Steagul Roşu, aprilie 1958 (Anul 4, nr. 1239-1265)
1958-04-01 / nr. 1239
De le Comisia Electorală Centrală Comisia Electorală Centrală pentru alegerea unui deputat în Marea Adunare Naţională in circumscripţia electorală Mînăstirea din regiunea Bucureşti. Verificînd,în temeiul Legii pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională, procesul verbal al comisiei electorale de circumscripţie şi procesele verbale ale comisiilor electorale ale secţiilor de votare cu privire la rezultatul alegerii candidatului Frontului Democraţiei Populare, tov. Dumitru T. Ştefan ce a avut loc la 30 martie 1958 in circumscripţia electorală Mînăstirea din regiunea Bucureşti, precum şi celelalte documente referitoare la alegere, a constatat următoarele: Au fost înscrişi in listele de alegători 24.033 cetăţeni. Au participat la vot 24.022 cetăţeni, adică 99,95% din numărul total al alegătorilor. Au votat pentru candidatul Frontului Democraţiei Populare, tov. Durmtru T. Ştefan, 23.943 cetăţeni, adică 99,67% din numărul total al alegătorilor care au luat parte la vot. Au votat împotrivă 45 de alegători, reprezentînd 0,18 la sută din numărul total al alegătorilor care au participat la vot. Au fost anulate în baza art. 78 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională, 34 buletine de vot, reprezentînd 0,15% din totalul voturilor exprimate. Comisia Electorală Centrală a hotărît înregistrarea şi confirmarea rezultatului alegerii tovarăşului Dumitru T. Ştefan ca deputat în Marea Adunare Naţională şi a înaintat Comisiei de Validare a Marii Adunări Naţionale lucrările privitoare la alegere. 31 martie 1958. Strîngerea seminţelor laolaltă, primul pas spre munca în comun Una din Întovărăşirile fruntaşe din raionul Lehliu este întovărăşirea „Steaua Roşie““ din Gurbăneşti. Specific acestei întovărăşiri este faptul că din primul an de activitate principalele munci au fost făcute in comun. Tractoarele au executat toamna alături adinei pe întreaga suprafaţă şi insăminţările fie ele de toamnă, fie de primăvară au fost efectuate în comun. La vremea secerii Intovărăşiţii au ieşit la muncă cu toţii deodată. Executând lucrările agricole la timp şi in condiţiuni agrotehnice superioare intovărăşiţii au obţinut în fiecare an recolte mai mari cu cite 4.500 kg. la hectar deci cele realizate de cei mai buni gospodari din comună. Muncile S.M.T. şi celelalte obligaţii au fost achitate din grămadă. Tot din grămadă s-au împărţit şi produsele. Intovărăşiţii au extins metoda muncii in comun şi la culturile de bumbac, sfeclă de zahăr, ricin şi rapiţă. AU STRINS IN COMUN SAMINŢA DE PORUMB In cadrul multor adunări generale ale întovărăşirii s-a discutat privitor la extinderea muncii in comun şi la cultura porumbului. Niciodată insă nu s-a luat o hotărire in acest sens, deoarece oamenii oscilau. „Porumbul necesită citeva praşile, spunea într-o adunare intovărăşitul Ion Constantin. Aceste lucrări trebuie executate bine şi la timp ca să distrugem buruiana, să n-o lăsăm să împartă pe din două cu noi rodul pămintului. Dacă vom prăşi de-a valma, unul are să dea două sape, altul patru şi treaba n-o să meargă bine". In vremea aceea cinci Intovărăşiţii Încă nu se cunoşteau prea bine Din experienţa întovărăşirilor fruntaşe .i IIintre ei, Ion Constantin avea puţină dreptate. Cu timpul insă, spusele lui Ion Constantin au rămas fără temei. Lucrind in comun la bumbac şi ricin, plante pretenţioase care cer o muncă migăloasă, intovărăşiţii s-au unit şi mai mult, şi-au dat silinţa să muncească mai bine In tot acest timp comitetul de partid folosind diferite metode a îndrumat indeaproape pe intovârăşiţi să păşească pe calea muncii in comun. Adunarea generală ce a avut loc la Începutul acestui an a hotărît ca toate muncile legate de cultura porumbului să se facă in comun. Primul pas pe acest drum membrii întovărăşirii l-au făcut strîngînd in comun sămânţa de porumb pe care parţial o vor schimba la baza de recepţie de unde vor aduce sămînţă hibridă. AVEREA OBŞTEASCĂ A ÎNTOVĂRĂŞIRII S-a totimplat adesea ca intovărăşiţii să aibă nevoie de unele maşini agricole, pe care cu greu au putut să le găsească inchiriindu-le de la unul sau de la altul. Acest fapt l-a determinat pe Întovărăşiţi să hotărască formarea unui fond de bază cu care să-şi procure in primul rind uneltele care le lipsesc. Anul trecut fiecare întovărăşit a depus cite 10 kg. cereale sau 10 lei de fiecare ha. drept cotă parte la fondul de bază. In prezent intovărăşiţii dispun de suma de 3.800 lei. Pentru 1958 s-a hotărît să se depună cite 15 kg. cereale de ha. In felul acesta, membrii întovărăşirii „Steaua Roşie“ vor avea un fond de bază de aproximativ 10.000 lei, sumă cu care se vor putea cumpăra maşinile de care au nevoie. 100.000 LEI AVANS PENTRU PRODUSELE CONTRACTATE CU STATUL Zilele trecute Întovărăşiţi! au încasat aproximativ 100.000 Iei, sumă ce reprezintă avansul pentru produsele agricole contractate cu statul. Din aceşti bani, 70.000 lei constituie avansul pentru cerealele contractate cu I.C.S. „Recolta“. Ca de obicei şi in acest an Intovărăşiţii au contractat o mare cantitate de cereale cu statul. Ei au semnat un contract pentru 60.000 kg. griu şi 106.000 kg. porumb, ca şi pentru întreaga cantitate de plante tehnice. Un calcul sumar ne arată că intovărăşiţii vor vinde statului pe bază de contract aproximativ 30 la sută din producţia de grâu şi porumb. Toate aceste aspecte din activitatea întovărăşirii „Steaua Roşie“ din Gurbăneşti dovedesc că în acele unităţi agricole socialiste unde se munceşte in comun se obţin cu regularitate recolte bogate care răsplătesc doi plin munca intovărăşiţilor. CORNîI POPESCU Prin contribuţie voluntară Şi-au electrificat comuna URZICENI. — (De la corespondentul nostru). De mult voiau locuitorii din comuna Sf. Gheorghe, din satele Maiu şi Butoiul să-şi lumineze casele cu becul electric. Işi exprimau această dorinţă mai în toate discuţiile pornite pe la cîte o poartă sau prin bătătura sfatului popular. Intr-o zi împreună cu deputaţii lor au hotărît să electrifice comuna. Odată hotărîţi, au început să strîngă fonduri pentru procurarea materialelor necesare electrificării. Au dat cu toţii din avutul lor şi atît în comuna Sf. Gheorghe cît şi în cătunele Butoiul şi Maiu, s-au strîns peste 55.000 lei. Aşa şi-au cumpărat cele trebuincioase şi au prins a săpa gropi, a instala stîlpi, a întinde sîrmă. Timpul a trecut repede şi în această muncă obştească şi-a pus fiecare priceperea sa pentru ca lucrul să fie cît mai bun. A muncit şi mic şi mare. Acum, mai pe toate uliţele numele celor mai vrednici, ca al deputatului Ion Trandafir, al învăţătoarei Florica Iliescu, al colectivistului Florea Marin, sînt adesea amintite. Sunt amintite pentru că astăzi gospodarii din această comună şi-au văzut visul împlinit. Satul lor este electrificat. Este acesta un fapt nou, care vorbeşte despre vrednicia unor oameni, despre lupta lor pentru ca viaţa şi munca să le fie tot mai frumoase. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂl Organul Comitetului regional Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului popular al regiunii Bucureşti ANUL IV—Nr. 1239 Marţi 1 aprilie 1958 4 pagini 20 bani Duminica in circumscripția electorală Mînistirea Cetățenii s-au prezentat în fața urnelor pentru a alege un deputat în Marea Adunare Naţională Duminică 30 martie, în comunele Spanţov, Ulmeni, Chiselet, şi Mînăstirea din raionul Olteniţa, şi Ciocăneşti, Dorobanţu, Rasa şi Ulmu, din raionul Călăraşi, a fost zi de votare. Locuitorii din aceste comune s-au prezentat la secţiile de votare, încă din primele ore ale dimineţii, pentru a-şi da votul lor candidatului F.D.P. în circumscripţia electorală Mînăstirea învăţătorul Dumitru Ştefan, pentru un loc de deputat în Marea Adunare Naţională. Fiecare ştia că a-şi da votul său candidatului F.D.P. înseamnă a-şi manifesta recunoştinţa faţă de regimul democrat-popuar şi faţă de nenumăratele realizări gospodăreşti, sociale şi culturale, care au dat astăzi un sens şi un conţinut nou vieţii şi muncii lor. Trecînd de-a lungul satelor care se înşiruie pe şoseaua ce merge paralel cu bătrîna Dunăre, intuiam la cetăţenii veniţi la secţiile de votare acelaşi gînd: „să fim printre primii la vot“. Alegătorii din satul Surlari, comuna Chiselet, trecuseră pînă la orele 10,45 cu toţii prin faţa urnelor. Pînă la orele 12 votaseră toţi alegătorii din satele comunei Rasa, şi, tot pînă la aceeaşi oră, fuseseră terminate operaţiunile de votare în satul Andolina din comuna Ciocăneşti, la secţia de votare nr. 10 din Mînăstirea, la secţia nr. 15 din Ulmeni, etc. In general, pînă la amiază, din totalul alegătorilor înscrişi în liste votaseră 91 la sută, pentru ca, pînă în jurul orelor 14, toţi alegătorii din circumscripţia electorală Mînăstirea să se fi achitat de această îndatorire de onoare. La secţia de votare nr. 14 din satul Clinceni, comuna Spanţov, primii care şi-au dat votul au fost întovărăşiţii Dumitru C. Dumitru, Dumitru C. Anfile, Marin Dumitru şi alţii, pentru ca puţin mai tirziu să-şi facă apariţia cîţiva bătrîni ai satului, printre care Tache Mihalache, de 80 de ani, Mitea Ruse de peste 70 de ani şi alţii. La secţia nr. 13 din Spanţov, unde au votat locuitorii din satele Tatina, Grădiştea şi Spanţov, primii care au votat au fost cetăţenii Despa Marin, Postelnicu Ştefan, Măglaşu Mircea şi Mălăeru Marin. De la aceeaşi secţie am notat momentul, cînd tinerii Constantin Niculae, colectivist, Chiţimie Alexandru, lucrător în cooperaţie, şi elevul Tatolici Ion, toţi de 18 ani, au introdus pentru prima oară votul în urnă. O animaţie deosebită s-a făcut remarcată, încă din primele ore, şi la secţia nr. 9, instalată la şcoala de 7 ani din Mînăstirea. Intovărăşitul Niculae Luca cu soţia sa au fost printre primii la vot. Ei nu au venit insă singuri, ci împreună cu întreaga familie compusă din 8 persoane. La întregirea atmosferei de voie bună din ziua alegerii unui deputat pentru Marea Adunare Naţională în circumscripţia electorală Mînăstirea, au contribuit şi numeroasele formaţiuni artistice ale căminelor culturale din raioanele Olteniţa şi Călăraşi. Locuitorii din cele 8 comune ale circumscripţiei electorale Mînăstirea au transformat ziua alegerii unui deputat în Marea Adunare Naţională într-o adevărată manifestare a ataşamentului lor faţă de regimul nostru de democraţie populară. I. ABRAMESCU Locuitorii din satul Vărăști, comuna Dorobanțu, au încins, după votare, o horă mare. Uniunea Sovietică a hotărît. ! 'EL T t £:■ r'* j ft III a ffi | +* a» m I • •• If * «l '/ A v jf .v ... . .. V i * I I încetarea unilaterală a experiențelor cu armele atomică și cu hidrogen APELUL Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite Hotărârea Sovietului Suprem al U.R.S.S. în problema încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen . Problema încetării experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen capătă cu fiecare an, cu fiecare lună, o importanţă tot mai mare pentru cauza păcii şi bunăstării popoarelor. In prezent majoritatea covîrşitoare a populaţiei globului cere încetarea experienţelor. Deşi de mulţi ani popoarele luptă cu hotărire pentru încetarea acestor experienţe, ele continuă ceea ce duce la crearea continuă de tipuri noi de arme nucleare aducătoare de moarte, sporeşte concentrarea de elemente radioactive în aer şi sol, infectează organismul oamenilor şi periclitează dezvoltarea normală a generaţiilor viitoare. Uniunea Sovietică a depus eforturi perseverente şi consecvente pentru a ajunge la un acord cu puterile care dispun de armele atomică şi cu hidrogen cu privire la încetarea imediată şi necondiţionată a efectuării experienţelor nucleare. In acest scop Sovietul Suprem al U.R.S.S. şi guvernul sovietic au făcut în ultimii ani repetate propuneri concrete cu privire la încetarea experienţelor, propuneri pe baza cărora s-ar fi putut ajunge de mult la o înţelegere în această problemă. In mesajul din 10 mai 1957, adresat Congresului Statelor Unite şi Parlamentului Marii Britanii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a chemat Congresul S.U.A. şi Parlamentul Marii Britanii să contribuie la realizarea unui acord între guvernele U.R.S.S., S.U.A. şi Marii Britanii cu privire la încetarea imediată a exploziilor experimentale cu bombele atomică şi cu hidrogen. La ultima sa sesiune din decembrie anul trecut, Sovietul Suprem al U.R.S.S., exprimînd voinţa neclintită şi năzuinţa unanimă de pace a poporului sovietic, a propus ca U.R.S.S., Marea Britanie şi S.U.A. să-şi asume obligaţia de a înceta cu începere de la 1 ianuarie 1958 toate experienţele cu armele atomică şi cu hidrogen. S.U.A. şi Marea Britanie insă nu au răspuns la toate aceste propuneri ale Uniunii Sovietice, în consecinţă într-o parte a globului sau în alta continuă exploziile experimentale ale bombelor atomice şi cu hidrogen, ceea ce dovedeşte intensificarea cursei în domeniul creării unor tipuri şi mai periculoase de arme de exterminare in masă. Călăuzindu-se de năzuinţa de a face un început practic în ce priveşte încetarea generală a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen, şi a face astfel primul pas în direcţia salvării definitive a omenirii de pericolul unui război atomic de exterminare, Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste hotărăşte : I. SA SE ÎNCETEZE IN UNIUNEA SOVIETICA EXPERIENŢELE CU TOATE TIPURILE DE ARME ATOMICE ŞI CU HIDROGEN. Sovietul Suprem al U.R.S.S. aşteaptă ca parlamentele celorlalte state care dispun de armele atomică şi cu hidrogen să facă tot ce este necesar ca şi aceste ţări să înceteze exploziile experimentale cu aceste tipuri de arme. II. Să însărcineze Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. să ia măsurile necesare pentru traducerea în viaţă a punctului 1 al prezentei hotărîri şi să facă apel la guvernele celorlalte state care dispun de armele atomică şi cu hidrogen să ia măsuri similare PENTRU A ASIGURA ÎNCETAREA EXPERIENŢELOR CU ARMELE ATOMICA ŞI CU HIDROGEN PRETUTINDENI ŞI PENTRU TOTDEAUNA. In cazul cînd celelalte puteri care dispun de armele atomică şi cu hidrogen vor continua experienţele cu aceste arme guvernul U.R.S.S. işi va asuma libertatea de a acţiona după cum crede de cuviinţă în problema efectuării de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele vitomică şi cu hidrogen, conformîndu-se împrejurărilor menţionate mai sus şi ţinînd seama de interesele securităţii Uniunii Sovietice. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră în mod sincer că iniţiativa Uniunii Sovietice în problema încetării experienţelor cu arma nucleară se va bucura de sprijinul cuvenit din partea parlamentelor celorlalte state. Sovietul Suprem al U.R.S.S. este profund convins că dacă drept răspuns la hotărirea Uniunii Sovietice celelalte state care dispun de arma nucleară vor înceta şi ele la rindul lor experienţele cu această armă, în felul acesta se va face in mod practic un pas important pe calea consolidării păcii şi întăririi securităţii tuturor popoarelor. Nu încape îndoială că acest pas ar avea o mare însemnătate pentru însănătoşirea întregii situaţii internaţionale, ar contribui la eliberarea omenirii de teama apăsătoare pentru soarta păcii, pentru destinul generaţiilor viitoare. SOVIETUL SUPREM AL UNIUNII REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE MOSCOVA 31 (Agerpres), — TASS transmite: Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat textul unui apel către Congresul S.U.A. în problema încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu arma nucleară. In apel se spune că în dorinţa de a face în mod practic începutul încetării generate a experienţelor cu arma nucleară şi de a face astfel un prim pas în direcţia salvării definitive a omenirii de primejdia unui război atomic de exterminare, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat hotărîrea ca Uniunea Sovietică să înceteze în mod unilateral experienţele cu armele atomică şi cu hidrogen. Sovietul Suprem al U.R.S.S. cheamă Congresul Statelor Unite ale Americii ca, în interesul întregii omeniri, să sprijine această iniţiativă, care corespunde aspiraţiilor milioanelor de oameni din toate ţările lumii. Totodată Sovietul Suprem a adoptat şi un apel în această problemă adresat parlamentului Marii Britanii în care ii cheamă să sprijine iniţiativa Sovietului Suprem al U.R.S.S. Sesiunea a adoptat de asemenea un apel al Sovietului Suprem al U.R.S.S. către parlamentele celorlalte ţări (in afară de S.U.A. şi Marea Britanie). In acest apel se spune: Conştient de înalta răspundere pe care o au parlamentele în faţa popoarelor pentru măreaţa cauză a menţinerii şi întăririi păcii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adresat Congresului S.U.A. şi Parlamentului Marii Britanii, ca parlamente ale unor state care fabrică arma nucleară, apelul insistent de a face uz de întreaga lor influenţă pentru ca problema încetării experienţelor cu armele nucleară şi cu hidrogen de către toate statele, şi pentru totdeauna, să-şi găsească în sfîrşit o soluţionare definitivă. Sovietul Suprem cheamă parlamentele tuturor ţărilor să sprijine această iniţiativă şi eforturile îndreptate spre încetarea generală şi definitivă a experienţelor cu arma nucleară, în conformitate cu aspiraţiile popoarelor, cu aspiraţiile întregii omeniri. Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat deasemenea textul unui apel către Bundestagul R. F. Germane în care arată urmările grele pe care le va avea pentru cauza păcii înarmarea armatei vestgermane cu arma atomică și cu arma rachetă efectuată de către guvernul R. F. Germane. Adresind prezentul apel Bundestagului R. F. Germane, se subliniază în document: Sovietul Suprem al U.R.S.S. este călăuzit de năzuin de a uni eforturile popoarelor sovietic şi german în interesul păcii şi securităţii popoarelor Europei, inclusiv al poporului german însuşi. Moscova, Kremlin, 31 martie 1958 încheierea lucrărilor sesiunii Sovietului Suprem al 11. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La şedinţa comună din 31 martie a Sovietului Uniunii şi Sovietului Naţionalităţilor care a avut loc la Kremlin, N. S. Hruşciov a rostit cuvîntarea de închidere a dezbaterilor asupra legii cu privire la dezvoltarea continuă a orînduirii colhoznice şi la reorganizarea S.M.T.-urilor. El a spus că se va ţine seamă de propunerile prezentate de deputaţi în timpul dezbaterilor. Sesiunea a adoptat legea „Cu privire la dezvoltarea continuă a orînduirii colhoznice şi la reorganizarea staţiunilor de maşini şi tractoare". La propunerea făcută de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Sovietul Suprem al U.R.S.S. a confirmat componenţa Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Froi Kozlov şi Anastas Mikoian au fost confirmaţi ca primvicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Aleksei Kosîghin şi Aleksandr Zasiadko — vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Iosif Kuzmin — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedinte al Gosplan, Dimitri Ustinov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Din Consiliul de Miniştri fac parte Andrei Gromîko — ministru al Afacerilor Externe; Rodion Malinovski — ministru al Apărării; Arseni Zverev — ministru al Finanțelor; Nikolai Dudorov — ministru al Afacerilor Interne; Ivan Kabanov — ministru al Comerţului Exterior; Nikolai Mihailov — ministru al Culturii ; Maria Kovrîghina — ministru al Ocrotirii Sănătăţii; Vladimir Matkevici — ministru al Agriculturii, miniştrii conducători ai ministerelor economice, vicepreşedinţi ai Gosplan, preşedinţi de comitete şi comisii de stat, precum şi preşedinţii Consiliilor de Miniştri ale republicilor unionale. Ca preşedinte al conducerii Băncii de stat a U.R.S.S. a fost confirmat Nikolai Bulganin. Deputatul Andrei Gromîko a prezentat Sovietului Suprem al U.R.S.S. un proiect de hotărîre care prevede încetarea efectivă a experienţelor cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidrogen în Uniunea Sovietică. Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat hotărîrea în problema încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen. Deputaţii la sesiune au adoptat apoi textele apelurilor adresate de Sovietul Suprem al U.R.S.S. Congresului S.U.A., parlamentului Marii Britanii şi parlamentelor celorlalte ţări în problema încetării unilaterale de către Uniunea" Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen. Cu aceasta prima sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. a celei de-a cincea legislaturi și-a încheiat lucrările. In pag. 4-a Declarația lui Andrei Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U. R. S. S. • Luni 31 martie a.c. vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Petre Borilă a primit în audienţă pe ambasadorul Republicii Populare Ungare la Bucureşti, Ferenc Keleti. « Duminică dirijorul George Georgescu, artist al poporului din R.P. Romînă, a părăsit Capitala, plecînd în U.R.S.S., unde a fost invitat să facă parte din juriul concursului internaţional „P. I. Ceaikovski“, care se desfăşoară la Moscova. • Potrivit unei hotărîri a Consiliului de Miniştri, la începutul lunii aprilie va avea loc sărbătorirea a 100 de ani de la naşterea lui Barbu Delavrancea. • Academia R. P. Romîne va ţine în ziua de 2 aprilie sesiunea generală ordinară ştiinţifică. Şedinţa de deschidere va avea loc la ora 9 dimineaţa, în aula Academiei R. P. Romîne. • Intre 15—19 mai 1958 va avea loc la Bucureşti cel de-al IV-lea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor (OiZ). • Duminică a sosit în ţară, la invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, scriitorul indian Kedar Nath. • La Expoziţia permanentă de mostre a R. D. Germane a avut loc luni la amiază o conferinţă de presă cu ocazia prezentării unor noi bunuri de larg consum produse de industria R. D. Germane. Ataşatul comercial al Ambasadei R. D. Germane la Bucureşti, Franz Sandow, a prezentat ziariştilor exponatele. • La 1 aprilie se pune in circulaţie noua emisiune filatelică„Scriitori romîni“. Seria cuprinde 5 valori de mărci poştale înfăţişind : pe :N. Bălcescu, I. Creangă, Al Vlahuţă, M. Eminescu şi V. Alexandri. • Zilele acestea a sosit în Capitală o delegaţie de tineri din Brazilia,Ecuador, Mexic şi Cuba care la invitaţia C.C. al U.T.M. va face o. ^vizită de două săptămîni în ţara noastră, pentru a cunoaşte viaţa şi activitatea U.T.M. şi tineretului din patrin •r -T- tră. • La 31 martie a.c., a avut loc şedinţa de constituire a Comitetului Paul Robeson din R. P. Romînă. Comitetul este alcătuit din : Petre Ştefănescu- Goangă, artist al poporului — preşedinte, Sabin Drăgoi, Nicolae Herlea, Alfred Mendelsohn, Nicolae Minei, Francis Otrok, Zenaida Palii, Nicolae Secăreanu, Maria Tănase, Zeno Vahicea şi Ion Vasilescu, membri. Comitetul îşi propune să sărbătorească în tara noastră pe marele cîntăreţ negru Răul Robeson cu prilejul împlinirii, la 1 9 aprilie 1958, a 60 de ani de viaţă. (Agerpres) — Leagănul medicinii româneşti — De la „bolniţa“ spătarului Cantacuzino la complexul „Colţea“ de azi — O operaţie unică a inimii — Primul serviciu de acupunctură Trecem adesea prin centrul Capitalei şi privind clădirea albă a spitalului Colţea, puţini vor şti că aici in urmă cu 250 de ani s-a ridicat primul lăcaş spitalicesc din Ţara Rominească. In preajma aniversării unui sfert de mileniu de laîntemeierea fundaţiei Colţei să rosfoim in semn de omagiu citeva din hrisoavele şi documentele vremii, citeva din filele vieţii spitalului de azi. „Dania" lui Vodă Caragea pentru... cîţiva bolovani de sare O pictură murală cu valoare de document ne înfăţişează o scenă din prima bolniţă ridicată in jurul anului HOH de către spătarul Mihail Cantacuzino. Este o chilie sprijinită de stîlpi masivi şi pardosită cu un fel de mozaic din piatră colorat puţin a adăposti 24 de paturi. Intr-o carte veche care poartă data de 15 iunie 1715 se spune cu referire la prima bolniţă a Ţării Româneşti că acolo, exista un doctor care împreună cu spiţerul său, aveau datoria să aibă la indemină felurite leacuri şi buruieni tămăduitoare pentru orice trebuinţă a bolnavilor. Aceştia erau datori să îngrijească de toţi cu umanitate şi să alerge cu grabă intr-ajutorarea celor bolnavi şi, „nu intră ziua să-i cerceteze de două ori, ci că soroc oricind va fi cerut la nevoie". Cu milostenia şi daniile boierilor vremii această aşezare spitalicească funcţiona destul de greu. In anul 1912 se petrece un fapt de o deo-sebită importanţă pentru dezvoltarea medicinii romineşti. Generalul Kiseleff hotărăşte reunirea fundaţiilor Colţea, Pantelimon şi Filantropia intr-o administraţie comună sub denumirea de ,,Eforie ’ a Spitalelor Civile", şi îndeamnă boierii să-şi desfacă mai larg baierile pungilor cu galbeni pentru întreţinerea şi stimularea după nevoile crescinde a activităţii Eforiei, doctorilor şi invăţămintului medical. Am răsfoit printre altele un hrisov cu pecete din leatul 1862 prin care Nicolae Constantin Karagea Voevod întăreşte daniile făcute pînă atunci ,,Colţei"“ adăugind şi el unele venituri, dar cu dreptul de a lua „Un bolovan din zece din ocnele de sare de la Spinie"... Chiar şi cu mulţi ani mai tirziu intilnim aceeaşi filantropie şi atenţie A. SIMOVICI (Continuare in pag. 2-a) Acolo, unde odinioară se ridica amfiteatrul de scinduri al Colţei s-a inaugurat o construcţie modernă