Steagul Roşu, iunie 1958 (Anul 4, nr. 1291-1315)

1958-06-01 / nr. 1291

Veşti de pe ogoarele raioanelor Alexandria• Cei ce muncesc pe ogoarele raio­nului Alexandria, ascultînd sfatul tehnicienilor agronomi, au executat prăsi­lele şi primele ore ale dimineţii cînd pămîntul capătă oarecare ume­zeală din bruma dimineţii. Astfel, în cuprinsul raionului s-a efectuat pră­şită l­a la porumb, bumbac, sfecla de zahăr, floarea soarelui şi legume şi zarzavaturi pe o suprafaţă ce tre­ce de 12.000 ha. şi această lucrare continuă. De asemenea, ţăranii mun­citori au plivit de buruieni peste 10.000 ha. cu griu. De menţionat faptul că gospodă­riile colective s-au situat în frunte la aceste lucrări. Ele au terminat sută la sută, praşila i­ a la cultura porumbului. Colectivele din Furcuieşti, Purani, l­ăpeni, Storobăneasa, Grosu au acum culturi bine dezvoltate, te­renul curăţit exemplar de buruieni. Avansate cu executarea praşilelor se găsesc comunele Poroschia, Furcuieşti, Pirnita şi altele. Videle (De la corespondentul nostru). — Acordînd un viu interes lucrărilor de Întreţinerea culturilor, membrii gospodăriei agricole colective „Tudor Vladimirescu“, din comuna Sîrbeni, au terminat zilele trecute prima pra­­şilă la cultura porumbului. Paralel cu aceste lucrări, colectiviştii Nico­­lae Ion, Grigore Dobre şi alţii s-au preocupat îndeaproape de recoltarea lucernei de pe cele 6 ha. După ce au cosit lucerna şi au uscat-o, co­lectiviştii au strîns acest nutreţ în căpiţe urmînd ca zilele acestea să-l însilozeze. • Preocupări asemănătoare sunt şi în comuna Bucşani. Aici, datorită îndrumărilor date de agronomul Io­sif Burcea, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori au cosit lucerna de pe cele 22 ha. şi după ce au strîns-o în căpiţe au grăpat terenul • La sectorul mecanic de la S.M.T. Videle au loc în aceste zile intense pregătiri pentru recoltarea paioaselor. Muncitorii şi tehnicienii aflaţi în în­trecere au şi obţinut primele succese. Astfel, până la această dată au fost reparate şi recepţionate în întregime cele 15 seceră­tori-legături aflate în staţiune, 10 batoze şi peste 50 la sută din pluguri, tractoare şi dezmirişti­­toare. In fruntea întrecerii se situează mecanicii Ghiţă Tudor, Răgălie Neac­­şu, Ion Enuş şi Manole Constantin, strungarul Gheorghe Terpezan şi al­ţii. Pînă la această dată ei au reuşit să realizeze prin recondiţionarea pie­selor vechi o economie de peste 30 mii lei. La Baza experimentală de la G..4.S. Fundulea, brigada condusă de Ilie Cirboiu execută cea de a doua praşilă a porumbului Decernarea premiilor de către Ju­riul Internaţional al Festivalului teatrelor de păpuşi şi marionete In urma vizionării spectacolelor prezentate la concurs, juriul Festi­valului internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete a acordat nume­roase premii. Marele Premiu a! Festivalului a fost decernat ansamblului „Laika“ — Varşovia (R. P. Polonă) pentru spec­tacolul „Guignole“ şi ansamblului „Ţăndărică“ — Bucureşti (R.P. Ro­­mînă) pentru spectacolul „Mina cu 5 degete“. Premiul II a fost acordat ansam­blului Teatrului Central de păpuşi din Moscova (U.R.S.S.) pentru spectaco­lul „Un concert neobişnuit“ iar Pre­miul III ansamblului Teatrului de pă­puşi la Craiova (R. P. Romînă) pen­tru spectacolul „Domnul Goe“. Marele premiu pentru originalitate şi fantezie a fost obţinut de artistul Veves Joly (Franţa). Pentru interpretare s-au atribuit următoarele premii: premiul I — ar­tistului Albrecht Roser (R. F. Ger­mană); premiul II — soţilor T. Rus­­sell-E. Hogarth — (Anglia); premiul III — artiştilor Ghenadii Gerdt (U.R.S.S.) şi Zdenek Raifanda (R. Cehoslovacă). Pentru regie s-a acordat premiul II Teatrului „Groteska“ (R. P. Polo­nă), iar pentru muzică Teatrului de Păpuşi din Oradea, secţia maghiară (R. P. Romînă). Artistul Andre Tahon (Franţa) a obţinut premiul I pentru plastică, iar Teatrul „Arlekin“-Lodz (R.P. Polonă), premiul­ II. • Sîm­bătă, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Capitală a avut loc şedinţa de închidere a celui de al VIea Congres al Uniunii internaţio­nale a marionetiştilor (Unima). Sosirea actorului sovietic Pavel Radoc­nikov • Răspunzînd invitaţiei Direcţiei generale a cinematografiei din Minis­terul Învăţămîntului şi Culturii, sîm­bătă a sosit în Capitală actorul so­vietic de cinematograf Pavel Radoch­nikov, artist emerit al R.S.F.S. Ruse, laureat al Premiului Stalin, cunoscut publicului nostru din numeroase filme printre care „Povestea unui om ade­vărat“, „Departe de Moscova", „Jucă­torul de rezervă“, „Neamul turbini­­lor“, „Prologul“ şi altele, precum şi cu prilejul vizitei făcute în ţara noas­tră în toamna anului trecut în Luna prieteniei romîno-sovietice. Pavel Radocinikov va participa la manifestările cinematografice ce vor fi organizate în ţara noastră cu pri­lejul Decadei Culturii Republicilor So­vietice Baltice. • întreprinderea TAROM a pus în circulaţie de curind două linii aerie­ne interne suplimentare pe traseele Bucureşti—Craiova şi Bucureşti— Oradea. In legătură cu deschiderea sezo­nului balnear, TAROM inaugurează luni 2 iunie o nouă cursă aeriana regulată de pasageri pe distanţa Bucureşti—Constanţa. Cursa va func­­ţiona zilnic, inclusiv duminicile. Acad. E. Carafoli şi prof. Calus Iacob au plecat la Congresul de mecanică de la Opatlja • La invitaţia Institutului de me­canică al Academiei sîrbe de ştiinţe şi societăţii iugoslave de mecanică, au plecat spre R.P.F. Iugoslavia acad. Elie Carafoli, directorul Institutului de mecanică aplicată „Trai­an Vuia“ al Academiei R.P. Romíné şi prof. Caius Iacob, membru corespondent al Academiei R.P. Romíne care vor participa între 2 şi 7 iunie la cel de al VI-lea Congres naţional de meca­nică raţională şi aplicată ce va avea loc la Opatija. (Agerpres) Linii aeriene interne suplimentare Sosirea Ansamblului de cîntece şi dansuri din R. S. S. Lituaniană Sîmbătă după-amîază a sosit în Capitală Ansamblul emerit de stat de cîntece şi­ dansuri din R.S.S. Lituaniană, care în cadrul Decadei culturii Republicilor Sovietice Baltice întrepri­nde un turneu în ţara noastră. Ansamblul emerit de stat de cintece şi dansuri din R.S.S. Lituaniană a luat fiinţă in anul 1940 pe lingă Filarmonica de stat din oraşul Vilnius. Ansam­­blul a reunit cei mai buni mu­zicanţi­, cintăreţi şi dansatori, cunoscători ai artei populare ituaniene. Conducerea artistică a ansamblului a fost incredinţa­­t compozitorului Ionas Svnadas. n luna februarie 1941 ansam­blul a prezentat primul său spectacol în faţa publicului. După o întrerupere de doi ani din cauza ocupaţiei fasciste, la începutul anului 1943 ansamblul ia parte la Decada muzicii li­­tuaniene de la Moscova după care au urmat turnee in nu­meroase oraşe din Uniunea So­vietică. Pentru succesele sale in anul 1954 acest colectiv artistic a primit titlul de „Ansamblu emerit de stat", iar conducăto­rii săi, compozitorul Ionas Svia­das, titlul de artist al poporu­­lui din U.R.S.S., şi I. Linghîs, maestru de dansuri, titlul de maestru emerit al artei din R.S.S. Lituaniană. Anul trecut Ansamblul a în­registrat un frumos succes în cadrul Decadei culturii lituanie­ne din R.P. Polonă şi a fost laureat la cel de al VI-lea Fes­tival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova. In toamna aceluiaşi an Ansamblul a primit diploma de rangul lu­tii la festivalul unional închi­nat aniversării a 40 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. ■ In numele oamenilor de artă din Capitală, colectivul Ansam­blului a fost salutat de dirijo­rul D. D. Botez, artist emerit al R. P. Romíne. A răspuns artistul poporului I. Sinadas, conducătorul artistic al Ansam­blului. Hala nouă a uzinei Azi, uzina­ „Grigore Preoteasa" a devenit o uzină electro­tehnică­ modernă. Aici se construieşte toată gama de aparaturi telefonice, aparate de măsură, contoare monofazice şi trifazice şi altele. De asemenea se construiesc relee de protecţie pentru energie electrică, staţii de radioficare. In aceşti 10 ani fabrica a livrat un­­ însemnat număr de aparate de radio. Numai in anul 1957 uzina a livrat 264 de sortimente electrotehnice. In ultimul timp a intrat In producţie o hală nouă in care se lu­crează centrale telefonice. Se află în construcţie încă 3 corpuri de clădiri care împreună vor dubla actuala capacitate a uzinei, in clișeu. In hala nouă se lucrează la primele centrale auto­mate. Proletar­ din toate tarile, cniti­va­­ ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI Anul IV — Nr. 1291 Duminică 1 Iunie 1958 4 pagini 20 bani Pentru pace, pentru viitorul fericit al copiilor Azi se deschide Congresul F.D.I.F. A­stăzi, la Viena, oraşul grădinilor şi al florilor, se vor întîlni femei din toate ţările lumii. Pornite de pe ţărmul Pa­cificului sau din îndepărtata Mongolie, din minunata Moscovă sau din ţările însorite ale sudului, femei de toate credinţele şi convingerile politice, vor discuta în cadrul celui de al IV-lea Congres al F.D.I.F. despre apărarea păcii, cucerirea şi apărarea drepturilor femeilor, asigurarea­­ securităţii căminului, a familiei, fericirea copiilor.­­ Astăzi, sub steagul Federaţiei Democrate­­ Internaţionale a Femeilor, s-au unit în lupta­­ lor comună 200 de milioane de femei, care­­ nu mai vor ca flăcările nimicitoare ale­­ unui nou măcel mondial să le distrugă feri­cirea, să răpească viaţa celor dragi. Cît de vibrant răsună apelul lansat de d-na In­­­j­ders, decanul de vîrstă al Bundestagului vest-german, din care se desprinde te­merea tuturor mamelor germane: „Femei, nu aşteptaţi pînă cînd veţi fi chemate din nou să îngrijiţi răniţii, să stingeţi focurile, să îngropaţi morţii. Fiţi conştiinţa vie a ce­lor vii!" Iată de ce, în cadrul lucrărilor celui de al IV-lea Congres, un loc de sea­mă îl va ocupa tocmai hotărîrea femeilor din toate ţările de a asigura pacea, căci în acest moment hotărîtor pentru viaţa omenirii, nici o mamă, nici o soţie, nici o femeie de bună credinţă, nu poate sta­­ nepăsătoare în faţa crîncenei ameninţări a morţii atomice. Totodată, la Viena reprezentantele celor 200 de milioane de femei vor discuta des­pre dreptul la muncă al femeilor din ţările capitalate, despre dreptul la ocrotirea maternităţii precum şi despre dreptul la învăţătură pentru copii şi tineret şi edu­carea lor într-un spirit de pace şi priete­nie între popoare. Profund ataşate cauzei păcii, ca mame care îşi cresc copiii în spiritul dragostei faţă de muncă, faţă de patrie, femeile din ţara noastră au întîmpinat cu noi succese Congresul de la Viena. Delegaţia care le reprezintă la Congres, duce mesajul de pace şi prietenie al femeilor din Republica Populară Romînă, îşi va spune răspicat cuvîntul pentru unitatea de acţiune a fe­meilor din lumea întreagă în lupta pentru asigurarea păcii şi viitorul luminos al co­piilor. 1 IUNIE» Ziua Internaţională a Copilului De ziua copiilor noştri a­stăzi e ziua copiilor noş­­tri. Ziua aceasta o sărbă­torim şi noi, cei ce trăim între Carpaţi şi Dunăre, şi cei ce trăiesc la poalele Anzilor, şi copiii felahilor şi părinţii din ţara giganţilor sateliţi. Astăzi e Ziua internaţională a copilului! Copiii sunt viitorul omenirii! Lor le sînt închinate toate for­ţele, către ei ne îndreptăm toate gîndurile, asupra lor ne aple­căm cu toată dragostea, cu toată căldura sufletească. Iubim gingăşia pruncilor, pre­ţuim joaca nevinovată a odrasle­lor, visul lor naiv purtat pe ari­pile fantasticului. Copiii au fost întotdeauna chipurile dragi nouă tuturor. II savurăm pe Gavroche, băietanul deştept, dezgheţat şi curajos al Parisului, ne este drag David Copperfield, îl păstrăm adînc în ■inimi pe Pavlic Morozov, pionie­rul erou şi ne gîndim cu min­­­drie la Darie,­­cel ce-şi vede abia în anii noştri împlinite visele de aur. Copiii sunt viitorul omenirii. Şi viitorul trebuie apărat ca o scumpă şi sacră comoară. Lui, viitorului, i se aduc­ în dar fap­tele prezentului luminos de că­tre cele 900 de milioane de braţe ale ţărilor iubitoare de pace. Viaţa fericită a copiilor din U­­niunea Sovietică, din marea Chină şi din ţările de democra­ţie populară este îndemn şi în­credere pentru întreaga ome­nire căreia îi sunt scumpe lea­gănele pruncilor şi joaca copii­lor. Acum, de ziua celor mici să ne angajăm să nu lăsăm ca vieţii să i se răpească sclipirea de diamant, florile gingașe ale copilăriei. Să nu lăsăm ferici­rea copiilor să fie sugrumată de năpraznicele bombe atomice. SALUTUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FEMEILOR DIN R. P. R. ADRESAT COPIILOR DRAGI COPII, Cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului, Consiliul Naţional al Fe­meilor din R.P.R. vă felicită din toată inima şi vă transmite calda sa urare de a creşte sănătoşi şi demni, cre­dincioşi patriei şi cauzei socialismului. In ţara noastră, unde la putere sunt muncitori şi ţărani, poporul şi-a fă­cut o sărbătoare din dragostea pen­tru voi, şi-a făcut o datorie de onoare din grija pentru voi, căci niciodată dragostea poporului nos­tru pentru copiii săi n-a putut să înflorească mai frumos, niciodată grija sa pentru bunăstarea, pentru creşterea şi educaţia tinerei genera­ţii n-a avut condiţii mai bune ca cele create de Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul R.P. Romíne. Grija cu care sunteţi înconjuraţi vă luminează viaţa pas cu pas şi stră­daniile de a vă face viaţa mereu mai bună nu cunosc răgaz: muncito­rii clădesc pentru voi şcoli şi palate de cultură, teatre şi case de odihnă, stadioane şi grădini ; părinţii voştri se străduiesc prin munca, grija şi dragostea lor de fiecare clipă, să vă facă viaţa cit mai senină; educa­toarele, învăţătorii şi profesorii vă dăruiesc vouă tot ce mintea lor a adunat mai bun ca să împodobească mintea voastră cu lumina culturii; scriitorii, poeţii şi compozitorii fău­resc pentru voi minunata lume a fru­museţii şi vă arată calea spre tot ce e mai frumos şi mai nobil. In Republica Populară Romînă ca şi în celelalte ţări socialiste în care conduc muncitorii şi ţăranii, toate eforturile sunt îndreptate spre a con­strui o viaţă fericită, pentru apărarea păcii, pentru viitorul luminos a! co­piilor. In ţările în care conduc bogă­taşii cei ce jefuiesc şi asupresc pe­ oamenii muncii, mulţi copii de mun­citori şi ţărani se sbat în mizerie, nu pot învăţa, nu au asigurate nici con­diţiile elementare pentru viaţă, hrană şi îmbrăcăminte. De aceea, în lumea întreagă, oa­menii buni şi cinstiţi, toţi cei care luptă pentru fericirea omului, sărbă­toresc ziua voastră ca o zi de luptă împotriva războiului, a mizeriei şi a neştiinţei, ca o zi de luptă pentru sănătatea, pentru viaţa, viitorul şi fericirea copiilor de pretutindeni. Numai lupta popoarelor pentru pace şi prietenie — cel mai nobil ţel al timpurilor noastre — vă poate asi­gura vouă, copiilor, un viitor fericit şi luminos. Părinţii voştri, întregul nostru popor muncitor, alături de po­poarele sovietice, ale Chinei popu­lare, de popoarele celorlalte ţări socialiste pe care le conduc munci­torii şi ţăranii, împreună cu oamenii iubitori de pace de pretutindeni — luptă pentru pace, pentru prietenie între popoare. Ei luptă să vă asigure o viaţă senină într-o lume de pace şi de prietenie cu toate popoarele, iar voi, dragi copii, aveţi datoria să răspundeţi cum se cuvine. Dragostei lor să-i răspundeţi cu dragoste, cu încredere, cu respect. Strădaniei lor să-i răspundeţi prin hărnicie şi prin fapte curajoase şi nobile. Patriei noastre — Republica Populară Ro­mînă — pentru a cărei libertate şi-au jertfit viaţa cei mai buni fii ai săi şi pe care părinţii voştri muncesc s-o transforme într-o grădină înflo­rită, să-i dăruiţi munca şi cele mai alese însuşiri ale voastre. In inimile voastre să păstraţi nestinsă dragos­tea şi încrederea în marele vostru prieten şi ocrotitor, înţeleptul con­ducător al poporului nostru — Parti­dul Muncitoresc Român. Dragi copii, pionieri şi şcolari, cu ocazia zilei voastre, Consiliul Naţio­nal al Femeilor din R.P.R. vă urează succes deplin în încheierea anului şcolar şi vacanţă bună, să învăţaţi şi să vă pregătiţi în linişte pentru viaţă, pentru a duce mai departe munca părinţilor voştri, pentru a de­­săvîrşi construcţia lumii noi, socialiste, începută de ei. — 30 mai 1958 | DE PESTE HOTARE Cu prilejul Zilei in­ternaţionale a copilu­lui, publicăm in rîri­­durile de mai jos, cî­­teva aspecte din viaţa copiilor din diferite ţări. GRIJA STATULUI SOVIETIC PENTRU SANATATEA COPII­LOR. — In timpul ţa­rismului, grija pentru mamă şi copil era a­­proape inexistentă in Rusia. Intr-una din În­semnările sale, cunos­cutul pediatru rus N. F. Altgauzen, care lu­cra într-un orfelinat din Moscova, relatea­ză : „Aceasta era o Instituţie groaznică. Coridoare întunecoase, strimte şi o înghesuială de ne­descris. Adeseori, mergînd noaptea in timp ce eram de ser­­vici, întilneam femei cu o boccea în mînă. Erau copi­i morţi pe. care ele îi duceau In camera mortuară". In anii puterii sovie­tice, statul ocroteşte Interesele mamei si copilului. In prezent­, în U.R.S.S. există mii de case de naştere si maternităţi cu aproxi­mativ 100.000 Daturi. Starea sănătăţii ma­mei şi copilului este supravegheată de peste 55.000 medici. La insti­tutele de medicină au fost create 24 facultăţi de pediatrie. In fie­care an, peste 5.000.000 de copii se odihnesc la taberele de pionieri. CINCINALUL PIO­NIERILOR. — Cuvin­tele „Micul Cincinal" au devenit simbolul min­­or acţiuni rodnice ale copiilor, întruchi­parea ingeniozităţii, Iniţiativei şi dragostei lor de muncă. Călău­ziţi de aceste cuvinte, pionierii şi şcolarii din China au trecut cu perseverenţă la întoc­mirea şi Îndeplinirea planurilor lor. Să vă dăm doar cîteva e­­xemple. . Elevii din 44 şcoli e­­lementare ale unui raion din Pekin au plantat 35.300 arbori. La 1 iunie 1957 a fost Inaugurată la Harbin prima staţiune de ma­şini şi tractoare a pionierilor. Pionierii din Pekin au trecut la realizarea „cincinalului" lor în­­cepînd cu strîngerea da metale vechi. MILIOANE DE MĂRCI PENTRU EDUCAŢIA COPIILOR. — In R.D. Germană educaţia şi viaţa luminoasă a co­piilor şi tineretului constituie o preocupa­re centrală a statului. Pentru anul 1958 bu­getul prevede 1.487 milioane mărci pentru educaţie. OCROTIREA COPII­LOR. — In Polonia e­­xistă In prezent 393 de case pentru copii în care sint îngrijiţi pes­te 33.000 băieţi şi fete Intre 3 şi 18 ani, în majoritate orfani sau semiorfani. OPERE PENTRU CO­PII. — De curind au fost prezentate 2 noi opere pentru copil, care s-au bucurat de un­­deosebit succes in rîn­durile micilor spec­tatori. Cele două ope­re, „Cenuşăreasa" de Karel Risinger şi „Ili­­mejs cel vorbăreţ" de Jiri Pauer au fost In­terpretate de actorii studioului de operă A.M.U. şi de Conser­vatorul de Stat din Praga. CINEMATOGRAFE PENTRU ELEVI. — Anul trecut s-a deschis la Sofia un cinemato­graf pentru elevi. După o ultimă „revizie" a trotinetelor cei doi concurenți vor lua startul azi in concursul celor mai mici alergători Scrisori... scrisori... Poştaşul cu mustaţa albă şi dea­să, cu ochii sclipitori şi veşnic pus pe şotii, ne-a propus subiectul de faţă ! — Astăzi v-am adus noutăţi des­pre copii. Iaca, ştiri de la Răcari şi Roşiori, de la Videle şi Urziceul. Multe adrese sint scrise cu Utere stîngace, semn că sunt aşternute de mlinile copiilor. E doar ziua lor... Şi dacă ţi ziua lor, atunci, hai­­dem împreună să răsfoim cîteva din scrisorile acestea şi să aflăm cum au întimpinat ziua de 1 iu­nie părinţii şi copiii din regiunea noastră. De la Marin Standot, din comuna Merenii de Sus aflăm de iniţiativa demnă de laudă a pionierei Elisa­­beta Mihalcea. „Plimbîndu-se pe izlazul comunei — glăsueşte epistola — pioniera Elisabeta Mihalcea a observat că Pe aceste locuri au crescut ciulnii. Şi doar ciulinii nu sînt pe placul mioarelor! Atunci şcolăriţei îi veni în gînd o idee. Ce ar fi dacă îm­preună cu unitatea de pionieri din care face parte, ar curăţa locul de ciulini ? Zis şi făcut“... Şi scrisoarea venită din Merenii de sus ne comunică că acţiunea aceasta pionierească a fost dusă la bun sfîrşit. O altă scrisoare, de astă dată venită din Răcari, de la activul nostru corespondent Mihai Bădescu, ne transmite măsurile luate de di­recţia şcolii de 7 ani din comuna Răcari, măsuri ce dovedesc grija pentru copiii din internat. In acea­stă perioadă de examene, şcolarilor li s-a îmbunătăţit consistent hrana şi li s-au creat condiţii speciale în vederea încheierii cu succes a anu­lui de învăţământ. Iată şi un alt plic. Scrisoarea din interior are un titlu „gazetăresc“ : ,,4-0 !“ Cifrele repezintă scorul cu care s-a încheiat meciul de fotbal organizat la cinstea zilei de 1 Iu­nie între echipele şcolarilor din Mirşa şi Roata. Victoria a revenit celor din Mirşa. Cred că vă daţi seama după titlu, că scrisoarea nu a putut fi semnată decit de un corespondent din ...Mirşa. Cel ce s-a bucurat de acest succes şi ne-a transmis ştirea este tovarăşul Marin Stroe ! Şi nu putem ocoli nici plicurile cu stihuri închinate copiilor. Dacă multe dintre ele nu dovedesc prea mult meşteşug în versificaţie, ele , schimb mărturisesc cu priso­sinţă căldura cu care părinţii în­conjoară copiii noştri — viitorul de aur al patriei . „Copilului meu“, aşa se intitulează poezia Octavei Constantinescu de la Turnu Mă­gurele. „somnu-i dulce, mama îl soarbe“... este o altă poezie scrisă de Anghel Aurel din comuna Co­­cora, raionul Urziceni iar celelalte poezii oglindesc de asemenea aceeaşi fierbinte dragoste părintească pen­tru cei ce se bucură astăzi de săr­bătoarea lor : ziua de 1 Iunie 1 Mai multă preocupare pentru consolidarea unităţilor agricole cooperatiste Am vizitat deunăzi o serie de co­mune din raionul Brăneşti. Am dat o raită prin comuna de reşedinţă a raionului Brăneşti; ne-am îndreptat spre Fundulea, Tămădău, Săruleşti, ş.a.m.d. Am stat de vorbă cu săteni, cu tovarăşi din conducerea unor sfa­turi populare comunale şi a organi­zaţiilor de partid şi am mers pe ogoare pentru a vedea cum se pre­zintă culturile. In majoritatea comunelor raionului, păioasele şi culturile prăşitoare se prezintă mulţumitor. O bună parte dintre colectivişti, întovărăşiţi şi ţă­rani cu gospodării individuale învă­­ţînd din practica anilor trecuţi, au însămînţat la timp, apoi au trecut la întreţinerea culturilor. La 21 mai — dată la care se pri­mise­ la raion ultima situaţie privi­toare la întreţinerea culturilor — 7 gospodării colective erau pe cale să termine prăşitul porumbului. Gospo­dări­a colectivă din Cucueţi executase această lucrare în proporţie de peste 95 la sută. Timpul înaintat în care ne aflăm reclamă însă să se fi tre­cut de acum şi la executarea praşilei a doua la unele culturi însămînţate mai înainte. P­entru că, în ciuda ploi­lor dese căzute în luna aprilie, în raionul Brăneşti, ca şi în alte ra­ioane ale regiunii noastre, s-au găsit destule gospodării colective, întovără­şiri şi producători individuali care să însămînţeze la timp şi drept ur­mare, culturile prăşitoare sînt acum dezvoltate. Dar prăşi a doua n-a în­ceput. Şi mai regretabil, mai dăună­tor este însă faptul că pînâ la a­­ceastă dată un mare număr de ţă­rani cu gospodării mici şi mijlocii, îi.ijvărăşim­ şi chiar cît­eva gospodării colective n-au înc­eput să execute nici m­aşila întîia. Aşa stau lucrurile la G.A.C. „Nikos Beloiannis“­ din satul Pasărea, la gospodăria colectivă din Sohatu şi la întovărăşirile din Tămă­dău, Drăgoeşti, Sohatu şi alte cîteva comune. Unele din aceste întovărăşiri sînt întemeiate de curînd. Altele în­ — Pe marginea activităţii secţiei agricole raionale Brăneşti — că, printre care se numără şi cea din Tămădău, sînt întovărăşiri vechi, care fiinţează de 4—5 ani.­ In asemiemea împrejurări se pune întrebarea: nu era de datoria tehni­cienilor şi inginerilor secţiei agricole raionale să acorde sprijinul cuvenit acestor unităţi agricole cooperatiste ? Evident că da. Cert este însă că tehnicienii şi Inginerii respectivi de­semnaţi de secţia agricolă raională să se ocupe de întovărăşirile şi gospodă­riile colective care sînt rămase în urmă la lucrările de întreţinere a culturilor, n-au luat nici o măsură în acest sens. Că secţia agricolă raiona­lă Brăneşti nu rezolvă cum se cuvine sarcinile ce-i revin, o mai dovedeşte şi alt fapt: la data de 21 mai mai erau în cuprinsul raionului peste 1.100 ha neînsămînţate cu plante de pri­măvară şi desigur că nu i este lipsit de semnificaţie faptul că secţia agri­(Continuare in pag. 3-a)­colă raională comunica la regiune că însămînţările... „s-au încheiat“. O întrebare: tovarăşilor de la secţia a­­gricolă raională le este oare indife­rent că prin neînsăminţarea celor 1100 ha. se pierd vagoane de boabe? Şi dacă nu, ce au făcut pentru a rezol­va această situaţie? Să zăbovim puţin mai mult asu­pra modului în care se ocupă tehni­cienii şi inginerii secţiei agricole ra­ionale de consolidarea şi lărgirea nu a unităţilor cooperatiste în general, ci a întovărăşirilor agricole în spe­cial. Scriptele secţiei agricole arată că în cuprinsul raionului existai acum 148 de întovărăşiri. Este un număr destul de mare. In treacăt fie zis, întovără­şirile şi gospodăriile colective din a­­cest raion cuprind laolaltă 67 la sută din suprafaţa arabilă a raionului. Pentru modul în care s-a muncit, mai ales în ultimul an, pentru țăr- Fl. STOICA .

Next