecia şi Turcia.. Dorinţa noastră de dezvoltare a colaborării cu toate ţările balcanice, care găseşte ecou în cercuri largi din aceste ţări, apropierea geografică, posibilităţile crescînde de satisfacere a cerinţelor reciproce, sunt factori care vor contribui fără îndoială la dezvoltarea în continuare a relaţiilor economice ale României cu ţările din spaţiul balcanic. Volumul schimburilor comerciale cu alte state capitaliste a crescut în ultimii 6—7 ani de aproape 2,5 ori. O creştere însemnată a fost înregistrată de schimburile comerciale cu R. F. Germană, Anglia şi Franţa. Noi ne-am pronunţat şi reafirmăm dorinţa noastră de a dezvolta legăturile de comerţ cu S.U.A., în favoarea cărora se pronunţă de asemenea conducători de firme şi oameni de afaceri din S.U.A., cît şi organizaţiile noastre de comerţ exterior. Romînia are o balanţă de import-export favorabilă care îi permite să mărească volumul de cumpărături dn S.U.A. Din partea noastră s-au făcut încercări în acest sens. Dezvoltarea acestor relaţii în viitor depinde de paşii pe care îi va face guvernul american pentru a asigura condiţiile necesare unor schimburi comerciale normale. AZI LA SOFIA C. C. A. susţine primul meci internaţional al anului, întilnind LEVSKI SOFIA 28 (Prin telefon). — Iubitorii sportului din frumoasa capitală a ţării vecine şi prietene, aşteaptă cu mult interes şi nerăbdare meciul internaţional d© fotbal dintre echipele Levski şi C.C.A De altfel, amatorii de fotbal au luat pur şi simplu cu asalt casele de bilete. Un amănunt grăitor care oglindeşte vîlva stîrnită de acest meci este următorul: Iniţial jocul trebuia să aibe loc pe stadionul T.D.N.A. care are o capacitate de 20.000 locuri. Dat fiind însă interesul manifestat de spectatori, organizatorii au hotărît ca el să se dispute pe stadionul Levski, a cărui capacitate este de 55.000 locuri. Echipa bucureşteană este bine cunoscută la Sofia şi ea se bucură de unanime aprecieri. Sofioţii, care au o adevărată simpatie pentru Levski aşteaptă ca întrunirea de mîine (n.r. azd) să se ridice la un bun nivel. De altfel, ţin să subliniez că Levski se bucu- ră de multă popularitate, pentru jocul frumos pe care îl prestează. Doi dintre jucătorii săi, Interul stînga Udev şi centrul atacant Iordanov, sînt lideri în clasamentul golgetterilor. Stând de vorbă cu antrenorul Boris TOMA Petrov despre joc şi bineînţeles despre... pronostic, acesta mi-a spus: „Deşi sîntem avantajaţi de stadiul pregătirilor — ne antrenăm de mai bine de 2 luni — totuşi meciul va fi destul de greu. Ţinem să cîştigăm însă pentru că o victorie asupra c.C.A.-ului contează foarte mult în palmaresul oricărei echipe. Sînt convins că spectatorii vor avea posibil Lintea să urmărească un joc frumos“. Şi acum citeva noutăţi din tabăra jucătorilor noştri. Ei au făcut în cursul zilei de ieri (n.r. joi) un antrenament şi în general echipa merge. Intr-o discuţie avută cu antrenorul Savu acesta spunea că deşi C.C.A.-ul este handicapat oarecum prin lipsa unor antrenamente mai temeinice şi de absenţa unor titulari, cum ar fi Zavoda II, totuşi echipa va lupta pentru a se comporta la înălţimea valorii saie. STEAGUL ROŞU INFORMAŢII • Vineri acad. M. Ralea, preşedintele I.R.R.C.S. a avut o întrevedere la Institutul romîn pentru relaţiile culturale cu străinătatea cu dl. Jagan Nath Khosla, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Indiei în R. P. Romînă. • Vineri seara a avut loc la Casa Ziariştilor din Bucureşti o întîlnire între realizatorii noului film artistic românesc „Ciulinii Bărăganului“, şi reprezentanţi ai presei din Capitală. • Vineri după-amiază a sosit în Capitală venind de la Paris, dl. Paul Lengrand, şeful secţiei pentru educaţia adulţilor din cadrul U.N.E.S.C.O. Oaspetele va reprezenta U.N.E.S.C.O. în colectivul de conducere al cursului pentru activişti sindicali din ţările Europei organizat de F.S.M. în colaborare cu U.N.E.S.C.O. • In legătură cu sărbătorirea a 70 de ani de la naşterea marelui pedagog sovietic A. S. Makarenko, între 9 şi 16 martie se vor organiza în ţară numeroase acţiuni menite să popularizezeviaţa, activitatea pedagogică şi operele strălucitului pedagog. (Agerpres) Cercetări arheologice in regiunea noastră Institutul de Arheologie al Academiei R.P.R. a fixat planul de activitate al şantierelor care vor fi deschise în cursul anului 1958. In cadrul unui vast program care cuprinde cercetări în toate colţurile ţării, se va desfăşura şi o intensă activitate de săpături arheologice în cîteva puncte ale regiunii Bucureşti, care vor începe în jurul datei de 1 iulie. Pe şantierul din comuna Popeşti, raionul Domneşti, vor continua lucrările de amploare începute în cursul verii trecute. Săpăturile care au avut loc pe malul Argeşului pentru cunoaşterea dezvoltării societăţii In a doua epocă a fierului au descoperit în această parte o aşezare fortificată geto-dacă, datînd din secolele I şi II dinaintea erei noastre. In comuna Dridu, raionul Urziceni, va lucra un colectiv din cadrul comisiei care se ocupă de problema formării limbii şi poporului romîn. Aci va continua studierea unei aşezări din secolul X, sursă serioasă de documentare asupra caracterului populaţiei din ţinuturile noastre la sfîrşitul primului mileniu. Mari cantităţi de cereale livrate statului La bazele de recepţie din raionul Alexandria ALEXANDRIA. (De la corespondentul nostru). — Ieri, străzile oraşului Alexandria au fost mai aglomerate ca oricînd. Autocamioane, înşiruite unele lîngă altele, care şi căruţe aliniate în lungi convoaie, toate stivuite cu cereale, se îndreptau spre bazele de recepţie. Deasupra sacilor doldora cu grîne, ţăranii au aninat flamuri şi pancarte. Pe unele dintre ele se putea citi: „Cooperativa comunei Pîrnita şi-a îndeplinit planul la achiziţii în proporţie de 175 la sută". In faţa bazei U.R.C.O. Alexandria, au poposit 21 de autocamioane şi vreo 300 de căruţe. Ţăranii muncitori din Ţigăneşti au vîndut cooperaţiei 60.000 de kg. porumb, 8.000 kg. grîu şi 5.000 ouă. Cei din Furculeşti au adus 42.000 kg. porumb, 9.000 kg. grîu, 7.000 ouă şi multe păsări. Cei din Măgura au venit cu 38.000 kg. porumb şi 3.000 ouă. In total, din diferite comune ale raionului s-au adunat în cursul zilei de ieri, la cantităţile de cereale dinainte achiziţionate de cooperaţie încă 427.500 kg. porumb, 28.000 kg. grîu, 62.000 oua. La baza de recepţie a întreprinderii „Recolta“ ţăranii muncitori din Atîrnaţi au adus 80.000 kg. porumb, cei din Furculeşti 70.000 kg., cei din Moşteni 60.000 kg., cei din Ulmeni, 40.000 kg. porumb. In total 465.000 kg. ,Efeni s-au strîns ieri la întreprinderea „Recolta“. în raionul Zimnicea ZIMNICEA. (De la corespondentul nostru). — Şirul carelor era lung. Erau aproape 50 de care din Suhaia şi Fîntînele care în zorii zilei de ieri se îndreptau spre oraş cu mii de kilograme de cereale vîndute statului prin achiziţii. Ca pentru o adevărată sărbătoare erau pregătite carele, împodobite cu lozinci şi drapele. Oamenii mergeau mîndri alături de ele Ţăranii muncitori din comunele Suhaia şi Fîntînele au vîndut prin achiziţii multe mii de kilograme de cereale. Numai în convoiul sosit ieri la baza de recepţie din Zimnicea au fost aduse 41.000 kg. porumb. Livrarea de cereale prin achiziţii continuă cu multă însufleţire în tot cuprinsul raionului, demonstrând patriotismul ţăranilor muncitori. Progresul — Petrolul Ploeşti 2:2 (1-1) Datorită unui arbitraj care a îngăduit un joc excesiv de dur, meciul de ieri dintre Progresul Bucureşti şi Petrolul Ploeşti, a degenerat la un moment dat. Un meci penibil, mai ales în prima repriză. Scorul de 2—2 (1—1) este real, deşi bucureştenii puteau cîştiga, dacă Marin nu rata în ultimele minute o mare ocazie. Au marcat Dumitrescu din 11 m, Mateianu, Ozon din 11 m, şi Dumitrescu. A condus foarte slab, şovăitor Dulea Gheorghe, formaţiile: Progresul: Mîndru, Dobrescu, Caricaş, Soare, Ciocea (Cojocaru), Ştirbei, Ozon, Smărăndescu (Marin), Marin (P. Moldoveanu). Petrolul: Marosi (Roman), Pahonţu, Marinescu, Topşa, Fiorea (Fronea), Fronea (Neacşu), Zaharia, Tabarcea, Dumitrescu, Munteanu, Rădulescu (Marin). Fiorea (P.) a fost accidentat la o intrare dură a lui Oaidă. 224 echipe din regiune în Cupa R.P.R. Zilele trecute au sosit pe adresa U.C.F.S. regiunea Bucureşti, ultimele scrisori de la secţiile raionale de fotbal cu tabelele echipelor înscrise în Cupa R.P.R. ediţia 1958—1959. Numărul de 224 de echipe înscrise în această ediţie în regiunea Bucureşti reprezintă o creştere substanţială faţă de cele 158 echipe înscrise anul trecut. Această cifră dovedeşte că colectivele din regiunea noastră s-au preocupat de popularizarea sportului cu balonul rotund în toate comunele raionului. La îndeplinirea acestei sarcini se pot spune lucruri bune despre raionul Titu, care are cel mai mare număr de echipe înscrise în Cupa R.P.R. (25), Snagov (20) şi Tr. Măgurele (17). Dacă aceste raioane au reuşit ca să aibă un număr mare de echipe, raioanele Videle, Urziceni, Călăraşi, etc. nu s-au preocupat să antreneze la această importantă competiţie de masă decît 5 sau 7 echipe. Ceea ce nu reprezintă cîtuşi de puţin activitatea fotbalistică din aceste raioane. Spartachiiada in raionul Giurgiu • întrecerile de trintă desfăşurate in cadrul fazei raionale a Spartachia. doi la Giurgiu au reunit 60 de participanţi, care au luptat cu multă ardoare pentru ciştigarea titlurilor de campioni raionali. învingători pe categorii au fost declaraţi V. Boiangiu, Costache Ştefan şi V. Purcaru. Cel mai tinăr participant, a fost elevul Moacă Constantin, în vîrstă de 13 ani. PAUL OLOGU corespondent M. BANUŞ PE SCURT • In vederea campionatelor europene de tenis de masă care vor începe la 2 martie, joi a sosit la Budapesta delegaţia sportivă a R.F. Româno. La sosire jucătorii de tenis de masă români au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai comisiei de organizare a campionatelor, precum şi de numeroşi sportivi. In cursul zilei de vineri sportivii români s-au antrenat în sala „Sportcsarnok". In aceeaşi zi s-au antrenat şi membrii echipei R.P. Ungare. O formă deosebită manifestă Berezik, Eva Koczian şi Mosoczi. In cursul lunii aprilie va sosi în Europa renumita echipă braziliană de fotbal Flamengo. In cadrul turneului european, care va dura de la 27 aprilie la 28 iunie, fotbaliştii Braziliei vor susţine intrâniri în Anglia, Spania, Portugalia, Franţa, R.F. Germană, Belgia şi Italia. De asemenea se poartă tratative ca echipa Flamengo să evolueze şi un U.R.S.S., Austria şi Turcia. REGIUNEA BUCUREŞTI în preajma alegerilor Cum se va vota ALEGATORII DIN ORAŞUL BUCUREŞTI vor primi două buletine de vot: a) Un buletin de vot cu dunga roşie pentru alegerea deputaţilor in tratul popular al oraşului Bucureşti; b) Un buletin de vot cu dunga galbenă pentru alegerea deputaţilor in sfatul popular al raionului de oraş. Alegătorii din comunele subordonate raioanelor oraşului Bucureşti vor primi în plus un buletin de vot cu dunga albastră, pentru alegerea deputaţilor in sfatul popular comunal. ALEGATORII DIN ORAŞELE DE SUBORDONARE REGIONALA (oraşul Giurgiu) vor primi două buletine de vot: a) Un buletin de vot cu dunga roşie pentru alegerea deputaţilor în sfatul popular al regiunii; b) Un buletin de vot cu dunga galbenă pentru alegerea deputaţilor în sfatul popular al oraşului. ALEGATORII DIN COMUNE ŞI ORAŞELE DE SUBORDONARE RAIONALA vor primi trei buletine de vot: a) Un buletin de vot cu dunga roşie, pentru alegerea deputaţilor în sfatul popular al regiunii; b) Un buletin de vot cu dunga galbenă pentru alegerea deputaţilor în sfatul popular al raionului; c) Un buletin de vot cu dunga albastră pentru alegerea deputaţilor în sfatul popular al comunei (sau al oraşului de subordonare raională). PENTRU A VOTA PE CANDIDAŢII F.D.P. ÎMPĂTURIT! BULETINELE IN PATRU, CU ŞTAMPILA IN AFARA, LASIND NEATINSE NUMELE CANDIDAŢILOR SI LE INTRODUCEŢI IN URNA. Alegătorii din Roşiori se prezintă în faţa urnelor cu însemnate realizări gospodăreşti ROŞIORI DE VEDE. (Prin telefon de la trimisul nostru). — Comunele raionului Roşiori de Vede cunosc în aceste zile o activitate deosebită. Gospodarii satelor împreună cu candidaţii lor în alegerile de la 2 martie muncesc la amenajarea de noi parcuri şi şosele, construiesc podeţe, extind reţeaua electrică sau trag firele staţiilor de radioficare în alte şi alte case. La Golăneşti s-a realizat o veche dorinţă a sătenilor , s-a creat un punct sanitar. Tot în această comună căminul cultural a fost dotat cu mobilier nou. Baia comunală din Sorioaştea care nu mai funcţiona de vreme îndelungată a fost pusă şi ea în stare de funcţionare. Pretutindeni în satele raionului Roşiori se , pot întîlni noi şi noi realizări. La Zîmbreasca, a început să funcţioneze cinematografii sătesc. Pe uliţele satului în care trăiesc urmaşii moromeţilor — Siliştea — se transmite muzică prin difuzoarele de curînd instalate. Pe înserat se văd sclipind în case sau pe stîlpii de pe uliţi luminile becurilor electrice. Străzile oraşului Roşiori sînt străbătute de cîteva zile de un elegant autobuz „Tudor Vladimirescu“, unul din cele două care vor efectua curse regulate între gara Roşiori-nord şi bariera Peretu. Numai în aceste zile care au precedat sărbătoarea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare care vor avea loc la 2 martie, s-au înfăptuit atîtea livrări de folos general în raionul Roşiori cîte nu se realizau în regimurile burghezo-moşiereşti în ani de zile. Toate acestea au fost posibile datorită dragostei cu care alegătorii au răspuns apelului făcut de către candidaţii F.D.P., candidaţi propuşi de către cetăţeni şi din rîndul lor, de a transforma în fapt propunerile făcute cu prilejul întîlnirilor ce au avut loc. PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7.10 Cîntece. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.40 Melodii populare româneşti. 8.00 Materiale din presa. 8.30 Muzică. 8.50 Concert Gier. 9.30 „Roza vânturilor“. 10.00 Muzică românească de estradă 10.30 Uverturi la operele „Don Pasquale" de Donizetti, „Muta din Portici“ de Auber şi „Fedra“ de Massenet. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Muzică populară sovietică. 11.30 Emisiune literară. 11.45 Cîntă Magda Ianculescu. 12.15 Concert de estradă. 13.00 Buletin de ştiri. 13-05 „Mari simfonişti“. 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară a Sfatului popular al Capitalei. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Muzică instrumentală romînească. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Muzică distractivă. 15.35 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri. 16.15 Vorbeşte Moscova! 16.45 Cîntece despre partid. 17.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunţuri şi muzică. 17.25 „De la strămoşi pentru nepoţi“. 18.00 Muzică uşoară. 18.15 Interpreţi ai muzicii romîneşti, distinşi cu titluri onorifice. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Convorbiri economice. Vorbeşte conf. univ. Costin Murgescu. 19.15 Cîntă Viorica Baciu şi Marcel Budală. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „.Nefapte bună, copii“. 20.00 Buletin de ştiri. 20.15 „Cântecul săptămînii“. 20.30 Scriitori, candidaţi în alegeri. 20.45 Din repertoriul violonistului Fiorea Cloacă 21.00 Muzică uşoară. 21.15 Cronica evenimentelor internaţionale. 21.30 Muzică de dans. 22.00 Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic 22.30 Muzică de dans. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Concert de prînz. 14.40 Melodii populare. 15.10 „Votăm pentru pace şi socialism" — emisiune de cîntece. 15.30 Program interpretat de clavecinista Wanda Landowska. 16.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Anunţuri şi muzică. 16.30 Prin sălile de concert ale Capitalei. 17.00 „înfloreşte ţara mea“ — emisiune TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al IR.P.R., orele 19.30: Floarea roşie; Teatrul de Stat de Operetă, orele 19.30: Spectacol cedat; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia), orele 15: Ovidiu; orele 19.30: Visul nopţilor noastre; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio), orele 15: Arborele genea Corgiuc; orele 19.30: Reţeta fericirii; Teatrul Magheru (sala Matei Midlo), orele 20: Festival de poezie chineză; Teatrul Municipal Studio (sala Filimon Sîrbu), orele 16: Omul care aduce ploaie, orele 20 : Tache, Tanke şi Cadîr; Teatrul Tineretului, orele 15: Hoţii, orele 20: Flacăra vie; Teatrul Muncitoresc C.F.R., orele 19.30: Intr-un ceas bun; Teatrul ,,C. Nottara“, orele 15.30: Patriotica Română, orele 20: Filomena Marturiano; Teatrul Armatei „Magheru“, orele 19.30: Umbra baroanei; Teatrul Armatei (str. Uranus nr. 6), orele 19.30: Ecaterina Teottoroiu; Teatrul Armatei (Modern), orele 20: Casa liniștită; Teatrul Saitiric-Muzical 15C. Tănase“ (sala Savoy), orele 20: Revista 58; Teatrul Evreesc de Stat, orele 20: Directorul, dragostea şi locuinţa; Teatrul Ţăndărică (sala Orfeu), orele 16: Albă ca zăpada; Teatrul Ţăndărică (sala Academiei), orele 16: Galoşul fermecat, orele 20: Umor pe sfori; O.S.T.A. (Circul de Stat), orele 17 şi 20.30: Parisul pe gheaţă; O.S.T.A. (sala Dalles), orele 20: N-aveţi un bilet în plus?; Ansamblul de cîntece şi dansuri C.C.S., orele 20: Program de cîntece şi dansuri cu momente de satiră şi umor (baletul „Cînd se coc strugurii“). CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti „Ciulinii Bărăganului”; 23 August Libertăţii: Coordonate necunoscute Republica: Elena Pavel, Flacăra Lizzie Mac Kay; I. C. Frimu, Magheru, Cultural, Flacăra stinsă; V Alecsandri ; Hamlet ; Al. Popov : Copilârie în Donbas; Lumina : Tigrii zburători ; înfrăţirea între popoare Umbre în plină zi; Central : Deputatul de Baltica ; Victoria, Griviţa: Vînătoarea tragică; Doina: Intîl nire la bal; Maxim Gorki: Moulin Rouge; Timpuri Noi: Un program de filme documentare; Tineretului: Două lozuri; Gh. Doja, Hie Pintile: Soldaţii; Vasile Roaită, Mioriţa, Popular. Articolul 420: Unirea, Alianţa: O scrisoare pierdută; C. David: Simfonia Leningradului; Al. Sahia, Donca Simo, Olga Bancic: o lecţie a Istoriei; Arta: Luptătorul şi clovnul ; Munca : Călătorie în tinereţe; M. Eminescu: Mîndrie; l Mai; Taifun la Nagasaki; Volga: o zînă ca-n poveşti; Balonul roşu; N Băncescu: Oaia cu cinci picioare; Gh Coşbuc: Ştrengăriţa; Aurel Vlaicu: Două victorii; Drumul serii: Salariul groazei. SlMBÄTÄ 1 MARTIE 195« Secţiile de VOTARE îşi aşteaptă oaspeţii VIDELE. (De la corespondentul nostru). — In raionul Videle s-au amenajat cele 35 secţii de votare. Ele au fost frumos pavoazate, avînd încă de pe acum o înfăţişare sărbătorească. De asemenea au fost confecţionate un număr de 172 cabine de vot şi 35 de urne. S-a prevăzut confecţionarea a încă 35 de urne volante pentru alegătorii care nu se pot deplasa la secţiile de votare fie din cauză că sînt bolnavi şi infirmi, fie din cauză că sînt prea bătrîni. Aşadar secţiile de votare din raioniV. Videle sînt gata să primească oaspeţi. Mîine, artiştii amatori vor prezenta programe Pină seara tirziu, căminele culturale din raionul Vidra cunosc o bogată activitate. Tineri şi virstnici, artiştii amatori ai satelor fac ultimele pregătiri In vederea programelor ce vor fi prezentate alegătorilor, in ziua de 2 martie la secţiile de votare. Pînă la data de 25 februarie, in numeroase sate şi comune au fost prezentate aproape 30 de spectacole ale formaţiunilor artistice de amatori cuprimind cintece, versuri, piese de teatru, scenete, monologuri, etc. Aceste programe au fost mult îmbogăţite şi lărgite pentru a putea fi prezentate şi în săli şi un aer liber. Planul desfăşurării activităţii cultural-artistice pentru ziua alegerilor prevede următoarele: 28 de echipe artistice cu formaţii de dansuri, brigăzi artistice de agitaţie vor prezenta spectacole la 41 de secţii de votare. Un loc de frunte în aceste programe îl ocupă scenetele satirice la adresa alegerilor de altă dată. lată de pildă citeva exemple: artiştii amatori ai comunei Creţeşti şi-au îmbogăţit programul cu o scenetă satirică intitulată „Gintă ciomăgaşul“, echipa de teatru din Vărăşti va prezenta pe lingă programul vechi şi sceneta „Jos Tudorache, sus Tudorache", iar artiştii căminului cultural din Sinteşti vor mai prezenta alegătorilor, la secţiile de votare, pe lingă coruri şidansuri şi citeva monologuri despre alegerile din trecut. Şi de această dată artiştii amatori din Vidra işi vor aduce contribuţia la transformarea zilei alegerilor intr-o sărbătoare a bucuriei, cintecului şi jocului. Spor la muncă, în campania de primăvară! Foto-reporterul nostru a fost atras de duduitul puternic al tractoare!or UTOS-26 ce aşteptau, frumos parcate In incinta gospodărie! agricole de stat dim ft*oseţi, gata de a*porni pe ogoare. Cum un asemenea eveniment este demn de reţinut, foto-reporterul s-a grăbit să facă un clişeu. El a surprins momentul în care secretarul organizaţiei de partid din gospodărie şi şeful de atelier urează tractoriştilor „spor la muncă“ în campania agricolă d® primăvară. Foto A. SIMON de cîntece. 17.15 Ciclul internaţional „Ştiinţa în slujba păcii“: Chimia şi industria chimică în Egiptul Antic. 17.30 Muzică uşoară românească. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Concert de muzică populară romînească. 18.45 Anunţuri şi muzică. 19.00 Cîntărio Armonia. 19.15 Lectură din romanul „Apostol“ de Cezar Petrescu. 19.30 Seară de operetă: „Vînt de libertate“ de Dunaevski. 21.00 Bulletin de ştiri. 21.15 Concursul „Cine ştie, cîştigă!“. 22.00 Muzică de dans. 22.30 La sfîrşit de săptămînă, cîntec, joc şi voie bună. 23.00 Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic. 23.15 Concert simfonic de muzică românească. 23.52—0.50 Muzică de dans.