Steagul Roşu, aprilie 1958 (Anul 4, nr. 1239-1265)

1958-04-01 / nr. 1239

De le Comisia Electorală Centrală Comisia Electorală Centrală pentru alegerea unui deputat în Marea Adunare Naţională in circumscripţia electorală Mînăstirea din regiunea Bucureşti. Verificînd,­­în temeiul Legii pentru alegerea deputaţilor în Marea Adu­nare Naţională, procesul verbal al comisiei electorale de circumscripţie şi procesele verbale ale comisiilor electorale ale secţiilor de votare cu privire la rezultatul alegerii candidatului Frontului Democraţiei Populare, tov. Du­mitru T. Ştefan ce a avut loc la 30 martie 1958 in circumscripţia elec­torală Mînăstirea din regiunea Bucureşti, precum şi celelalte documente re­feritoare la alegere, a constatat următoarele: Au fost înscrişi in listele de alegători 24.033 cetăţeni. Au participat la vot 24.022 cetăţeni, adică 99,95% din numărul total al alegătorilor. Au votat pentru candidatul Frontului Democraţiei Populare, tov. Durm­­tru T. Ştefan, 23.943 cetăţeni, adică 99,67% din numărul total al alegători­lor care au luat parte la vot. Au votat împotrivă 45 de alegători, reprezentînd 0,18 la sută din nu­mărul total al alegătorilor care au participat la vot. Au fost anulate în baza art. 78 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională, 34 buletine de vot, reprezentînd 0,15% din totalul voturilor exprimate. Comisia Electorală Centrală a hotărît înregistrarea şi confirmarea re­zultatului alegerii tovarăşului Dumitru T. Ştefan ca deputat în Marea Adu­nare Naţională şi a înaintat Comisiei de Validare a Marii Adunări Na­ţionale lucrările privitoare la alegere. 31 martie 1958. Strîngerea seminţelor laolaltă, primul pas spre munca în comun Una din Întovărăşirile fruntaşe din raionul Lehliu este întovărăşi­rea „Steaua Roşie““ din Gurbăneşti. Specific acestei întovărăşiri este faptul că din primul an de activi­tate principalele munci au fost fă­cute in comun. Tractoarele au exe­cutat toamna alături adinei pe în­treaga suprafaţă şi insăminţările fie ele de toamnă, fie de primăvară au fost efectuate în comun. La vre­mea secerii Intovărăşiţii au ieşit la muncă cu toţii deodată. Executând lucrările agricole la timp şi in con­­diţiuni agrotehnice superioare into­vărăşiţii au obţinut în fiecare an recolte mai mari cu cite 4.500 kg. la hectar deci­ cele realizate de cei mai buni gospodari din comună. Muncile S.M.T. şi celelalte obli­gaţii au fost achitate din grămadă. Tot din grămadă s-au împărţit şi produsele. Intovărăşiţii au extins metoda muncii in comun şi la cul­turile de bumbac, sfeclă de zahăr, ricin şi rapiţă. AU STRINS IN COMUN SAMINŢA DE PORUMB In cadrul multor adunări generale ale întovărăşirii s-a discutat privi­tor la extinderea muncii in comun şi la cultura porumbului. Niciodată insă nu s-a luat o hotărire in acest sens, deoarece oamenii oscilau. „Porumbul necesită citeva praşile, spunea într-o adunare intovărăşitul Ion Constantin. Aceste lucrări tre­buie executate bine şi la timp ca să distrugem buruiana, să n-o lă­săm să împartă pe din două cu noi rodul pămintului. Dacă vom prăşi de-a valma, unul are să dea două sape, altul patru şi treaba n-o să meargă bine". In vremea aceea cinci Intovără­­şiţii Încă nu se cunoşteau prea bine Din experienţa întovărăşirilor fruntaşe­ ­.i II­intre ei, Ion Constantin avea puţină dreptate. Cu timpul insă, spusele lui Ion Constantin au rămas fără temei. Lucrind in comun la bumbac şi ricin, plante pretenţioase care cer o muncă migăloasă, intovărăşi­­ţii s-au unit şi mai mult, şi-au dat silinţa să muncească mai bine In tot acest timp comitetul de partid folosind diferite metode a îndrumat indeaproape pe intovâră­şiţi să păşească pe calea muncii in comun. Adunarea generală ce a a­­vut loc la Începutul acestui an a hotărît ca toate muncile legate de cultura porumbului să se facă in comun. Primul pas pe acest drum membrii întovărăşirii l-au făcut strîngînd in comun sămânţa de po­rumb pe care parţial o vor schim­ba la baza de recepţie de unde vor aduce sămînţă hibridă. AVEREA OBŞTEASCĂ A ÎNTOVĂRĂŞIRII S-a totimplat adesea ca intovă­răşiţii să aibă nevoie de unele ma­şini agricole, pe care cu greu au putut să le găsească inchiriindu-le de la unul sau de la altul. Acest fapt l-a determinat pe Întovărăşiţi să hotărască formarea unui fond de bază cu care să-şi procure in primul rind uneltele care le lipsesc. Anul trecut fiecare întovărăşit a depus cite 10 kg. cereale sau 10 lei de fiecare ha. drept cotă parte la fondul de bază. In prezent intovără­­şiţii dispun de suma de 3.800 lei. Pentru 1958 s-a hotărît să se de­pună cite 15 kg. cereale de ha. In felul acesta, membrii întovărăşirii „Steaua Roşie“ vor avea un fond de bază de aproximativ 10.000 lei, su­mă cu care se vor putea cumpăra maşinile de care au nevoie. 100.000 LEI AVANS PENTRU PRO­DUSELE CONTRACTATE CU STATUL Zilele trecute Întovărăşiţi! au în­casat aproximativ 100.000 Iei, sumă ce reprezintă avansul pentru pro­dusele agricole contractate cu sta­tul. Din aceşti bani, 70.000 lei con­stituie avan­sul pentru cerealele con­tractate cu I.C.S. „Recolta“. Ca de obicei şi in acest an Into­vărăşiţii au contractat o mare can­titate de cereale cu statul. Ei au semnat un contract pentru 60.000 kg. griu şi 106.000 kg. porumb, ca şi pentru întreaga cantitate de plante tehnice. Un calcul sumar ne arată că intovărăşiţii vor vinde sta­tului pe bază de contract aproxi­­mativ 30 la sută din producţia de grâu şi porumb. Toate aceste aspecte din activita­tea întovărăşirii „Steaua Roşie“ din Gurbăneşti dovedesc că în acele u­­nităţi agricole socialiste unde se munceşte in comun se obţin cu re­gularitate recolte bogate care răs­plătesc doi plin munca intovărăşi­­ţilor. CORNîI POPESCU Prin contribuţie voluntară Şi-au electrificat comuna URZICENI. — (De la corespon­dentul nostru). De mult voiau locuitorii din comuna Sf. Gheor­­ghe, din satele Maiu şi Butoiul să-şi lumineze casele cu becul electric. Işi exprimau această dorinţă mai în toate discuţiile pornite pe la cîte o poartă sau prin bătătura sfatului popular. Intr-o zi împreună cu deputaţii lor au hotărît să electrifice comuna. Odată hotărîţi, au început să strîngă fonduri pentru procura­rea materialelor necesare elec­trificării. Au dat cu toţii din a­­vutul lor şi atît în comuna Sf. Gheorghe cît şi în cătunele Bu­toiul şi Maiu, s-au strîns peste 55.000 lei. Aşa şi-au cumpărat cele trebuincioase şi au prins a săpa gropi, a instala stîlpi, a întinde sîrmă. Timpul a trecut repede şi în această muncă obş­tească şi-a pus fiecare pricepe­rea sa pentru ca lucrul să fie cît mai bun. A muncit şi mic şi mare. Acum, mai pe toate uli­ţele numele celor mai vrednici, ca al deputatului Ion Trandafir, al învăţătoarei Florica Iliescu, al colectivistului Florea Marin, sînt adesea amintite. Sunt amintite pentru că astăzi gospodarii din această comună şi-au văzut visul împlinit. Satul lor este electri­ficat. Este acesta un fapt nou, care vorbeşte despre vrednicia unor oameni, despre lupta lor pentru ca viaţa şi munca să le fie tot mai frumoase. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂl Organul Comitetului regional Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului popular al regiunii Bucureşti ANUL IV—Nr. 1239 Marţi 1 aprilie 1958 4 pagini 20 bani Duminica in circumscripția electorală Mînistirea Cetățenii s-au prezentat în fața urnelor pentru a alege un deputat în Marea Adunare Naţională Duminică 30 martie, în comunele Spanţov, Ulmeni, Chiselet, şi Mînăsti­­rea din raionul Olteniţa, şi Ciocăneşti, Dorobanţu, Rasa şi Ulmu, din raio­nul Călăraşi, a fost zi de votare. Lo­cuitorii din aceste comune s-au pre­zentat la secţiile de votare, încă din primele ore ale dimineţii, pentru a-şi da votul lor candidatului F.D.P. în circumscripţia electorală Mînăstirea învăţătorul Dumitru Ştefan, pentru un loc de deputat în Marea Adunare Naţională. Fiecare ştia că a-şi da votul său candidatului F.D.P. înseam­nă a-şi manifesta recunoştinţa faţă de regimul dem­ocrat-popu­ar şi faţă de nenumăratele realizări gospodăreşti, sociale şi culturale, care au dat as­tăzi un sens şi un conţinut nou vieţii şi muncii lor. Trecînd de-a lungul satelor care se înşiruie pe şoseaua ce merge paralel cu bătrîna Dunăre, intuiam la cetă­ţenii veniţi la secţiile de votare a­­celaşi gînd: „să fim printre primii la vot“. Alegătorii din satul Surlari, co­muna Chiselet, trecuseră pînă la orele 10,45 cu toţii prin faţa urnelor. Pînă la orele 12 votaseră toţi alegătorii din satele comunei Rasa, şi, tot pînă la aceeaşi oră, fuseseră terminate ope­raţiunile de votare în satul Andolina din comuna Ciocăneşti, la secţia de votare nr. 10 din Mînăstirea, la sec­ţia nr. 15 din Ulmeni, etc. In general, pînă la amiază, din totalul alegăto­rilor înscrişi în liste votaseră 91 la sută, pentru ca, pînă în jurul orelor 14, toţi alegătorii din circumscripţia electorală Mînăstirea să se fi achitat de această îndatorire de onoare. La secţia de votare nr. 14 din sa­tul Clinceni, comuna Spanţov, primii care şi-au dat votul au fost întovă­­răşiţii Dumitru C. Dumitru, Dumitru C. Anfile, Marin Dumitru şi alţii, pentru ca puţin mai tirziu să-şi facă apariţia cîţiva bătrîni ai satului, prin­tre care Tache Mihalache, de 80 de ani, Mitea Ruse de peste 70 de ani şi alţii. La secţia nr. 13 din Spanţov, unde au votat locuitorii din satele Tatina, Grădiştea şi Spanţov, primii care au votat au fost cetăţenii Des­­pa Marin, Postelnicu Ştefan, Măglaşu Mircea şi Mălăeru Marin. De la a­­ceeaşi secţie am notat momentul, cînd tinerii Constantin Niculae, colectivist, Chiţimie Alexandru, lucrător în co­operaţie, şi elevul Tatolici Ion, toţi de 18 ani, au introdus pentru prima oară votul în urnă. O animaţie deosebită s-a făcut re­marcată, încă din primele ore, şi la secţia nr. 9, instalată la şcoala de 7 ani din Mînăstirea. Intovărăşitul Niculae Luca cu soţia sa au fost printre primii la vot. Ei nu au venit insă singuri, ci împreună cu întreaga familie compusă din 8 persoane. La întregirea atmosferei de voie bună din ziua alegerii unui deputat pentru Marea Adunare Naţională în circumscripţia electorală Mînăstirea, au contribuit şi numeroasele forma­ţiuni artistice ale căminelor cultu­rale din raioanele Olteniţa şi Călă­raşi. Locuitorii din cele 8 comune ale circumscripţiei electorale Mînăstirea au transformat ziua alegerii unui depu­tat în Marea Adunare Naţională în­­tr-o adevărată manifestare a ataşa­mentului lor faţă de regimul nostru de democraţie populară. I. ABRAMESCU Locuitorii din satul Vărăști, comuna Dorobanțu, au încins, după vo­tare, o horă mare. Uniunea Sovietică a hotărît. ! 'EL T t £:■ r'* j ft III a ffi | +* a» m I • •• If * «l '/ A v jf .v ... . .. V i * I I încetarea unilaterală a experiențelor cu armele atomică și cu hidrogen APELUL Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS trans­mite Hotărârea Sovietului Suprem al U.R.S.S. în problema încetării unilaterale de către Uniu­nea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen . Problema încetării experienţelor cu armele a­­tomică şi cu hidrogen capătă cu fiecare an, cu fiecare lună, o importanţă tot mai mare pentru cauza păcii şi bunăstării popoarelor. In prezent majoritatea covîrşitoare a popu­laţiei globului cere încetarea experienţelor. Deşi de mulţi ani popoarele luptă cu hotărire pentru încetarea acestor experienţe, ele continuă ceea ce duce la crearea continuă de tipuri noi de arme nucleare aducătoare de moarte, sporeşte con­centrarea de elemente radioactive în aer şi sol, infectează organismul oamenilor şi periclitează dezvoltarea normală a generaţiilor viitoare. Uniunea Sovietică a depus eforturi perseve­rente şi consecvente pentru a ajunge la un a­­cord cu puterile care dispun de armele atomică şi cu hidrogen cu privire la încetarea imediată şi necondiţionată a efectuării experienţelor nu­cleare. In acest scop Sovietul Suprem al U.R.S.S. şi guvernul sovietic au făcut în ultimii ani re­petate propuneri concrete cu privire la înceta­rea experienţelor, propuneri pe baza cărora s-ar fi putut ajunge de mult la o înţelegere în aceas­tă problemă. In mesajul din 10 mai 1957, adresat Congre­sului Statelor Unite şi Parlamentului Marii Bri­tanii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a chemat Congresul S.U.A. şi Parlamentul Marii Britanii să contribuie la realizarea unui acord între gu­vernele U.R.S.S., S.U.A. şi Marii Britanii cu privire la încetarea imediată a exploziilor ex­perimentale cu bombele atomică şi cu hidrogen. La ultima sa sesiune din decembrie anul tre­cut, Sovietul Suprem al U.R.S.S., exprimînd voinţa neclintită şi năzuinţa unanimă de pace a poporului sovietic, a propus ca U.R.S.S., Ma­rea Britanie şi S.U.A. să-şi asume obligaţia de a înceta cu începere de la 1 ianuarie 1958 toate experienţele cu armele atomică şi cu hidrogen. S.U.A. şi Marea Britanie insă nu au răspuns la toate aceste propuneri ale Uniunii Sovietice, în consecinţă într-o parte a globului sau în alta continuă exploziile experimentale ale bombelor atomice şi cu hidrogen, ceea ce dovedeşte in­tensificarea cursei în domeniul creării unor ti­puri şi mai periculoase de arme de exterminare in masă. Călăuzindu-se de năzuinţa de a face un în­ceput practic în ce priveşte încetarea generală a experienţelor cu armele atomică şi cu hidro­gen, şi a face astfel primul pas în direcţia sal­vării definitive a omenirii de pericolul unui răz­boi atomic de exterminare, Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste hotă­răşte : I. SA SE ÎNCETEZE IN UNIUNEA SOVIE­TICA EXPERIENŢELE CU TOATE TIPURILE DE ARME ATOMICE ŞI CU HIDROGEN. Sovietul Suprem al U.R.S.S. aşteaptă ca par­lamentele celorlalte state care dispun de ar­mele atomică şi cu hidrogen să facă tot ce este necesar ca şi aceste ţări să înceteze exploziile experimentale cu aceste tipuri de arme. II. Să însărcineze Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. să ia măsurile necesare pentru tradu­cerea în viaţă a punctului 1 al prezentei hotă­­rîri şi să facă apel la guvernele celorlalte state care dispun de armele atomică şi cu hidrogen să ia măsuri similare PENTRU A ASIGURA ÎNCETAREA EXPERIENŢELOR CU ARMELE ATOMICA ŞI CU HIDROGEN PRETUTIN­DENI ŞI PENTRU TOTDEAUNA. In cazul cînd celelalte puteri care dispun de armele atomică şi cu hidrogen vor continua ex­perienţele cu aceste arme guvernul U.R.S.S. işi va asuma libertatea de a acţiona după cum cre­de de cuviinţă în problema efectuării de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele vi­­tomică şi cu hidrogen, conformîndu-se împreju­rărilor menţionate mai sus şi ţinînd seama de interesele securităţii Uniunii Sovietice. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră în mod sincer că iniţiativa Uniunii Sovietice în pro­blema încetării experienţelor cu arma nucleară se va bucura de sprijinul cuvenit din partea parlamentelor celorlalte state. Sovietul Suprem al U.R.S.S. este profund con­vins că dacă drept răspuns la hotărirea Uniunii Sovietice celelalte state care dispun de arma nucleară vor înceta şi ele la rindul lor experien­ţele cu această armă, în felul acesta se va face in mod practic un pas important pe calea con­solidării păcii şi întăririi securităţii tuturor po­poarelor. Nu încape îndoială că acest pas ar avea o mare însemnătate pentru însănătoşirea întregii situaţii internaţionale, ar contribui la eliberarea omenirii de teama apăsătoare pentru soarta păcii, pentru destinul generaţiilor vii­toare. SOVIETUL SUPREM AL UNIUNII REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE MOSCOVA 31 (Agerpres), — TASS transmite: Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat textul unui apel către Congresul S.U.A. în problema în­cetării unilaterale de către Uniu­nea Sovietică a experienţelor cu arma nucleară. In apel se spune că în dorinţa de a face în mod practic începu­tul încetării generate a experien­ţelor cu arma nucleară şi de a face astfel un prim pas în direc­ţia salvării definitive a omenirii de primejdia unui război atomic de exterminare, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat hotărîrea ca Uniunea Sovietică să înceteze în mod unilateral experienţele cu ar­mele atomică şi cu hidrogen. Sovietul Suprem al U.R.S.S. cheamă Congresul Statelor Unite ale Americii ca, în interesul în­tregii omeniri, să sprijine această iniţiativă, care corespunde aspira­ţiilor milioanelor de oameni din toate ţările lumii. Totodată Sovietul Suprem a a­­doptat şi un apel în această pro­blemă adresat parlamentului Ma­rii Britanii în care ii cheamă să sprijine iniţiativa Sovietului Su­prem al U.R.S.S. Sesiunea a adoptat de asemenea un apel al Sovietului Suprem al U.R.S.S. către parlamentele celor­lalte ţări (in afară de S.U.A. şi Marea Britanie). In acest apel se spune: Conştient de înalta răs­pundere pe care o au parlamentele în faţa popoarelor pentru măreaţa cauză a menţinerii şi întăririi pă­cii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adresat Congresului S.U.A. şi Parlamentului Marii Britanii, ca parlamente ale unor state care fa­brică arma nucleară, apelul insis­tent de a face uz de întreaga lor influenţă pentru ca problema înce­tării experienţelor cu armele nu­cleară şi cu hidrogen de către toate statele, şi pentru totdeauna, să-şi găsească în sfîrşit o soluţio­nare definitivă. Sovietul Suprem cheamă parla­mentele tuturor ţărilor să sprijine această iniţiativă şi eforturile în­dreptate spre încetarea generală şi definitivă a experienţelor cu arma nucleară, în conformitate cu aspi­raţiile popoarelor, cu aspiraţiile în­tregii omeniri. Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat de­­asemenea textul unui apel către Bundestagul R. F. Ger­mane în care arată urmările grele pe care le va avea pentru cauza păcii înarmarea armatei vestger­­mane cu arma atomică și cu arma rachetă efectuată de către guver­nul R. F. Germane. Adresind prezentul apel Bundes­­tagului R. F. Germane, se subli­niază în document: Sovietul Su­prem al U.R.S.S. este călăuzit de năzuin­­­ de a uni eforturile po­poarelor sovietic şi german în in­teresul păcii şi securităţii popoare­lor Europei, inclusiv al poporului german însuşi. Moscova, Kremlin, 31 martie 1958 încheierea lucrărilor sesiunii So­viet­ului Suprem al 11. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La şedinţa comună din 31 martie a Sovietului Uniunii şi Sovietului Naţionalităţilor care a avut loc la Kremlin, N. S. Hruşciov a rostit cu­­vîntarea de închidere a dezbate­rilor asupra legii cu privire la dez­voltarea continuă a orînduirii col­hoznice şi la reorganizarea S.M.T.-u­­rilor. El a spus că se va ţine seamă de propunerile prezentate de de­putaţi în timpul dezbaterilor. Sesiunea a adoptat legea „Cu privire la dezvoltarea continuă a orînduirii colhoznice şi la reorgani­zarea staţiunilor de maşini şi trac­toare". La propunerea făcută de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Sovietul Su­prem al U.R.S.S. a confirmat com­ponenţa Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Froi Kozlov şi Anastas Mi­­koian au fost confirmaţi ca prim­­vicepreşedinţi ai Consiliului de Mi­niştri, Aleksei Kosîghin şi Alek­sandr Zasiadko — vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Iosif Kuz­min — vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri şi preşedinte al Gosplan, Dimitri Ustinov, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri. Din Consiliul de Miniştri fac parte Andrei Gromîko — ministru al A­­facerilor Externe; Rodion Malinov­­ski — ministru al Apărării; Arseni Zverev — ministru al Finanțelor; Nikolai Dudorov — ministru al A­­facerilor Interne; Ivan Kabanov — ministru al Comerţului Exterior; Nikolai Mihailov — ministru al Cul­turii ; Maria Kovrîghina — minis­tru al Ocrotirii Sănătăţii; Vladimir Matkevici — ministru al Agriculturii, miniştrii conducători ai ministere­lor economice, vicepreşedinţi ai Gosplan, preşedinţi de comitete şi comisii de stat, precum şi preşe­dinţii Consiliilor de Miniştri ale re­publicilor unionale. Ca preşedinte al conducerii Băncii de stat a U.R.S.S. a fost confirmat Nikolai Bulganin. Deputatul Andrei Gromîko a pre­zentat Sovietului Suprem al U.R.S.S. un proiect de hotărîre care pre­vede încetarea efectivă a expe­rienţelor cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidrogen în Uniunea Sovietică. Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat hotărîrea în problema în­cetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu ar­mele atomică şi cu hidrogen. Deputaţii la sesiune au adoptat apoi textele apelurilor adresate de Sovietul Suprem al U.R.S.S. Con­gresului S.U.A., parlamentului Marii Britanii şi parlamentelor celorlalte ţări în problema încetării unilate­rale de către Uniunea" Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen. Cu aceasta prima sesiune a So­vietului Suprem al U.R.S.S. a celei de-a cincea legislaturi și-a încheiat lucrările. In pag. 4-a Declarația lui Andrei Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U. R. S. S. • Luni 31 martie a.c. vicepreşe­dintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Române, Petre Borilă a primit în audienţă pe amba­sadorul Republicii Populare Ungare la Bucureşti, Ferenc Keleti.­­ « Duminică dirijorul George Geor­­gescu, artist al poporului din R.P. Romînă, a părăsit Capitala, plecînd în U.R.S.S., unde a fost invitat să facă parte din juriul concursului in­ternaţional „P. I. Ceaikovski“, care se desfăşoară la Moscova. • Potrivit unei h­otărîri a Consi­liului de Miniştri, la începutul lunii aprilie va avea loc sărbătorirea a 10­0 de ani de la naşterea lui Barbu De­­lavrancea. • Academia R. P. Romîne va ţine în ziua de 2 aprilie sesiunea generală ordinară ştiinţifică. Şedinţa de des­chidere va avea loc la ora 9 dimi­­neaţa, în aula Academiei R. P. Ro­mîne. • Intre 15—19 mai 1958 va avea loc la Bucureşti cel de-al IV-lea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Zia­riştilor (OiZ). • Duminică a sosit în ţară, la invi­taţia Institutului Român pentru Rela­ţiile Culturale cu Străinătatea, scriito­rul indian Kedar Nath. • La Expoziţia permanentă de mostre a R. D. Germane a avut loc luni la amiază o conferinţă de presă cu ocazia prezentării unor noi bunuri de larg consum produse de industria R. D. Germane. Ataşatul comercial al Ambasadei R. D. Germane la Bucu­reşti, Franz Sandow, a prezentat zia­riştilor exponatele. • La 1 aprilie se pune­ in cir­culaţie noua emisiune filatelică­„Scrii­tori romîni“. Seria cuprinde 5 valori de mărci poştale înfăţişind : pe :N. Bălcescu, I. Creangă, Al Vlahuţă, M. Eminescu şi V. Alexandri. • Zilele acestea a sosit în Capitală o delegaţie de tineri din Brazilia,­­E­­cuador, Mexic şi Cuba care la invita­ţia C.C. al U.T.M. va face o. ^vizită de două săptămîni în ţara noastră, pentru a cunoaşte viaţa şi activitatea U.T.M. şi tineretului din patrin •r -T- tră. • La 31 martie a.c., a avut loc şe­­dinţa de constituire a Comitetului Paul Robeson din R. P. Romînă. Comitetul este alcătuit din : Petre Ştefănescu- Goangă, artist al poporului — preşe­dinte, Sabin Drăgoi, Nicolae Herlea, Alfred Mendelsohn, Nicolae Minei, Francis Otrok, Zenaida Palii, Nicolae Secăreanu, Maria Tănase, Zeno Vahi­­cea şi Ion Vasilescu, membri. Comite­tul îşi propune să sărbătorească în tara noastră pe marele cîntăreţ negru Răul Robeson cu prilejul împlinirii, la 1 9 aprilie 1958, a 60 de ani de viaţă. (Agerpres) — Leagănul medicinii româneşti — De la „bolniţa“ spătarului Cantacuzino la complexul „Colţea“ de azi — O operaţie unică a inimii — Primul serviciu de acupunctură Trecem adesea prin centrul Capi­talei şi privind clădirea albă a spita­lului Colţea, puţini vor şti că aici in urmă cu 250 de ani s-a ridicat pri­mul lăcaş spitalicesc din Ţara Ro­­minească. In preajma aniversării unui sfert de mileniu de la­­întemeierea fundaţiei Colţei să rosfoim in semn de omagiu citeva din hrisoavele şi documentele vremii, citeva din filele vieţii spitalului de azi. „Dania" lui Vodă Caragea pentru... cîţiva bolovani de sare O pictură murală cu valoare de do­cument ne înfăţişează o scenă din prima bolniţă ridicată in jurul anului HOH de către spătarul Mihail Canta­cuzino. Este o chilie sprijinită de stîlpi masivi şi pardosită cu un fel de mozaic din piatră colorat puţin a a­­dăposti 24 de paturi. Intr-o carte ve­che care poartă data de 15 iunie 1715 se spune cu referire la prima bolniţă a Ţării Româneşti că acolo, exista un doctor care împreună cu spiţerul său, aveau datoria să aibă la indemină fe­lurite leacuri şi buruieni tămădui­toare pentru orice trebuinţă a bolnavi­lor. Aceştia erau datori să îngrijească de toţi cu umanitate şi să alerge cu grabă intr-ajutorarea celor bolnavi şi, „nu intră­ ziua să-i cerceteze de două ori, ci c­ă soroc oricind va fi cerut la nevoie". Cu milostenia şi daniile boierilor vremii această aşezare spi­talicească funcţiona destul de greu. In anul 1912 se petrece un fapt de o deo-­­­sebită importanţă pentru dezvoltarea medicinii romineşti. Generalul Kiseleff hotărăşte reunirea fundaţiilor Colţea, Pantelimon şi Filantropia intr-o ad­ministraţie comună sub denumirea de ,,Eforie ’ a Spitalelor Civile", şi în­deamnă boierii să-şi desfacă mai larg baierile pungilor cu galbeni pentru întreţinerea şi stimularea după ne­voile crescinde a activităţii Eforiei, doctorilor şi invăţămintului medical. Am răsfoit printre altele un hrisov cu pecete din leatul 1862 prin care Ni­colae Constantin Karagea Voevod în­tăreşte daniile făcute pînă atunci ,,Col­ţei"“ adăugind şi el unele venituri, dar cu dreptul de a lua „Un bolovan din zece din ocnele de sare de la Spi­­nie"... Chiar şi cu mulţi ani mai tirziu intilnim aceeaşi filantropie şi atenţie A. SIMOVICI (Continuare in pag. 2-a) Acolo, unde odinioară se ridica amfiteatrul de scinduri al Colţei s-a inaugu­rat o construcţ­ie modernă

Next