Steagul Roşu, august 1958 (Anul 4, nr. 1343-1369)

1958-08-01 / nr. 1343

* ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL IV — Nr. 1343 Vineri 1 august 1958 4 pagini 20 bani Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă Peste puţină vreme poporul nos­tru muncitor va sărbători cea de a 14-a aniversare a­­eliberării sale de sub jugul fascist. Acest eve­niment atît de scump tuturor este întîmpinat în fiecare an de oame­nii muncii din fabrici şi uzine, de pe ogoare şi din instituţii de cultură cu succese însem­nate în produc­ţie. De aceea, nu întîmplător în a­­ceste zile întrecerea socialistă a căpătat un puternic avînt în ma­joritatea sectoarelor de activitate. Ceea ce caracterizează în pre­zent întrecerea socialistă e faptul că ea se desfăşoară aproape pre­tutindeni pe bază de obiective concrete şi cu grijă stabilite. In întreprinderile industriale din re­giunea noastră, de pildă, obiecti­vul central al întrecerii socialiste îl constituie realizarea şi depăşirea planului de producţie la princi­palii indici — şi în primul rind a creşterii productivităţii muncii. Astfel angajamentul colectivului de muncă de la Şantierele Navale Ol­teniţa prevede îndeplinirea planu­lui pe luna august, la producţia marfă cu 5 zile mai devreme şi creşterea productivităţii muncii cu 3 la sută peste sarcina planificată. O izbîndă pentru construc­torii noştri va fi terminarea blocu­­lui muncitoresc din Alexandria la 10 august — cu 3 luni mai înainte şi la un preţ de cost de 1300 tei m.p. de construcţii. Merită subliniată hotărîrea textiliştilor din Roşiori şi buftea care s-au anga­jat ca în cinstea zilei de 23 Au­gust să mărească randamentul războaielor de ţesut cu încă 8 la sută faţă de indicele atins in luna iunie. De fapt, de la a­ceste co­lective, redacţia ziarului a şi pri­mit vestea îmbucurătoare că în ca­drul întrecerii socialiste, ţesătoa­rele de la „Teleorman“ au obţinut în luna iulie 8.333 m­. p. ţesături peste plan, iar cele din Bufcea 7900 m.p. pînză tifon. Semnificative pentru etapa ac­tuală a întrecerii socialiste sunt şi numeroasele iniţiative ale oameni­lor muncii. Turnătorii de la A.N.G. au luat iniţiativa să reducă cu 20 la sută consumul de metal la piesele care cîntăresc peste 1000 kgr.; textiliştii de la Fabrica de vară din Buftea au organizat cursuri de minim tehnic care sunt frecventate zilnic de peste 40 mun­citori ; constructorii de pe şantie­rele din Drăgăneşti—Vlaşca au trittit la folosirea­ metodei „în lanţ", iar tinerii de la Centrul me­canic Roşiori vor colecta şi trimite cuptoarelor de la H­unedoara 50 tone fier vechi. Pe de altă parte, oamenii muncii de pe ogoare de­pun tot efortul pentru a termina cît mai repede treierişul, efectuea­ză dezmiriştiri, predau la bazele de recepţii cerealele contractate cu statul. Acestea sînt numai cîteva din iniţiativele recente şi preocu­pările actuale, pe cit de îndrăz­neţe, pe atît de lăudabile. Caracterul viu, mobilizator pe care l-a îmbrăcat în aceste zile întrecerea socialistă scoate în re­lief un lucru deosebit de important şi anume dorinţa puternică a oa­menilor muncii din regiunea noas­tră de a întîmpina şi în acest an ziua de 23 August cu noi şi im­portante succese în producţie. Exemplele bune amintite mai sus ar trebui urmate şi de Fa­brica de cărămizi şi ţiglă din Urziceni, Fabrica de zahăr „Popa Şapcă", Giurgiu, etc., unde colec­tivele de muncă şi-au luat — ce-i drept — în cadrul întrecerii socia­liste o serie de angajamente con­crete legate de problemele arză­toare ale producţiei, angajamente care însă sînt cam cu încetineală traduse în viaţă. De ce ? Pentru că nu fiecărui loc de muncă i s-au asigurat din tim­p condiţiile necesare bunei desfăşurări a în­trecerii socialiste. Vina mare o poartă conducerile de întreprinderi care nu acordă atenţia cuvenită traducerii în viaţă a planurilor de măsuri tehnice şi organizatorice întocmite­ în unele întreprinderi, se m­ani­­festă formalism în ce priveşte ţi­nerea evidenţei întrecerii. De ase­menea, greşit procedează şi acele comitete de întreprindere şi con­ducerile administrative care popu­larizează numai fruntaşi consacraţi, fără să vadă şi strădaniile al­tora. Pentru ca bilanţul ce-l vom face cu ocazia celei de a 14-a aniver­sări a eliberării patriei noastre să fie cît mai rodnic, este necesar ca întrecerea socialistă să cunoască un avînt cît mai puternic în toate întreprinderile industriale. Fabri- cile de cărămizi şi şantierele de construcţii să folosească din plin timpul prielnic, activităţii lor. In ir­du­stria locală, în cooperaţia meş­teşugărească — sectoare producă­toare de bunuri de consum — în­trecerea socialistă să fi© axată pe astfel de obiective ca: îmbunătă­ţirea calităţii produselor, lărgirea numărului de sortimente, reducerea preţului de cost, etc. Oamenii muncii de pe ogoare sînt chemaţi să acorde şi pe mai departe toată atenţia strîngerii re­coltei şi executării arăturilor de vară. Organizaţiile de partid, sindica­le şi de U.T.M. au datoria să sprijine şi să îndrume îndeaproape desfăşurarea cu succes a întrecerii socialiste, să stimuleze iniţiativele izvorîte în cadrul acesteia. Oameni ai muncii din regiunea Bucureşti! Desfăşuraţi larg între­cerea socialistă şi patriotică! Să întâm­pinăm ziua de 25 August cu succese tot mai mari pe drumul construirii socialismului în patria noastră Şcoala din livadă Situată in mijlocul Bărăganului, arhitectura ei se deosebeşte de toate stilurile întîlnite ţiînă azi în con­strucţii. întreg edificiul este viu,­na­tural, multicolor. Zidurile sînt înlo­cuite cu perdelele plopilor înalţi, în­căperile sălilor de clasă sînt consti­tuite din parcele cu nenumărate so­iuri de pomi fructiferi, parcurile în­conjurătoare sînt şi ele livezi pe zeci de hectare. Profesorii sînt agronomi şi tot ei constructorii şcolii din li­vadă. Cine sînt elevii?­ Cum se des­făşoară procesul de învăţămînt pen­tru cizelarea caracterelor lor? Spre deosebire de alţi, profesori, cei întîl­­niţi aici, pe cîmpul de la Mărculeşti, poartă halate albe şi orele lor de clasă nu sînt anunţate şi nu se sfîr­­şesc odată cu sunetul clopoţelului ci odată cu ivirea zorilor şi coborîrea amurgului. Pe unul dintre profesori îl cheamă Teodor Bordeianu, membru corespon­dent al Academiei R.P.R. Intr-un alt sector al şcolii examinează cercetă­torul Vasile Cociu de la I.C.A.R. A deschis catalogul şi odată cu exa­minarea elevilor trece în dreptul nu­melui lor diferite însemnări şi carac­terizări. Unde sunt elevii?... Vă facem cu­noştinţă şi cu ei... In urmă cu a­­proape 10 ani, cînd au păşit pragul şcolii, erau nişte... fiinţe slabe, ca­pricioase, cu însuşiri care dăunau foarte mult colectivităţii. Astăzi însă îi putem elogia c­u toată satisfacţia. Cităm dintre elevii care au avut cea mai bună comportare pe piersicul „Primul cincinal“, pe cuisul „ICAR­­.", pe mărul şi prunul 1958. Aici, la şcoala din Mărculeşti, cercetătorii a­­gronomi au ales puieţii cu caractere neformate, sensibili la ger şi secetă şi au decis să le cultive însuşirile, să-i educe în condiţiile aspre ale Bărăganului şi să imprime viitoarelor soiuri de fructe însuşirile pe care le doresc pedagogii pomicoli şi în a­­celaşi timp şi marea masă a consu­matorilor. Cercetătorul Vasile Cociu a început îndrumarea puieţilor Încă din anul 1948. A polenizat zeci de mii de flori, a selecţionat mii de caişi, pruni, vişini, meri şi piersici. A creat o ga­mă vastă de hibrizi şi a lucrat în cîmp ani de zile ca cel mai pasionat pomicultor. Unul dintre elevii lui, spuneam că este noul piersic primul cincinalŞcoala i-a dăruit acest nou nume, poate mai puţin poetic, dar care exprimă o etapă hotărîtoare şi în istoria acestui soi de fruct pen­tru că în primul cincinal s-au obser­vat primele roade bogate ale piersi­cului. Recolta medie pe ţară la un singur piersic este de 10—15 kg._ I­a şcoala din Bărăgan, noul soi a înre­gistrat treptat următoarele rezultate: În 1953 s-au recoltat la un singur pom 32 kg, în 1954 s-au recoltat 58 kg., în 1955 — 150 kg, iar în cei­lalţi ani s-a ajuns la producţia de 200 kg. Este un fruct viguros, dulce c­u o coacere timpurie, rezistent la ger şi secetă. O comportare strălucită în aceşti ani de şcoală a avut şi caisul. De la părinţii lui Silistra şi Ananas noul cais a moştenit prea puţine însuşiri. Principalele lui trăsături de azi sînt rodul bogat, gustul parfumat, culoa­rea portocalie şi marea lui rezistenţă la intemperii şi dăunători. Nu-i vorbă, că în timpul iernii profesorul a avut cu acest nou soi de cais cele mai mari emoţii. Chiar şi cînd pomul a înflorit, îngheţul a continuat multă vreme şi toată munca părea compro­misă. Un pom fructifer nu este ca o floare pe care o schimbi atît de lesne atunci cînd se ofileşte sau nu răsare deloc. Pomul cere o îngrijire atentă, de ani şi ani de zile şi de abia după vreo 10—15 ani răsare fructul. Ne putem închipui marea tristeţe a cercetătorului cînd şi-a vă­zut noul cais strîns in vălurile vătă­mătoare ale îngheţului! Dar iată că peste cîteva luni de zile caisul I.C.A.R. I. ce părea compromis de­finitiv, a început să se dezvolte cu vigoare, legînd rod bogat pe fiecare ramură. Şcoala de educare a pomi­lor, în condiţiile aspre ale Bărăganu­lui, a dat şi de astă dată rezultatele dorite. Dacă în 1953 caisul I.C.A.R. 1. a dat abia 7 kg. fructe, în 1956 s­au A. SIMOVICI (Continuare In pag. a 3-a) In livadă, in timpul cercetărilor rmEtAtf bt* tam tmzn, f 5o!«imifasa Succesele mimcîtorilor* de la uzinele „Timpuri ftîdi6 Mojten­tarii, ingâl­neitiii și tehnici «in)î uzinelor „Timpuri Nou‘‘ djîm­ Carpitală întâmpină ziua de 23 August cu noi succes­e in m­o­d un­tte. In acest scop ei s-au angajat să de­păşească planul pro­ducţiei globale cu 2°/o astfel ca în ziua de 22 august să lucreze în con­tul ziil­ei de 27 am­­frust. In clişeu , Marin Ciocan care lucrea­ză la maşina Deltei piese de schimb auto, s-a angajat în cinstea zilei de 23 August să termini* planul la 25 iulie Angajamentul luat a fost realizat ast­fel că din zi­ua de 26 iulie lucrează In con­tul lunii august Măresc capacitatea de produc Secţia de pigmenţi (pîmînturi co­lorate), din Budeşti a industriei lo­cale Olteniţa îşi măreşte capacitatea aproape dublu. In acest sens, în pre­zent se execută lucrările de montare a unui nou cuptor de fierbere şi două electro­motoare pentru măcinarea canică a coloranților. Datorită daniei tehnicianului Alexandru C­oiu, toate lucrările se vor termin­a august. Folosirea maselor plastice în textil De cîteva zile un colectiv de tehni­cieni de la fabrica de vată din Buftea a început să folosească în sectorul textil, masele plastice. Este vorba de capitonarea cu vinii a rezervoarelor cu acid sulfuric şi confecţionarea a două conducte care le leagă pe acestea de bazinele de albire. Acesta e primul angajament ce realizat în cinstea zilei de 23 Aiigg^"1^^ Se preconizează însă ca pînă la ^ sărbătoare să se capitoneze încă cu­ bazine şi să se confecţioneze alte ct conducte din mase plastice. nunert însuflețită pe ogoare Brigada ctâmpî­­v din nou în acţiune Cît a durat secerişul şi treierişul la G.A.S. Traian, brigada complexă nr. 1, condusă de Florea Rădoiasa, can­didat de partid, s-a menţinut mereu în frunte. Lucrînd cu mult elan pe cele patru combine C.J, membrii brigăzii au reuşit să termine recoltatul griului de pe o suprafaţă de 200 ha cu 6 zile înainte de data stabilită. Fără a pierde timpul, membrii bri­găzii complexe s-au urcat zilele trecute din nou pe tractoare şi au trecut la executarea arăturilor de vară. Numai in trei zile de lucru ei au avat în mi­rişte o suprafaţă de peste 60 ha. Membrii acestei brigăzi lucrează acum de zor pentru ca în timpul cel mai scurt să termine aratul celor 200 ha de pe care ei au recoltat griul. ÎT « ÎA i ti nm ov AU TERMINAT au sosit la redacţie din raioanele Sna­­toare, ambele vestind un succes de ieri seară pe cablul telefonic ne - gov şi Alexandria două ştiri îmbucă seală: terminarea treierişului. Pînă în seara zilei de 31 iul­e, alături de raionul Roşiori, au încheiat treierişul şi raioanele Snagov şi lex­andria. Acest succes a fost posibil da­torită folosirii cu chibzuinţă a fiecru­u arei zile bune de lucru. Gospodăriile agri­cole de stat, gospodăriile colective ş­i întovărăşirile din aceste raioane, au fost exemplu de organizare a mun­­­cii încheind în cel mai scurt timp treie­rişul. Şi ALEXANDRIA TREIERIŞUL Ţăranii muncitori din comuna Br să termine treierişul a cîteva :n­ ab­ili ■20 atele, raionul Răcan, se străduiesc * In clişeu, un aspect de la una din în comună. Rezultatei Datorită executării muncilor In mun, cu mijloace mecanizate, Into­­răşiţii din Creaţa-Leşile, raionul Str­gov, au obţinut producţii sporite cereale la hectar. Întovărăşirea „7 Noiembrie“ a r­­izat o producţie medie la ha. 1.478 kg., iar întovărăşirea „6 . 5.200 kg. grîu la fondul de ba al întovărăşi. Membrii întovărăşirii agricole „ şugul" din satul Purani, raionul xandria, au terminat treierişul. form hotărîrii luată de adunarea nerală, la alte ei au pus de-o­­ şi grîul destinat fondului de bază acest sens, s-au strîns 5.200 kg.­­ care au fost predate statului în tere­nul contractului încheiat cu I.RJ „Recolta“. Comitetul de conducere, (președ. tov. Radu Voinea,) s-a interesat de aproape de această problemă. Trecând ştacheta la 1,81 m, Iolanda Balaş­a stabilit un nou record mondial la săritura în înălţime Amănunte în pag. 3-a înmînării unor decoraţii Joi la amiază la Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Române a avut loc solemnitatea înmînării unor decoraţii. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate a staţiunii experimentale agricole „Valul lui Traian“ din cadrul Institutului de cercetări agronomice al Academiei R. P. Române şi pentru merite deosebite în muncă. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit Ordinul Muncii clasa a 11-a staţiunii experimentale agricole „Valul lui Tra­ian“ şi Ordinul Muncii clasa a III-a tovarăşilor Petre Tomoroga şi Andrei Trucă. Pentru rezultatele deosebite obți­nute în muncă, pentru priceperea și devotamentul dovedit în îndeplinirea sarcinilor de serviciu Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. Romíné a conferit Ordinul „Steaua R. P. Ro­míné“ clasa a III-a generalului maior Ioan Şerb, şi Ordinul „Steaua R. P. Romíné“ clasa a IV-a generalului ma­ior Dumitru Constantinescu. S-au conferit de asemenea ordine ale R.P. Romíné unor ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne. Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani s-a conferit Ordinul Muncii clasa a 111-a profesorului Mircea Florian, cercetător științific al Aca­demiei R. P. Române. (Agerpres) Azi începe vînzarea manualelor şcolare în librăriile săteşti Vînzarea manualelor şcolare pentru anul de învăţămînt 1958—1959 va începe la 15 august Pentru elevii din mediul sătesc, vînzarea începe la 1 august prin librăriile săteşti şi co­operative. Informaţii Ca urmare a Acordului de colaborare tehnico-ştiinţifică între R. P. Romînă şi Republica Democrată Vietnam în­cheiat la 30 iunie a.c. a avut loc la Bucureşti, la sfîrşitul lunii iulie, prima sesiune a Comisiei de colaborare teh­­nico-ştiinţifică romîno-vietnameză. La sesiune s-a încheiat un Protocol care a fost semnat de: Nguyen Van Tran, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării din R. D. Vietnam şi de Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Delegaţia vietnameză a făcut vizite la Comitetul de­­stat al Planificării, Academia R.P. Romîne şi în unele uzine şi fabrici din R. P. Romînă. Lu­crările sesiunii s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă şi caldă prietenie. . ★ Joi s-au încheiat în Capitală lucră­rile consfătuirii cu directorii caselor raionale de cultură din regiunile Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti şi Ploeşti. In încheiere s-au luat o serie de mă­suri menite să ducă la o continuă îm­bunătăţire a conţinutului activităţii caselor raionale de cultură. muncii unite o­­tie" 1.380 kg. Cele mai frumoase re­­­­zultate le-au obţinut membrii Into ■a­­vărăşirii „23 August“ care au obţinut de 2.000 kg. grîu la hectar. Din partea C.C. al P.M.R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român anunţă cu a­­dîncă durere că în ziua de 31 iulie a.c. a încetat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, membru al C.C. al P.M.R., vechi militant al mişcării muncitoreşti, care a avut un rol activ în realizarea unităţii politice, organizatorice şi ideolo­gice a clasei muncitoare, luptător neobosit pentru cauza construirii socialismului în ţara noastră. Din partea Marii Adunări Naționale a R. P. Romíne Marea Adunare Națională a R. P. Romíne anunță cu odinpă du­rere încetarea din viaţă a tovarășului Teodor Iordăchescu, deputat în Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romíne. In noaptea de 30—31 iulie a înce­tat din viaţă, după o lungă suferin­ţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, vechi militant al mişcării muncito­reşti, membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, deputat în Marea Adunare Na­ţională Născut la 1 august 1884, la Galaţi, din părinţi muncitori, tovarăşul Teo­dor Iordăchescu a intrat încă din anul 1904 în rîndurile mişcării muncitoreşti căreia i-a rămas devotat pînă în ultima cli­pă a vieţii sale. Activînd în anul 1905, pe linie sin­dicală, la Constan­ţa, a dus o cura­joasă acţiune îm­potriva autorităţilor burghezo-moşiereşti cu prilejul debar­cării marinarilor revoluţionari de pe crucişătorul „Pos­temkin“. Membru al Par­tidului Social-De­mocrat, avînd sar­cini de răspundere In conducerea aces­tuia, publicist şi ziarist plin de com­bativitate, tovară­şul Teodor Iordă­­chescu a desfăşu­rat o neostenită activitate, în spe­cial în domeniul presei muncitoreşti, fiind redactor principal al ziarelor „România Muncitoare“, „Lupta“, „So­cialismul“ şi al altor publicaţii con­sacrate deşteptării conştiinţei socia­liste a oamenilor muncii în lupta pentru eliberarea lor de sub exploa­tarea capitalistă. In anii 1908—1916, la începuturile mişcării de organizare a tineretului muncitor din ţara noastră, tovarăşul Teodor Iordăchescu a activat în rîn­durile tineretului, ca îndrumător plin de căldură sufletească şi de înţele­gere politică Tovarăşul Teodor Iordăchescu a sa­lutat victoria Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie şi a militat pen­tru recunoaşterea puterii muncitori­lor şi ţăranilor şi pentru încheierea păcii cu ţara sovietică. r­euum pai ic dum­­i ia lUpteie cla­sei muncitoare din anii de după pri­mul război mondial, el a fost arestat cu prilejul evenimentelor de la 13 Decembrie 1918 şi al grevei generale din 1920. Membru în Biroul Politic şi se­cretar general al Partidului Social Democrat, tovarăşul Teodor Iordă­chescu a fost unul dintre principalii militanţi ai aripii de stînga a Par­­tidului Social Democrat, care a cer­­laborat la acţiunea dusă de Par­­tidul Comunist Român pentru făuri­rea, la 1 Mai 1944, a Frontului Unic Muncitoresc, factor de cea mai mare însemnătate în mobilizarea tuturor forţelor democratice şi patriotice la lupta împotriva cotropitorilor hitle­­rişti şi a dictaturii militaro-fasciste — iar după eliberarea ţării, pentru făurirea unităţii politice, ideologice şi organizatorice a clasei muncitoare. La Congresul de unificare din fe­­­bruarie 1948, el a fost ales membru in Comitetul Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­­mîn şi reales în aceeaşi calitate la Congresul al 11-lea din decembrie 1955. In anii 1947-- 1949, tovarăşului Teodor Iordăchescu i s-au încredinţat funcţiile de subse­cretar de stat al Ministerului Aface­rilor Interne şi a­­poi de ministru al Construcţiilor Deputat în Marea Adunare Naţiona­lă încă din anul 1946, deputat in Sfatul popular al oraşului Bucureşti in anii 1950—1952, el şi-a îndeplinit cu cinste mandatul pe care i l-au încredinţat alegătorii. In anii 1949—1951 a fost conducă­tor al Universităţii serale de mar­xism-leninism de pe lîngă C.C. al P.M.R. In îndeplinirea tuturor sarcinilor s­■are i-au fost încredinţate, tovară­şul Teodor Iordăchescu a adus con­­tribuţia experienţei sale de vechi mi­litant la întărirea rolului de condu­cător al partidului, la construirea so­cialismului în Republica Populară Ro­mînă, activitate pe care numai^ sufe­rinţele bolii au putut-o îngrădi şi pe care a putut-o curma numai moar­tea. Pentru meritele sale deosebite în opera de construire a socialismului, de întărire a regimului democrat“ • I-" -. -• -vtei Teodor Iordcu­ hef.­cu a fost distins cu numeroase or­­dine şi medalii ale R. P. Romíne. Moartea sa înseamnă o grea pier-' dere pentru partid şi pentru poporul nostru muncitor. Amintirea îi va rămîne vie şi lu­minoasă în inimile noastre. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a numit o co­misie pentru organizarea funeralii­lor tovarăşului Teodor Iordăchescu. Comisia este alcătuită din tova­rășii: Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Dumitru Coliu, mem­bru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comi­siei Controlului de Stat, Ion Pas, membru al C.C. al P.M.R, pre­şedintele Comitetului de radio şi televiziune, Solomon Barbu, mem­bru al C.C. al P.M.R., Gheorghe Stoica, membru al C.C al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adu­nări Naționale a R. P Române, P. Niculescu-Mizil, membru al C.C al P.M.R., Ştefan Cruceru, secretar al Comitetului Orășenesc București al P.M.R. Din partea comisiei pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comisia pentru organizarea fu­neraliilor tovarăşului Teodor Iordă­chescu, comunică: Sicriul cu corpul neînsufleţit al defunctului a fost depus în sala Casei de Cultură a Sindicatelor din bulevardul 6 Martie nr. 25. Oamenii muncii îşi pot lua ră­mas bun de la tovarăşul Teodor Iordăchescu azi, 1 august, între orele 9—13 şi 15—17. Cortegiul funebru va porni de la Casa de Cultură a Sindicatelor la ora 17. Ceremonia funebră şi incinera­rea vor avea loc la crematoriul Cenuşa. ! Reportaj din colectiva Zilele trecute, la ceasurile di­n.A.C. „7 Noiembrie" din comuna tren in gara Gălbinaşi că gospodă tocmai aceasta ar fi trebuit să con­te aceea, ca să fiu sincer de porumb ce întovărăşeau dr* pe dimbul din preajma acareturilor am respirat uşurat şi... optimist. „Iată şansa — îmi ziceam. Apropiindu-mă de arie, n-am vară, drapele roşii şi tricolore. Ic­nilor.. Ajuns aci, am avut sentimentul pe care presupun că l-ar avea un specta­tor de concert. Intirziat care grăbin­­du-se să-şi ocupe cit mai repede foto­liul greşeşte uşa lojei sale şi se tre­zeşte buimăcit direct pe scenă in mijlocul orchestrei. Această apropiere de situaţii, greu de acceptat, mi-a fost sugerată de tonul şi atmosfera generală a artei, de unitatea şi muzicalitatea efectelor sonore ale dinamicei sale. Părea că nu lipsesc nici alămurile, nici suflătorii, nici coardele. Este adevărat că era o muzică aspră, dură, sălbatică, insă cu atit mai frumoasă, cu atît mai impre­sionantă. Adăugaţi la această frumu­­ sineţii, mă îndreptam spre sediul Progresul. Aflasem la coborîrea din una terminase campania de vară. Or,­stituie obiectul reportajului meu, mărturisesc că ieşind dintre lanurile meagul pe care veneam şi ob­servind colectivei, o arie in plină activitate. S-o folosim a. putut să nu constat haina sa festi­­zind­, satisfacţia de pe feţele oame­­ seţe, motive suplimentare, solemnita­tea de rit a gesturilor celor două fe­mei Ileana Lepădat şi Mariţa Turcu care primeau snopii de la ridicători, le tăiau legăturile şi-i treceau mai departe lui Tache Ion şi Constantin Bican care la rindu-ie li dăruiau gurii nesăţioase a batozei. M­ă simţeam iscodit de ochi neas­­timpăraţi şi intorcindu-mă, am făcut o descoperire. Pe tracto­ristul Neaga Ion, un băeţan straşnic şi ambiţios, care pretinde că dacă batoza funcţionează „fără timpi morţi" şi realizează 22 tone pe zi, a­­ceasta se datoreşte in mare măsură mniinilor lui indeminatece. Membrii întovărăşirii „Vasile Roaită" al căror grîu tocmai se treiera m-au asigurat că Neagu Ion are un bună măsură dreptate. Am motive să cred că a­­ceştia se pronunţau cu îngăduinţă, trecînd cu vederea unele mici neajun­suri. Sursa acestei îngăduinţe am ag­ilat-o pe dată. Ea se găsea ln mulţu­mirea sufletească a acestora r.lnd so­cotind, roadele ostenelei lor comune observau că acestea sînt însemnate. 1700 kg grîu boabe la hectar este un rezultat meritoriu in timp ce în gospodăriile individuale cete mai bune, producţiile n-au trecut de 900— 1000 kg la hectar. De la gară spre sat, mi-a fost­ un timp, tovarăş de drum Niculae Gan­­ciu, ţăran cu gospodărie individuală. N-am prea vorbit că era tare cătră­nit. Pe bucata lui de pământ, recolta nu prea era satisfăcătoare 1100 kg la hectar. Diferenţa de 600 kg intre producţia obţinută de Nicolae Gan­­ciu şi producţia obţinută de Dobru Ghiţă, Marin Apostol şi alţi membri ai întovărăşirii Vasile Roaită, este tocmai diferenţa dintre două stiluri de muncă, este reflectarea superiori- VAIENTIN PAUNESCU (Continuare la pag. 3-a)

Next