Steagul Roşu, iulie 1958 (Anul 4, nr. 1316-1342)

1958-07-01 / nr. 1316

ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI Anul IV—Nr. 1316 Marţi 1 iulie 1958 4 pagini 20 bani PENTRU SUCCESUL CAMPANIEI AGRICOLE DE VARA Tractoriştii Iori Dinu şi Ştefan Ioniţă de la Baza experimentală Moa­ra Domnească, raionul Brăneşti, lucrind la se­ceratul griului. Ei sece­ră zilnic mai mult de 4 ha. In două zile, 100 de hectare In două zile, colectiviştii din Căză­­neşti raionul Slobozia, au recol­tat orzul de pe 80 ha. şi r­api­ţa de pe 20 hectare. In scurtă vreme, brigăzile de cîmp vor începe recoltatul griului care deja a dat în pîrgă. ŞTEFAN CONSTANTIN contabil Q.A.C. Căzăneşti Cu 500 kg. la ha mai mult decit în sectorul individual ZIMNICEA. (De la corespondentul nostru). — Colectiviştii de la G.A.C. „Octombrie roşu" din comuna Piatra au început secerişul. Cu toate forţele au pornit ca în cîteva zile să termine recoltatul, evitînd pierderile de boabe. După evaluările făcute de către orga­nele tehnice, rezultă o producție de grîu cu 500 kg. mai mare decît în sectorul individual. Este un rezultat al aplicării agro­tehnicii avansate, al avantajelor mun­cii în comun. Ariile de treier trebuie pregătite la timp In cuprinsul raionului Snagov cele peste 700 ha. de orz sînt recoltate aproape în întregime, și in curînd re­coltatul griului se va desfășura din plin. Pînă la această dată au fost fixate un număr de 53 de arii de treier dintre care 20 vor fi electrificate creindu­-se astfel posibilitatea să se lucreze atit ziua cit şi noaptea. In prezent, în numeroase comune şi sate au loc pregătiri pentru amenaja­rea ariilor cu toate cele necesare. Bu­năoară, în comuna Gruiu au fost a­­menajate două arii de treier şi cu sprijinul consiliului de conducere al cooperativei din comună s-au procurat materialele necesare pen­tru construirea șoproanelor și pregăti­rea pichetelor de incendii etc. Comi­tetul executiv al sfatului popular s-a îngrijit de asemenea de organizarea cotelor de treier, fiecare ceată fiind formată din 40—60 de oameni a­­vind în frunte cite un deputat. O ase­menea preocupare există şi în comu­nele Fierbinţi, Ciolpani şi Corbeanca, unde o bună parte din arii au fost amenajate şi electrificate. Nu la fel stau lucrurile în comuna Baloteşti. Aici, pe locul unde este fi­xată aria de treier a comunei, se află cultura de porumb a tovarăşului Marin Vlăsceanu — preşedintele sfatului popular comunal, care deşi cunoştea prea bine că pe acest teren a funcţio­nat în anul trecut aria electrificată (fiind izlaz), a însămînţat totuşi plan­te prăşitoare. Lipsă de preocupare în privinţa amenajării ariilor de treier se manifestă şi în comuna Căciulaţi, co­mună vecină cu Baloteşti, unde din cele două arii de treier, in curs de amenajare se află doar una. Cealaltă arie, nu se ştie încă unde va funcţio­na. Cazuri asemănătoare pot fi intîl­­nite în comunele şi satele Ciorliceni, Tîncăbeşti, Creaţa-Leşii şi altele, unde fixarea şi amenajarea ariilor se tără­gănează de la o zi la alta. Faţă de o asemenea situaţie e bine ca organela competenţa, respectiv comitetul execu­tiv al sfatului popular al raionului Sna­gov, să ia grabnice măsuri pentru ca şi în comunele mai sus pomenite, a­­riile de treier să se poate amenaja, asigurîndu-se astfel toate condiţiile ne­cesare ca treierişul recoltei să se des­făşoare din plin şi fără pierderi. V. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Snagov G. A. S.-urile din regiunea Bucureşti au terminat secerişul orzului Gospodăriile agricole de stat din Dîlga, Liţa, Storobăneasa şi altele, regiunea Bucureşti au terminat prin care au făcut însămînţările de mnelc pe ţară secerişul orzului. Pro- toamnă la sfîrşitul lunii septem­­ducţia medie realizată de pe în­ brne.­treaga suprafaţă se ridică la 2.000 In regiune a început şi secerişul kg. la hectar, cu 200 kg. mai mult grîului. In zilele următoare recol­­de cît prevedea planul. Cele mai tarea grîului va începe din plin mari producţii de orz, între 2.500— în toate unităţile, folosindu-se a­ 2.800 kg. la hectar, au fost obţinute proape 400 de combine, la G.A.S.-urile Ivăneşti, Băneasa, (Agerpres) t­elegramă 300.000 lei economii în două luni TOVARĂȘULUI WALTER ULBRICHT PRIM-SECRETAR AL C.C. AL P.S.U.G. BERLIN Scumpe tovarășe Ulbricht. Cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Român vă trimite dv. fiu de­votat al poporului german, luptător de frunte pentru cauza clasei munci­toare şi militant eminent al mişcării muncitoreşti internaţionale, calde fe­licitări frăţeşti. Vă urăm, scumpe tovarăşe Ulbricht, ani mulţi şi noi succese in activita­tea dv. neobosită închinată construi­rii socialismului în R.D. Germană, făuririi unei Germanii unite, întăririi păcii şi prieteniei între popoare. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITO­RESC ROMÂN Majoritatea lucrătorilor de la Şan­tierele Navale Olteniţa sînt tineri. Lucrătorii mai vîrstnici se mîndresc cu tineri ca: Gheorghe Pană, lăcă­tuş, Dumitru Sadeaua, mecanic, E­­nache Ştefan, electrician, Sofia Asan — bormaşinistă. Aceştia constituie exemple bune în producţie avînd de­păşiri de plan şi efectuînd numai lu­crări de calitate. Faptul cel mai îmbucurător este că, numai în două luni din tri­mestrul II, tineretul de la Şantierele Navale Olteniţa a realizat econo­mii în sumă de 300.000 lei. Dezvelirea unei plăci comemorative Pe cîmpia de la Islaz, unde cu 110 Islaz s-a dezvelit apoi o placă come­­ani în urmă a fost citită proclamaţia morativă, cunoscută în istorie sub denumirea de După solemnitate, pe cîmpia Islazu­­,,Proclamaţia de l­a Islaz", s-au adu­­lat echipe artistice şi fanfare populare dat duminică aproape 4.000 bărbaţi şi au prezentat frumoase programe cu o­­femei din împrejurimi pentru a einsti (Agerpres) actul istoric din iunie 1848.­­ s­e / Despre, importanţa acestui eveniment a vorbit tov. Anghel Bodîrlău, prim­­secretar al Comitetului raional P.M.R.­­Turnu Măgurele. Pe clădirea căminului cultural din Mai multă grijă pentru aprovizionarea oamenilor muncii După cum se ştie, asigurarea unei aprovizionări abundente a pieţelor Capitalei, cu legume, zarzavaturi şi fructe, intră in sarcina unităţilor a­­ch­izitoare care trebuie să ţină seama in primul rind de urmărirea contrac­telor şi a graficelor de livrare şi să colaboreze îndeaproape cu unităţile de desfacere din Bucureşti. Or, toc­mai in această direcţie s-au făcut re­simţite lipsuri mari care au frinat buna aprovizionare atit , calitativă cit şi cantitativă. De pildă tovarăşii de la Agevacoop Domneşti (director Nicolae Popa) critică pe cei de la O.C.L.­Apro­­zar Bucureşti că ori de cite ori aceştia sunt solicitaţi să-şi ridice comanda, fie că se prezintă cu intirziere de 6—24 ore, fie că refuză pur şi simplu să ridice cantitatea de legume, iar-Despre felul în care co­laborează O.C.L. Apro­­zar-Bucureşti şi Ageva­­coop-Domneşti zauaturi şi fructe de la centrele de achiziţii respective. Asemenea cazuri s-au petrecut de curînd cu comenzile nr. 85 şi 86 cind trebuiau ridicate de la centrele de achiziţii din Virteju, Mihăileşti şi Cor­­netu, 12.500 legături de ceapă, 6.000 legături usturoi, 2.500 bucăţi salată şi 230 kg. morcovi. Delegaţii de la O.C.L.­Aprozar au ridicat doar canti­tăţile de usturoi, salată şi morcovi, iar ceapa au refuzat-o cu desăvirşire. Pe ce considerente, nu se ştie. Un alt caz s-a petrecut cu co­manda nr. 112 cind tovarăşii de la O.C.L-Aprozar au fost solicitaţi să ri­dice 13.000 legături de ceapă de la centrul de achiziţii din Dărăştii de Jos Constantin Mateescu, delegat de la O.C.L.-Aprozar, raionul Lenin, a refu­­zat să primească ceapa şi astfel auto­camionul s-a intors gol la Bucureşti. Acest fapt a determinat pe tovarăşii de la Agevacoop Domneşti să livreze 5.000 legături ceapă la oficiile de achiziţii cu sarcini speciale, iar pentru restul de 8.000 legături, după o aştep­tare de 6 zile, să se întocmească pro­­ces-verbal şi să fie expediate pe... apa Argeşului. Necazuri asemănătoare a intîmpinat Agevacoop-Domneşti şi cu alte co­menzi de căpşuni, cireşe, castraveţi, fasole, etc. care nu au fost ridicate la timp, sau refuzate pe considerentul că asemenea produse nu sunt trecute In comanda respectivă. Dimpotrivă O.C.L.-Aprozar Bucureşti (director A Agedurian) susţine că vinova­tul principal este Agevacoopul Dom­neşti cu care întotdeauna are neinţe­legeri şi certuri in privinţa nerespec­tării graficelor decadale şi zilnice. Pre­luînd la intimplare legumele şi zarza­vaturite de la producători, achizitori cooperativelor din raionul Domneşt trec la calitatea I-a însemnate canti­taţi de produse, desi ele nu cores- GH. POPESCU (Continuare in pag. 3-a) LOCURI PITOREȘTI SLANIC-MOLDOVA, drumul spre granița veche. Transportă snopii la arie DOMNEŞTI (De la corespondentul nostru). Avîr.id sprijinul mecanizato­rilor de la S.M.T. (Gorneni, im»m­­li ai gospodăriei agricole colective „Filim­on Sîrbu“ din Gorneni, raio­nul Domneşti, au fost printre primii pe raion care au ieşit la secerişul griului, Intrecîndu-se pe echipe şi brigăzi colectiviştii , au reuşit ca în mai puţin de patru zile să secere grîul de pe cele 24 ha. In prezent se execută transportul snopilor la aria de treier din apropiere şi în curînd oamenii vor începe treierişul recoltei., Au terminat seceratul orzului CALARASI. (De la corespondentul nostru). Nimic deosebit şi totuşi veştile transmise de gospodăriile colective Măgureni, Roseţi, Radu Negru, Cuza Vodă îţi atrag atenţia. Incepînd re­coltatul culturii de orz odată cu pîr­­guirea spicului, ei au reuşit să ter­mine seceratul. La Guza Vodă a fost strînsă recolta de pe 100 de ha., cele mai bune rezultate dobîndindu-le colectiviştii Ivan D. Gheorghe, Elena R. Stoichiţă, Gheorghe Chiriac şi Ivan Paulina; la Radu Negru s-au secerat 50 de ha, evidenţiindu-se bri­găzile I-a şi a IlI-a conduse de A. Andronie şi I. Bălan. Aceleaşi rezul­tate le-au dobîndit şi cei din gospo­dăriile colective Roseţi şi Măgureni care au secerat orzul de pe o su­prafaţă de 60 de ha. şi respectiv 20 de ha. INFORMAŢIE In Capitală au luat sfirşit luni lu­crările celei de a IlI-a Conferinţe de paludism a ţărilor din sud-estul Eu­­­ropei, organizată sub auspiciile Orga­nizaţiei Mondiale a Sănătăţii. In ultima şedinţă s-a dat citire şi s-a supus discuţiei raportul general întocmit de comisiile de lucru privitor la stadiul actual al luptei antimala­­rice în ţările din sud-estul Europei. Duminică, participanţii la Conferinţă au vizitat staţiunile antimalarice din Alexandria şi Tr. Măgurele (regiunea Bucureşti). (Agerpres) DISTRACŢIA COPIILOR C­ea mai mare bucurie pentru copaii din comuna Năsturelu, raionul Zdiminicea, este să se poată da in... pod. Da, da, ce vă miraţi? in pod! Acum să nu vă închipuiţi că se urcă prichindeii în podul vreunei case şi se dau de a­­colo pe­­un tobogan. Nu! Ei şi-au găsit distracţia pe podul­­ peste canalul de alimentaţie a bătaii. Nu­mai ce-i vezi urcîndu-se pe podeţ şi toată ziua: uţa, uţa, pînă 11 se urăşte. Dar teribil de fericiţii sînt copiii cind aduc cîte un vînticel prin partea locului. Atunci, podul se mişcă Încolo şi încoace ca un le­a­gan! „Distracţia4* aceasta a copiilor, s-a creat prin „grija“ sfatului popular comunal care, deşi a văzut că podul a devenit impracticabil, n-a vrut să strice buna­­dispoziţie a celor mici. Aşa fiind lucrurile, trecerea oamenilor şi a carelor pes­te apă a devenit foarte anevoioasă, înregistrîndu-se chiar şi unele acci­dente. Unii ţărani muncitori din co­mună au pus mina voluntar şi au mai înţepenit capetele podului, dar repararea lui se lasă aşteptată. îndată vom trăi sărbătoarea strin­­gerii recoltei. Peste pod vor tre­bui să treacă şi carele încărcate de rod. Or, în starea în care se află puntea dintre cele două maluri, acest trafic nu va fi posibil. E momentul ca să se facă ceva pentru acest pod, găsindu-se even­tual pentru copiii un alt mijloc de amuzament! — 3. C. — (După o corespondență trimisă de Yairdianu Mîndru). I DE VECI FRAŢI O entuziastă manifestare a prieteniei romîno-sovietice, la Constanţa CONSTANŢA 30 (Agerpres). — In marea sală a Palatului Sportu­rilor din oraşul Constanţa a avut loc sîm­bătă după-amiază o entuziastă manifestare a prieteniei romîno-sovie­­tice. In preajma înapoierii In patrie a trupelor sovietice, peste 2.500 de oameni ai muncii din întreprinderile oraşului, ostaşi, sergenţi şi ofiţeri rom­îni s-au întîlnit cu ostaşi, ser­genţi şi ofiţeri ai Armatei Sovietice. Erau prezenţi în sală oameni ai mun­cii şi militari din oraş, pe piepturile cărora alături de decoraţii romîneşti strălucesc decoraţii sovietice, primite pentru participarea în războiul co­mun dus împotriva hitlerismului, os­taşi, sergenţi şi ofiţeri sovietici, pe piepturile cărora se disting ordine şi medalii ale R.P. Române recent con­ferite. Participanţii ovaţionau şi scandau chemări în cinstea prieteniei veşnice ce leagă popoarele român şi sovietic, a unităţii şi coeziunii lagă­rului socialist. Intilnirea a fost deschisă de tov. Ilie Ionescu, prim-secretar al Comi­tetului orăşenesc de partid. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Române şi Uniunii Sovietice. In cuvîntul său, tov. Tudose Va­siliu, membru în biroul Comitetului regional de partid, preşedintele sfa­tului popular regional, a adresat în numele tuturor oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Constanţa un căl­duros salut ostaşilor şi ofiţerilor Ar­matei Sovietice. Vorbitorul a înfăţişat apoi preţiosul şi multilateralul ajutor dat de Uniunea Sovietică pentru dez­voltarea ţării noastre. In regiunea noastră, a spus prin­tre altele tov. Tudose Vasiliu, roade­le colaborării frăţeşti cu Uniunea So­vietică sunt concretizate nu numai în construirea de noi întreprinderi, dar şi în reutilarea şi dezvoltarea capa­cităţii de producţie a vechilor între­prinderi Nu există muncitor în portul Con­stanţa, de la Şantierul naval şi din alte Întreprinderi, care să nu vor­bească cu căldură despre poporul sovietic, despre generozitatea acestui mare popor cu ajutorul căruia între­prinderile lor au fost dotate cu ma­şini moderne şi de înaltă tehnicitate. De la oamenii sovietici, miile de mun­citori din regiunea noastră au învă­ţat metode înaintate, care le-au uşu­rat munca şi le-au dat posibilitatea să obţină produse mai multe şi mai ieftine. Vorbind despre succesele obţinute în agricultura regiunii, tov. Tudose Vasiliu a spus: La obţinerea acestor rezultate au contribuit vizitele pe care colhoznicii şi oamenii de ştiinţă so­vietici le-au făcut în regiunea Con­stanţa, împărtăşind ţăranilor noştri muncitori bogata lor experienţă, me­todele pentru sporirea producţiei a­­gricole, vegetale şi animale. De ase­menea vizitele pe care ţăranii munci­tori din această parte a ţării le-au făcut în Uniunea Sovietică au con­stituit un prilej de cunoaştere şi în­suşire a practicii nemijlocite a con­strucţiei colhoznice. In curînd, a spus apoi vorbitorul adre­­sîndu-se ostaşilor şi ofiţerilor Arma­tei Sovietice, ne vom lua rămas bun de la voi cu un sentiment de adîncă prietenie. Prietenia noastră, cimen­tată prin lupta comună împotriva fascismului, se dezvoltă şi se întă­reşte necontenit, pentru că la baza ei stau interesele noastre comune, de apărare a cauzei păcii şi socialismu­lui, stă ideologia comună marxist­­leninistă. Vă asigurăm, tovarăşi, că nimeni şi nimic nu va putea destră­ma această prietenie pe care noi o prețuim ca lumina ochilor. Cu multă căldură a fost primit cu­­vîntul generalului maior V. E. Koi (Continuare in pag. 3-a) Clipe de neuitat Ziua învăţătorului OMAGIU Mai bine de 200 învăţători şi profesori din Zimnicea au venit la Giurgiu intr-o excursie să săr­bătorească Ziua învăţătorului im­­preună cu colegii giurgiuveni. La gara fluvială opresc două va­poare obişnuite. Pasagerii insă sunt deosebiţi de cei cotidieni. Lume multă, flori, discursuri, îmbrăţişări. Şi in această zi se cuvine adusă toată­­ cinstirea celor mai buni din­tre cei ce luminează minţile, educă caractere, formează oameni demni de idealurile poporului nostru. Se cuvin laude profesoarei Jecu Ioana, de la şcoala medie Zim­nicea, distinsă cu insigna de pro­fesor fruntaş. Laude şi­­felicitări lui Meilă Alexandru, Pascal Ciobatiu. Luni s-a sărbătorit în întreaga ţară „Ziua învăţătorului“, ziua celor peste 100.000 de educatori ai fiilor oameni­lor muncii din patria noastră. Cu prilejul adunărilor festive care au avut loc pe raioane, atit în Capi­tală cit şi în ţară, au fost scoase în evidenţă rezultatele frumoase obţi­nute de învăţători şi profesori în munca nobilă de instruire şi educare a tinerei generaţii. ’Alexandru Mardale pentru felul conştiincios cu care işi fac datoria. T­oate mulţumirile colectivului didactic al şcolii din Gogoşari, evi­denţiat pe raionul Giurgiu cu o­­cazia şedinţei festive de ieri, învă­ţătorului fruntaş Ion Cioclidel din comuna Arsache şi tuturor acelora ca şi ei. In­­gara fluvială, învăţătorii şi-au oferit unul altuia flori, flori ale dragostei şi preţuirii pentru oa­meni cu care ne mindrim. Tu, Dunăre, ce ţi-ai oferit cu dărnicie frumuseţile de basm, cintă mai departe cintecul în onoarea şi sănătatea dascălilor, copiilor m­oş­­tri. PETRE CRISTEA învăţătorilor şi profesorilor care s­-au evidenţiat în activitatea desfă­şurată In cursul anului şcolar 1957—­ 1958 li s-au înmînat distincţii de „în­văţător fruntaş“ şi „profesor fruntaş“ acordate de Ministerul Invăţămîntuluî şi Culturii, precum şi diferite premii şi diplome acordate de comitetele exe­­cutive ale sfaturilor populare raionale,­ (Agerpres) ? lucrârile Conferinţei naţionale de farmacie Duminică dimineaţa au început în Capitală lucrările Conferinţei naţio­nale de farmacie. La şedinţa de deschidere au luat parte prof. dr. Voinea Marinescu, mi­nistrul Sănătăţii şi Prevederilor So­ciale ,acad. prof. dr. Şt. Mih­u, secretar prim al Academiei R. P. Romíné, acad prof. dr. Marius Nasta, preşedintele Societăţii Ştiinţelor Medicale, acad. prof. dr. Şt. S. Nicolau, preşedintele secţiei de ştiinţe medicale a Acade­miei R. P. Romíne, acad. prof. dr. N. Gh. Lupu, directorul Institutului de terapeutică al Academiei R. P. Ro­mâne, academicieni, cadre didactice ale institutelor medico-farmaceutice din întreaga ţară, cercetători ştiin­ţifici în domeniul farmaciei, reprezen­tanţi ai Sfatului Popular al Capitalei, şi. C.C. al Sindicatului lucrătorilor sa­nitari, precum­­ şi peste 1.000 farma­cişti şi medici din întreaga ţară. Participă de asemenea peste 60 de specialişti din R. P. Bulgaria, Belgia, R. Cehoslovacă, R. P. Chineză, Fran­ţa, R. D. Germană, Grecia, R. P. Polonă, S.U.A., U.R.S.S. ş­i R. P. Un­gară. Conferinţa a fost deschisă de prof. A. Ionescu-Matiu, profesor onorar al Facultăţii de farmacie din Bucureşti. In numele Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a luat apoi cuvîntul prof. dr. Voinea Marinescu. Subliniind rolul sectorului farmaceutic şi al farmaciştilor în ocrotirea sănă­tăţii, precum şi grija statului nostru democrat-popular pentru rapida dezvol­tare a sectorului farmaceutic şi al in­dustriei de medicamente, vorbitorul a arătat printre altele că în ultimii 10 ani numărul medicilor a crescut de la 11.000 la peste 21.000, iar al farma­ciştilor de la 2.800 la peste 4.000. Creşterea impetuoasă a unităţilor sanitare de toate genurile a fost ur­mată de o multilaterală dezvoltare, prin crearea a 570 de farmacii noi şi a peste 5000 de puncte farmaceu­tice. Din schimbul larg de pă­reri şi de experienţe care va avea loc în cadrul acestei conferinţe , a în­cheiat vorbitorul — Ministerul Sănă­tăţii şi Prevederilor Sociale aşteaptă să se precizeze căi noi în domeniul sintezei şi extracţiei medicamentelor, în condiţionarea modernă a preparate­­lor farmaceutice, valorificarea mai in­­tensă şi mai raţională a plantelor me­dicinale, controlul sistematic al cali­tăţii medicamentelor, cercetarea far­­macodinamică şi microbiologică, cît şi în organizare­a sectorului farmaceu­­tic şi de medicamente. Acad. prof. dr. M. Nasta, preşedin­tele Societăţii Ştiinţelor Medicale a rostit un salut din parte­a Consiliului de conducere al Societăţii Ştiinţe­lor Medicale din R. P. Romînă. Dr. Agripa Ionescu a salutat con­ferinţa în numele C.C. al Sindicatului lucrătorilor sanitari. Prof. univ. dr. N. Ioanid, decanul Facultăţii de farmacie din Bucureşti, a expus apoi raportul „Contribuţia farmaciei române la îmbunătăţirea a­­sistenţei sanitare“. In cursul zilei de luni lucrările Con­ferinţei naţionale de farmacie s-au desfăşurat pe secţiuni. In domeniul chimiei farmaceutice au fost prezen­tate 12 referate şi comunicări ştiinţi­fice, în domeniul tehnologiei farma­ceutice au fost prezentate 9 referate şi comunicări ştiinţifice. In domeniul plantelor medicinale au fost prezem­tate 12 referate şi comunicări ştiin­ţifice, iar in domeniul farmacodina­­miei şi microbiologiei au fost prezen­tate 13 referate şi comunicări. Lucrările Conferinţei naţionala de farmacie continuă. Cu prilejul Conferinţei naţionale de farmacie, luni seara s-a deschis în Parcul de­ cultură şi odihnă „I. V­­Stalin“ din Capitală expoziţia „Farma­cia şi medicamentul în R.P. Romînă“. (Agerpres) Prof. dr. Voinea Marinescu discutind cu prof. Tai len-lai (R. P. Chineză)

Next