Steagul Roşu, iulie 1958 (Anul 4, nr. 1316-1342)

1958-07-22 / nr. 1334

Anul IV—Nr. 13341 PROLETARI IN TOATE TARN­E VNIȚÎ-IKl ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P. M. R. Şl AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI Marţi 22 iulie 1958 4 pagini 20 bani Marele miting al oamenilor muncii din Capitala Z­eci de mii de oameni sunt strînşi aci, în plin centrul Ca­pitalei şi întreaga piaţă­ a Uni­versităţii vibrează de glasul uriaş ce scandează fără întrerupere: „Afară cu agresorii imperialişti din Orientul Arab!“ „Să se pună capăt agresiunii americane şi engleze din Liban şi Iordania!“ Pancartele purtate de nu­meroşi oameni ai­ muncii cuprind ace­leaşi cuvinte pline de indignare la a­­dresa jefuitorilor petrolului din Orien­tul arab. Mitingul a fost deschis de tov. Ion Mitarcă, preşedintele consiliului sindi­cal local Bucureşti. In numele Comitetului naţional al mişcării pentru pace din ţara noastră şi în numele oamenilor noştri de artă şi cultură — a luat cuvîntul acad. Zaharia Stancu. „Unesc glasul meu plin de mînie cu glasurile dumnea­voastră şi cu glasurile milioanelor de oameni din ţara noastră care, alături de toate popoarele lumii, înfierează şi condamnă agresiunea tîlhărească a imperialiştilor anglo-americani, mi­­şelnic făptuită zilele acestea în Orien­tul arab. Sîntem alături de popoarele ţărilor arabe, a spus acad. Zaharia Stancu, pentru că dreptatea cea mai sfîntă este de partea lor. Noi sîntem ală­turi de popoarele acestor ţări pentru ca pînă acum 14 ani şi noi am avut nefericirea să-i cunoaştem bine la faţă pe cei care trimit astăzi soldaţi în Orientul arab. Decenii de-a rîndul imperialiştii apuseni au jefuit ţara noastră fără scrupul şi au exploatat poporul nostru fără milă şi fără în­durare. In mijlocul acestei veri, cînd între­gul nostru popor munceşte creator pentru obţinerea de noi victorii în construcţia socialismului,­­pacea lumii este grav ameninţată. Este amenin­ţată şi pacea noastră. Este ameninţată şi munca noastră paşnică. Sunt ame­ninţate vieţile copiilor noştri. Nu ne temem de ameninţări. Strîns uniţi în jurul partidului nostru şi în jurul gu­vernului nostru, nu vom îngădui nimă­nui şi niciodată să împiedice munca noastră de făurire a societăţii socia­liste ■ Noi facem parte din marele lagăr al păcii, lagăr care are în fruntea lui invincibila Uniune Sovietică. Noi facem parte din invincibilul front al popoarelor libere, care nu doreşte alt­ceva decât să-şi construiască în linişte şi în pace, în conformitate cu concep­ţiile lui despre viaţă, un viitor lumi­nos şi fericit. De aceea, în această adunare, noi cerem cu hotărîre înce­tarea imediată şi necondiţionată a a­­gresiunii imperialiste în Orientul arab. Salutăm cu căldură mesajele adresate, da N. S. Hruşciov şefilor guvernelor S.U­­.A., Angliei,­ Franţei şi Indiei de a se organiza o întîlnire a şefilor gu­vernelor pentru a opri cursa spre răz­boi. Cerem cu hotărîre retragerea ime­diată a trupelor anglo-americane din ţările invadate tîlhăreşte. Noi cerem cu stăruinţă ca şefii marilor state să se întîl­nească urgent pentru reglemen­tarea paşnică a tuturor diferendelor existente.’ Noi cerem cu hiotărîre pace pentru noi, pace pentru întreaga ome­nire. ... Au trecut timpurile cînd imperia­liştii puteau să dispună după bunul lor plac de soarta popoarelor. Milioa­nele de oameni din toate ţările globului vor şti să-şi im­pună voinţa, apărînd pacea. Tovarăşul Toma Marinescu, prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucu­reşti al U.T.M. vorbeşte în numele tinerilor muncitori din Capitală, al a­­cestor tineri harnici şi entuziaşti care iubesc viaţa nouă ce o trăiesc şi poartă o puternică mînie celor ce a­­meninţă pacea omenirii. Cu aceeaşi mînie în glas vorbeşte şi tovarăşa Elena Livezeanu, din par­tea Consiliului Naţional al Femeilor care, în numele mamelor ce îşi iubesc pruncii, al femeilor cărora le este dragă liniştea căminelor, cere să se pună capăt imediat mîrşavei agresiuni im­perialiste din Liban şi Iordania. Alături de întregul nostru popor, — a spus vorbitoarea — femeile susţin cu fermitate declaraţiile făcute de gu­vernul ţării noastre în legătură cu ac­ţiunile agresive ale S.U.A. şi Angliei în Orientul Mijlociu şi Apropiat. Opinia publică mondială a primit cu mare interes şi încredere mesajul tov. N. Hruşciov adresat preşedintelui S.U.A., mesaj care aduce o nouă pro­punere menită să înlăture primejdia unui război. Noi femeile, mamele din R.P.R. ne exprimăm profunda recu­noştinţă faţă de guvernul Uniunii So­vietice pentru fermitatea cu care apără pacea, pentru eforturile pe care le de­pune pentru a asigura liniştea şi pacea nu numai în Orientul arab ci în întreaga lume. Noi cerem ca guvernele S.U.A. şi Angliei să dea curs propunerilor fă­cute de tov. N. Hruşciov, de­­ a con­voca de urgenţă conferinţa şefilor ma­rilor puteri. Cauza popoarelor arabe este o cauză dreaptă, o cauză sfîntă, a spus tov. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române pentru prietenie cu popoarele din Asia şi­­Africa. De aceea, oamenii cinstiţi din întreaga lume îşi exprimă simpatia şi solidari­tatea cu lupta acestor popoare. Liga romînă de prietenie cu po­poarele din Asia şi Africa condamnă agresiunea anglo-americană şi priveş­te cu profundă simpatie lupta dreap­tă pentru libertate şi independenţă na­ţională a popoarelor din Orientul arab. Salim Maruf student libanez care învaţă în ţara noastră la Institutul de Petrol şi Gaze, a vorbit în limba arabă despre clipele­ grele prin care trece ţara sa şi despre poporul său care este ho­­tărît să lupte cu­­ toată vigoarea îm­potriva colonialismului. Cuvintele «lu­ Un aspect de la marele miting al oamenilor muncii din Capitală ) » Solidari cu lupta dreaptă a popoarelor arabe Mitingul de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă“ din Giurgiu l­a terminarea lucrului peste 400 muncitori, ingineri şi funcţionari de la fabrica de zahăr .Popa Şapcă" din Giurgiu s-au adunat in­­atelierul me­canic pentru ca in cadrul unui miting să-și exprime protestul lor plin de mi­nte împotriva agresiunii americano-en­­gleze în Liban și Iordania. Muncitorii scandau lozinci ca: „A­­fară cu agresorii din Liban și Iorda­nia­" „Trăiască lupta dreaptă a po­poarelor arabe!". In cuvinte simple pornite din inimă strungarul Victor Is­­trate, inginerul Gheorghe Toma, avo­catul Feti Graţiani, au exprimat pro­funda simpatie faţă de lupta popoare­lor arabe împotriva jugului colonialist pentru o viaţă liberă şi independentă. — Noi ştim­ că imperialiştii nu sunt la prima lor încercare de a tulbura li­niştea popoarelor — a spus strungarul Victor Is­trate. Ei au mai atacat mi­şeleşte Coreea, Vietnamul şi Egiptul. Aceste acte samavolnice, care scot cu prisosinţă la iveală chipul hidos al im­perialiştilor au fost zăgăzuite de for­ţele păcii. Noi iubim pacea şi cuceri­rile vieţii noastre libere. Ca oameni ce sîntem stăpîni pe soarta şi avuţiile patriei noastre privim cu dragoste lup­ta pentru independenţa popoarelor a­­rabe şi-i unim pe agresorii lor. Sintem­ hoţ ari fi ca alături de toate popoarele să apărăm pacea lumii atit de scumpă nouă. La sfîrşitul mitingului muncitorii au adoptat moţiuni de protest către gu­vernul S.U.A., şi către O.N.U prin care cer să fie luate­­măsuri ca tru­pele americane şi engleze să fie re­trase imediat din Liban şi Iordania. Mitinguri de protest au mai avut loc şi la fabrica de conserve „Fructo­­nil“, la cooperativele de producţie meşteşugărească „încălţămintea", ,jîi­­giena“, „Călugăreni", „Arta modei” şi In alte întreprinderi şi instituţii din oraşul Giurgiu. O. OVIDIU In timpul mitingului Sil în sala căminului cultural din co­muna Cornetu raionul Domneşti erau prezenţi duminică numeroşi tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi. Pe feţele lor se putea citi indignarea faţă de noua mîrşăvie a colonialiştilor care au in­vadat Libanul şi Iordania. Deschizînd mitingul, tovarăşul Petre Cobianu, secretarul organizaţiei de bază P.M.R., a arătat scopul agresiu­nii imperialiste care încearcă să o­­prească cu armele mersul înainte al istoriei. A luat apoi cuvîntul pensionarul Radu Băluţă care în curînd o să trea­că pragul celor 70 de primăveri. — Noul focar de război deschis de către imperialişti în Iordania şi Liban t răi vorbitorul, constituie un semnal e alarmă pentru popoarele lumii care îşi dau încă odată seama cine stat a­devăraţii aţîţători la război. Sunt con­vins că agresiunea colonialistă va pu­tea fi oprită pentru că nu există o forţă mai puternică în lume decît hotă­­rîrea fermă a popoarelor de a lupta pentru apărarea păcii. Au urmat la cuvînt întovărăşitul Nica Ion, învăţătorul Malaliu Stan, ţăranul muncitor Ion Florea Tudor, tînărul Dincă Octavian şi alţii care au cerut cu hotărîre încetarea agresiu­nii imperialiste şi retragerea imediată a trupelor americane şi britanice din Iordania şi Liban. La sfîrşitul mitingului adunarea ce­tăţenească din comuna Cornetu a vo­tat o moţiune, de protest care a fost adresată guvernului S.U.A. In pag. 3*a U.R.S.S. propune încheierea unui tratat de prietenie şi colaborare între statele europene In pag. 4-a Puternicul răsunet internaţional al mesajului adresat de N. S. Hruşciov şefilor guvernelor S. U. A., Marii Britanii, Franţei şi Indiei ărtărirea continuă a colaborării economice între Republica Populară Romină și I­.R.S.S. In legătură cu elaborarea planuri­lor de perspectivă privind dezvoltarea economiei naționale ale Republicii Populare Române și ale Uniunii Repu­blicilor Sovietice Socialiste, au avut loc la Moscova tratative intre delega­ţia Republicii Populare Romíne, con­dusă de Al. Bîrlădeanu vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Ro­míne şi delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste condusă de I. I. Kuzmin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Comisiei de stat a planificării a U.R.S.S. La tratative au participat din par­tea română G. Gaston Marin preşe­dintele Comitetului de stat al planifi­cării, M. Flores­cu, M. Popescu, miniş­tri şi alte persoane oficiale, din par­tea sovietică — I. V. P. Zotov, N. I. Strokin, E. S. Novoselov, miniştri, V. Hlebnicov, vicepreşedinte al Comisiei de stat a planificării şi alte persoane oficiale. In cursul tratativelor desfăşurate intr-o atmosferă de prietenie şi înţe­legere reciprocă, s-a căzut de acord asupra volumului livrărilor reciproce de mărfuri pe anii 1959—1965, precum și asupra unor probleme de colaborare economică intre cele două ţări Uniunea Sovietică, in scopul de a ajuta dezvoltarea economiei naţionale a Republicii Populare Române, va mări in mod considerabil livrările de fontă, minereu de fier, laminate de oţel, aluminiu, concentrat de apati­­tă, sulf, asbest şi alte mărfuri. Uniu­nea Sovietică va acorda de asemenea ajutor tehnic Republicii Populare Ro­mâne în construirea şi mărirea centra­lelor electrice, uzinelor chimice şi de prelucrare a petrolului. La rindul său Republica Populară Romină va mări livrările către Uni­unea Sovietică de sodă caustică şi calcinată, negru de fum, mobilă, de asemenea va livra produse petrolifere, ţevi, utilaje şi alte mărfuri. Tratativele încheiate vor ajuta am­bele ţări să ia în considerare mai com­plet interesele lor reciproce la elabo­rarea planurilor de dezvoltare în viitor a economiei naţionale. Ca rezultat al tratativelor, la 21 iulie a fost semnat un protocol co­respunzător. La 21 iulie a plecat din Moscova către patrie delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Române, care a dus tratative cu delegația guverna­mentală a Uniunii Sovietice în pro­blemele colaborării economice. Terminarea treierişului­sarcină urgentă Colectiviştii din Coşereni Să dezvoltăm rezultatele bune obţinute raportează Către ora prînzului ziarul nostru a fost chemat la telefon. — Alo, aici este Nicolae Micşan, preşedintele colectivei din­ Coşereni, raionul Urziceni. Vă anunţăm că as­tăzi colectiviştii noştri au obţinut în­că o victorie. Am terminat treierişul păioaselor. De pe cele 200 ha grîu, am obţinut o producţie medie la ha de 1500 kg iar la orz o producţie de 2000 kg la ha. Paralel cu treierişul am dus la baza de recepţie cantita­tea de 30.000 kg grîu pe care l-am vîndut statului pe bază de contract şi cele 32.000 kg grîu reprezentînd plata muncilor STRU­, etc. Iată într-adevăr un succes al colec­tiviştilor din Coşereni. De ce a rămas in urmă raionul Hrăneşti ? Am comparat două situaţii privind treierişul în raionul Brăneşti. Prima, luată în seara zilei de 17 iulie arăta că s-au treierat păioasele de pe o su­prafaţă ce reprezintă 27,1 la sută, cea de a doua situaţie din 19 iulie în­registra 34,5 la sută. Cu aceste rezultate Brăneştii se nu­mără printre raioanele codaşe la tre­­ieriş din regiunea Bucureşti. In afa­ră de comunele Belciugatele, Progre­sul şi Hagieşti care au realizat planul la treieriş în procente cuprinse între 42 la sută şi 43,7 la sută, toate cele­lalte comune sînt mult rămase în ur­mă. Comunele Bălăceanca, Gălbinaşi, Măriuţa, Chiroiu şi altele bat pasul pe loc. Ele au realizat planul între 18,3 la sută şi 21,8 la sută. Care să fie cauzele acestei serioase rămîneri în urmă? Deplasîndu-ne în citeva comune nu ne-a fost greu să constatăm o seamă de deficienţe care frînează bunul mers al treierişului. Viteza de lucru nu se realizează de cîteva zile, deoarece unele trac­toare care acţionează batozele se de­fectează foarte des. La Măriuţa o ba­toză a brigăzii a 6-a de la S.M.T. Hagieşti n-a lucrat timp de 3 zile. La Drăgoeşti şi Chiroiu am întîlnit aceeaşi situaţie. Felul în care cele două batoze din comuna Chiroiu au lucrat în ultimele zile este semnifica­tiv în acest sens. Pe data de 17 iu­lie s-au treierat păioasele de pe 17 ha. O zi mai tîrziu, numai de pe 16 ha, pentru ca pe 19 iulie să se treie­re păioasele de pe 10 ha. Folosirea întregii capacităţi de lu­cru a batozelor, cînd ele sînt în stare de funcţionare, constituie­ o pro­blemă importantă căreia trebuie să i se dea toată atenţia de către sfatu­rile populare comunale.­ in săptămina Chemarea Biroului Comitetului regional de partid şi a comitetu­lui executiv al sfatului popular regional pentru intensificarea tre­ierişului ş­i organizarea săptămînii­­record, a avut un puternic ecou în rîndurile celor ce muncesc pe o­­goarele regiunii București. Zilele săptămînii trecute au fost pline de freamătul muncii creatoare Săptămîna trecută a fost într-a­devăr o „săptămînă-record" la tre­ieri­. De unde, pînă la 12 iulie se treierase abia 11,6 la sută din recolta de păioase, la 19 iulie planul de treierie era realizat în proporţie de 43,3 la sută. Aceasta înseamnă că intr-o singură săp­­tămînă s-au realizat 31,7 procente din plan ceea ce echivalează cu peste 140.000 ha. păioase treierate. Acestea sunt roadele întrecerii socialiste şi patriotice care a an­trenat mii de mecanizatori şi ţă­rani muncitori la grăbirea munci­lor agricole de vară. In „săptămîna-record", în nume­roase raioane, unde organele de partid şi de stat au desfăşurat o temeinică muncă politică şi orga­nizatorică, ritmul treierişului a cres­cut tumultuos. Aşa s-a întîmplat în raionul Roşiori care a realizat pînă la 19 iulie, peste 60 la sută din plan. Aci s-a treierat săptă­mîna trecută recolta de păioase de pe 13.000 ha. Semnificativă este şi situaţia raionului Lehliu care din rîndul raioanelor codaşe a ajuns la un loc de frunte, treierînd săp­tămîna trecută aproape 11.000 ha. Părăşire agricolă. Mecanizatorii, colectiviştii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale, antrenaţi în întrecerea socialistă şi patriotică să considere ca o sarcină de o­­noare grăbirea şi terminarea tre­ierişului în cel mai scurt timp. Oameni ai muncii de pe ogoa­rele regiunii Bucureştii Grăbiţi tre­ierişul pentru a evita pierderile inutile de boabe! Predaţi de în­dată cantităţile de cereale cont­­tractate ! Efectuaţi la timp celelalte lucrări din campania agricolă de vară pentru a asigura belșugul re­coltelor viitoare . Comună electrificată OLTENIŢA (De la corespondentul nostru). Printre angajamentele luate de către deputaţii comunei Chiselet la începu­tul activităţii lor, a fost şi electrifica­rea comunei. N-au trecut nici trei luni şi şoseaua principală care trece prin Chiselet a fost electrificată pe o distanţă de 3 km. Tovarăşii Velicu Ivan, preşedintele sfatului popular al comunei Chiselet, precum şi tovarăşii Dumitru Eftimie, Vasile Diţu, Staicu Gheorghe şi Radu Dumitru care fac parte din comitetul de iniţiativă, au muncit cu însufle­ţire pentru această realizare. Un nou magazin sătesc SLOBOZIA. (De la corespondentul nostru). — In comuna Brîncoveni a fost deschis de curînd încă un maga­zin mixt. Noua unitate comercială a fost amenajată prin munca voluntară a cetăţenilor din rîndul cărora s-au evidenţiat Ion Tudoran, Filofteia Bă­­canu, Maria D. Cezac care au primit un deosebit sprijin din partea U.R.C.C. Slobozia. Şi-au amenajat un parc CALARAŞI. (De la corespondentul nostru).— Gospodinele din comuna Dragoş Vodă au ştiut să-şi împartă în aşa fel timpul încît, împreună cu pionierii au trecut la lucrări de în­frumuseţare a comunei. Pe lingă cu­răţirea şanţurilor şi văruirea gardu­rilor, a fost amenajat şi un parc co­munal. Cele mai vrednice la aceste lucrări au fost Eugenia Trufianu, Tu­­doriţa Vasilescu, Eugenia Andrei şi Elena Dumitru. Mişcarea de inovaţii in sectorul pielărie in sectorul de pielărie din cadrul De­partamentului ind­ustriei Uşoare, miş­carea de inovaţii ia din an în an, tot mai multă amploare. In prima ju­mătate a anului acesta au fost înain­tate 1073 inovaţii faţă de 790 inovaţii din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dintre inovaţiile prezentate în acest an au fost acceptate pentru aplicare 543, aph­icînd economii antecalculate de 7.400.000 lei. In clişeu tovarăşa Dumitra Sirbu, radioconstructor la uzinele „Grigore Preoteasa" din Capitală lucrirnd la montarea unei stafii de radioficare de 150 waţi. Foto AGERPRES 435.000 cărămizi peste plan RACARI. (De la corespondentul nostru). — Buna organizare a locu­lui de muncă şi folosirea pe scară largă a metodelor avansate de lucru, au făcut ca muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de cărămidă Răcari să ob­ţină noi şi însemnate succese în producţie. Ca urmare a întrecerii so­cialiste s-a reuşit ca productivitatea muncii să crească cu 1,5 la sută, iar rebuturile să fie reduse cu 2 la sută faţă de anul trecut. Totodată planul de producţie pe primul semestru a fost îndeplinit în proporţie de 120 la sută realizîndu-se peste plan 435.000 cărămizi crude. In fruntea întrecerii se situează muncitorii Tudor Gheorghe şi Popa Gheorghe, mecanicul Ştefan Barbu şi alţii care şi-au depăşit nor­ma zilnic cu 15—20 la sută. * Vizite Membrei« „Caravanei mamelor pen­tru pace“ care se află în ţara noastră au făcut luni o serie de vizite în Ca­pitală. Oaspeţii au vizitat printre altele fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“ şi grupul social al acestei mari Întreprinderi, Institutul de pediatrie, spitalul Polizu și muzeul „Mina Mi­­novie!''.

Next