Steagul Roşu, august 1958 (Anul 4, nr. 1343-1369)
1958-08-01 / nr. 1343
* ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL IV — Nr. 1343 Vineri 1 august 1958 4 pagini 20 bani Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă Peste puţină vreme poporul nostru muncitor va sărbători cea de a 14-a aniversare aeliberării sale de sub jugul fascist. Acest eveniment atît de scump tuturor este întîmpinat în fiecare an de oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe ogoare şi din instituţii de cultură cu succese însemnate în producţie. De aceea, nu întîmplător în aceste zile întrecerea socialistă a căpătat un puternic avînt în majoritatea sectoarelor de activitate. Ceea ce caracterizează în prezent întrecerea socialistă e faptul că ea se desfăşoară aproape pretutindeni pe bază de obiective concrete şi cu grijă stabilite. In întreprinderile industriale din regiunea noastră, de pildă, obiectivul central al întrecerii socialiste îl constituie realizarea şi depăşirea planului de producţie la principalii indici — şi în primul rind a creşterii productivităţii muncii. Astfel angajamentul colectivului de muncă de la Şantierele Navale Olteniţa prevede îndeplinirea planului pe luna august, la producţia marfă cu 5 zile mai devreme şi creşterea productivităţii muncii cu 3 la sută peste sarcina planificată. O izbîndă pentru constructorii noştri va fi terminarea blocului muncitoresc din Alexandria la 10 august — cu 3 luni mai înainte şi la un preţ de cost de 1300 tei m.p. de construcţii. Merită subliniată hotărîrea textiliştilor din Roşiori şi buftea care s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să mărească randamentul războaielor de ţesut cu încă 8 la sută faţă de indicele atins in luna iunie. De fapt, de la aceste colective, redacţia ziarului a şi primit vestea îmbucurătoare că în cadrul întrecerii socialiste, ţesătoarele de la „Teleorman“ au obţinut în luna iulie 8.333 m. p. ţesături peste plan, iar cele din Bufcea 7900 m.p. pînză tifon. Semnificative pentru etapa actuală a întrecerii socialiste sunt şi numeroasele iniţiative ale oamenilor muncii. Turnătorii de la A.N.G. au luat iniţiativa să reducă cu 20 la sută consumul de metal la piesele care cîntăresc peste 1000 kgr.; textiliştii de la Fabrica de vară din Buftea au organizat cursuri de minim tehnic care sunt frecventate zilnic de peste 40 muncitori ; constructorii de pe şantierele din Drăgăneşti—Vlaşca au trittit la folosirea metodei „în lanţ", iar tinerii de la Centrul mecanic Roşiori vor colecta şi trimite cuptoarelor de la Hunedoara 50 tone fier vechi. Pe de altă parte, oamenii muncii de pe ogoare depun tot efortul pentru a termina cît mai repede treierişul, efectuează dezmiriştiri, predau la bazele de recepţii cerealele contractate cu statul. Acestea sînt numai cîteva din iniţiativele recente şi preocupările actuale, pe cit de îndrăzneţe, pe atît de lăudabile. Caracterul viu, mobilizator pe care l-a îmbrăcat în aceste zile întrecerea socialistă scoate în relief un lucru deosebit de important şi anume dorinţa puternică a oamenilor muncii din regiunea noastră de a întîmpina şi în acest an ziua de 23 August cu noi şi importante succese în producţie. Exemplele bune amintite mai sus ar trebui urmate şi de Fabrica de cărămizi şi ţiglă din Urziceni, Fabrica de zahăr „Popa Şapcă", Giurgiu, etc., unde colectivele de muncă şi-au luat — ce-i drept — în cadrul întrecerii socialiste o serie de angajamente concrete legate de problemele arzătoare ale producţiei, angajamente care însă sînt cam cu încetineală traduse în viaţă. De ce ? Pentru că nu fiecărui loc de muncă i s-au asigurat din timp condiţiile necesare bunei desfăşurări a întrecerii socialiste. Vina mare o poartă conducerile de întreprinderi care nu acordă atenţia cuvenită traducerii în viaţă a planurilor de măsuri tehnice şi organizatorice întocmite în unele întreprinderi, se manifestă formalism în ce priveşte ţinerea evidenţei întrecerii. De asemenea, greşit procedează şi acele comitete de întreprindere şi conducerile administrative care popularizează numai fruntaşi consacraţi, fără să vadă şi strădaniile altora. Pentru ca bilanţul ce-l vom face cu ocazia celei de a 14-a aniversări a eliberării patriei noastre să fie cît mai rodnic, este necesar ca întrecerea socialistă să cunoască un avînt cît mai puternic în toate întreprinderile industriale. Fabri- cile de cărămizi şi şantierele de construcţii să folosească din plin timpul prielnic, activităţii lor. In irdustria locală, în cooperaţia meşteşugărească — sectoare producătoare de bunuri de consum — întrecerea socialistă să fi© axată pe astfel de obiective ca: îmbunătăţirea calităţii produselor, lărgirea numărului de sortimente, reducerea preţului de cost, etc. Oamenii muncii de pe ogoare sînt chemaţi să acorde şi pe mai departe toată atenţia strîngerii recoltei şi executării arăturilor de vară. Organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.M. au datoria să sprijine şi să îndrume îndeaproape desfăşurarea cu succes a întrecerii socialiste, să stimuleze iniţiativele izvorîte în cadrul acesteia. Oameni ai muncii din regiunea Bucureşti! Desfăşuraţi larg întrecerea socialistă şi patriotică! Să întâmpinăm ziua de 25 August cu succese tot mai mari pe drumul construirii socialismului în patria noastră Şcoala din livadă Situată in mijlocul Bărăganului, arhitectura ei se deosebeşte de toate stilurile întîlnite ţiînă azi în construcţii. întreg edificiul este viu,natural, multicolor. Zidurile sînt înlocuite cu perdelele plopilor înalţi, încăperile sălilor de clasă sînt constituite din parcele cu nenumărate soiuri de pomi fructiferi, parcurile înconjurătoare sînt şi ele livezi pe zeci de hectare. Profesorii sînt agronomi şi tot ei constructorii şcolii din livadă. Cine sînt elevii? Cum se desfăşoară procesul de învăţămînt pentru cizelarea caracterelor lor? Spre deosebire de alţi, profesori, cei întîlniţi aici, pe cîmpul de la Mărculeşti, poartă halate albe şi orele lor de clasă nu sînt anunţate şi nu se sfîrşesc odată cu sunetul clopoţelului ci odată cu ivirea zorilor şi coborîrea amurgului. Pe unul dintre profesori îl cheamă Teodor Bordeianu, membru corespondent al Academiei R.P.R. Intr-un alt sector al şcolii examinează cercetătorul Vasile Cociu de la I.C.A.R. A deschis catalogul şi odată cu examinarea elevilor trece în dreptul numelui lor diferite însemnări şi caracterizări. Unde sunt elevii?... Vă facem cunoştinţă şi cu ei... In urmă cu aproape 10 ani, cînd au păşit pragul şcolii, erau nişte... fiinţe slabe, capricioase, cu însuşiri care dăunau foarte mult colectivităţii. Astăzi însă îi putem elogia cu toată satisfacţia. Cităm dintre elevii care au avut cea mai bună comportare pe piersicul „Primul cincinal“, pe cuisul „ICAR.", pe mărul şi prunul 1958. Aici, la şcoala din Mărculeşti, cercetătorii agronomi au ales puieţii cu caractere neformate, sensibili la ger şi secetă şi au decis să le cultive însuşirile, să-i educe în condiţiile aspre ale Bărăganului şi să imprime viitoarelor soiuri de fructe însuşirile pe care le doresc pedagogii pomicoli şi în acelaşi timp şi marea masă a consumatorilor. Cercetătorul Vasile Cociu a început îndrumarea puieţilor Încă din anul 1948. A polenizat zeci de mii de flori, a selecţionat mii de caişi, pruni, vişini, meri şi piersici. A creat o gamă vastă de hibrizi şi a lucrat în cîmp ani de zile ca cel mai pasionat pomicultor. Unul dintre elevii lui, spuneam că este noul piersic primul cincinalŞcoala i-a dăruit acest nou nume, poate mai puţin poetic, dar care exprimă o etapă hotărîtoare şi în istoria acestui soi de fruct pentru că în primul cincinal s-au observat primele roade bogate ale piersicului. Recolta medie pe ţară la un singur piersic este de 10—15 kg._ Ia şcoala din Bărăgan, noul soi a înregistrat treptat următoarele rezultate: În 1953 s-au recoltat la un singur pom 32 kg, în 1954 s-au recoltat 58 kg., în 1955 — 150 kg, iar în ceilalţi ani s-a ajuns la producţia de 200 kg. Este un fruct viguros, dulce cu o coacere timpurie, rezistent la ger şi secetă. O comportare strălucită în aceşti ani de şcoală a avut şi caisul. De la părinţii lui Silistra şi Ananas noul cais a moştenit prea puţine însuşiri. Principalele lui trăsături de azi sînt rodul bogat, gustul parfumat, culoarea portocalie şi marea lui rezistenţă la intemperii şi dăunători. Nu-i vorbă, că în timpul iernii profesorul a avut cu acest nou soi de cais cele mai mari emoţii. Chiar şi cînd pomul a înflorit, îngheţul a continuat multă vreme şi toată munca părea compromisă. Un pom fructifer nu este ca o floare pe care o schimbi atît de lesne atunci cînd se ofileşte sau nu răsare deloc. Pomul cere o îngrijire atentă, de ani şi ani de zile şi de abia după vreo 10—15 ani răsare fructul. Ne putem închipui marea tristeţe a cercetătorului cînd şi-a văzut noul cais strîns in vălurile vătămătoare ale îngheţului! Dar iată că peste cîteva luni de zile caisul I.C.A.R. I. ce părea compromis definitiv, a început să se dezvolte cu vigoare, legînd rod bogat pe fiecare ramură. Şcoala de educare a pomilor, în condiţiile aspre ale Bărăganului, a dat şi de astă dată rezultatele dorite. Dacă în 1953 caisul I.C.A.R. 1. a dat abia 7 kg. fructe, în 1956 sau A. SIMOVICI (Continuare In pag. a 3-a) In livadă, in timpul cercetărilor rmEtAtf bt* tam tmzn, f 5o!«imifasa Succesele mimcîtorilor* de la uzinele „Timpuri ftîdi6 Mojtentarii, ingâlneitiii și tehnici «in)î uzinelor „Timpuri Nou‘‘ djîm Carpitală întâmpină ziua de 23 August cu noi succese in mod untte. In acest scop ei s-au angajat să depăşească planul producţiei globale cu 2°/o astfel ca în ziua de 22 august să lucreze în contul ziilei de 27 amfrust. In clişeu , Marin Ciocan care lucrează la maşina Deltei piese de schimb auto, s-a angajat în cinstea zilei de 23 August să termini* planul la 25 iulie Angajamentul luat a fost realizat astfel că din ziua de 26 iulie lucrează In contul lunii august Măresc capacitatea de produc Secţia de pigmenţi (pîmînturi colorate), din Budeşti a industriei locale Olteniţa îşi măreşte capacitatea aproape dublu. In acest sens, în prezent se execută lucrările de montare a unui nou cuptor de fierbere şi două electromotoare pentru măcinarea canică a coloranților. Datorită daniei tehnicianului Alexandru Coiu, toate lucrările se vor termina august. Folosirea maselor plastice în textil De cîteva zile un colectiv de tehnicieni de la fabrica de vată din Buftea a început să folosească în sectorul textil, masele plastice. Este vorba de capitonarea cu vinii a rezervoarelor cu acid sulfuric şi confecţionarea a două conducte care le leagă pe acestea de bazinele de albire. Acesta e primul angajament ce realizat în cinstea zilei de 23 Aiigg^"1^^ Se preconizează însă ca pînă la ^ sărbătoare să se capitoneze încă cu bazine şi să se confecţioneze alte ct conducte din mase plastice. nunert însuflețită pe ogoare Brigada ctâmpîv din nou în acţiune Cît a durat secerişul şi treierişul la G.A.S. Traian, brigada complexă nr. 1, condusă de Florea Rădoiasa, candidat de partid, s-a menţinut mereu în frunte. Lucrînd cu mult elan pe cele patru combine C.J, membrii brigăzii au reuşit să termine recoltatul griului de pe o suprafaţă de 200 ha cu 6 zile înainte de data stabilită. Fără a pierde timpul, membrii brigăzii complexe s-au urcat zilele trecute din nou pe tractoare şi au trecut la executarea arăturilor de vară. Numai in trei zile de lucru ei au avat în mirişte o suprafaţă de peste 60 ha. Membrii acestei brigăzi lucrează acum de zor pentru ca în timpul cel mai scurt să termine aratul celor 200 ha de pe care ei au recoltat griul. ÎT « ÎA i ti nm ov AU TERMINAT au sosit la redacţie din raioanele Snatoare, ambele vestind un succes de ieri seară pe cablul telefonic ne - gov şi Alexandria două ştiri îmbucă seală: terminarea treierişului. Pînă în seara zilei de 31 iule, alături de raionul Roşiori, au încheiat treierişul şi raioanele Snagov şi lexandria. Acest succes a fost posibil datorită folosirii cu chibzuinţă a fiecruu arei zile bune de lucru. Gospodăriile agricole de stat, gospodăriile colective şi întovărăşirile din aceste raioane, au fost exemplu de organizare a muncii încheind în cel mai scurt timp treierişul. Şi ALEXANDRIA TREIERIŞUL Ţăranii muncitori din comuna Br să termine treierişul a cîteva :n abili ■20 atele, raionul Răcan, se străduiesc * In clişeu, un aspect de la una din în comună. Rezultatei Datorită executării muncilor In mun, cu mijloace mecanizate, Intorăşiţii din Creaţa-Leşile, raionul Strgov, au obţinut producţii sporite cereale la hectar. Întovărăşirea „7 Noiembrie“ a rizat o producţie medie la ha. 1.478 kg., iar întovărăşirea „6 . 5.200 kg. grîu la fondul de ba al întovărăşi. Membrii întovărăşirii agricole „ şugul" din satul Purani, raionul xandria, au terminat treierişul. form hotărîrii luată de adunarea nerală, la alte ei au pus de-o şi grîul destinat fondului de bază acest sens, s-au strîns 5.200 kg. care au fost predate statului în terenul contractului încheiat cu I.RJ „Recolta“. Comitetul de conducere, (președ. tov. Radu Voinea,) s-a interesat de aproape de această problemă. Trecând ştacheta la 1,81 m, Iolanda Balaşa stabilit un nou record mondial la săritura în înălţime Amănunte în pag. 3-a înmînării unor decoraţii Joi la amiază la Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Române a avut loc solemnitatea înmînării unor decoraţii. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate a staţiunii experimentale agricole „Valul lui Traian“ din cadrul Institutului de cercetări agronomice al Academiei R. P. Române şi pentru merite deosebite în muncă. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit Ordinul Muncii clasa a 11-a staţiunii experimentale agricole „Valul lui Traian“ şi Ordinul Muncii clasa a III-a tovarăşilor Petre Tomoroga şi Andrei Trucă. Pentru rezultatele deosebite obținute în muncă, pentru priceperea și devotamentul dovedit în îndeplinirea sarcinilor de serviciu Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. Romíné a conferit Ordinul „Steaua R. P. Romíné“ clasa a III-a generalului maior Ioan Şerb, şi Ordinul „Steaua R. P. Romíné“ clasa a IV-a generalului maior Dumitru Constantinescu. S-au conferit de asemenea ordine ale R.P. Romíné unor ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne. Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani s-a conferit Ordinul Muncii clasa a 111-a profesorului Mircea Florian, cercetător științific al Academiei R. P. Române. (Agerpres) Azi începe vînzarea manualelor şcolare în librăriile săteşti Vînzarea manualelor şcolare pentru anul de învăţămînt 1958—1959 va începe la 15 august Pentru elevii din mediul sătesc, vînzarea începe la 1 august prin librăriile săteşti şi cooperative. Informaţii Ca urmare a Acordului de colaborare tehnico-ştiinţifică între R. P. Romînă şi Republica Democrată Vietnam încheiat la 30 iunie a.c. a avut loc la Bucureşti, la sfîrşitul lunii iulie, prima sesiune a Comisiei de colaborare tehnico-ştiinţifică romîno-vietnameză. La sesiune s-a încheiat un Protocol care a fost semnat de: Nguyen Van Tran, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării din R. D. Vietnam şi de Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Delegaţia vietnameză a făcut vizite la Comitetul destat al Planificării, Academia R.P. Romîne şi în unele uzine şi fabrici din R. P. Romînă. Lucrările sesiunii s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă şi caldă prietenie. . ★ Joi s-au încheiat în Capitală lucrările consfătuirii cu directorii caselor raionale de cultură din regiunile Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti şi Ploeşti. In încheiere s-au luat o serie de măsuri menite să ducă la o continuă îmbunătăţire a conţinutului activităţii caselor raionale de cultură. muncii unite otie" 1.380 kg. Cele mai frumoase rezultate le-au obţinut membrii Into ■avărăşirii „23 August“ care au obţinut de 2.000 kg. grîu la hectar. Din partea C.C. al P.M.R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român anunţă cu adîncă durere că în ziua de 31 iulie a.c. a încetat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, membru al C.C. al P.M.R., vechi militant al mişcării muncitoreşti, care a avut un rol activ în realizarea unităţii politice, organizatorice şi ideologice a clasei muncitoare, luptător neobosit pentru cauza construirii socialismului în ţara noastră. Din partea Marii Adunări Naționale a R. P. Romíne Marea Adunare Națională a R. P. Romíne anunță cu odinpă durere încetarea din viaţă a tovarășului Teodor Iordăchescu, deputat în Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romíne. In noaptea de 30—31 iulie a încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, vechi militant al mişcării muncitoreşti, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat în Marea Adunare Naţională Născut la 1 august 1884, la Galaţi, din părinţi muncitori, tovarăşul Teodor Iordăchescu a intrat încă din anul 1904 în rîndurile mişcării muncitoreşti căreia i-a rămas devotat pînă în ultima clipă a vieţii sale. Activînd în anul 1905, pe linie sindicală, la Constanţa, a dus o curajoasă acţiune împotriva autorităţilor burghezo-moşiereşti cu prilejul debarcării marinarilor revoluţionari de pe crucişătorul „Postemkin“. Membru al Partidului Social-Democrat, avînd sarcini de răspundere In conducerea acestuia, publicist şi ziarist plin de combativitate, tovarăşul Teodor Iordăchescu a desfăşurat o neostenită activitate, în special în domeniul presei muncitoreşti, fiind redactor principal al ziarelor „România Muncitoare“, „Lupta“, „Socialismul“ şi al altor publicaţii consacrate deşteptării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii în lupta pentru eliberarea lor de sub exploatarea capitalistă. In anii 1908—1916, la începuturile mişcării de organizare a tineretului muncitor din ţara noastră, tovarăşul Teodor Iordăchescu a activat în rîndurile tineretului, ca îndrumător plin de căldură sufletească şi de înţelegere politică Tovarăşul Teodor Iordăchescu a salutat victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi a militat pentru recunoaşterea puterii muncitorilor şi ţăranilor şi pentru încheierea păcii cu ţara sovietică. reuum pai ic dumi ia lUpteie clasei muncitoare din anii de după primul război mondial, el a fost arestat cu prilejul evenimentelor de la 13 Decembrie 1918 şi al grevei generale din 1920. Membru în Biroul Politic şi secretar general al Partidului Social Democrat, tovarăşul Teodor Iordăchescu a fost unul dintre principalii militanţi ai aripii de stînga a Partidului Social Democrat, care a cerlaborat la acţiunea dusă de Partidul Comunist Român pentru făurirea, la 1 Mai 1944, a Frontului Unic Muncitoresc, factor de cea mai mare însemnătate în mobilizarea tuturor forţelor democratice şi patriotice la lupta împotriva cotropitorilor hitlerişti şi a dictaturii militaro-fasciste — iar după eliberarea ţării, pentru făurirea unităţii politice, ideologice şi organizatorice a clasei muncitoare. La Congresul de unificare din februarie 1948, el a fost ales membru in Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi reales în aceeaşi calitate la Congresul al 11-lea din decembrie 1955. In anii 1947-- 1949, tovarăşului Teodor Iordăchescu i s-au încredinţat funcţiile de subsecretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne şi apoi de ministru al Construcţiilor Deputat în Marea Adunare Naţională încă din anul 1946, deputat in Sfatul popular al oraşului Bucureşti in anii 1950—1952, el şi-a îndeplinit cu cinste mandatul pe care i l-au încredinţat alegătorii. In anii 1949—1951 a fost conducător al Universităţii serale de marxism-leninism de pe lîngă C.C. al P.M.R. In îndeplinirea tuturor sarcinilor s■are i-au fost încredinţate, tovarăşul Teodor Iordăchescu a adus contribuţia experienţei sale de vechi militant la întărirea rolului de conducător al partidului, la construirea socialismului în Republica Populară Romînă, activitate pe care numai^ suferinţele bolii au putut-o îngrădi şi pe care a putut-o curma numai moartea. Pentru meritele sale deosebite în opera de construire a socialismului, de întărire a regimului democrat“ • I-" -. -• -vtei Teodor Iordcu hef.cu a fost distins cu numeroase ordine şi medalii ale R. P. Romíne. Moartea sa înseamnă o grea pier-' dere pentru partid şi pentru poporul nostru muncitor. Amintirea îi va rămîne vie şi luminoasă în inimile noastre. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a numit o comisie pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu. Comisia este alcătuită din tovarășii: Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei Controlului de Stat, Ion Pas, membru al C.C. al P.M.R, preşedintele Comitetului de radio şi televiziune, Solomon Barbu, membru al C.C. al P.M.R., Gheorghe Stoica, membru al C.C al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P Române, P. Niculescu-Mizil, membru al C.C al P.M.R., Ştefan Cruceru, secretar al Comitetului Orășenesc București al P.M.R. Din partea comisiei pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu, comunică: Sicriul cu corpul neînsufleţit al defunctului a fost depus în sala Casei de Cultură a Sindicatelor din bulevardul 6 Martie nr. 25. Oamenii muncii îşi pot lua rămas bun de la tovarăşul Teodor Iordăchescu azi, 1 august, între orele 9—13 şi 15—17. Cortegiul funebru va porni de la Casa de Cultură a Sindicatelor la ora 17. Ceremonia funebră şi incinerarea vor avea loc la crematoriul Cenuşa. ! Reportaj din colectiva Zilele trecute, la ceasurile din.A.C. „7 Noiembrie" din comuna tren in gara Gălbinaşi că gospodă tocmai aceasta ar fi trebuit să conte aceea, ca să fiu sincer de porumb ce întovărăşeau dr* pe dimbul din preajma acareturilor am respirat uşurat şi... optimist. „Iată şansa — îmi ziceam. Apropiindu-mă de arie, n-am vară, drapele roşii şi tricolore. Icnilor.. Ajuns aci, am avut sentimentul pe care presupun că l-ar avea un spectator de concert. Intirziat care grăbindu-se să-şi ocupe cit mai repede fotoliul greşeşte uşa lojei sale şi se trezeşte buimăcit direct pe scenă in mijlocul orchestrei. Această apropiere de situaţii, greu de acceptat, mi-a fost sugerată de tonul şi atmosfera generală a artei, de unitatea şi muzicalitatea efectelor sonore ale dinamicei sale. Părea că nu lipsesc nici alămurile, nici suflătorii, nici coardele. Este adevărat că era o muzică aspră, dură, sălbatică, insă cu atit mai frumoasă, cu atît mai impresionantă. Adăugaţi la această frumu sineţii, mă îndreptam spre sediul Progresul. Aflasem la coborîrea din una terminase campania de vară. Or,stituie obiectul reportajului meu, mărturisesc că ieşind dintre lanurile meagul pe care veneam şi observind colectivei, o arie in plină activitate. S-o folosim a. putut să nu constat haina sa festizind, satisfacţia de pe feţele oame seţe, motive suplimentare, solemnitatea de rit a gesturilor celor două femei Ileana Lepădat şi Mariţa Turcu care primeau snopii de la ridicători, le tăiau legăturile şi-i treceau mai departe lui Tache Ion şi Constantin Bican care la rindu-ie li dăruiau gurii nesăţioase a batozei. Mă simţeam iscodit de ochi neastimpăraţi şi intorcindu-mă, am făcut o descoperire. Pe tractoristul Neaga Ion, un băeţan straşnic şi ambiţios, care pretinde că dacă batoza funcţionează „fără timpi morţi" şi realizează 22 tone pe zi, aceasta se datoreşte in mare măsură mniinilor lui indeminatece. Membrii întovărăşirii „Vasile Roaită" al căror grîu tocmai se treiera m-au asigurat că Neagu Ion are un bună măsură dreptate. Am motive să cred că aceştia se pronunţau cu îngăduinţă, trecînd cu vederea unele mici neajunsuri. Sursa acestei îngăduinţe am agilat-o pe dată. Ea se găsea ln mulţumirea sufletească a acestora r.lnd socotind, roadele ostenelei lor comune observau că acestea sînt însemnate. 1700 kg grîu boabe la hectar este un rezultat meritoriu in timp ce în gospodăriile individuale cete mai bune, producţiile n-au trecut de 900— 1000 kg la hectar. De la gară spre sat, mi-a fost un timp, tovarăş de drum Niculae Ganciu, ţăran cu gospodărie individuală. N-am prea vorbit că era tare cătrănit. Pe bucata lui de pământ, recolta nu prea era satisfăcătoare 1100 kg la hectar. Diferenţa de 600 kg intre producţia obţinută de Nicolae Ganciu şi producţia obţinută de Dobru Ghiţă, Marin Apostol şi alţi membri ai întovărăşirii Vasile Roaită, este tocmai diferenţa dintre două stiluri de muncă, este reflectarea superiori- VAIENTIN PAUNESCU (Continuare la pag. 3-a)