Steagul Roşu, septembrie 1958 (Anul 4, nr. 1370-1394)

1958-09-02 / nr. 1370

TERMOCENTRALA MODERNA La Termocentrala de la Borzeşti a început mon­tarea celui de al treilea­ turbo-generator de 25 M. V­. şi cazanul de înal­tă­­presiune. In clişeu ! Exteriorul termocentralei Borzeşti. Foto-Agerpres S­e dezvoltă gospodăria S-a schimbat niţel colectiva, „Pă­­mint desţelenit" din Săpunari. Nu mai arată nici ca in toamna trecută şi nici măcar ca astă primăvară. La marginea satului, spre sud, îşi înalţă silueta o construcţie pentru păsări. .A fost ridicată de meşterii co­lectivei înainte să înflorească zar­zării. Intr-un timp extrem de scurt au terme­nat-o Cană Manea, Constantin Niţulescu, Ion Baraniga şi ceilalţi triplari şi zidari. Acum, ei lucrează de zor la construcţia porcăreţii, tot acolo, unde in primăvară erau bălării din care aproape că nu te vedeai. Şi nu fac o construcţie ca oricare alta. E niţeluş lungă. Măsoară vreo 50 de metri. Altcumva decit în primăvară arată şi curtea colectivei. Mai încolo puţin de sediu s-a construit o staţie de in­cubaţie. Şi se spune că foarte curind, timplarii şi zidarii vor începe să lu­creze şi la construcţia unui grajd pentru vite. E firesc. Gospodăria nu şade pe loc. Se lărgeşte mereu şi de aceea e nevoie de alte clădiri. Pină nu de mult, oamenii o mai scoteau la capăt cu animalele. Vacile şi boii mai erau adăpostiţi şi in grajdul de cabaline. Acum nu mai merge aşa. Vitele s-au înmulţit prin cumpărarea celor 17 vaci de la Sighet şi au ne­voie de adăpost ca lumea, adică aşa cum scrie la carte, cum recomandă zootehnia. Nu se mai poate ca înainte Din aprilie, mai, gospodăria colec­tivă „Pămînt desţelenit" a devenit şi posesoarea unei livezi de pomi. E drept, că-i cam îngrămădiseră mun­cile pe oameni, in acea vreme, dar totuşi nu s-au lăsat pină n-au plantat 2 ha. cu peri, meri şi caişi. Consiliul de conducere — pentru că el a fost iniţiatorul — socotea că nu-i frumos pentru o gospodărie veche şi puterni­că ca cea din Săpunari, să stea fără livadă. Şi-a pus în planul său de muncă această problemă, apoi a su­pus-o adunării generale. Şi oamenii au fost de acord. Acum, gospodăria colectivă creşte şi iepuri. Cu iepurii ăştia insă e o poveste. Unii colectivişti au ridicat din umeri neîncrezători când au aflat că de la G.A.S. Dilga au sosit citeva perechi de iepuri. — Ce-s cu lighioanele astea? s-a mi­rat un colectivist cind i-a văzut. Ie­puri ne trebuie nouă? Cine credeți că are să se ocupe de ei? Eu unul, a încheiat el cu hotărîre în glas. pen­tru nimic în lume nu m-aş îngriji de el. De altfel, nici nu i s-a propus lui îndeletnicirea asta. Consiliul de con­ducere a găsit un om destul de indi­cat pentru această treabă. II cheamă Gheorghe D. Ciocan, are părul argin­tat şi o răbdare de fier. Azi, teme­rea unora in legătură cu creşterea iepurilor s-a risipit. Iepurii s-au în­mulţit ca... iepurii. Şi de la anul, co­lectiva din Săpunari, raionul Lehliu, va deveni, in ciuda uimirii unora, şi producătoare de iepuri. S-a schimbat gospodăria şi odată cu ea s-au schimbat şi oamenii. S-au maturizat şi au crescut in gindire. Vasile Barbu, cel care in primul an de muncă aducea seara la colectivă iapa cea bălană — mai mult de ochii lumii — iar peste noapte o scotea din grajd şi o ducea acasă la ei, este alt om acum. A ajuns unul din oameni­ de nădejde ai colectivei. Despre hărnicia şi priceperea in muncă ale conducătorului Gheorghe Neacşu, ale lui Costică Zainea, Anghel Oancea, — şi parcă muncă a lor? — s-ar putea să se vorbească pe pagini de ziar. Am prosperat mult această gospodă­rie in ultimul timp. Şi bine­înţeles că şi nivelul de trai al oamenilor a crescut. De la începutul acestui an şi, pină acum, colectiviştii au primit a­­vans cîte 4 lei la ziua-muncă şi di­verse produse. Peste citeva zile se va împărţi şi avansul de cereale de 40 la sută .După calculele făcute reese că fiecare zi-muncă va fi răsplătită cu cel puţin cîte 2 kg. grin afară de orz şi fasole. Pină la sfirşitul anului in­să, valoarea zilei-muncă va creşte simţitor, pentru că sunt de strins încă multe roade. Gospodăria colectivă din Săpunari, raionul Lehliu, are un puternic sector zootehnic, este spe­cializată in cultura cerealelor, s-a dezvoltat şi se va dezvolta multila­teral, este pe cale să devină milio­nară, iar oamenii sunt tare vrednici şi pricepuţi. FLOREA STOICA cole­c­ti­vă Situaţia arăturilor în regiunea noastră la 1 septembrie Campania agricolă de toamnă poate fi considerată ca începută. Intr-adevăr, de cîtva timp, a început însămînţarea r­a­piţei precum şi pregătirea seminţe­lor pentru însămînţarea cerealelor de toamnă. Tot­odată, se desfăşoară ac­ţiunea pentru însilozarea furajelor. In aceste condiţii este foarte impor­tant ca toamna să ne găsească cu a­­răturile terminate. Unele raioane au obţinut succese In această direcţie. Astfel, raioanele însemnate pe hartă cu alb au realizat arăturile în propor­ţie de 90-100 la sută. Raioanele gre pe hartă sînt haşurate au realizat în­tre 75-84 la sută din plan, aci existînd posibilităţi ca arăturile să fie termi­nate pînă la începerea însămînţărilor. Pe întreaga regiune, s-a realizat pînă la 1 septembrie, 76,6 la sută din plan. Situaţia ar fi fost şi mai bună dacă o serie de raioane ca Roşiori, T. Măgurele, Olteni, şi altele, însem­nate pe hartă cu negru ar fi grăbit executarea acestei lucrări. Dar nu s-a în­tîmplat aşa şi de aceea, în raioanele Roşiori şi T. Măgurele, s-a realizat abia 26,6 şi respectiv 39,9 la sută din planul de arături. Aceasta va crea greutăţi în buna, desfăşurare a campa­niei agricole de toamnă. Tocmai de aceea, organele de partid şi de stat au datoria de a intensifica munca politică şi propaganda agrotehnică pentru gră­birea arăturilor şi terminarea lor în timp util. Paralel cu grăbirea arăturilor, este la ordinea zilei şi campania pentru în­silozarea furajelor precum şi insă­­mînţarea rapiţei. Intr-o serie de raioa­ne însă ca Răcari, Drăgăneşti-Vlnşca şi altele nu s-a însilozat nici o tonă de siloz ori s-au însilozat cantităţi infime. Acest lucru trebuie să dea de gîndit inginerilor şi tehnicienilor agro­nomi precum şi organizaţiilor de par­tid şi organelor de stat. Este necesar să se grăbească şi în­­sămînțarea rapiţei, mai ales în raioa­nele Urziceni, Alexandria şi altele care sînt mult rămase în urmă. ŢĂRANI MUNCITORI, COLECTI­VISTI, INTOVARASITI SI CU GOS­PODARII INDIVIDUALE ! PREGĂ­TIT! TEMEINIC TERENURILE PEN­TRU INSAMINTAREA CEREALE­LOR DE TOAMNA: ÎNSAMÎNTAT! IMEDIAT RĂPITĂ, ÎNSILOZAT! CAN­­TITATI CIT MAI MARI DE FURAJE PENTRU A ASIGURA HRANA ANI­MALELOR IN TIMPUL IERNII. doresc însilozarea furajelor RACARI (De la corespondentul nostru). Muncitorii, tehnicienii şi In­ginerii de la G.A.S. Buftea — Creve­dia, raionul Racari, acordă un viu interes insilozărîi la timp a furaje­lor. Datorită întrecerii iniţiată în a­­ceastă direcţie, muncitorii din brigă­zile maiştrilor Simion Aron, Elena Teodosiu şi Gheorghe Caracuda, au curăţat şi desinfectat la timp gropile de ciment, iar gropile de pămînt au fost arse şi desinfectate cu var. Odată terminată această operaţie, s-a trecut la însilozarea furajelor. Pînă la a­ceastă dată, au fost însilozate 316 tone de lucernă şi porumb In prezent se continuă însilozarea porumbului furajer, urmărindu-se a se însiloza 1.800 tone furaje, ceea ce reprezintă o cantitate cu 600 tone mai mult faţă de anul trecut. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN­IŢI-VĂ ! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P. M. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL IV*“ Nr. 1370 Marţi 2 septembrie 1958 4 pagini 20 bani IMPORTANTE SUCCESE IN ÎNTRE­PRINDERILE DIN SECTORUL UNA La începutul acestui an, în întreprin­derile aparţinînd sectorului l,înă din Ministerul Industriei Bunurilor de Con­sum s-a pornit o acţiune de economi­sire a materiilor prime prin introduce­rea de noi procese tehnologice. In pri­mele luni ale acestui an, importanta acţiune s-a concretizat prin mari econo­mii. Au fost astfel realizate 130 tone fire cardate şi pieptănate de lină, 43 tone de fire de bumbac şi altele, eco­nomii în valoare totală de 960.000 lei. FRUNTAŞA LA PRODUCțIA GOGOŞILOR DE MATASE Pînă la data de 29 august a. c. în­treprinderile de colectare şi achiziţie (D.G.A.) pendinte de Departamentul in­dustriei uşoare au colectat cu 106.000 kg mai multe gogoşi de mătase decit în întreg anul 1957. Din această canti­tate se va putea fabrica cu 60.000 m. p. ţesături de mătase naturală mai mult ca în anul 1957. Regiunea Bucu­reşti şi-a depăşit pînă în prezent pla­nul la gogoşile de mătase cu 8—9 la sută. PENTRU O PRODUCŢIE SPORITA DE LAPTE Planul de­­achiziţionare a laptelui de vacă pe anul în curs a fost depăşit pînă­ în prezent,, realizîndu-se în pri­mele 7 luni ale acestui an cu 852.000 hl. lapte mai m­ult ca pe aceeași pe­rioadă a anului trecut. T­elegrama Tovarăşului HO ŞI MIN, Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi preşedinte al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG, Prim-ministru al Republicii Democrate Vietnam HANOI In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale şi al întregului popor romín, vă transmitem dv. şi întregului popor vietnamez un frăţesc salut şi călduroase felicitări cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam. Poporul român se bucură sincer de succesele obţinute de poporul viet­namez prieten în lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai şi înflorirea culturii sale naţionale şi îşi exprimă deplina simpatie pentru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea paşnică şi demo­cratică a patriei. Prietenia şi colaborarea frăţească, în continuă dezvoltare, dintre po­poarele şi ţările noastre contribuie la întărirea unităţii indestructibile a la­gărului ţarilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică şi constituie în ace­laşi timp un aport la cauza păcii şi colaborării internaţionale. De ziua marii sărbători transmitem poporului vietnamez şi dv dragi tovarăşi, urări de noi şi însemnate victorii pentru realizarea idealului fier­binte — construcţia socialistă a ţării dv. şi unitatea naţională a patriei. Prim-secretar a! Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne CHIVU STOICA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Ne mai despart puţine zile pînă cînd şcolile îşi vor des­chide din nou porţile. Cîţiva reporteri ai ziarului nostru au vizitat unele şcoli din comunele şi satele regiunii Bucureşti. Publicăm mai jos aspectele culese cu acest prilej. Bune şi rele Ca întotdeauna deschiderea şcolilor este întîmpinată din mod deosebit cu emoţie şi bucurie atît de cei mari cit şi de cei mici. Pentru a întări această bucurie ţăranii muncitori din satul Crîngaşi, raionul Titu, sub conducerea organizaţiei de bază au pregătit pentru copiii lor un dar minunat. Acest dar constă într-o şcoală nouă-nouţă, construită recent în mijlocul satului în locul celei vechi care devenise neîncăpătoare. Noul lo­cal de învăţămînt compus din două clase, cancelarie, sală de recreaţie, etc. a îmbrăcat straie sărbătoreşti şi îşi­­ aşteaptă elevii. Asemenea daruri pen­tru copiii lor au fost pregătite şi de ţăranii muncitori din­ satele Hagioaica şi Movila, care au ţinut cu to£ dina­dinsul să inaugureze şcolile cu mult înaintea deschiderii noului an de în­văţămînt. Toate acestea au fost con­struite prin contribuţia voluntară, a ce­tăţenilor. Alte 71 localuri de şcoală din raionul Titu au fost reparate, văruite şi amenajate cu mult înainte de termen. In fruntea acestei ac­ţiuni s-au situat cadrele didac­tice din­ comunele Potlogi, Sitaru, Romîneşti şi altele, unde cu spri­jinul sfaturilor populare şi al co­mitetelor de părinţi s-a reuşit să se execute revizuirea întregului inventar şi completarea mobilierului necesar, precum şi procurarea combustibilului în vederea încălzirii şcolilor pe perioa­da de iarnă. Din păcate însă, aceste succese sunt umbrite de felul cum a înţeles co­lectivul cooperativei meşteşugăreşti „Hărnicia“ din Titu Gară să-şi înde­plinească sarcinile ce-i reveneau în cadrul pregătirilor. Această cooperativă nici pînă acum nu a reuşit să repare şi să amenajeze şcolile din comunale Bolovani, Ghineşti şi Costeşti Vale, deşi termenul pentru efectuarea lucră­rilor era data de 20 august. Tărăgă­narea acestor pregătiri se datoreşte în­tr-o oarecare măsură şi lipsei de in­teres din partea cadrelor didactice de la şcolile respective. Bunăoară tov. Pompiliu Botescu, directorul şcolii din Bolovani, a lăsat totul baltă şi a ple­cat în concediu, iar tov. Petre Nico­­lescu, directorul şcolii din Costeşti Vale, obişnuit să facă totul de unul singur nu a antrenat­ în această ac­ţiune toate cele 18 cadre didactice pe care le are la dispoziţia. Aşa se expli­că faptul că în comuna respectivă, deşi­­ s-a asigurat aprovizionarea cu combustibil şi manuale didactice, to­tuşi lucrările de pregătire a şcolilor nu au fost terminate. Condiţii optime Am vizitat sala nouă care va adă­posti atelierul şcolii de 7 ani din Bu­­deşti. E spaţioasă şi are un inventar mult mai bogat de­cât anul trecut. Tovarăşul profesor care ne-a înso­ţit, ne-a explicat că în acest an, ca urmare a măsurilor luate de către Mi­nisterul Invăţămîntului şi Culturii cu privire la extinderea invăţămîntului elementar de 7 ani, va creşte simţitor numărul elevilor claselor V—VII. Faţă de această situaţie atelierul in care copiii învaţă să deprindă unele meşteşuguri, era necorespunzător. Con­ducerea şcolii, ajutată de către co­mitetul executiv al sfatului popular comunal , preşedinte Elisabeta So­­colescu, a reuşit să amenajeze o nouă sală-atelier. Totodată atelierul a mai fost dotat cu 3 bancuri­­pentru lăcătuşerie, dintre care unul este donat de fabrica din localitate. S.M.T. Burleşti a dăruit şcolii mai multe scule: ciocane, pile, dornuri, etc. noul an şcolar 1958—1959 elevii să aibă cele mai bune condiţii de învăţă­tură. Pentru a grăbi reparaţiile cam intirziate, organizaţia de bază a mo­bilizat comitetul­­ de părinţi. Pă­rinţii copiilor de virstă şcolară au răspuns chemării şi au cărat voluntar cu atelajele proprii nisipul şi varul precum şi alte materiale necesitate de reparaţiile de zidărie. De asemeni au fost adusă şi depozitată întreaga can­titate de lemne de foc. Sătenii Vlad Constantin şi Mihai V., membri ai comitetului de părinţi, exe­cută voluntar reparaţiile de timplărie. Secţia învăţămînt a sfatului popular raional Olteni a dotat şcoala de 7, ani din Tătăreşti de jos cu hărţi, planşe şi alt material didactic precum şi cu încă 31 de bănci noi de fag.­Datorită muncii avintate a meşterilor şi a comitetului de părinţi, reparaţiile şcolii se apropie de sfirşit. In citeva zile clasele vor fi gata să primească In bune condiţiuni pe elevii care In aceste zile îşi cumpără cărţi, caiete, compasuri, echere şi alte rechizite de la cooperativa din comună. Un singur lucru mai trebuie făcut şi acesta de către secţia de învăţămînt a sfatului popular raional: să se com• R­AIDUL NOSTRU Prin şcolile din regiunea noastră în preajma deschiderii cursurilor 6 %­ pe șantierul Arsach­e — Gău­jani mii de an, primăvara, Dunărea își fl revarsă apele, inundind lunca ce se întinde intre comuna Ar­­sache și Găujani. Odată cu topirea zăpezii, Dunărea se potolea treptat treptat, retrăgîndu-se in matcă. Cimpia însă răminea sub stratul gros de apă, care băltea pină tîrziu către luna iulie. Pe 'mii' de ha. creş­teau doar papura şi trestia. Totul din cauză că vechiul canal colector se afla­­de mai multă vreme înfundat şi apa nu avea cum să revină în matcă. De cîtva timp Insă, oamenii de prin partea locului au hotărtt să smulgă apelor şi aceste terenuri de baltă deosebit de mănoase pentru a le cul­tiva cu plante folositoare. Primele succese... De sus de pe coastă, se vede un luncă furnicar de oameni. Lopeţile sclipesc din cinci in cind în lumina soarelui. Grupuri de oameni înaintea­ză încet, încet, in direcţia Găujani. In urmă rămine o dungă albă şi dreap­tă. Apele puţin învolburate se liniş­tesc, se adună pe canal, şi curg spre staţia­­de pompare, pe drum neted. Coborîm coasta şi curînd ajungem la locul şantierului. E tocmai ora prin­­zului şi oamenii se odihnesc. Profităm de răgazul acesta pentru a sta de­­vorbă cu ciţiva dintre ei. Sterea Baiciu, Ion Gh. Firimiţă, Mo­­goş Florea de fel din Arsache, au lu­crat voluntar mai multe zile de-a b­a­dul pe şantier. Au făcut acest lucru din toată inima, deoarece după cum au spus-o chiar ei, doresc ca pe te­renurile din baltă să se cultive po­rumb, griu, să se amenajeze­­grădini întinse de legume și zarzavaturi. — In baltă avem noi cel mai bun pămînt, ne spunea unul dintre săteni. Cind nu inundă și putem însămința porumb, apoi in acel an, fie ea se­cetă ci­ o fi de mare, noi tot scoatem 5.000—6.000 kg. boabe la hectar. — Mănos pămintul, dar ce folos că ni-l fură apa, — completă Stelea Raiciu. De acum insă, s-a zis. Des­fundăm canalul colector, şi apele vor avea cale de­­scurgere şi nu vor mai bălti pe teren. Făcu streaşină ochilor cu mina-i bătucită şi privind in depărtare zise: „De-abia aştept să văd tractoarele întuncind brazdă adîncă“. Le-am urat spor la muncă şi am să redăm agriculturii­­ suprafeţe de teren­­ cit mai mari pornit mai departe către o altă echi­pă. Aci, Vasile Pavel şi Petre Pricop, mi-au povestit pe-ndelete despre mun­ca de pe şantier, care nu este atit de uşoară, mai cu seamă că se lucrează in apă, iar papura și trestia, se taie anevoie? Vasile Pavel ne-a îndemnat să privim în urmă de-a lungul cana­lului. De abia l-am putut cuprinde cu privirea. Capătul l-am ghicit după stația de pompare ce se zărea undeva departe. — Lung, drum ați străbătut, tova­răşi. ’ — Aşa-i. Pînă acum am şi desfun­dat canalul­­pe o lungime de 5,400 km. De aci de la hotar şi pină la Găujani, mai avem de străbătut încă 10,600 km. Apoi plin de încredere a continuat: Vom isprăvi la timp lu­crările. Acesta este angajamentul nostru, al celor ce muncim pe şan­tierul Arsache-Găujani. Pentru intensificarea lucrărilor Lucrările pe şantierul Arsache-Gău­jani ar putea înainta­­şi mai repede. Lucrările au ajuns la un punct unde C. POPESCU corespondentul ziarului ,,Stea­gul roşu" pentru raionul Giur­giu (Continuare in pag. 3-a) TREIERĂ FLOAREA SOARELUI La G.A.S. Toporu, recoltatul floarei soarelui a început. Combainerul Iancu Dumitru are toate motivele să fie vesel. Numai intr-o zi de muncă, mașina lui a treierat peste 8.000 kg. floarea soarelui. Cu sprijinul comitetului de părinţi La şcoala de 7 ani din comuna Tă­tăreşti de jos se lucrează de zor la­­terminarea reparaţiilor pentru ca­in Conferinţa de presă de la Ambasada R. P. D. Coreene La Ambasada R. P. D. Coreenă a avut loc luni seara o conferinţă de presă organizată cu prilejul apropia­­tei sărbătoriri a celei de-a 10-a ani­­versări a întemeierii Republicii Popu­­­lare Democrate Coreene. Ambasadorul R. P. D. Coreene la Bucureşti Kim Ben Dik a făcut cu­ acest prilej o expunere asupra mari­lor succese obţinute de poporul co­­­reean (Agerpres)­­ ,_____________________________—| ŞANTIERUL DE LA IEZER O acţiune patriotică­ a tineretului din regiunea Constanţa CONSTANŢA, 1 (Agerpres).­­ Duminică dimineaţa a avut loc la Constanţa o entuziastă manifestaţie a tineretului cu prilejul plecării primei serii de brigadieri pe şantierul region­­al al tineretului de la Iezer, şantier deschis din iniţiativa comitetului regio­nal U.T.M. şi a trustului regional Gostat Constanţa. VOI UHUI H clT.I ibillil­ai vatuuiuo av­ ca fia nouă şi importantă acţiune patriotică a tineretului menită să contribuie la traducerea în viaţă a sarcinii lor tra­sate de Consfătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sector­­ul socialist al agriculturii, de a redă­momicu­ltu­rii prin lucrări de ameliorare (Continuare in pag. 3-a) La G.A.S. Mogoșoaia a început recoltatul strugurilor. In clișeu, Utemista Maria Marică la cules de struguri. Expresii care dispar a t­fi ce înseamnă „regiune endemică" ? Este o regiune bîn­­tuită permanent de anumite boli, datorită condiţiilor de climă sau altor condiţii existente în regiunea respectivă. Valea Mostiştei a fost o asemenea regiune endemică. Aici, din cauza bălţilor şi a ţintarilor, fiecare al patrulea om era bolnav de malarie sau de febră tifoidă. Ac­um, datorită măsurilor luate pentru a­­sanarea bălţilor şi mlaştinilor, pe­ntru stîrpirea ţînţarilor, Valea Mos­tiştei şi-a pierdut tristul renume de regiune endemică. Anul a­­cesta nu s-a înregistrat nici un caz de malarie sau de febră tifoidă. Intr-un spital se inti­mplă desigur multe lucruri. Mai înspre primăvară de pildă, nevasta preşedintelui colectivei din Fundulea a născut aici doi gemeni. Amîndoi, băiat şi fetiţă, sunt sănătoşi Altădată, în toiul nopţii, a bătut la poarta spitalului un zlătar cu plete lungi. Aducea un copil care înghiţise o cantitate de sodă caustică. Copilul a fost tratat şi însănătoşit. Apoi a fost adus un muncitor de la fermă cu o fractură gravă. I s-au dat îngrijirile necesare. Aceste lucruri le-am auzit de la directorul spitalului din Fundulea. Directorul e tînăr, n-are nici treizeci de ani. Spitalul e şi el tînăr, creat în anii aceştia. Cazurile arătate, dispariţia malariei şi a febrei tifoide ilus­trează gradul înalt la care a ajuns grija pentru om în anii noştri. Mai e nevoie de vreun exemplu , tată­l furnizat de doctorul Mircea Cruţescu, tînărul director al tânărului spital din Fundulea. Anul acesta, cei trei medici ai spitalului au vaccinat peste două mii de copii al ţăranilor din împrejurimi contra poliomielitei. Vac­cinul a fost adus de departe, statul a dat probabil mulţi bani pentru el. Dar nimic nu e prea scump cînd e vorba de sănătatea oamenilor muncii. LUCIAN BLUJDEA

Next