Steagul Roşu, octombrie 1958 (Anul 4, nr. 1395-1421)

1958-10-01 / nr. 1395

Cele mai calde urări popo­rului frate chinez Cu nouă ani in urmă, la­r oc­tombrie 1949, în istorica piaţă Tianamin din Pekin, a fost procla­mată Republica Populară Chineză. Pentru prima oară în multimilenara sa istorie marele popor chinez a devenit cu adevărat liber. Ce im­portanţă covîrşitoare a avut aceas­ta pentru China avea să arate cu prisosinţă nemaiîntîlnitul avînt pe toate ţărimurite care caracterizea­ză cei 9 ani ce s-au scurs. In acelaşi timp proclamarea Re­publicii Populare Chineze a avut o deosebită însemnătate istorică pe plan internaţional, împreună cu desprinderea din lanţul ţărilor ca­pitaliste a ţărilor de democraţie populară, proclamarea Republicii Populare Chineze a marcat cea mai puternică lovitură dată impe­rialismului, după­­Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Puterea exemplului Chinei populare, care a sfirimat grelele lanţuri ale robiei moşiereşti, ala burgheziei birocra­te, generalilor asupritori şi ale subjugării imperialiste a stîrnit un ecou deosebit printre popoarele care luptă pentru eliberarea lor naţională .­ Ce puţin înseamnă 9 ani pentru un popor cu una din cele mai vechi istorii din lume ! Şi totuşi el înseamnă nespus de mult, de zece şi poate, de 100 de ori mai mult, atunci cînd acest popor cu­noscut pentru hărnicia, inventivi­tatea, talentul său se avîntă liber, sub conducerea înţeleaptă a parti­dului său comunist, spre făurirea propriei fericiri ! Să ne oprim doar la unele înfăp­tuiri din acest an. Anul 1958 este anul unui avînt fără precedent pe toate țărimurile. Recolta din vara aceasta consti­tuie o mare victorie a agriculturii chineze. Recolta globală se ci­frează la 300—350 milioane tone, adică reprezintă un spor de 60—90 la sută în comparaţie cu anul 1957. R.P. Chineză a întrecut ast­fel S.U.A. la producţia de griu. După recolta de toamnă poporul chinez va avea în medie de fiecare locuitor 400—500 kg. cereale. Anul 1958 este primul an al ce­lui de al doilea plan cincinal al ţării. Poporul chinez înfăptuieşte cu o mare însufleţire prevederile acestuia. Partidul Comunist Chinez a lansat chemarea ca în 1958 să se producă 10.700.000 tone oţel, adică de două ori cu­ în 1957 şi nu în­cape îndoială că această sarcină va­ fi realizată cu cinste. La sfîrşitul anului trecut G.C. al P.C. Chinez a declarat că China va ajunge din urmă şi va depăşi Anglia in ce priveşte volumul prin­cipalelor produse industriale în viitorii 15 ani sau ceva mai mult. Curind însă s-a văzut că marele avor­t al poporului chinez impune modificarea acestei lozinci La cea de a doua sesiune a Congresului al VIII-lea al P.C. Chinez s-a sta­­bilit această ajungere din urmă şi depăşire pentru 15 ani sau mai puţin. încă în anul viitor Anglia va fi depăşită în ce priveşte ex­ploatarea cărbunelui In prezent poporul chinez merge furtunos înainte pe baza liniei ge­nerale elaborate la sesiunea a doua a Congresului al VIII-lea care pre­vede construirea socialismului după principiul „mult, repede, bine e­conomic“. Dar evenimentul cel mai de seamă al acestui an este începerea mişcării de importanţă istorică a înfiinţării comunelor populare la sate In cei 9 ani de existenţă a cres­cut, în mod deosebit, prestigiul in­ternaţional al Chinei Populare, ca mare putere mondială apărătoare a păcii. Puse faţă în faţă cu imen­sa simpatie de care se bucură R. P. Chineză între popoarele iubi­toare de pace, apar de-a dreptul revoltătoare acţiunile imperialismu­lui american care împiedică R.P. Chineză să-şi ocupe locul ce i se cuvine la O.N.U., loc care este ocu­pat de epava d­ankaisistă. De­altfel la actuala sesiune a Adună­rii Generale a O.N.U. numărul ce­lor care au votat cu S.II.A. in a­­ceastă chestiune a scăzut şi mai mult. In prezent populaţia ţărilor care se pronunţă pentru dreapta reprezentare a R. P. Chineze la O.N.U. depăşeşte cu mult pe cea a ţărilor aie căror guverne urmează docil consemnul american. Mergînd pe linia politicii lor total nerealiste S. U.A. se dedau la provocări răz­boinice împotriva poporului chinez. Poporul de peste 600 de milioane a avertizat însă cu tărie că orice a­­gresiune împotriva sa va fi zdro­bită fară cruţare. Cîndva pentru noi China repre­zenta o ţară îndepărtată, aproape necunoscută. Acum idealul comun al construirii socialismului, puter­nicele legături frăţeşti din sinul invincibilului lagăr socialist ne-au apropiat neînchipuit de mult. Re­laţiile frăţeşti dintre R.P.R. şi R.P. Chineză se dezvoltă neîncetat. Ni­mic mai firesc de aceea ca succe­sele unora să bucure din adîncul inimii şi pe ceilalţi. Poporul nostru exprimă astăzi din inimă poporului frate chinez cele mai calde urări.­ ­ IE IL 8 Ie IRI A M A Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii sărbători naţionale a poporului chinez frate — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze , în nu­mele Comitetului Central al P.M.R., al Guvernului R.P.R., al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. şi al întregului popor român, vă transmi­tem dv. şi prin dv. întregului popor chinez un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Poporul chinez strîns unit în jurul gloriosului Partid Comunist Chi­nez şi Guvernului Republicii Populare Chineze a obţinut strălucite şi hota­­rîtoare victorii pe drumul­­ construirii socialismului în patria sa liberă şi independentă. Oamenii muncii din ţara­ noastră urmăresc cu calda simpatie­­ frăţească aventibil fără precedent al industriei şi agriculturii, înflorirea cul­turii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez precum şi lupta sa nobilă pentru apărarea şi consolidarea păcii şi securităţii în Asia şi în întreaga lume au sporit imens prestigiul şi autoritatea R. P. Chineze, căreia îi revine un rol de seamă în rezolvarea problemelor internaţionale. Împreună cu celelalte ţări frăţeşti, China Populară aduce o contri­buţie de preţ la întărirea continuă a unităţii indestructibile a lagărului socia­list în frunte cu U.R.S.S. Poporul român îşi exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei Populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asupra teritoriilor chineze — Taiwanul şi insulele din strîmtoarea Taiwanului, împotriva acţiunilor agre­sive ale S.U.A. care primejduiesc pacea în Extremul Orient şi în întreaga lume. în această­ zi de sărbătoare vă dorim dv. şi poporului chinez noi Vic­torii în construirea socialismului în marea dv. ţară. Trăiască un veci prietenia dintre popoarele român şi chinez. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín­­ CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Rom­îne Aspect de la Adunarea festivă din C­apitală. Foto : MIHAI POPESCU Deschiderea expoziţiei „Saltul măreţ al Chinei Populare in construirea socialismului” . Cu prilejul­ celei de-a 9-a ani­versări a proclamării R.P. Chineze, marţi s-a­ deschis la Casa prieteniei romîno-sovietice, sub auspiciile Insti­tutului român pentru relaţiile cultu­rale cu străinătatea, expoziţia „Sal­tul măreţ al Chinei Populare în con­struirea socialismului“. Expoziţia oglindeşte prin numeroa­se fotografii succesele obţinute de poporul chinez în domeniul construc­ţiei socialiste. Sînt înfăţişate marile întreprinderi industriale ale Chinei Populare: combinatul metalurgic de la Anşan, uzina de lămpi electronice din Pekin, oţelăria nr. 6 din Sanhai, uzina constructoare de maşini din Senian, cocseria combinatului meta­lurgic din Ulian, prima fabrică de automobile etc. Sînt prezentate de asemenea foto­grafii care reflectă dezvoltarea im­petuoasă pe care a luat-o agricultu­ra în anii puterii populare în R.P. Chineză Expoziţia „Saltul măreţ al Chinei Populare în construirea socialismului“ constituie încă o contribuţie la mai buna cunoaştere dintre poporul ro­mân şi poporul chinez. (Agerpres) Proletari biti toate ţările. vtiifi-VAi ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL IV — Nr. 1395 Miercuri 1 octombrie 1958 4 pagini 20 bani Aénnorta festiva difi Capitala Marţi după-amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. din Capitală adunarea festivă organizată de Co­mitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei şi Institutul român pen­tru relaţiile culturale cu străinăta­tea în cinstea celei de-a 9-a ani­versări a Republicii Populare Chi­neze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nico­lae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Co­­liu, Leonte Răutu, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Gheor­ghe Stoica, membri ai C.C. ai P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai orga­nizaţiilor obşteşti, generali şi ofi­ţeri superiori ai Forţelor Armata ale R.P.R., oameni de ştiinţă şi artă, fruntaşi în producţie. Au luat parte, de asemenea, membrii delegaţiei Seimului R. P. Polone, în frunte cu mareşalul Sei­mului Czeslaw Wycech, care face o vizită de prietenie în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Romîne. Au fost de faţă şefii unor misi­uni diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti şi alţi membri ai corpului di­plomatic. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii Alexandru Moghioroş, Ştefan Voitec, acad. Atanase Joja, acad. Mihail Ralea, Ke Bo-Nian, am­basadorul R. P. Chineze la Bucu­reşti, C. Paraschivescu-Bălăceanu, Dumitru Diaconescu, Elena Lascu Iordăchescu, Aurel Mălnăşan, Dio­­nisie Balaş, fruntaş în producţie la uzinele „Mao Tze-dun“ şi Dumitru Hristea, fruntaş în producţie de la Întreprinderea poligrafică nr. 4. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Chineze şi R. P. Romîne. Adunarea festivă a fost deschisă de acad. Mihail Ralea, vicepreşe­dinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, preşedintele I.R.R.C.S. Despre cea de-a 9-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Populare Chineze a vorbit C. Pa­raschivescu-Bălăceanu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Primit cu căldură de asistenţă, a luat apoi cuvîntul Ke Bo-Nian, ambasadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al R. P. Chineze la Bucu­reşti. (Textul cuvîntărilor rostite în pag. 3-a). Participanţii la adunare au mani­festat puternic pentru prietenia fră­ţească care uneşte poporul nostru de marele popor chinez, pentru uni­tatea de granit a invincibilului lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică. Ansamblul de cîntece şi dansuri „Ciocîrlia" al Ministerului Afaceri­lor Interne a prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) NICI O ZI INTIRZIERE în efectuarea însămînţarilor! P­ăşind pragul lunii octombrie, oa­menii muncii de pe ogoare ştiu bine că fiecare ceas prielnic în­­săminţărilor trebuie folosit din plin, cu atît mai mult cu cit vremea se poate schimba de la o zi la alta, iar ploile de toamnă au stînjenit nu odată efectuarea acestei lucrări. Or, practica a convins pe cei ce muncesc pe ogoa­re că a însămînţa după epoca optimă (care de cele mai multe ori o consti­tuie prima decadă din octombrie), în­seamnă a intra în iarnă cu culturile de păioase insuficient dezvoltate, ceea ce le face uşor vulnerabile în faţa gerurilor din lunile de iarnă. In regiunea noastră, însăminţărîle se desfăşoară de zor. Din raionul Ro­şiori ne-a parvenit vestea că pînă în seara zilei de 29 septembrie se însă­­minţase circa 70 la sută din supra­faţa planificată, iar în unele unităţi cooperatiste, această lucrare importan­tă fiind deja încheiată. In ansamblu pe regiune, gospodăriile colective au realizat peste 45 la sută din planul de însăminţări, situîndu-se in frunte si do­vedind încă odată că munca în comun este mai spornică, că ea reprezintă calea sigură ce duce spre belşug. Din păcate însă, unele raioane sînt încă mult rămase in urmă, ritmul în­­sămînţărilor fiind cu mult sub posi­bilităţi. Aşa este cazul raionului Ale­xandria. Aci, nu s-a însăm­înţat decît o suprafaţă foarte mică, iar una din cauze, o constituie răminerea în urmă la arături (38 la sută din suprafaţa planificată). De ce însă în raion, în­tre 24—29 septembrie s-au arat zilnic doar cite 600 ha, de vreme ce cu cele 178 tractoare şi 6 600 atelaje existente s-ar fi putut lesne realiza de 5—6 ori mai mult ? La o asemenea Întrebare cu greu ar putea răspunde organele ra­ionale de partid şi de stat. In loc să desfăşoare o intensă muncă pentru în­drumarea întovărăşiţilor în vederea efectuării însămînţărilor in comun , aşa cum se petrec lucrurile în raioa­nele Brăneşti, Urziceni şi Domneşti - sfaturile populare din unele comune ale raionului Alexandria au recurs la măsuri administrative, măsuri greşite, care stinjenesc bunul mers al campa­niei agricole de toamnă. Comitetul raional de partid are datoria să in­tervină pentru a curma de îndată a­­ceastă stare de lucruri necorespunză­­toare O atenţie deosebită trebuie abordată în toate raioanele regiunii noastre, fo­losirii gunoiului de grajd ca îngraşă­­mint, practica dovedind că in felul acesta se obţine un spor de recoltă de 200—300 kg boabe la hectar. Deşi în situaţia centralizată de secţia agri­colă regională apare că pînă în pre­zent s-a realizat 41 la sută din planul cu privire la folosirea îngrăşămintelor naturale, la marginea multor comune din raioanele Olteni, Videle, Călăraşi, pot fi întâlnite uriaşe grămezi de gu­noi de grajd ce se irosesc, cînd foarte lesne ar putea folosi la sporirea ferti­lităţii solului. Sarcini de mare răspundere în cam­pania agricolă de toamnă revin meca­nizatorilor. Unele staţiuni de maşini şi tractoare ca de pildă cele din Că­­lugăreni, Balaciu şi Ulineni, datorită bunei folosiri a maşinilor, au realizat un mare volum de lucrări, planul cam­paniei de toamnă fiind de pe acum realizat în proporţie de circa 50 la sută. Nu tot aşa se prezintă lucrurile la S.M.T. Orbească, unde numeroase tractoare stau nefolosite din cauza proastei lor întreţineri, sau la S.M.T. Bogdana, t­nde în­­ultimele cinci zile nu s-a lucrat nici cu 60 la sută din capa­citatea maşinilor. Se impune lu­area unor măsuri energice pentru ca în toate staţiunile, tractoarele să fie folosite din plin. Rămîneri în urmă se înregistrează în unele raioane — Olteni, Roşiori, Snagov, Alexandria, Zimnicea — şi în ce priveşte selecţionarea seminţelor, ceea ce dăunează ritmului insăm­înţă­­rilor. In regiunea noastră există posibili­tăţi suficiente pentru a accelera sim-*­ţiilor însămînţările, în aşa fel incit a­­ceastă lucrare de care depinde belşu­gul viitoarei recolte de păioase, să fie terminată in circa 10—12 zile. De fe­lul cum organizaţiile de partid şi sfa­turile populare raionale şi comunale vor şti să organizeze munca,, vor mo­biliza pe cei ce lucrează pe ogoare, depinde transpunerea in fapt a aces­tor posibilităţi. SA DESFĂŞURAM LARG ÎNTRE­CEREA SOCIALISTĂ ŞI PATRIOTI­CA, SA FOLOSIM FIECARE Z! FA­VORABILA LUCRĂRILOR IN CÎMP, PENTRU A TERMINA GRABNIC IN­­SAMINTĂRILE SI A ASIGURA SUC­CESUL­­ CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNA. La G.A.S. „Nicolae Bâlci­sen"-Periș, raionul Snagov, lucrările agri­­cole de toamnă cunosc un ritm accentuat. O activitate bogată este desfășu­rată de către brigada Il-a complexă care se evidenţiază prin lucrări de, calitate şi depăşiri zilnice de normă. Pregătirea exemplară a terenului înainte de insăminţare este o condiţie de bază in asigurarea unei producţii mari de cereale la hectar in anul viitor. De aceea, brigada acordă o atenţie deo­sebită in­ această direcţie. Tractoristul Nicolae, Dinescu pe care-l vedem în clişeul de mai sus la­ discuit este unul dintre fruntaşii brigăzii complexe. Vizitele delegaţiei parlamentare poloneze • Incepind vizitele de prietenie pe care le face în ţara noastră la invita­ţia Marii Adunări Naţionale a R.P. Romine, membrii delegaţiei Seim­ilui R.P. Polone, în frunte cu mareşalul Seimului, Czeslaw Wycech, au fost marţi dimineaţa oaspeţii metalurgiş­­t­ilor de la uzinele „23 August“ din Capitală. * In cadrul unei scurte consfătuiri care a avut loc la direcţia generală a miinelor, parlamentarii polonezi au luat cunoştinţă de profilul întreprin­derii, de producţia şi procesul tehno­­­logic­­al uzinelor. Oaspeţii s-au­ inte­resat îndeaproape de probleme privind organizarea muncii, pregătirea profe­sională a cadrelor, salarizarea mun­citorilor, de stadiul construcţiei de lo­cuinţe muncitoreşti. Oaspeţii au vizitat apoi principalele sectoare de producţie ale întreprinde­rii. Membrii delegaţiei parlamentare po­loneze au vizitat apoi combinatul agro-alimentar „30 Decembrie“ din a­­propierea Bucureştiului. Aici, oaspeţii au fost salutaţi de primul secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., Gh. Necula, precum şi de di­rectorul combinatului, Alexandru Enciu. Membrii delegaţiei parlamentare po­loneze au vizitat cu mult interes dife­ritele secţii de producţie ale combi­natului — sectorul legumicol,­­zooteh­nie, de­­industrializare a produselor ve­getale şi animale etc., interesîndu-se îndeaproape de producţia combinatu­lui, de gama sortimentelor sale. . M-a impresionat deosebit ceea ce am văzut aici — a declarat deputatul Bronislaw Jitzkow, agrozooteh­nician, vicepreşedinte al Comisiei Seimului pentru silvicultură şi industria lemnu­lui, directorul Uniunii gospodăriilor agricole de stat din Czluchow. Buna organizare a muncii, disciplina con­ştientă, liber consimţită, care dom­neşte în toate sectoarele de producţie ale combinatului, sînt trăsături carac­teristice ale gospodăririi socialiste. , Ceea ce aţi realizat dv. aci, în ca­drul combinatului, — unificarea mun­cii agricole­­ cu cea de­ producţie in­dustrială, e o chestiune de mare perspectivă" şi în acelaşi­ timp de mare rentabilitate. La întoarcerea mea în Polonia voi populariza pe larg reali­zările dv., metodele dv. înaintate de muncă. Acest combinat, a declarat deputa­tul Roman Nowak, membru al Consi­liului de stat, membru al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Comisiei cen­­trale a controlului de partid, este un simbol al alianţei dintre clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare din Romînia. Despărţindu-se de muncitorii, tehni­cienii şi inginerii combinatului, con­ducătorul delegaţiei parlamentarilor polonezi, mareşalul Seimului R.P. Po­lone, Czeslaw Wycech, a spus printre altele: „Problema transformării socia­liste a agriculturii este una din pro­blemele de bază ale revoluţiei socia­liste, atit în Polonia populară cit şi în Romînia de astăzi. Combinatul dv. este un lucru minunat. Ţăranii singuri nu l-ar fi putut realiza. Ei l-au realizat numai în alianţă cu clasa muncitoare.. Alianţa dintre industrie şi agricultură este absolut necesară în construcţia socialismului. Vă felicit pentru realizările obţinute pînă acum şi vă urez noi izbînzi în lupta pentru mărirea producţiei, pen­tru sporirea rentabilităţii întreprin­derii dv., pentru noi succese în con­strucţia Rominiei socialiste“. (Agerpres) Vizita delegaţiei Seimului R. P. Polone la Uzinele „23 August“ 4 ST IR IS - IF IP T IE * Marţi după amiază expoziţia „Ar­ta revoluţionară ungară“, deschisă în sala Dalles sub auspiciile Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, a fost vizitată de tova­răşii Ştefan V­oitec, Atanase Joja, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniş­tri, Gh. Stoica secretarul Prezidiului­­Marii Adunări Naţionale, P. Costa­­c­he, Gh. Diaconescu, A. Vitoli miniş­tri, M. Ralea preşedintele I.R.R.C.S., D. Ionescu şeful Ceremonialului de Stat. De asemenea expoziţia a fost vizi­tată de şefii unor misiuni diplomatice acr­editaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului, diplomatic. Ambasadorul Republicii Populare Ungare la Bucureşti Ferenc Keleti a vorbit despre valoarea, artistică a lu­crărilor cuprinse în cadrul expoziţiei.­­ La 30 septembrie 1958, delegaţia­­culturală a Uniunii Birmane, sosită recent îrn Republica Populară Romi­na, în frunte cu ministrul adjunct al Educaţiei şi Culturii, U Ba Kyaw, a fost primită de vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul Invăţămîntului şi Culturii, Atanase Joja. La primire a fost de faţă Ştefan Bălan, adjunct al ministrului Invă­­ţămîntului şi Culturii.­­ Marţi, delegaţia culturală din Uniunea Birmană, în frunte cu U Ba­yyaw, ministrul adjunct al Educa­ţiei şi Culturii, şi-a continuat vizite­le in Capitală. In cursul dimineţii oaspeţii au vi­zitat Institutul politehnic, Institutul de petrol, gaze şi geologie şi cartie­rul de locuinţe muncitoreşti din Fe­rentari. După-amiază membrii dele­gaţiei au făcut o vizită la Muzeul de Artă al R.P. Romîne şi la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“, iar seara au asistat la un spectacol de păpuşi la Teatrul Ţăn­dărică. „ Marţi seara tovarăşul acad. Ata­nase Joja, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, ministrul Invăţămin­­tului şi Culturii, a vorbit la posturile de radio şi televiziune despre noul an universitar care se deschide la 1 octombrie. „ Zilele acestea, o delegaţie a A­­cademiei R.P. Romîne, formată din acad. Al. Graur, directorii­ Editurii Academiei R.P. Romîne, şi prof. D. M. Pippidi, a părăsit Capitala pen­tru­ a participa la Congresul de fi­lologie clasică de la Budapesta.­­ Dr. S. P. Chatterjee, decanul Facultăţii de Pedagogie şi profesor de geografie la Universitatea din Calcutta, care se află în ţara noas­tră la invitaţia I.R.R..G.S. a ţinut marţi după amiază o conferinţă la Institu­tul de geologie şi geografie al Aca­demiei R.P.R. cu tema „Populaţia, industria şi transporturile Indiei“. (Agerpres). »­ SSu­cces la învăţătură I­n dimineaţa acestei zile­, trece peste pragul facultăţilor, opti­mistă şi entuziastă, tinereţea. Din patru zări de ţară, fii şi fiice s­­ale oamenilor muncii păşesc cu încredere în sălile de curs,­­, salutînd revederea dascălilor dragi, gata pentru un nou an de asiduă învăţătură.­­­ Ieri, în colindul ce l-am făcut la diverse facultăţi, am întîlnit ), flăcăi bronzaţi de soarele secerişului şi arămiţi de vîntul acestei « toamne splendide. Le-am privit mîinile Erau puternice. Le-am privit palmele. Erau bătătorite. De unde am conchis că aceşti tineri n-au da nimic din domnul Goe şi n-au fost alintaţi în nici un salon de răsfă­­­­ţuri şi puturoşenie de vreo guvernantă, mamiţică sau maman. Nu. (( Arborele genealogic al acestor tineri e de o sănătate straşnică. Pe­­) acest arbora înţelepciunea partidului comuniştilor a altoit linia di­­­­rectoare a unui învăţămînt care să slujească din plin fericirea po­­ss­porului, înţeleg şi trăiesc bucuria acestor tineri. Taţii lor n-au mai de slugărit pe la patroni, n-au vîndut vaca din bătătură sau por­­un­cui din cocină, pentru a-i trimite la învăţătură înaltă. Nu, Statul­ul nostru democrat-popular a creat cond­ţii optime pentru ca fiii pa­­r­­menilor muncii să păşească nestingheriţi pe porţile facultăţilor. () Condiţiile de învăţătură create astăzi studenţilor sunt mărturia poli­­ticii partidului şi guvernului de culturalizare a poporului, de formare­­­ a unei intelectualităţi ridicată din popor .. Din regiunea noastră au venit în acest an spre facultăţi mai mulţi­­ tineri ca în anii precedenţi. Maria Ruse, Nicolae Bălan, Ştefan Ene, « studenţi în anul I la Institutul agronomic, reuşiţi prin concursul de burse, sînt odrasle de colectivişti. Peste cîţiva ani se vor întoarce­­­ în satele lor pentru a face ca holdele înfrăţite să-şi sporească şi­­­ mai mult belşugul. Acesta e visul lor. Unii dintre ei, studenţi mai­­i „bătrîni" cum e Alexandru Ignat (anul III), în practica pe care au « făcut-o s-au dovedit a fi îndrăgostiţi de meserie. Alexandru Ignat vr­e­de prin părţile Bărăganului. E o mîndrie a institutului agronomic. V. De curînd a devenit membru de partid. Toată lumea îl­­laudă. Şi « maică-sa, colectivista, îl laudă. Lasă să-l laude Că merită. Că nu-i S­ lauda lui maman către Goe. E lauda unei ţărănci simple care nu s-a­u bucurat de binele vieţii pînă după eliberare, cînd a răsărit soarele peste Bărăgan. Tot astfel primeşte laude studentul Dumitru Badea,­­S flăcăul unui strungar care, asemenea muitor fii de muncitori, sînt şe studenţi de frunte ai facultăţilor noastre. Azi se deschid facultăţile. Emoţiile se împiedesc cu entuzias­­­­­mul. E prima oră de curs. Studenţii ascultă. Notează. Pe unii îi nă­­să­pădesc amintirile vacanţei. Dar îşi revin. Căci studenţia nu este nu­mt mai un atribut al tinereţii. E mai mult. E poarta mare către viaţă. E­­­ o parte din viaţă în care se învaţă intens. E o parte din viaţă în­­­ care se învaţă şi se deschid perspective. « Studenţie ! Cei mai bătrîni care n-au trecut prin tine din vina \­ rînduielilor din trecut, sînt prinşi de regrete. N-au avut parte de la tine. N-au putut să aibă. Dar şi aceştia se bucură totuşi cînd văd « atîta tineret din rîndurile oamenilor muncii care se ridică astăzi pe­­ culmile învăţăturii. (I­C GEORGESCU Ln unitatea de confecţii da articole din mase plastica a întreprinderii „Stăruinţă"* s-au introdus de -curînd în fabricate o seria de noi modele ca : geamantane de diferita mărimi, ghiozdane­ şcolare, genţi de voiaj, genţi de damă etc. toate fabricate din vinitex (materiaî plastic). Pentru viitor, colectivul în­­treprinderii şi-a propus crearea unor noi modele de marochinării confecţionate din vinitex, pentru satisfacerea tuturor cerinţelor şi gusturilor. Foto AGERPRES

Next