Steagul Roşu, iulie 1958 (Anul 4, nr. 1316-1342)
1958-07-01 / nr. 1316
ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI Anul IV—Nr. 1316 Marţi 1 iulie 1958 4 pagini 20 bani PENTRU SUCCESUL CAMPANIEI AGRICOLE DE VARA Tractoriştii Iori Dinu şi Ştefan Ioniţă de la Baza experimentală Moara Domnească, raionul Brăneşti, lucrind la seceratul griului. Ei seceră zilnic mai mult de 4 ha. In două zile, 100 de hectare In două zile, colectiviştii din Căzăneşti raionul Slobozia, au recoltat orzul de pe 80 ha. şi rapiţa de pe 20 hectare. In scurtă vreme, brigăzile de cîmp vor începe recoltatul griului care deja a dat în pîrgă. ŞTEFAN CONSTANTIN contabil Q.A.C. Căzăneşti Cu 500 kg. la ha mai mult decit în sectorul individual ZIMNICEA. (De la corespondentul nostru). — Colectiviştii de la G.A.C. „Octombrie roşu" din comuna Piatra au început secerişul. Cu toate forţele au pornit ca în cîteva zile să termine recoltatul, evitînd pierderile de boabe. După evaluările făcute de către organele tehnice, rezultă o producție de grîu cu 500 kg. mai mare decît în sectorul individual. Este un rezultat al aplicării agrotehnicii avansate, al avantajelor muncii în comun. Ariile de treier trebuie pregătite la timp In cuprinsul raionului Snagov cele peste 700 ha. de orz sînt recoltate aproape în întregime, și in curînd recoltatul griului se va desfășura din plin. Pînă la această dată au fost fixate un număr de 53 de arii de treier dintre care 20 vor fi electrificate creindu-se astfel posibilitatea să se lucreze atit ziua cit şi noaptea. In prezent, în numeroase comune şi sate au loc pregătiri pentru amenajarea ariilor cu toate cele necesare. Bunăoară, în comuna Gruiu au fost amenajate două arii de treier şi cu sprijinul consiliului de conducere al cooperativei din comună s-au procurat materialele necesare pentru construirea șoproanelor și pregătirea pichetelor de incendii etc. Comitetul executiv al sfatului popular s-a îngrijit de asemenea de organizarea cotelor de treier, fiecare ceată fiind formată din 40—60 de oameni avind în frunte cite un deputat. O asemenea preocupare există şi în comunele Fierbinţi, Ciolpani şi Corbeanca, unde o bună parte din arii au fost amenajate şi electrificate. Nu la fel stau lucrurile în comuna Baloteşti. Aici, pe locul unde este fixată aria de treier a comunei, se află cultura de porumb a tovarăşului Marin Vlăsceanu — preşedintele sfatului popular comunal, care deşi cunoştea prea bine că pe acest teren a funcţionat în anul trecut aria electrificată (fiind izlaz), a însămînţat totuşi plante prăşitoare. Lipsă de preocupare în privinţa amenajării ariilor de treier se manifestă şi în comuna Căciulaţi, comună vecină cu Baloteşti, unde din cele două arii de treier, in curs de amenajare se află doar una. Cealaltă arie, nu se ştie încă unde va funcţiona. Cazuri asemănătoare pot fi intîlnite în comunele şi satele Ciorliceni, Tîncăbeşti, Creaţa-Leşii şi altele, unde fixarea şi amenajarea ariilor se tărăgănează de la o zi la alta. Faţă de o asemenea situaţie e bine ca organela competenţa, respectiv comitetul executiv al sfatului popular al raionului Snagov, să ia grabnice măsuri pentru ca şi în comunele mai sus pomenite, ariile de treier să se poate amenaja, asigurîndu-se astfel toate condiţiile necesare ca treierişul recoltei să se desfăşoare din plin şi fără pierderi. V. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Snagov G. A. S.-urile din regiunea Bucureşti au terminat secerişul orzului Gospodăriile agricole de stat din Dîlga, Liţa, Storobăneasa şi altele, regiunea Bucureşti au terminat prin care au făcut însămînţările de mnelc pe ţară secerişul orzului. Pro- toamnă la sfîrşitul lunii septemducţia medie realizată de pe în brne.treaga suprafaţă se ridică la 2.000 In regiune a început şi secerişul kg. la hectar, cu 200 kg. mai mult grîului. In zilele următoare recolde cît prevedea planul. Cele mai tarea grîului va începe din plin mari producţii de orz, între 2.500— în toate unităţile, folosindu-se a 2.800 kg. la hectar, au fost obţinute proape 400 de combine, la G.A.S.-urile Ivăneşti, Băneasa, (Agerpres) telegramă 300.000 lei economii în două luni TOVARĂȘULUI WALTER ULBRICHT PRIM-SECRETAR AL C.C. AL P.S.U.G. BERLIN Scumpe tovarășe Ulbricht. Cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite dv. fiu devotat al poporului german, luptător de frunte pentru cauza clasei muncitoare şi militant eminent al mişcării muncitoreşti internaţionale, calde felicitări frăţeşti. Vă urăm, scumpe tovarăşe Ulbricht, ani mulţi şi noi succese in activitatea dv. neobosită închinată construirii socialismului în R.D. Germană, făuririi unei Germanii unite, întăririi păcii şi prieteniei între popoare. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Majoritatea lucrătorilor de la Şantierele Navale Olteniţa sînt tineri. Lucrătorii mai vîrstnici se mîndresc cu tineri ca: Gheorghe Pană, lăcătuş, Dumitru Sadeaua, mecanic, Enache Ştefan, electrician, Sofia Asan — bormaşinistă. Aceştia constituie exemple bune în producţie avînd depăşiri de plan şi efectuînd numai lucrări de calitate. Faptul cel mai îmbucurător este că, numai în două luni din trimestrul II, tineretul de la Şantierele Navale Olteniţa a realizat economii în sumă de 300.000 lei. Dezvelirea unei plăci comemorative Pe cîmpia de la Islaz, unde cu 110 Islaz s-a dezvelit apoi o placă comeani în urmă a fost citită proclamaţia morativă, cunoscută în istorie sub denumirea de După solemnitate, pe cîmpia Islazu,,Proclamaţia de la Islaz", s-au adulat echipe artistice şi fanfare populare dat duminică aproape 4.000 bărbaţi şi au prezentat frumoase programe cu ofemei din împrejurimi pentru a einsti (Agerpres) actul istoric din iunie 1848. se / Despre, importanţa acestui eveniment a vorbit tov. Anghel Bodîrlău, primsecretar al Comitetului raional P.M.R.Turnu Măgurele. Pe clădirea căminului cultural din Mai multă grijă pentru aprovizionarea oamenilor muncii După cum se ştie, asigurarea unei aprovizionări abundente a pieţelor Capitalei, cu legume, zarzavaturi şi fructe, intră in sarcina unităţilor achizitoare care trebuie să ţină seama in primul rind de urmărirea contractelor şi a graficelor de livrare şi să colaboreze îndeaproape cu unităţile de desfacere din Bucureşti. Or, tocmai in această direcţie s-au făcut resimţite lipsuri mari care au frinat buna aprovizionare atit , calitativă cit şi cantitativă. De pildă tovarăşii de la Agevacoop Domneşti (director Nicolae Popa) critică pe cei de la O.C.L.Aprozar Bucureşti că ori de cite ori aceştia sunt solicitaţi să-şi ridice comanda, fie că se prezintă cu intirziere de 6—24 ore, fie că refuză pur şi simplu să ridice cantitatea de legume, iar-Despre felul în care colaborează O.C.L. Aprozar-Bucureşti şi Agevacoop-Domneşti zauaturi şi fructe de la centrele de achiziţii respective. Asemenea cazuri s-au petrecut de curînd cu comenzile nr. 85 şi 86 cind trebuiau ridicate de la centrele de achiziţii din Virteju, Mihăileşti şi Cornetu, 12.500 legături de ceapă, 6.000 legături usturoi, 2.500 bucăţi salată şi 230 kg. morcovi. Delegaţii de la O.C.L.Aprozar au ridicat doar cantităţile de usturoi, salată şi morcovi, iar ceapa au refuzat-o cu desăvirşire. Pe ce considerente, nu se ştie. Un alt caz s-a petrecut cu comanda nr. 112 cind tovarăşii de la O.C.L-Aprozar au fost solicitaţi să ridice 13.000 legături de ceapă de la centrul de achiziţii din Dărăştii de Jos Constantin Mateescu, delegat de la O.C.L.-Aprozar, raionul Lenin, a refuzat să primească ceapa şi astfel autocamionul s-a intors gol la Bucureşti. Acest fapt a determinat pe tovarăşii de la Agevacoop Domneşti să livreze 5.000 legături ceapă la oficiile de achiziţii cu sarcini speciale, iar pentru restul de 8.000 legături, după o aşteptare de 6 zile, să se întocmească proces-verbal şi să fie expediate pe... apa Argeşului. Necazuri asemănătoare a intîmpinat Agevacoop-Domneşti şi cu alte comenzi de căpşuni, cireşe, castraveţi, fasole, etc. care nu au fost ridicate la timp, sau refuzate pe considerentul că asemenea produse nu sunt trecute In comanda respectivă. Dimpotrivă O.C.L.-Aprozar Bucureşti (director A Agedurian) susţine că vinovatul principal este Agevacoopul Domneşti cu care întotdeauna are neinţelegeri şi certuri in privinţa nerespectării graficelor decadale şi zilnice. Preluînd la intimplare legumele şi zarzavaturite de la producători, achizitori cooperativelor din raionul Domneşt trec la calitatea I-a însemnate cantitaţi de produse, desi ele nu cores- GH. POPESCU (Continuare in pag. 3-a) LOCURI PITOREȘTI SLANIC-MOLDOVA, drumul spre granița veche. Transportă snopii la arie DOMNEŞTI (De la corespondentul nostru). Avîr.id sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. (Gorneni, im»mli ai gospodăriei agricole colective „Filimon Sîrbu“ din Gorneni, raionul Domneşti, au fost printre primii pe raion care au ieşit la secerişul griului, Intrecîndu-se pe echipe şi brigăzi colectiviştii , au reuşit ca în mai puţin de patru zile să secere grîul de pe cele 24 ha. In prezent se execută transportul snopilor la aria de treier din apropiere şi în curînd oamenii vor începe treierişul recoltei., Au terminat seceratul orzului CALARASI. (De la corespondentul nostru). Nimic deosebit şi totuşi veştile transmise de gospodăriile colective Măgureni, Roseţi, Radu Negru, Cuza Vodă îţi atrag atenţia. Incepînd recoltatul culturii de orz odată cu pîrguirea spicului, ei au reuşit să termine seceratul. La Guza Vodă a fost strînsă recolta de pe 100 de ha., cele mai bune rezultate dobîndindu-le colectiviştii Ivan D. Gheorghe, Elena R. Stoichiţă, Gheorghe Chiriac şi Ivan Paulina; la Radu Negru s-au secerat 50 de ha, evidenţiindu-se brigăzile I-a şi a IlI-a conduse de A. Andronie şi I. Bălan. Aceleaşi rezultate le-au dobîndit şi cei din gospodăriile colective Roseţi şi Măgureni care au secerat orzul de pe o suprafaţă de 60 de ha. şi respectiv 20 de ha. INFORMAŢIE In Capitală au luat sfirşit luni lucrările celei de a IlI-a Conferinţe de paludism a ţărilor din sud-estul Europei, organizată sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. In ultima şedinţă s-a dat citire şi s-a supus discuţiei raportul general întocmit de comisiile de lucru privitor la stadiul actual al luptei antimalarice în ţările din sud-estul Europei. Duminică, participanţii la Conferinţă au vizitat staţiunile antimalarice din Alexandria şi Tr. Măgurele (regiunea Bucureşti). (Agerpres) DISTRACŢIA COPIILOR Cea mai mare bucurie pentru copaii din comuna Năsturelu, raionul Zdiminicea, este să se poată da in... pod. Da, da, ce vă miraţi? in pod! Acum să nu vă închipuiţi că se urcă prichindeii în podul vreunei case şi se dau de acolo peun tobogan. Nu! Ei şi-au găsit distracţia pe podul peste canalul de alimentaţie a bătaii. Numai ce-i vezi urcîndu-se pe podeţ şi toată ziua: uţa, uţa, pînă 11 se urăşte. Dar teribil de fericiţii sînt copiii cind aduc cîte un vînticel prin partea locului. Atunci, podul se mişcă Încolo şi încoace ca un leagan! „Distracţia4* aceasta a copiilor, s-a creat prin „grija“ sfatului popular comunal care, deşi a văzut că podul a devenit impracticabil, n-a vrut să strice bunadispoziţie a celor mici. Aşa fiind lucrurile, trecerea oamenilor şi a carelor peste apă a devenit foarte anevoioasă, înregistrîndu-se chiar şi unele accidente. Unii ţărani muncitori din comună au pus mina voluntar şi au mai înţepenit capetele podului, dar repararea lui se lasă aşteptată. îndată vom trăi sărbătoarea stringerii recoltei. Peste pod vor trebui să treacă şi carele încărcate de rod. Or, în starea în care se află puntea dintre cele două maluri, acest trafic nu va fi posibil. E momentul ca să se facă ceva pentru acest pod, găsindu-se eventual pentru copiii un alt mijloc de amuzament! — 3. C. — (După o corespondență trimisă de Yairdianu Mîndru). I DE VECI FRAŢI O entuziastă manifestare a prieteniei romîno-sovietice, la Constanţa CONSTANŢA 30 (Agerpres). — In marea sală a Palatului Sporturilor din oraşul Constanţa a avut loc sîmbătă după-amiază o entuziastă manifestare a prieteniei romîno-sovietice. In preajma înapoierii In patrie a trupelor sovietice, peste 2.500 de oameni ai muncii din întreprinderile oraşului, ostaşi, sergenţi şi ofiţeri romîni s-au întîlnit cu ostaşi, sergenţi şi ofiţeri ai Armatei Sovietice. Erau prezenţi în sală oameni ai muncii şi militari din oraş, pe piepturile cărora alături de decoraţii romîneşti strălucesc decoraţii sovietice, primite pentru participarea în războiul comun dus împotriva hitlerismului, ostaşi, sergenţi şi ofiţeri sovietici, pe piepturile cărora se disting ordine şi medalii ale R.P. Române recent conferite. Participanţii ovaţionau şi scandau chemări în cinstea prieteniei veşnice ce leagă popoarele român şi sovietic, a unităţii şi coeziunii lagărului socialist. Intilnirea a fost deschisă de tov. Ilie Ionescu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Române şi Uniunii Sovietice. In cuvîntul său, tov. Tudose Vasiliu, membru în biroul Comitetului regional de partid, preşedintele sfatului popular regional, a adresat în numele tuturor oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Constanţa un călduros salut ostaşilor şi ofiţerilor Armatei Sovietice. Vorbitorul a înfăţişat apoi preţiosul şi multilateralul ajutor dat de Uniunea Sovietică pentru dezvoltarea ţării noastre. In regiunea noastră, a spus printre altele tov. Tudose Vasiliu, roadele colaborării frăţeşti cu Uniunea Sovietică sunt concretizate nu numai în construirea de noi întreprinderi, dar şi în reutilarea şi dezvoltarea capacităţii de producţie a vechilor întreprinderi Nu există muncitor în portul Constanţa, de la Şantierul naval şi din alte Întreprinderi, care să nu vorbească cu căldură despre poporul sovietic, despre generozitatea acestui mare popor cu ajutorul căruia întreprinderile lor au fost dotate cu maşini moderne şi de înaltă tehnicitate. De la oamenii sovietici, miile de muncitori din regiunea noastră au învăţat metode înaintate, care le-au uşurat munca şi le-au dat posibilitatea să obţină produse mai multe şi mai ieftine. Vorbind despre succesele obţinute în agricultura regiunii, tov. Tudose Vasiliu a spus: La obţinerea acestor rezultate au contribuit vizitele pe care colhoznicii şi oamenii de ştiinţă sovietici le-au făcut în regiunea Constanţa, împărtăşind ţăranilor noştri muncitori bogata lor experienţă, metodele pentru sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale. De asemenea vizitele pe care ţăranii muncitori din această parte a ţării le-au făcut în Uniunea Sovietică au constituit un prilej de cunoaştere şi însuşire a practicii nemijlocite a construcţiei colhoznice. In curînd, a spus apoi vorbitorul adresîndu-se ostaşilor şi ofiţerilor Armatei Sovietice, ne vom lua rămas bun de la voi cu un sentiment de adîncă prietenie. Prietenia noastră, cimentată prin lupta comună împotriva fascismului, se dezvoltă şi se întăreşte necontenit, pentru că la baza ei stau interesele noastre comune, de apărare a cauzei păcii şi socialismului, stă ideologia comună marxistleninistă. Vă asigurăm, tovarăşi, că nimeni şi nimic nu va putea destrăma această prietenie pe care noi o prețuim ca lumina ochilor. Cu multă căldură a fost primit cuvîntul generalului maior V. E. Koi (Continuare in pag. 3-a) Clipe de neuitat Ziua învăţătorului OMAGIU Mai bine de 200 învăţători şi profesori din Zimnicea au venit la Giurgiu intr-o excursie să sărbătorească Ziua învăţătorului impreună cu colegii giurgiuveni. La gara fluvială opresc două vapoare obişnuite. Pasagerii insă sunt deosebiţi de cei cotidieni. Lume multă, flori, discursuri, îmbrăţişări. Şi in această zi se cuvine adusă toată cinstirea celor mai buni dintre cei ce luminează minţile, educă caractere, formează oameni demni de idealurile poporului nostru. Se cuvin laude profesoarei Jecu Ioana, de la şcoala medie Zimnicea, distinsă cu insigna de profesor fruntaş. Laude şifelicitări lui Meilă Alexandru, Pascal Ciobatiu. Luni s-a sărbătorit în întreaga ţară „Ziua învăţătorului“, ziua celor peste 100.000 de educatori ai fiilor oamenilor muncii din patria noastră. Cu prilejul adunărilor festive care au avut loc pe raioane, atit în Capitală cit şi în ţară, au fost scoase în evidenţă rezultatele frumoase obţinute de învăţători şi profesori în munca nobilă de instruire şi educare a tinerei generaţii. ’Alexandru Mardale pentru felul conştiincios cu care işi fac datoria. Toate mulţumirile colectivului didactic al şcolii din Gogoşari, evidenţiat pe raionul Giurgiu cu ocazia şedinţei festive de ieri, învăţătorului fruntaş Ion Cioclidel din comuna Arsache şi tuturor acelora ca şi ei. Ingara fluvială, învăţătorii şi-au oferit unul altuia flori, flori ale dragostei şi preţuirii pentru oameni cu care ne mindrim. Tu, Dunăre, ce ţi-ai oferit cu dărnicie frumuseţile de basm, cintă mai departe cintecul în onoarea şi sănătatea dascălilor, copiilor moştri. PETRE CRISTEA învăţătorilor şi profesorilor care s-au evidenţiat în activitatea desfăşurată In cursul anului şcolar 1957— 1958 li s-au înmînat distincţii de „învăţător fruntaş“ şi „profesor fruntaş“ acordate de Ministerul Invăţămîntuluî şi Culturii, precum şi diferite premii şi diplome acordate de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, (Agerpres) ? lucrârile Conferinţei naţionale de farmacie Duminică dimineaţa au început în Capitală lucrările Conferinţei naţionale de farmacie. La şedinţa de deschidere au luat parte prof. dr. Voinea Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale ,acad. prof. dr. Şt. Mihu, secretar prim al Academiei R. P. Romíné, acad prof. dr. Marius Nasta, preşedintele Societăţii Ştiinţelor Medicale, acad. prof. dr. Şt. S. Nicolau, preşedintele secţiei de ştiinţe medicale a Academiei R. P. Romíne, acad. prof. dr. N. Gh. Lupu, directorul Institutului de terapeutică al Academiei R. P. Române, academicieni, cadre didactice ale institutelor medico-farmaceutice din întreaga ţară, cercetători ştiinţifici în domeniul farmaciei, reprezentanţi ai Sfatului Popular al Capitalei, şi. C.C. al Sindicatului lucrătorilor sanitari, precum şi peste 1.000 farmacişti şi medici din întreaga ţară. Participă de asemenea peste 60 de specialişti din R. P. Bulgaria, Belgia, R. Cehoslovacă, R. P. Chineză, Franţa, R. D. Germană, Grecia, R. P. Polonă, S.U.A., U.R.S.S. şi R. P. Ungară. Conferinţa a fost deschisă de prof. A. Ionescu-Matiu, profesor onorar al Facultăţii de farmacie din Bucureşti. In numele Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a luat apoi cuvîntul prof. dr. Voinea Marinescu. Subliniind rolul sectorului farmaceutic şi al farmaciştilor în ocrotirea sănătăţii, precum şi grija statului nostru democrat-popular pentru rapida dezvoltare a sectorului farmaceutic şi al industriei de medicamente, vorbitorul a arătat printre altele că în ultimii 10 ani numărul medicilor a crescut de la 11.000 la peste 21.000, iar al farmaciştilor de la 2.800 la peste 4.000. Creşterea impetuoasă a unităţilor sanitare de toate genurile a fost urmată de o multilaterală dezvoltare, prin crearea a 570 de farmacii noi şi a peste 5000 de puncte farmaceutice. Din schimbul larg de păreri şi de experienţe care va avea loc în cadrul acestei conferinţe , a încheiat vorbitorul — Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale aşteaptă să se precizeze căi noi în domeniul sintezei şi extracţiei medicamentelor, în condiţionarea modernă a preparatelor farmaceutice, valorificarea mai intensă şi mai raţională a plantelor medicinale, controlul sistematic al calităţii medicamentelor, cercetarea farmacodinamică şi microbiologică, cît şi în organizarea sectorului farmaceutic şi de medicamente. Acad. prof. dr. M. Nasta, preşedintele Societăţii Ştiinţelor Medicale a rostit un salut din partea Consiliului de conducere al Societăţii Ştiinţelor Medicale din R. P. Romînă. Dr. Agripa Ionescu a salutat conferinţa în numele C.C. al Sindicatului lucrătorilor sanitari. Prof. univ. dr. N. Ioanid, decanul Facultăţii de farmacie din Bucureşti, a expus apoi raportul „Contribuţia farmaciei române la îmbunătăţirea asistenţei sanitare“. In cursul zilei de luni lucrările Conferinţei naţionale de farmacie s-au desfăşurat pe secţiuni. In domeniul chimiei farmaceutice au fost prezentate 12 referate şi comunicări ştiinţifice, în domeniul tehnologiei farmaceutice au fost prezentate 9 referate şi comunicări ştiinţifice. In domeniul plantelor medicinale au fost prezemtate 12 referate şi comunicări ştiinţifice, iar in domeniul farmacodinamiei şi microbiologiei au fost prezentate 13 referate şi comunicări. Lucrările Conferinţei naţionala de farmacie continuă. Cu prilejul Conferinţei naţionale de farmacie, luni seara s-a deschis în Parcul de cultură şi odihnă „I. VStalin“ din Capitală expoziţia „Farmacia şi medicamentul în R.P. Romînă“. (Agerpres) Prof. dr. Voinea Marinescu discutind cu prof. Tai len-lai (R. P. Chineză)