Steagul Roşu, septembrie 1958 (Anul 4, nr. 1370-1394)
1958-09-02 / nr. 1370
TERMOCENTRALA MODERNA La Termocentrala de la Borzeşti a început montarea celui de al treilea turbo-generator de 25 M. V. şi cazanul de înaltăpresiune. In clişeu ! Exteriorul termocentralei Borzeşti. Foto-Agerpres Se dezvoltă gospodăria S-a schimbat niţel colectiva, „Pămint desţelenit" din Săpunari. Nu mai arată nici ca in toamna trecută şi nici măcar ca astă primăvară. La marginea satului, spre sud, îşi înalţă silueta o construcţie pentru păsări. .A fost ridicată de meşterii colectivei înainte să înflorească zarzării. Intr-un timp extrem de scurt au termenat-o Cană Manea, Constantin Niţulescu, Ion Baraniga şi ceilalţi triplari şi zidari. Acum, ei lucrează de zor la construcţia porcăreţii, tot acolo, unde in primăvară erau bălării din care aproape că nu te vedeai. Şi nu fac o construcţie ca oricare alta. E niţeluş lungă. Măsoară vreo 50 de metri. Altcumva decit în primăvară arată şi curtea colectivei. Mai încolo puţin de sediu s-a construit o staţie de incubaţie. Şi se spune că foarte curind, timplarii şi zidarii vor începe să lucreze şi la construcţia unui grajd pentru vite. E firesc. Gospodăria nu şade pe loc. Se lărgeşte mereu şi de aceea e nevoie de alte clădiri. Pină nu de mult, oamenii o mai scoteau la capăt cu animalele. Vacile şi boii mai erau adăpostiţi şi in grajdul de cabaline. Acum nu mai merge aşa. Vitele s-au înmulţit prin cumpărarea celor 17 vaci de la Sighet şi au nevoie de adăpost ca lumea, adică aşa cum scrie la carte, cum recomandă zootehnia. Nu se mai poate ca înainte Din aprilie, mai, gospodăria colectivă „Pămînt desţelenit" a devenit şi posesoarea unei livezi de pomi. E drept, că-i cam îngrămădiseră muncile pe oameni, in acea vreme, dar totuşi nu s-au lăsat pină n-au plantat 2 ha. cu peri, meri şi caişi. Consiliul de conducere — pentru că el a fost iniţiatorul — socotea că nu-i frumos pentru o gospodărie veche şi puternică ca cea din Săpunari, să stea fără livadă. Şi-a pus în planul său de muncă această problemă, apoi a supus-o adunării generale. Şi oamenii au fost de acord. Acum, gospodăria colectivă creşte şi iepuri. Cu iepurii ăştia insă e o poveste. Unii colectivişti au ridicat din umeri neîncrezători când au aflat că de la G.A.S. Dilga au sosit citeva perechi de iepuri. — Ce-s cu lighioanele astea? s-a mirat un colectivist cind i-a văzut. Iepuri ne trebuie nouă? Cine credeți că are să se ocupe de ei? Eu unul, a încheiat el cu hotărîre în glas. pentru nimic în lume nu m-aş îngriji de el. De altfel, nici nu i s-a propus lui îndeletnicirea asta. Consiliul de conducere a găsit un om destul de indicat pentru această treabă. II cheamă Gheorghe D. Ciocan, are părul argintat şi o răbdare de fier. Azi, temerea unora in legătură cu creşterea iepurilor s-a risipit. Iepurii s-au înmulţit ca... iepurii. Şi de la anul, colectiva din Săpunari, raionul Lehliu, va deveni, in ciuda uimirii unora, şi producătoare de iepuri. S-a schimbat gospodăria şi odată cu ea s-au schimbat şi oamenii. S-au maturizat şi au crescut in gindire. Vasile Barbu, cel care in primul an de muncă aducea seara la colectivă iapa cea bălană — mai mult de ochii lumii — iar peste noapte o scotea din grajd şi o ducea acasă la ei, este alt om acum. A ajuns unul din oameni de nădejde ai colectivei. Despre hărnicia şi priceperea in muncă ale conducătorului Gheorghe Neacşu, ale lui Costică Zainea, Anghel Oancea, — şi parcă muncă a lor? — s-ar putea să se vorbească pe pagini de ziar. Am prosperat mult această gospodărie in ultimul timp. Şi bineînţeles că şi nivelul de trai al oamenilor a crescut. De la începutul acestui an şi, pină acum, colectiviştii au primit avans cîte 4 lei la ziua-muncă şi diverse produse. Peste citeva zile se va împărţi şi avansul de cereale de 40 la sută .După calculele făcute reese că fiecare zi-muncă va fi răsplătită cu cel puţin cîte 2 kg. grin afară de orz şi fasole. Pină la sfirşitul anului insă, valoarea zilei-muncă va creşte simţitor, pentru că sunt de strins încă multe roade. Gospodăria colectivă din Săpunari, raionul Lehliu, are un puternic sector zootehnic, este specializată in cultura cerealelor, s-a dezvoltat şi se va dezvolta multilateral, este pe cale să devină milionară, iar oamenii sunt tare vrednici şi pricepuţi. FLOREA STOICA colectivă Situaţia arăturilor în regiunea noastră la 1 septembrie Campania agricolă de toamnă poate fi considerată ca începută. Intr-adevăr, de cîtva timp, a început însămînţarea rapiţei precum şi pregătirea seminţelor pentru însămînţarea cerealelor de toamnă. Totodată, se desfăşoară acţiunea pentru însilozarea furajelor. In aceste condiţii este foarte important ca toamna să ne găsească cu arăturile terminate. Unele raioane au obţinut succese In această direcţie. Astfel, raioanele însemnate pe hartă cu alb au realizat arăturile în proporţie de 90-100 la sută. Raioanele gre pe hartă sînt haşurate au realizat între 75-84 la sută din plan, aci existînd posibilităţi ca arăturile să fie terminate pînă la începerea însămînţărilor. Pe întreaga regiune, s-a realizat pînă la 1 septembrie, 76,6 la sută din plan. Situaţia ar fi fost şi mai bună dacă o serie de raioane ca Roşiori, T. Măgurele, Olteni, şi altele, însemnate pe hartă cu negru ar fi grăbit executarea acestei lucrări. Dar nu s-a întîmplat aşa şi de aceea, în raioanele Roşiori şi T. Măgurele, s-a realizat abia 26,6 şi respectiv 39,9 la sută din planul de arături. Aceasta va crea greutăţi în buna, desfăşurare a campaniei agricole de toamnă. Tocmai de aceea, organele de partid şi de stat au datoria de a intensifica munca politică şi propaganda agrotehnică pentru grăbirea arăturilor şi terminarea lor în timp util. Paralel cu grăbirea arăturilor, este la ordinea zilei şi campania pentru însilozarea furajelor precum şi insămînţarea rapiţei. Intr-o serie de raioane însă ca Răcari, Drăgăneşti-Vlnşca şi altele nu s-a însilozat nici o tonă de siloz ori s-au însilozat cantităţi infime. Acest lucru trebuie să dea de gîndit inginerilor şi tehnicienilor agronomi precum şi organizaţiilor de partid şi organelor de stat. Este necesar să se grăbească şi însămînțarea rapiţei, mai ales în raioanele Urziceni, Alexandria şi altele care sînt mult rămase în urmă. ŢĂRANI MUNCITORI, COLECTIVISTI, INTOVARASITI SI CU GOSPODARII INDIVIDUALE ! PREGĂTIT! TEMEINIC TERENURILE PENTRU INSAMINTAREA CEREALELOR DE TOAMNA: ÎNSAMÎNTAT! IMEDIAT RĂPITĂ, ÎNSILOZAT! CANTITATI CIT MAI MARI DE FURAJE PENTRU A ASIGURA HRANA ANIMALELOR IN TIMPUL IERNII. doresc însilozarea furajelor RACARI (De la corespondentul nostru). Muncitorii, tehnicienii şi Inginerii de la G.A.S. Buftea — Crevedia, raionul Racari, acordă un viu interes insilozărîi la timp a furajelor. Datorită întrecerii iniţiată în această direcţie, muncitorii din brigăzile maiştrilor Simion Aron, Elena Teodosiu şi Gheorghe Caracuda, au curăţat şi desinfectat la timp gropile de ciment, iar gropile de pămînt au fost arse şi desinfectate cu var. Odată terminată această operaţie, s-a trecut la însilozarea furajelor. Pînă la această dată, au fost însilozate 316 tone de lucernă şi porumb In prezent se continuă însilozarea porumbului furajer, urmărindu-se a se însiloza 1.800 tone furaje, ceea ce reprezintă o cantitate cu 600 tone mai mult faţă de anul trecut. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P. M. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL IV*“ Nr. 1370 Marţi 2 septembrie 1958 4 pagini 20 bani IMPORTANTE SUCCESE IN ÎNTREPRINDERILE DIN SECTORUL UNA La începutul acestui an, în întreprinderile aparţinînd sectorului l,înă din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum s-a pornit o acţiune de economisire a materiilor prime prin introducerea de noi procese tehnologice. In primele luni ale acestui an, importanta acţiune s-a concretizat prin mari economii. Au fost astfel realizate 130 tone fire cardate şi pieptănate de lină, 43 tone de fire de bumbac şi altele, economii în valoare totală de 960.000 lei. FRUNTAŞA LA PRODUCțIA GOGOŞILOR DE MATASE Pînă la data de 29 august a. c. întreprinderile de colectare şi achiziţie (D.G.A.) pendinte de Departamentul industriei uşoare au colectat cu 106.000 kg mai multe gogoşi de mătase decit în întreg anul 1957. Din această cantitate se va putea fabrica cu 60.000 m. p. ţesături de mătase naturală mai mult ca în anul 1957. Regiunea Bucureşti şi-a depăşit pînă în prezent planul la gogoşile de mătase cu 8—9 la sută. PENTRU O PRODUCŢIE SPORITA DE LAPTE Planul deachiziţionare a laptelui de vacă pe anul în curs a fost depăşit pînă în prezent,, realizîndu-se în primele 7 luni ale acestui an cu 852.000 hl. lapte mai mult ca pe aceeași perioadă a anului trecut. Telegrama Tovarăşului HO ŞI MIN, Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi preşedinte al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG, Prim-ministru al Republicii Democrate Vietnam HANOI In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al întregului popor romín, vă transmitem dv. şi întregului popor vietnamez un frăţesc salut şi călduroase felicitări cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam. Poporul român se bucură sincer de succesele obţinute de poporul vietnamez prieten în lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai şi înflorirea culturii sale naţionale şi îşi exprimă deplina simpatie pentru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea paşnică şi democratică a patriei. Prietenia şi colaborarea frăţească, în continuă dezvoltare, dintre popoarele şi ţările noastre contribuie la întărirea unităţii indestructibile a lagărului ţarilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică şi constituie în acelaşi timp un aport la cauza păcii şi colaborării internaţionale. De ziua marii sărbători transmitem poporului vietnamez şi dv dragi tovarăşi, urări de noi şi însemnate victorii pentru realizarea idealului fierbinte — construcţia socialistă a ţării dv. şi unitatea naţională a patriei. Prim-secretar a! Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne CHIVU STOICA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Ne mai despart puţine zile pînă cînd şcolile îşi vor deschide din nou porţile. Cîţiva reporteri ai ziarului nostru au vizitat unele şcoli din comunele şi satele regiunii Bucureşti. Publicăm mai jos aspectele culese cu acest prilej. Bune şi rele Ca întotdeauna deschiderea şcolilor este întîmpinată din mod deosebit cu emoţie şi bucurie atît de cei mari cit şi de cei mici. Pentru a întări această bucurie ţăranii muncitori din satul Crîngaşi, raionul Titu, sub conducerea organizaţiei de bază au pregătit pentru copiii lor un dar minunat. Acest dar constă într-o şcoală nouă-nouţă, construită recent în mijlocul satului în locul celei vechi care devenise neîncăpătoare. Noul local de învăţămînt compus din două clase, cancelarie, sală de recreaţie, etc. a îmbrăcat straie sărbătoreşti şi îşi aşteaptă elevii. Asemenea daruri pentru copiii lor au fost pregătite şi de ţăranii muncitori din satele Hagioaica şi Movila, care au ţinut cu to£ dinadinsul să inaugureze şcolile cu mult înaintea deschiderii noului an de învăţămînt. Toate acestea au fost construite prin contribuţia voluntară, a cetăţenilor. Alte 71 localuri de şcoală din raionul Titu au fost reparate, văruite şi amenajate cu mult înainte de termen. In fruntea acestei acţiuni s-au situat cadrele didactice din comunele Potlogi, Sitaru, Romîneşti şi altele, unde cu sprijinul sfaturilor populare şi al comitetelor de părinţi s-a reuşit să se execute revizuirea întregului inventar şi completarea mobilierului necesar, precum şi procurarea combustibilului în vederea încălzirii şcolilor pe perioada de iarnă. Din păcate însă, aceste succese sunt umbrite de felul cum a înţeles colectivul cooperativei meşteşugăreşti „Hărnicia“ din Titu Gară să-şi îndeplinească sarcinile ce-i reveneau în cadrul pregătirilor. Această cooperativă nici pînă acum nu a reuşit să repare şi să amenajeze şcolile din comunale Bolovani, Ghineşti şi Costeşti Vale, deşi termenul pentru efectuarea lucrărilor era data de 20 august. Tărăgănarea acestor pregătiri se datoreşte într-o oarecare măsură şi lipsei de interes din partea cadrelor didactice de la şcolile respective. Bunăoară tov. Pompiliu Botescu, directorul şcolii din Bolovani, a lăsat totul baltă şi a plecat în concediu, iar tov. Petre Nicolescu, directorul şcolii din Costeşti Vale, obişnuit să facă totul de unul singur nu a antrenat în această acţiune toate cele 18 cadre didactice pe care le are la dispoziţia. Aşa se explică faptul că în comuna respectivă, deşi s-a asigurat aprovizionarea cu combustibil şi manuale didactice, totuşi lucrările de pregătire a şcolilor nu au fost terminate. Condiţii optime Am vizitat sala nouă care va adăposti atelierul şcolii de 7 ani din Budeşti. E spaţioasă şi are un inventar mult mai bogat decât anul trecut. Tovarăşul profesor care ne-a însoţit, ne-a explicat că în acest an, ca urmare a măsurilor luate de către Ministerul Invăţămîntului şi Culturii cu privire la extinderea invăţămîntului elementar de 7 ani, va creşte simţitor numărul elevilor claselor V—VII. Faţă de această situaţie atelierul in care copiii învaţă să deprindă unele meşteşuguri, era necorespunzător. Conducerea şcolii, ajutată de către comitetul executiv al sfatului popular comunal , preşedinte Elisabeta Socolescu, a reuşit să amenajeze o nouă sală-atelier. Totodată atelierul a mai fost dotat cu 3 bancuripentru lăcătuşerie, dintre care unul este donat de fabrica din localitate. S.M.T. Burleşti a dăruit şcolii mai multe scule: ciocane, pile, dornuri, etc. noul an şcolar 1958—1959 elevii să aibă cele mai bune condiţii de învăţătură. Pentru a grăbi reparaţiile cam intirziate, organizaţia de bază a mobilizat comitetul de părinţi. Părinţii copiilor de virstă şcolară au răspuns chemării şi au cărat voluntar cu atelajele proprii nisipul şi varul precum şi alte materiale necesitate de reparaţiile de zidărie. De asemeni au fost adusă şi depozitată întreaga cantitate de lemne de foc. Sătenii Vlad Constantin şi Mihai V., membri ai comitetului de părinţi, execută voluntar reparaţiile de timplărie. Secţia învăţămînt a sfatului popular raional Olteni a dotat şcoala de 7, ani din Tătăreşti de jos cu hărţi, planşe şi alt material didactic precum şi cu încă 31 de bănci noi de fag.Datorită muncii avintate a meşterilor şi a comitetului de părinţi, reparaţiile şcolii se apropie de sfirşit. In citeva zile clasele vor fi gata să primească In bune condiţiuni pe elevii care In aceste zile îşi cumpără cărţi, caiete, compasuri, echere şi alte rechizite de la cooperativa din comună. Un singur lucru mai trebuie făcut şi acesta de către secţia de învăţămînt a sfatului popular raional: să se com• RAIDUL NOSTRU Prin şcolile din regiunea noastră în preajma deschiderii cursurilor 6 % pe șantierul Arsache — Găujani mii de an, primăvara, Dunărea își fl revarsă apele, inundind lunca ce se întinde intre comuna Arsache și Găujani. Odată cu topirea zăpezii, Dunărea se potolea treptat treptat, retrăgîndu-se in matcă. Cimpia însă răminea sub stratul gros de apă, care băltea pină tîrziu către luna iulie. Pe 'mii' de ha. creşteau doar papura şi trestia. Totul din cauză că vechiul canal colector se aflade mai multă vreme înfundat şi apa nu avea cum să revină în matcă. De cîtva timp Insă, oamenii de prin partea locului au hotărtt să smulgă apelor şi aceste terenuri de baltă deosebit de mănoase pentru a le cultiva cu plante folositoare. Primele succese... De sus de pe coastă, se vede un luncă furnicar de oameni. Lopeţile sclipesc din cinci in cind în lumina soarelui. Grupuri de oameni înaintează încet, încet, in direcţia Găujani. In urmă rămine o dungă albă şi dreaptă. Apele puţin învolburate se liniştesc, se adună pe canal, şi curg spre staţiade pompare, pe drum neted. Coborîm coasta şi curînd ajungem la locul şantierului. E tocmai ora prinzului şi oamenii se odihnesc. Profităm de răgazul acesta pentru a sta devorbă cu ciţiva dintre ei. Sterea Baiciu, Ion Gh. Firimiţă, Mogoş Florea de fel din Arsache, au lucrat voluntar mai multe zile de-a badul pe şantier. Au făcut acest lucru din toată inima, deoarece după cum au spus-o chiar ei, doresc ca pe terenurile din baltă să se cultive porumb, griu, să se amenajezegrădini întinse de legume și zarzavaturi. — In baltă avem noi cel mai bun pămînt, ne spunea unul dintre săteni. Cind nu inundă și putem însămința porumb, apoi in acel an, fie ea secetă ci o fi de mare, noi tot scoatem 5.000—6.000 kg. boabe la hectar. — Mănos pămintul, dar ce folos că ni-l fură apa, — completă Stelea Raiciu. De acum insă, s-a zis. Desfundăm canalul colector, şi apele vor avea cale descurgere şi nu vor mai bălti pe teren. Făcu streaşină ochilor cu mina-i bătucită şi privind in depărtare zise: „De-abia aştept să văd tractoarele întuncind brazdă adîncă“. Le-am urat spor la muncă şi am să redăm agriculturii suprafeţe de teren cit mai mari pornit mai departe către o altă echipă. Aci, Vasile Pavel şi Petre Pricop, mi-au povestit pe-ndelete despre munca de pe şantier, care nu este atit de uşoară, mai cu seamă că se lucrează in apă, iar papura și trestia, se taie anevoie? Vasile Pavel ne-a îndemnat să privim în urmă de-a lungul canalului. De abia l-am putut cuprinde cu privirea. Capătul l-am ghicit după stația de pompare ce se zărea undeva departe. — Lung, drum ați străbătut, tovarăşi. ’ — Aşa-i. Pînă acum am şi desfundat canalulpe o lungime de 5,400 km. De aci de la hotar şi pină la Găujani, mai avem de străbătut încă 10,600 km. Apoi plin de încredere a continuat: Vom isprăvi la timp lucrările. Acesta este angajamentul nostru, al celor ce muncim pe şantierul Arsache-Găujani. Pentru intensificarea lucrărilor Lucrările pe şantierul Arsache-Găujani ar putea înaintaşi mai repede. Lucrările au ajuns la un punct unde C. POPESCU corespondentul ziarului ,,Steagul roşu" pentru raionul Giurgiu (Continuare in pag. 3-a) TREIERĂ FLOAREA SOARELUI La G.A.S. Toporu, recoltatul floarei soarelui a început. Combainerul Iancu Dumitru are toate motivele să fie vesel. Numai intr-o zi de muncă, mașina lui a treierat peste 8.000 kg. floarea soarelui. Cu sprijinul comitetului de părinţi La şcoala de 7 ani din comuna Tătăreşti de jos se lucrează de zor laterminarea reparaţiilor pentru cain Conferinţa de presă de la Ambasada R. P. D. Coreene La Ambasada R. P. D. Coreenă a avut loc luni seara o conferinţă de presă organizată cu prilejul apropiatei sărbătoriri a celei de-a 10-a aniversări a întemeierii Republicii Populare Democrate Coreene. Ambasadorul R. P. D. Coreene la Bucureşti Kim Ben Dik a făcut cu acest prilej o expunere asupra marilor succese obţinute de poporul coreean (Agerpres) ,_____________________________—| ŞANTIERUL DE LA IEZER O acţiune patriotică a tineretului din regiunea Constanţa CONSTANŢA, 1 (Agerpres). Duminică dimineaţa a avut loc la Constanţa o entuziastă manifestaţie a tineretului cu prilejul plecării primei serii de brigadieri pe şantierul regional al tineretului de la Iezer, şantier deschis din iniţiativa comitetului regional U.T.M. şi a trustului regional Gostat Constanţa. VOI UHUI H clT.I ibillilai vatuuiuo av ca fia nouă şi importantă acţiune patriotică a tineretului menită să contribuie la traducerea în viaţă a sarcinii lor trasate de Consfătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, de a redămomiculturii prin lucrări de ameliorare (Continuare in pag. 3-a) La G.A.S. Mogoșoaia a început recoltatul strugurilor. In clișeu, Utemista Maria Marică la cules de struguri. Expresii care dispar a tfi ce înseamnă „regiune endemică" ? Este o regiune bîntuită permanent de anumite boli, datorită condiţiilor de climă sau altor condiţii existente în regiunea respectivă. Valea Mostiştei a fost o asemenea regiune endemică. Aici, din cauza bălţilor şi a ţintarilor, fiecare al patrulea om era bolnav de malarie sau de febră tifoidă. Acum, datorită măsurilor luate pentru asanarea bălţilor şi mlaştinilor, pentru stîrpirea ţînţarilor, Valea Mostiştei şi-a pierdut tristul renume de regiune endemică. Anul acesta nu s-a înregistrat nici un caz de malarie sau de febră tifoidă. Intr-un spital se intimplă desigur multe lucruri. Mai înspre primăvară de pildă, nevasta preşedintelui colectivei din Fundulea a născut aici doi gemeni. Amîndoi, băiat şi fetiţă, sunt sănătoşi Altădată, în toiul nopţii, a bătut la poarta spitalului un zlătar cu plete lungi. Aducea un copil care înghiţise o cantitate de sodă caustică. Copilul a fost tratat şi însănătoşit. Apoi a fost adus un muncitor de la fermă cu o fractură gravă. I s-au dat îngrijirile necesare. Aceste lucruri le-am auzit de la directorul spitalului din Fundulea. Directorul e tînăr, n-are nici treizeci de ani. Spitalul e şi el tînăr, creat în anii aceştia. Cazurile arătate, dispariţia malariei şi a febrei tifoide ilustrează gradul înalt la care a ajuns grija pentru om în anii noştri. Mai e nevoie de vreun exemplu , tatăl furnizat de doctorul Mircea Cruţescu, tînărul director al tânărului spital din Fundulea. Anul acesta, cei trei medici ai spitalului au vaccinat peste două mii de copii al ţăranilor din împrejurimi contra poliomielitei. Vaccinul a fost adus de departe, statul a dat probabil mulţi bani pentru el. Dar nimic nu e prea scump cînd e vorba de sănătatea oamenilor muncii. LUCIAN BLUJDEA