Steagul Roşu, martie 1958 (Anul 4, nr. 1213-1238)

1958-03-01 / nr. 1213

Pag. 2-a WWW-...................111- ■■■■■ Düjjgála Interviul acordat de tovarăşul Chivu Stoica corespondentului ziarului american „New York Times“, Elie Abel La 25 februarie Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., tov, Chivu Stoica, a primit pe corespondentul ziarului american „Slew York Times", Elie Abel, căruia i-a acordat următorul interviu întrebare: Care este situaţia prezentă a propunerii dvs. din septembrie anul trecut pentru o conferinţă a ţărilor balcanice? Ce măsuri ar trebui luate, după părerea dv. pentru a crea o atmosferă în care o asemenea conferinţă ar putea fi utilă ? RĂSPUNS: Propunerile guvernului român pentru înfăp­tuirea unei largi colaborări a ţărilor din Balcani, au primit răspunsuri favorabile din partea guvernelor Iugos­laviei, Bulgariei, Albaniei. In răspunsul său, guvernul grec a arătat că deşi dă o înaltă preţuire spiritului şi obiectivelor generale cuprinse în propunerile Romîniei el nu e în măsură pentru moment să accepte invitaţia ce i-a fost adresată din pricina anumitor probleme încă nere­zolvate, ţinînd seamă de relaţiile Greciei cu unele ţări balcanice. Cît priveşte ţara noastră, ea nu are nici un fel de diferend cu vreunul din state balcanice. La mesajul guvernului român nu a răspuns pînă în pre­zent guvernul turc. Totuşi, după părerea noastră, Turcia ca şi celelalte state din această regiune nu ar avea decît de cîştigat de pe urma întăririi prieteniei şi a colaborării multilaterale cu toate statele din Balcani. Cum dorinţa guvernului român pentru pace, bună înţe­legere şi colaborare în Balcani nu e o chestiune de con­junctură, noi vom continua şi pe viitor să depunem stră­duinţe pentru convocarea unei conferinţe a ţărilor bal­canice, pe care continuăm să o socotim utilă şi actuală. După părerea noastră, nu există nici o piedică intrinsecă pentru ca o astfel de conferinţă să poată avea loc cu succes. Valorificarea tuturor posibilităţilor de colaborare exis­tente în toate domeniile cu toate ţările balcanice, poate contribui la crearea climatului favorabil pentru dezvolta­rea colaborării între ţările acestei regiuni. De aceea, noi acţionăm în direcţia intensificării schimburilor economice şi culturale cu toate ţările din Balcani. Lărgirea contac­telor şi a cunoaşterii reciproce între oamenii care acti­vează în domenii similare, poate ajuta în mod substanţial la crearea unei atmosfere de sinceră şi rodnică colaborare. Putem spune acelaşi lucru şi despre contactele perso­nale între oamenii de stat ai ţărilor din Balcani. In ceea ce ne priveşte, noi suntem­ gata să ne întîlnim cu repre­zentanţii guvernelor grec şi turc şi să discutăm toate pro­blemele care pot contribui la adîncirea colaborării dintre ţările noastre. Întrebare: Printre alte propuneri, planul Rapacki a fost sugerat ca o bază pentru negocieri est-vest şi de dezanga­jare posibilă din Europa Centrală. Ce tipuri de control şi înţelegeri cu privire la inspecţie credeţi că ar fi necesare pentru a asigura un echilibru corespunzător în Europa Centrală, dacă zona denuclearizată şi retragerea trupelor ar fi înfăptuite ? RĂSPUNS: Guvernul român a acordat şi acordă o deo­sebită atenţie propunerilor guvernului polonez cu privire la crearea unei zone denuclearizate în centrul Europei. Fără îndoială că realizarea acestor propuneri ar reprezenta o etapă însemnată pe drumul întăririi securităţii şi păcii în Europa. Realizarea lor ar putea constitui totodată un punct de plecare pentru noi acţiuni în direcţia destinderii internaţionale şi înlăturării pericolului unui război nu­clear, lucru în care ţările occidentale nu pot fi mai puţin interesate decît cele din răsăritul Europei. Pentru oricine examinează cu bună credinţă propunerile guvernului polonez apare evident că la elaborarea preve­derilor lor relative la sistemul de control s-a ţinut seama în mod corespunzător de toate punctele de vedere care au fost exprimate în legătură cu această problemă în cadrul discuţiilor asupra unui acord general de dezarmare. Atît prin procedura lui elastică de realizare cît şi prin prevederile lui concrete şi eficace de control, planul Ra­packi este astăzi una din măsurile cele mai accesibile tu­turor părţilor pentru a se realiza un progres notabil în direcţia întăririi securităţii internaţionale. Ceea ce este esenţial acum este să se realizeze acordul cu privire la zona denuclearizată. Sistemele de control vor putea fi îmbunătăţite ulterior ,dacă nevoia o va cere. întrebare : Puteţi să ne explicaţi motivele pentru care se pune un accent atît de mare în materialele publicate privind alegerile ce vin, asupra rolului muncitorilor, ingi­nerilor şi tehnicienilor in ce priveşte reducerea preţului de cost şi mărirea simultană a producţiei ? RĂSPUNS : Rezultatele obţinute de muncitori, ingineri şi tehnicieni în ce priveşte reducerea preţului de cost, odată cu mărirea producţiei, constituie o bună recoman­dare pentru viitorii deputaţi în sfaturile populare. Accentul care se pune pe această problemă nu e ceva nou după cum nu e nou nici faptul că rolul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor este hotărîtor în toate aspectele procesului de producţie. Asigurarea unei cantităţi sporite de bunuri la preţuri de cost cît mai reduse, este o condiţie indispensabilă pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. Ea constituie o sarcină de căpetenie a întregii noastre economii. Aceasta este calea pe care avem de mers mai departe în scopul obţinerii unei abundenţe de produse variate la preţuri ieftine. In condiţiile din ţara noastră, în care întreprinderile industriale sunt proprietate obştească, ceea ce se realizează pe această cale este în avantajul direct sau indirect al oamenilor muncii. Sistemul nostru de salarizare avantajează direct munci­torii, tehnicienii şi inginerii care contribuie la mărirea pro­ducţiei şi la reducerea preţului de cost. In acelaşi timp o bună parte din sporul de beneficii pe care îl realizează în­treprinderile pe această cale măreşte fondul întreprinderii. Din o parte a acestui fond se acordă premii celor care aduc contribuţii deosebite la îmbunătăţirea proceselor teh­nologice şi la îndeplinirea sarcinilor de producţie, iar res­tul se foloseşte pentru construirea de locuinţe, cămine de copii, creşe, locuri de odihnă şi recreaţie etc. După cum vedeţi situaţia la noi se deosebeşte de aceea din ţările capitaliste unde cea mai mare parte a sporului la beneficii obţinute prin mărirea producţiei şi reducerea preţului de cost intră în buzunarele patronilor capita­lişti. întrebare: Există rapoarte din partea diferitelor oficii diplomatice străine (din Bucureşti) că guvernul dvs. eli­berează acum în număr crescînd, vize de ieşire a persoa­nelor cu naţionalitate dublă şi acelora care au în străină­tate rude apropiate. Indică aceasta oare o politică nouă în privinţa emigrării sau contacte îmbunătăţite cu ţări străine ? RĂSPUNS: Problema pe care o ridicaţi este o pro­blemă care priveşte raporturile statului romîn cu proprii săi cetăţeni. Poziţia guvernului romîn faţă de problema aceasta s-a bazat şi se bazează pe considerente de echitate şi umanitate. Toate cererile acelora care vor să meargă să trăiască împreună cu rudele lor apropiate aflătoare în alte ţări, au fost şi sunt examinate cu multă atenţie. Ele s-au rezolvat şi se rezolvă în conformitate cu legile ţării. In ce priveşte problema emigrării, poziţia guvernului romîn se întemeiază pe motive principiale. In ţara noas­tră nu există raţiunile care determină emigrarea cetăţeni­lor, cum ar fi şomajul şi persecuţiile naţionale sau reli­gioase. întrebare: Ce puteţi să ne spuneţi despre rezultatele schimbării din anul trecut a procedurii pentru cumpărarea de cereale de la ţărani ? A stimulat oare sistemul de con­tractări o productivitate mărită în agricultură ? RĂSPUNS: Schimbarea vechiului sistem de asigurare a fondului central de produse agro-alim­entare a avut efecte pozitive. In fapt, chiar în momentul desfiinţării co­telor obligatorii la majoritatea produselor agricole, cea mai mare parte a fondului central se asigura pe baza achiziţiilor şi contractărilor. Lărgirea cadrului acestor forme de schimb economic între sat şi oraş a stimulat pe producătorii agricoli individuali şi cooperatişti în realiza­rea unei productivităţi sporite. In momentul de faţă statul a asigurat noi avantaje economice producătorilor care-şi desfac produsele pe aceste căi. Sîntem convinşi că noile măsuri luate nu vor întîrzia să-şi arate roadele. întrebare: Cum priviţi dvs. rolul Romîniei în comerţul cu Balcanii, statele de democraţie populară, U.R.S.S. şi comerţul mondial ? RĂSPUNS : Partea Romîniei în comerţul mondial e co­respunzătoare cu proporţiile ţării şi puterea ei economică. România are astăzi relaţii comerciale cu 68 state faţă de 26 în 1948 şi acorduri comerciale pe termene de 1­3 ani cu 36 state faţă de 8 în 1948. Nu e vorba numai de o simplă creştere cantitativă, ci şi de schimbări calitative importante. Succesele în opera de industrializare au făcut ca, alături de unele produse tradiţionale — petrol, cherestea cereale — Romînia să poată exporta azi şi maşini-unelte, utilaj petrolifer, pro­duse chimice, textile etc. Anul trecut de pildă greutatea specifică a maşinilor şi utilajului în exportul romînesc a depăşit 10 la sută din volumul total. Acum 10 ani ponde­rea lor era de numai­­ 8 la sută. Dacă la aceasta adăugăm şi faptul că Romînia nu face discriminări politice în operaţiile sale de comerţ exterior ci se călăuzeşte în raporturile sale comerciale cu alte state de principiile avantajului reciproc şi a schimburilor echi­valente rezultă o serie de raţiuni care fac ca multe ţări să fie interesate în dezvoltarea legăturilor de comerţ cu ţara noastră. Sîntem deci îndreptăţiţi să afirmăm că Ro­mînia joacă un rol pozitiv în comerţul mondial. Schimburile economice cu U.R.S.S. şi ţările de democra­ţie populară au o importanţă deosebită în ansamblul co­merţului nostru exterior. Acordurile economice cu ţările socialiste reciproc avan­tajoase încheiate pe perioade lungi la preţuri mondiale constante, la adăpost deci de factorii de conjunctură, ca şi coordonarea prealabilă a planurilor de producţie contri­buie la dezvoltarea armonioasă, multilaterală a economiei ţării noastre. In ultimii ani au fost reluate şi au înregistrat creşteri însemnate, schimburile comerciale de lungă tradiţie cu Grecia şi Turcia.. Dorinţa noastră de dezvoltare a colabo­rării cu toate ţările balcanice, care găseşte ecou în cercuri largi din aceste ţări, apropierea geografică, posibilităţile crescînde de satisfacere a cerinţelor reciproce, sunt factori care vor contribui fără îndoială la dezvoltarea în conti­nuare a relaţiilor economice ale României cu ţările din spaţiul balcanic.­­ Volumul schimburilor comerciale cu alte state capita­liste a crescut în ultimii 6—7 ani de aproape 2,5 ori. O creştere însemnată a fost înregistrată de schimburile co­merciale cu R. F. Germană, Anglia şi Franţa. Noi ne-am pronunţat şi reafirmăm dorinţa noastră de a dezvolta legăturile de comerţ cu S.U.A., în­ favoarea că­rora se pronunţă de asemenea conducători de firme şi oa­meni de afaceri din S.U.A., cît şi organizaţiile noastre de comerţ exterior. Romînia are o balanţă de import-ex­port favorabilă care îi permite să mărească volumul de cumpărături d­n S.U.A. Din partea noastră s-au făcut în­cercări în acest sens. Dezvoltarea acestor relaţii în viitor depinde de paşii pe care îi va face guvernul american pen­tru a asigura condiţiile necesare unor schimburi comer­ciale normale. AZI LA SOFIA C. C. A. susţine primul meci internaţional al anului, întilnind LEVSKI SOFIA 28 (Prin telefon). — Iubitorii sportului din frumoasa capitală a ţării vecine şi prietene, aşteaptă cu mult interes şi nerăbdare meciul internaţio­nal d© fotbal dintre echipele Levski şi C.C.A De altfel, amatorii de fotbal au luat pur şi simplu cu asalt casele de bilete. Un amănunt grăitor care oglin­deşte vîlva stîrnită de acest meci este următorul: Iniţial jocul trebuia să aibe loc pe stadionul T.D.N.A. care are o capacitate de 20.000 locuri. Dat fiind însă interesul manifestat de spectatori, organizatorii au hotărît ca el să se dispute pe stadionul Levski, a cărui ca­pacitate este de 55.000 locuri. Echipa bucureş­­teană este bine cu­noscută la Sofia şi ea se bucură de u­­nanime aprecieri. Sofioţii, care au o adevărată simpatie pentru Levski aş­teaptă ca întrunirea de mîine (n.r. azd) să se ridice la un bun nivel. De alt­fel, ţin să sub­lini­ez că Levski se bucu- ră de multă popu­laritate, pentru jo­cul frumos pe care îl prestează. Doi dintre jucătorii săi, Interul stînga Ud­ev şi centrul atacant Iordanov, sînt li­deri în clasamentul golgetterilor. Stând de vorbă cu antrenorul Boris TOMA Petrov despre joc şi bineînţeles des­pre... pronostic, acesta mi-a spus: „Deşi sîntem avantajaţi de stadiul pre­gătirilor — ne antrenăm de mai bine de 2 luni — totuşi meciul va fi destul de greu. Ţinem să cîştigăm însă pentru că o victorie asupra c.C.A.-ului con­tează foarte mult în palmaresul oricărei echipe. Sînt convins că spectatorii vor avea posibil Lintea să urmărească un joc frumos“. Şi acum citeva noutăţi din tabăra jucătorilor noştri. Ei au făcut în cursul zilei de ieri (n.r. joi) un antrenament şi în general echipa merge. Intr-o discuţie avută cu antrenorul Savu acesta spunea că deşi C.C.A.-ul este handicapat oarecum prin lipsa unor antrenamente mai temeinice şi de absenţa unor titulari, cum ar fi Za­­voda II, totuşi echipa va lupta pentru a se comporta la înălţimea valorii saie. STEAGUL ROŞU INFORMAŢII • Vineri acad. M. Ralea, preşedin­tele I.R.R.C.S. a avut o întrevedere la Institutul romîn pentru relaţiile culturale cu­ străinătatea cu dl. Jagan Nath Khosla, ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al Indiei în R. P. Romînă. • Vineri seara a avut loc la Casa Ziariştilor din Bucureşti o întîlnire între realizatorii noului film artistic românesc „Ciulinii Bărăganului“, şi reprezentanţi ai presei din Capitală. • Vineri după-amiază a sosit în Ca­pitală venind de la Paris, dl. Paul Lengrand, şeful secţiei pentru educaţia adulţilor din cadrul U.N.E.S.C.O. Oaspetele va reprezenta U.N.E.S.C.O. în colectivul de conducere al cursului pentru activişti sindicali din ţările Europei organizat de F.S.M. în cola­borare cu U.N.E.S.C.O. • In legătură cu sărbătorirea a 70 de ani de la naşterea marelui peda­gog sovietic A. S. Makarenko, între 9 şi 16 martie se vor organiza în ţară numeroase acţiuni menite să popularizeze­­viaţa, activitatea peda­gogică şi operele strălucitului peda­gog. (Agerpres) Cercetări arheologice in regiunea noastră Institutul de Arheologie al Acade­miei R.P.R. a fixat planul de activi­tate al şantierelor care vor fi deschise în cursul anului 1958. In cadrul unui vast program care cuprinde cercetări în toate colţurile ţării, se va desfăşura şi o intensă ac­tivitate de săpături arheologice în cî­­teva puncte ale regiunii Bucureşti, care vor începe în jurul datei de 1 iulie. Pe şantierul din comuna Popeşti, raionul Domneşti, vor continua lucră­rile de amploare începute în cursul verii trecute. Săpăturile care au avut loc pe malul Argeşului pentru cu­noaşterea dezvoltării societăţii In a doua epocă a fierului au descoperit în această parte o aşezare fortificată geto-dacă, datînd din secolele I şi II dinaintea erei noastre. In comuna Dridu, raionul Urziceni, va lucra un colectiv din cadrul co­misiei care se ocupă de problema for­mării limbii şi poporului romîn. Aci va continua studierea unei aşezări din secolul X, sursă serioasă de docu­mentare asupra caracterului populaţiei din ţinuturile noastre la sfîrşitul pri­mului mileniu. Mari cantităţi de cereale livrate statului La bazele de recepţie din raionul Alexandria ALEXANDRIA. (De la coresponden­tul nostru). — Ieri, străzile oraşului Alexandria au fost mai aglomerate ca oricînd. Autocamioane, înşiruite unele lîngă altele, care şi căruţe aliniate în lungi convoaie, toate stivuite cu ce­reale, se îndreptau spre bazele de re­cepţie. Deasupra sacilor doldora cu grîne, ţăranii au aninat flamuri şi pancarte. Pe unele dintre ele se pu­tea citi: „Cooperativa comunei Pîrnita şi-a îndeplinit planul la achiziţii în proporţie de 175 la sută". In faţa bazei U.R.C.O. Alexandria, au poposit 21 de autocamioane şi vreo 300 de căruţe. Ţăranii muncitori din Ţigăneşti au vîndut cooperaţiei 60.000 de kg. porumb, 8.000 kg. grîu şi 5.000 ouă. Cei di­n Furculeşti au adus 42.000 kg. porumb, 9.000 kg. grîu, 7.000 ouă şi multe păsări. Cei din Măgura au venit cu 38.000 kg. porumb şi 3.000 ouă. In total, din diferite comune ale raionului s-au­ adunat în cursul zilei de ieri, la cantităţile de cereale dinainte achiziţionate de cooperaţie încă 427.500 kg. porumb, 28.000 kg. grîu, 62.000 oua. La baza de recepţie a întreprinderii „Recolta“ ţăranii muncitori din Atîr­­naţi au adus 80.000 kg. porumb, cei din Furculeşti 70.000 kg., cei din Mo­şteni 60.000 kg., cei din Ulmeni, 40.000 kg. porumb. In total 465.000 kg. ,Efeni s-au strîns ieri la întreprinderea „Recolta“. în raionul Zimnicea ZIMNICEA. (De la corespondentul nostru). — Şirul carelor era lung. Erau aproape 50 de care din Suhaia şi Fîn­­tînele care în zorii zilei de ieri se în­dreptau spre oraş cu mii de kilograme de cereale vîndute statului prin achi­ziţii. Ca pentru o adevărată sărbătoare erau pregătite carele, împodobite cu lo­zinci şi drapele. Oamenii mergeau mîn­­dri alături de ele Ţăranii muncitori din comunele Su­haia şi Fîntînele au vîndut prin achi­ziţii multe mii de kilograme de cereale. Numai în convoiul sosit ieri la baza de recepţie din Zimnicea au fost aduse 41.000 kg. porumb. Livrarea de cereale prin achiziţii continuă cu multă însu­fleţire în tot cuprinsul raionului, de­monstrând patriotismul ţăranilor mun­citori. Progresul — Petrolul Ploeşti 2:2 (1-1) Datorită unui arbitraj care a îngă­duit un joc excesiv de dur, meciul de ieri dintre Progresul Bucureşti şi Petrolul Ploeşti, a degenerat la un moment dat. Un meci penibil, mai ales în prima repriză. Scorul de 2—2 (1—1) este real, deşi bucureştenii puteau cîştiga, dacă Marin nu rata în ultimele minute o mare ocazie. Au marcat Du­mitrescu din 11 m, Ma­­teianu, Ozon din 11 m, şi Dumi­trescu. A condus foarte slab, şovăitor Dulea Gheorghe, formaţiile: Progresul: Mîndru, Dobrescu, Caricaş, Soare, Ciocea (Cojocaru), Ştirbei, Ozon, Smărăndescu (Marin), Marin (P. Mol­­doveanu). Petrolul: Marosi (Roman), Pahonţu, Marinescu, Topşa, Fiorea (Fronea), Fronea (Neacşu), Zaharia, Tabarcea, Dumitrescu­, Munteanu, Ră­­dulescu (Marin). Fiorea (P.) a fost accidentat la o intrare dură a lui Oaidă. 224 echipe din regiune în Cupa R.P.R. Zilele trecute au sosit pe adresa U.C.F.S. regiunea Bucureşti, ultimele scrisori de la secţiile raionale de fot­bal cu tabelele echipelor înscrise în Cupa R.P.R. ediţia 1958—1959. Nu­mărul de 224 de echipe înscrise în a­­ceastă ediţie în regiunea Bucureşti re­prezintă o creştere substanţială faţă de cele 158 echipe înscrise anul tre­cut. Această cifră dovedeşte că colec­tivele din regiunea noastră s-au pre­ocupat de popularizarea sportului cu balonul rotund în toate comunele ra­ionului. La îndeplinirea acestei sar­cini se pot spune lucruri bune des­pre raionul Titu, care are cel mai mare număr de echipe înscrise în Cupa R.P.R. (25), Snagov (20) şi Tr. Măgurele (17). Dacă aceste ra­ioane au reuşit ca să aibă un număr mare de echipe, raioanele Videle, Ur­­ziceni, Călăraşi, etc. nu s-au preocu­pat să antreneze la această impor­tantă competiţie de masă decît 5 sau 7 echipe. Ceea ce nu reprezintă cîtuşi de puţin activitatea fotbalistică din aceste raioane. Spartachiiada in raionul Giurgiu • întrecerile de trintă desfăşurate in cadrul fazei raionale a Spartachia. doi la Giurgiu au reunit 60 de partici­panţi, care au luptat cu multă ardoare pentru ciştigarea titlurilor de campioni raionali. învingători pe categorii au fost declaraţi V. Boiangiu, Costache Ştefan şi V. Purcaru. Cel mai tinăr participant, a fost elevul Moacă Con­stantin, în vîrstă de 13 ani. PAUL OLOGU corespondent M. BANUŞ PE SCURT • In vederea campionatelor europene de tenis de masă care vor începe la 2 martie, joi a sosit la Budapesta de­legaţia sportivă a R.F. Româno. La sosire jucătorii de tenis de masă ro­­mâni au fost întîmpinaţi de reprezen­tanţi ai comisiei de organizare a cam­pionatelor, precum şi de numeroşi sportivi. In cursul zilei de vineri spor­tivii români s-au antrenat­­ în sala „Sportcsarnok". In aceeaşi zi s-au an­trenat şi membrii echi­pei R.P. Ungare. O formă deosebită manifestă Berezik, Eva Koczian şi Mosoczi. In cursul lunii aprilie va sosi în Europa renumita echipă braziliană de fotbal Flamengo. In cadrul turneului european, care va dura de la 27 apri­lie la 28 iunie, fotbaliştii Braziliei vor susţine intrâniri în Anglia, Spania, Portugalia, Franţa, R.F. Germană, Belgia şi Italia. De asemenea se poartă tratative ca echipa Flamengo să evo­lueze şi un U.R.S.S., Austria şi Turcia. REGIUNEA BUCUREŞTI în preajma alegerilor Cum se va vota ALEGATORII DIN ORAŞUL BUCUREŞTI vor primi două buletine de vot: a) Un buletin de vot cu dunga roşie pentru alegerea deputaţilor in tratul popular al oraşului Bucureşti; b) Un buletin de vot cu dunga galbenă pentru alegerea depu­taţilor in sfatul popular al raionului de oraş. Alegătorii din comunele subordonate raioanelor oraşului Bucu­reşti vor primi în plus un buletin de vot cu dunga albastră, pentru alegerea deputaţilor in sfatul popular comunal. ALEGATORII DIN ORAŞELE DE SUBORDONARE REGIONALA (ora­şul Giurgiu) vor primi două buletine de vot: a) Un buletin de vot cu dunga roşie pentru alegerea deputa­ţilor în sfatul popular al regiunii; b) Un buletin de vot cu dunga galbenă pentru alegerea depu­taţilor în sfatul popular al oraşului. ALEGATORII DIN COMUNE ŞI ORAŞELE DE SUBORDONARE RA­IONALA vor primi trei buletine de vot: a) Un buletin de vot cu dunga roşie, pentru alegerea deputa­ţilor în sfatul popular al regiunii; b) Un buletin de vot cu dunga galbenă pentru alegerea depu­taţilor în sfatul popular al raionului; c) Un buletin de vot cu dunga albastră pentru alegerea depu­taţilor în sfatul popular al comunei (sau al oraşului de subordonare raională). PENTRU A VOTA PE CANDIDAŢII F.D.P. ÎMPĂTURIT! BULETINELE IN PATRU, CU ŞTAMPILA IN AFARA, LASIND NEATINSE NUMELE CANDIDAŢILOR SI LE INTRODUCEŢI IN URNA. Alegătorii din Roşiori se prezintă în faţa urnelor cu însemnate realizări gospodăreşti ROŞIORI DE VEDE. (Prin telefon de la trimisul nostru). — Comunele raionului Roşiori de Vede cunosc în aceste zile o activitate deosebită. Gos­podarii satelor împreună cu candidaţii lor în alegerile de la 2 martie mun­cesc la amenajarea de noi parcuri şi şosele, construiesc podeţe, extind re­ţeaua electrică sau trag firele sta­ţiilor de radioficare în alte şi alte case. La Golăneşti s-a realizat o veche dorinţă a sătenilor , s-a creat un punct sanitar. Tot în această comună căminul cultural a fost dotat cu mo­bilier nou. Baia comunală din Sori­oaştea care nu mai funcţiona de vre­me îndelungată a fost pusă şi ea în stare de funcţionare. Pretutindeni în satele raionului Roşiori se , pot întîlni noi şi noi realizări. La Zîmbreasca, a început să funcţioneze cinematogra­­fii sătesc. Pe uliţele satului în care trăiesc urmaşii moromeţilor — Siliş­tea —­ se transmite muzică prin di­fuzoarele de curînd instalate. Pe în­serat se văd sclipind în case sau pe stîl­pii de pe uliţi luminile becurilor electrice. Străzile oraşului Roşiori sînt stră­bătute de cîteva zile de un elegant autobuz „Tudor Vladimirescu“, unul din cele două care vor efectua curse regulate între gara Roşiori-nord şi bariera Peretu. Numai în aceste zile care au pre­cedat sărbătoarea alegerilor de de­putaţi î­n sfaturile populare care vor avea loc la 2 martie, s-au înfăptuit atîtea livrări de folos general în raionul Roşiori cîte nu se realizau în regimurile burghezo-moşiereşti în ani de zile. Toate acestea au fost posibile datorită dragostei cu care alegătorii au răspuns apelului făcut de către candidaţii F.D.P., candidaţi propuşi de către cetăţeni şi din rîn­­dul lor, de a transforma în fapt pro­punerile făcute cu prilejul întîlnirilor ce au avut loc. PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul pre­sei centrale. 7.10 Cîntece. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.40 Melodii populare româ­neşti. 8.00 Materiale din presa. 8.30 Mu­zică. 8.50 Concert Gi­er. 9.30 „Roza vân­turilor“. 10.00 Muzică românească de estradă 10.30 Uverturi la operele „Don Pasquale" de Donizetti, „Muta din Portici“ de Auber şi „Fedra“ de Mas­senet. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Mu­zică populară sovietică. 11.30 Emisiune literară. 11.45 Cîntă Magda Ianculescu. 12.15 Concert de estradă. 13.00 Buletin de ştiri. 13-05 „Mari simfonişti“. 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară a Sfatului popular al Capitalei. 14.30 Co­tele apelor Dunării. 14.45 Muzică instru­mentală romînească. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Muzică distractivă. 15.35 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri. 16.15 Vorbeşte Moscova! 16.45 Cîntece despre partid. 17.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 17.15 Re­comandări din program. 17.20 Anunţuri şi muzică. 1­7.25 „De la strămoşi pentru nepoţi“. 18.00 Muzică uşoară. 18.15 In­terpreţi ai muzicii romîneşti, distinşi cu titluri onorifice. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Convorbiri economice. Vor­beşte conf. univ. Costin Murgescu. 19.15 Cîntă Viorica Baciu şi Marcel Budală. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „.Nefapte bună, copii“. 20.00 Buletin de ştiri. 20.15 „Cântecul săptămînii“. 20.30 Scriitori, candidaţi în alegeri. 20.45 Din repertoriul violonistului Fiorea Cloacă 21.00 Muzică uşoară. 21.15 Cronica eve­nimentelor internaţionale. 21.30 Muzică de dans. 22.00 Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic 22.30 Muzică de dans. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. P­RO­GRAMUL­­ 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Concert de prînz. 14.40 Melodii populare. 15.10 „Vo­tăm pentru pace şi socialism" — emi­siune de cîntece. 15.30 Program inter­pretat de clavecinista Wanda Lan­dowska. 16.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Anunţuri şi muzică. 16.30 Prin sălile de concert a­le Capitalei. 17.00 „înfloreşte ţara mea“ — emisiune TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet a­l IR.P.R., orele 19.30: Floarea roşie; Teatrul de Stat de Operetă, orele 19.30: Spectacol­ cedat; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia), orele 15: Ovidiu; orele 19.30: Visul nopţilor noastre; Teatrul Naţional „I. L. Ca­ragiale“ (sala Studio), orele 15: Arbo­rele genea Corgiu­c; orele 19.30: Reţeta fe­ricirii; Teatrul Magheru (sala Ma­tei Midlo), orele 20: Festival de poezie chineză; Teatrul Municipal­ Studio (sala Filimon Sîrbu), orele 16: Omul care aduce ploaie, orele 20 : Tache, Tanke şi Cadîr; Teatrul Tineretului, orele 15: Hoţii, orele 20: Flacăra vie; Teatrul Muncitoresc C.F.R., orele 19.30: Intr-un ceas bun; Teatrul ,,C. Nottara“, orele 15.30: Patriotica Română, orele 20: Fi­­lomena Marturiano; Teatrul Armatei „Magheru“, orele 19.30: Umbra baroa­nei; Teatrul Armatei (str. Uranus nr. 6), orele 19.30: Ecaterina Teottoroiu; Teatrul Armatei (Modern), orele 20: Casa liniștită; Teatrul Saitiric-Muzical 15C. Tănase“ (sala Savoy), orele 20: Revista 58; Teatrul Evreesc de Stat, orele 20: Directorul, dragostea şi lo­cuinţa; Teatrul Ţăndărică (sala Orfeu), orele 16: Albă ca zăpada; Teatrul Ţăn­dărică (sala Academiei), orele 16: Ga­loşul fermecat, orele 20: Umor pe sfori; O.S.T.A. (Circul de Stat), orele 17 şi 20.30: Parisul pe gheaţă; O.S.T.A. (sala Dalles), orele 20: N-aveţi un bilet în plus?; Ansamblul de cîntece şi dan­suri C.C.S., orele 20: Program de cîn­­tece şi dansuri cu momente de satiră şi umor (baletul „Cînd se coc stru­gurii“). CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti „Ciulinii Bărăganului”; 23 August Libertăţii: Coordonate necunoscute Republica: Elena Pavel, Flacăra Lizzie Mac Kay; I. C. Frimu, M­a­gheru, Cultural, Flacăra stinsă; V Alecsandri ; Hamlet ; Al. Popov : Co­pilârie în Donbas; Lumina : Tigrii zbu­rători ; înfrăţirea între popoare Umbre în plină zi­; Central : De­putatul de Baltica ; Victoria, Gri­vi­ţa: Vînătoarea tragică; Doina: Intîl­ nire la bal; Maxim Gorki: Moulin Rouge; Timpuri Noi: Un program de filme documentare; Tineretului: Două lozuri; Gh. Doja, Hie Pint­ile: Soldaţii; Vasile Roaită, Mioriţa, Popular. Arti­colul 420: Unirea, Ali­anţa: O scrisoare pierdută; C. David: Simfonia Lenin­gradului; Al. Sahia, Donca Simo, Olga Bancic: o lecţie a Istoriei; Arta: Lup­tătorul şi clovnul ; Munca : Călătorie în tinereţe; M. Eminescu: Mîndrie; l Mai; Taifun la Nagasaki; Volga: o zînă ca-n poveşti; Balonul roşu; N Băn­cescu: Oaia cu cinci picioare; Gh Coşbuc: Ştrengări­ţa; Aurel Vlaicu: Două vic­torii; Drumul serii: Salariul groazei. SlMBÄTÄ 1 MARTIE 195« Secţiile de VOTARE îşi aşteaptă oaspeţii VIDELE. (De la corespondentul nostru). — In raionul Videle s-au amenajat cele 35 secţii de votare. Ele au fost frumos pavoazate, avînd încă de pe acum o înfăţişare sărbătoreas­că. De asemenea au fost confecţionate un număr de 172 cabine de vot şi 35 de urne. S-a prevăzut confecţio­narea a încă 35 de urne volante pen­tru alegătorii care nu se pot deplasa la secţiile de votare fie din cauză că sînt bolnavi şi infirmi, fie din cau­ză că sînt prea bătrîni. Aşa­dar secţiile de votare din raio­­niV. Videle sînt gata să primească oaspeţi. Mîine, artiştii amatori vor prezenta programe Pină seara tirziu, căminele cul­turale din raionul Vidra cunosc o bogată activitate. Tineri şi vir­­stnici, artiştii amatori ai satelor fac ultimele pregătiri In vederea programelor ce vor fi prezentate alegătorilor, in ziua de 2 martie la secţiile de votare. Pînă la data de 25 februarie, in numeroase sate şi comune au fost prezentate a­­proape 30 de spectacole ale forma­ţiunilor artistice de amatori cu­­primind cintece, versuri, piese de teatru, scenete, monologuri, etc. Aceste programe au fost mult îmbogăţite şi lărgite pentru a putea fi prezentate şi în săli şi un aer liber. Planul desfăşurării activităţii cultural-artistice pentru ziua alege­rilor prevede următoarele: 28 de echipe artistice cu formaţii de dan­suri, brigăzi artistice de agitaţie vor prezenta spectacole la 41 de secţii de votare. Un loc de frunte în aceste pro­grame îl ocupă scenetele satirice la adresa alegerilor de altă dată. lată de pildă citeva exemple: ar­tiştii amatori ai comunei Creţ­eşti şi-au îmbogăţit programul cu o scenetă satirică intitulată „Gintă ciomăgaşul“, echipa de teatru din Vărăşti va prezenta pe lingă pro­gramul vechi şi sceneta „Jos Tu­­dorache, sus Tudorache", iar arti­ştii căminului cultural din Sinteşti vor mai prezenta alegătorilor, la secţiile de votare, pe lingă coruri şi­­dansuri şi citeva monologuri despre alegerile din trecut. Şi de această dată artiştii ama­tori din Vidra işi vor aduce con­tribuţia la transformarea zilei ale­gerilor intr-o sărbătoare a bucu­riei, cintecului şi jocului. Spor la muncă, în campania de primăvară! Foto-reporterul nostru a fost at­ras de duduitul puternic al tractoare!o­r UTOS-26 ce aşteptau, frumos parcate In incinta gospodărie! agricole de stat dim ft*oseţi, gata de a*porni pe ogoare. Cum un asemenea eveniment este demn de reţinut, foto-reporterul s-a gr­ăbit să facă un clişeu. El a surprins momentul în care secretarul organiza­ţiei de partid din gospodărie şi şeful de atelier urează tractoriştilor „spor la muncă“ în campania agricolă d® primăvară. Foto A. SIMON de cîntece. 17.15 Ciclul internaţional „Ştiinţa în slujba păcii“: Chimia şi in­dustria chimică în Egiptul Antic. 17.30 Muzică uşoară românească. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Concert de muzică popu­lară romînească. 18.45 Anunţuri şi mu­zică. 19.00 Cîntă­­rio Armonia. 19.15 Lectură din romanul „Apostol“ de Ce­zar Petrescu. 19.30 Seară de operetă: „Vînt de libertate“ de Dunaevski. 21.00 Bulletin de ştiri. 21.15 Concursul „Cine ştie, cîştigă!“. 22.00 Muzică de dans. 22.30 La sfîrşit de săptămînă, cîntec, joc şi voie bună. 23.00 Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic. 23.15 Concert simfonic de muzică românească. 23.52—0.50 Muzică de dans.

Next