Steagul Roşu, octombrie 1958 (Anul 4, nr. 1395-1421)
1958-10-01 / nr. 1395
Pag. 2-a Noul pavilion construit pentru muncitorii de la I.C.I.A. Cazănești Mica mecanizare — factor important în creşterea productivităţii muncii O parte componentă a luptei pentru înfăptuirea progresului tehnic o constituie mica mecanizare. După cum se ştie prin mica mecanizare se înţeleg acele măsuri care au menirea să contribuie la micşorarea timpului de lucit la anumite faze de operaţiuni tară sa schimbe în mod esenţial procesul de producţie. Tocmai de acida partidul niostru acordă o deosebită atenţie inroducerii micii mecanizări în indus- tie. In această direcţie intreprinderilor le sunt puse la dispoziţie de către:' Banca de Stat, fonduri însemnate. Aşa" !", pildă sucursala regională a Băncii de stat Bucureşti a acordat lu acest ani credite unităţilor industriale din regiune în valoare de cîteva milioane K. Cit de mare e contribuţia micii mecanizări la creşterea productivităţi muncii şi deci la îmbunătăţirea activităţii economice, ne-o dovedesc măslinie ce s-au luat şi aplicat recent la Fabrica de conserve din Buftea. Aici, până nu de mult, transportul cutiilor cu conserve de la secţia de sterilizare la magazia de produse finite, se făcea manual. Această operaţiune solicita multe braţe de murfcă şi avea inconvenientul că producea multe rebuturi în sensul că se spărgeau numeroase borcane. In timpul campaniei de producţie din 1957, pagubele de pe urma rebuturilor s-au ridicat la suma de 77.400 lei, afară de 44.000 lei alte cheltuieli. Prin confecţionarea din resurse interne a unei benzi, transportul cutiilor se face acum mecanic, productivitatea muncii sporind la această operaţiune de aproape 4 ori. Înfiinţarea la Şantierele Navale din Olteniţa a unui serviciu care se ocupă numai de studiul introducerii micii mecanizari şi-a dovedit din plin eficacitate. Numai în prima jumătate a anului in curs, din iniţiativa sa s-a inanizat complet transportul pieselor grele şi ceea ce e şi mai important, mica mecanizare se aplică cu succes şi în extinderea sudurii electrice automate şi semi-automate. Nu întîmplător aci productivitatea muncii a înregistrat în ultimele patru luni creşteri peste plan între 15—32 la sută iar la preţul de cost s-au obţinut economii în valoare de aproape 700.000 lei. Aceste citeva exemple dovedesc că oamenii muncii îndrumaţi de organizaţiile de partid, depun interes pentru perfecţionarea continuă a procesului de producţie, pentru mecanizarea muncilor, grele. Dar introducerea micii mecanizări lui s-a făcut peste tot la lei. la Atelierele Navale Giurgiu, operaţiunile de, încărcare şi descărcare a foilor de tablă se mai fac, încă manual deşi se puteauconfecţiona dispozitive speciale cu care s-ar fi înlăturat efortul fizic; unele şantiere de construcţii ca cele din Drăgăneşti — Vlaşca, Călăraşi, Slobozia, etc. folosesc în măsură insuficientă mica mecanizare. Sectorul industriei locale cunoaşte prea puţin avantajele micii mecanizări. In aceeaşi situaţie, cu industria locală se află şi sectorul gospodarii comunale. Mica mecanizare se referă însă nu numai la mecanizarea animitor operaţii de bază ale procesului de producţie ci şi la mecanizarea muncilor auxiliare, cum ar fi de pildă, transportul materiei prime de la magazie la secţii şi locuri de muncă, transportul semifabricatelor de la imsector la altul, etc. Aprovizionarea războaielor deţesut cu cărucioare, la Fabrica de gatit din Buftea a eliberat 8 muncitori careau fost trecuţi să lucreze la alte operaţiuni. Nu acelaşi lucru există la Teritoria „Teleorman" unde o bună parte din maşini sunt aprovizionate manual. Folosirea de dispozitive şi mecanisme care fac parte din mica mecanizare, permite utilajului să dea maximum de randament. O pildă în această privinţă au dovedit-o strungarii de la Fabrica de piese şi accesorii din Alexandria, care au mărit în acest fel randamentul maşinilor cu 20-30 la sută Experienţa a dovedit ca mica mecanizare poate fi extinsa in fiecare loc de producţie. Depinde acest lucru, de talentul şi spiritul organizatoric al colectivelor de mimica, de preocuparea cabinetelor tehnice şi a cercurilor ASNI din întreprinderi. O contribuţie de seamă în introducerea micii mecanizări o au organizaţiile de baza şi comitetele de întreprindere. Ele au datoria sa sprijine iniţiativele oamenilor muncii legate, de înorganizarea procesului de producţie, să le popularizeze și să vegheze asupra felului în care sînt folosite fondurile statului puse la dispozițiacolectivelor pentru a introduce mica mecanizare, introducînd mica mecanizare în fiecare secţie, la fiecare loc de muncă, colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni dinn întreprinderile din regiunea noastră vor avea posibilitatea să obţină o productivitate sporită şi un preţ de cost scăzut. M. IBOVEANU Modele noi de tricotaje Ramura de tricotaje şi confecţii din Departamentul Industriei Uşoare şi-a prezentat recent colecţia de modele noi pentru anul 1959. Colecţia cuprinde 232 modele noi de tricotaje din tricot de bumbac pentru copii, costumaşe de lină şi bumbac, veste, pulovere, jachete cu croială modernă, avînd guler şi manşete de altă culoare, precum şi 115 modele noi de diferite confecţiuni. Convorbirile telefonice interurbane efectuate de la posturile telefonic ale instituțieior, întreprinderilor de stat, organizațiilor, etc. au reducere de 40 la sută din tarif zilnic intre orele 201 7. Căutam pe cineva In spitalul din comuna Dor Mărunt din Lehliu. In fața intrării, doi cetățeni discutau. — Mă Ioane, vreau să te întreb ceva. — N -am timp. Sint foarte grăbit ! — Mă băiatule o clipă. — Nici o jumătate ele clipă — Dar ce s-a intlmplat ? — Nu s-a întimplat nimic. Am venit aici la spital Să-mi iau salariul şi acum dau fuga la Cărbuneşti să-mi iau salariul... — Dar aici nu ţi-a dat salariul ? — Mi l-a dat. Cum să nu mi-l dea ? — Atunci ce cauţi la Cărbuneşti 2 — .115 duc să iau şi de acolo salariul. Satul are dragă n-am timp de stat...— Mai bine zis, n-ai timp de.. state, că văd că eşti trecut pe două ! — Ce să-i faci? Mielul blind... — Da, da, mielul blind, suge la două... spitale ! Şi a plecat... Cetăţeanul care a rămas in curtea spitalului văzind că am fost martirul acestei discuţii, îmi zimbeşte şi mă intreabă : — Ce zici de asta ?. — Ce să zic? E clar. Omul lucrează la spitalul din Dor Mărunt . şi ia salariu şi la spitalul din Cărbuneşti. Ba eu cred că vorbeşti cu păcat. — De ce ? '— fiindcă mie mi se pare că e tocmai invers : lucrează la spitalul din Cărbunest si ’'ni la un salariu şi de la Dor Mărunt... — in definitiv, e tot una ! — Ba eu zic că e... două. Două salarii.. — Ascultă, tovarășe, la urma urmei s-ar putea ca omul inlr-adevâr să lucreze In cele două spitale. Nu s-ar puiea ? — S-ar putea. Și uite cum: timp de lucru la spitalul din Dor Mărunt — 8 ore; timp de lucru Ia spitalul din Cărbunești — 8 ore; timp de somn — 8 ore ; timp de masă, odihnă, etc. — 8 ore ; dus și întors 27 de km. de la Doi Mărimi la Cărbunești — ,1 ore; după cum vezi, s-ar putea... dacă ziua ar avea 25 de ore... —* Ai dreptate. Nu se, poate ! Dar dacă omul lucrează la celălalt spital numai o jumătate de normă ? Ca să ne dumirim, ne-am dus la casier. — Tovarăşe casier, acum citeva minute a fost aici un cetăţean care şi-a luat salariul. Cine este ? — Iordan Constantin. P. angajat in cadrul lucrărilor de reparaţii şi investiţii. Şi-a luat salariul pe luna august -‘ 1093 de lei. — Vasăzică o normă întreaga? — O normă întreagă. Am pus mina pe telefon. — Alo ! spitalul Cărbunești? Vă rog cu casierul... Alo... ce salariu are de primit pe luna august Iordan Constantin? — 1.031 lei. — O normă întreagă ? — O normă întreagă. Am închis telefonul. Cetățeanul cu care venisem la casier o ridică din umeri: — Vezi ? O normă aici, o normă acolo, lucrează normat... — Da, da, ai dreptate, e normat, dar nu mi Se pare... normat! E probabil vreun campion nn normetor. Tare aș vrea să vorbesc cu el să-i iau iu interviu... Casierul intervine: — Dacă vreți să aflați cum devine treaba asta, rin i nnlSr’i să vorbili cu Iordan Constantin. Puteţi sta de vorbă şi cu Platan Nicolae. sau cu Nicu Ion. sau cu Purga Ion. — Cum ? Şi ei ? — Da! toţi încasează salariu şi de aici şi de la Cărbuneşti.. . .Am plecat din Da? Mărunt ca un singur,, dor" să aflu şi eu dezlegarea misterului celor două serarii. Căci chiardacă este vorba de spitale, ni se pare cam ciudată ...operaţie. Operaţie care face ca lucrările de reparaţii şi investiţii de la aceste spitale, să fie mai mult de ...investiţii. Aşa că ar fi bine să se nume accentu' şi pe reparaţii In special să se repare... statele de plată, căci bieţii oameni nu fost nedreptăţiţi: au luat de la Dor Mărunt cite 1093. lei, iar de la Cărbuneşti numai 1031 lei. Deci cu (.'tic fi2 di tei r ni ‘jruţin Să li se dea diict.'iţa. Ba ar merita şi o primă pentru modul artistic in care au făcut at castă extracţie... de bani, iara injecţie şi fără cleşte! . Mp singur lucru routine de văzut :daca extracţia a fost şi fără ,, durere. ALEXANDRU OLARU 'i Librăria „Cartea prin posta“ din Bucureşti str. Biserica Enei nr. 16, raionul Stalin, pune la dispoziţia celor interesaţi lucrări din toate domeniile de activitate.. Folosind serviciile Librăriei „Cartea prin poştă“ va asiguraţi primirea la domiciliu sau locul de muncă a cărţilor necesare. Plata se face prin ramburs la primirea coletului poştal. La cerere, Librăria „Cartea prin poştă“ trimite gratuit prospecte, liste, buletine informative, cuprinzînd cărţile apărute şi în curs de apariţie. STEAGUL ROŞU 1063 de cititori VIDELI, (De la corespondentul nostru). Folosind numeroase forme, de popularizare a cărţii — seri literare, recenzii, standuri de cărţi — biblioteca raionala Videle a reuşit sa-şi mareasca numărul cititorilor permanenţi la 1063 — ţărani muncitori, intelectuali, funcţionari şi elevi. De mult succes s-au bucurat recenziile volumelor „Bărăgan" şi „Marul de lingă drum", cit şi serile literare cu temele „Viaţa lui Vlahuţă" şi „Lirica universală". Printre cititorii fruntaşi ai bibliotecii raionale, se numără ţăranii muncitori Iuga Tudor, Alexandru Ianculescu, gospodina Bibi Iliescu și tînărul Dan Bratescu. in vederea îmbunătăţirii produselor de incălţăminte in industria de încălţăminte au fost luate recent o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii ■ acestor produse. Astfel, la fabricile „Ştefan Plavăţ“, „Solidaritatea“, „8 Mai“ vor intra în funcţiune la începutul lunii viitoare, benzi rulante cu ajutorul cărora va fi modernizat procesul tehnologic, realizîndu-se astfel o supraveghere mai eficientă a calităţii produselor. Dacă aceste operaţiuni vor da rezultate, ele vor fi extinse treptat şi la alte fabrici din industria de încălţăminte. In cadrul măsurilor luate se numără şi o interesantă iniţiativă şi anume înlocuirea ramelor executate cu rame din policlorură de vinil. Consfătuiri cu cumpărătorii Mergînd pe linia îmbunătăţirii continue a calităţii mobilei, Ministerul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii, organizează prin Direcţia Generală Industrială a produselor finite din lemn, în cele mai mari oraşe din ţară consfătuiri cu cumpărătorii de mobilă în scopul cunoaşterii părerilor şi propunerilor lor în legătură cu acest bun de larg consum. Aceste, consfătuiri s-au ţinut la „Iprofil“ din Tg. Mureş Timişoara şi Oraşul Stalin. In ziua de 29 septembrie va ţin o asemenea consfătuire şi la „Iprofil“ Bucureşti cu cumpărătorii din Capitală. TEATRE 1 Teatrul de Opera şi Balet al R.P.R. orele 19.30 : Călăreţul de aramă; Teatrul de Stat de Operetă orele 19.30 : Studentul cerşetor ; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale" (sola Comedia) orele 19.30 : Moralitatea d-nei Dulska ; Teatrul Municipal „Matei Milla" orele 20 : A 12-a noapte ; Teatrul Munici- Ipal „Filimon Sîrbu" orele 20 : Omul care aduce ploaia ; Teatrul Muncitoresc C..F.R. (sala Studio) orele 19.30 : Napoli oraşul milionarilor ; Teatrul ,,C. Nottara 1 orele 20 : Cumpăna ; Teatrul Armatei orele 19.30 : Fcaterina leodoroiu ; Teatrul Tineretului orele 20 : Viforul ; Teatrul Evreiesc de Stat , orele 20 : Jurnalul Anei Frank ; Teatrul Saliric-Muzical , C. Tanase " (sala Savoy) orele 20 : Te aştept diseara la concert ; Teatrul Saliric-Muzical ,,C. Tanase" (sala Victoril) orele 20 : Intre noi femeile ; Teatrul ţăndărică (sala Orfeu) orele 16 : Micul Much ; Ieătruț Ţăndărică (sala Academiei) orele 16 şi găranlite unei păpuşi de lemn * CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, 13 Septembrie - Grădină ; Invenţie diabolică ; Republica: Elena Pavel. 1 Mai : Ultima staţie; Magheru, I. Crai , C, Doja ; Lumina lui Octombrie ; V Aleasa, din : Roma oraş deschis ; completare : Li venii lui Enescu ; Lumina, Libertăţii : Prieteni de duminică ; Central 8 Martie : Simpaticul nostru doctor ; Victoria, Flacăra, T. Vladimirescu : Haiducii; 13 Septembrie - Sala, Unirea : Serenada mexicana) Maxim Gorki: Ciclu de filme din ţările orientale ; timpuri Noi: Sahara necunoscută, ţărmul însorit, Primii paşi - Joringe şi Joringel ; tineretului : Luna de miere ; înfrăţirea între popoare : La ordinele dvs.; Al. Popov : Botagoz ; Griviţa: Lumini verzi; Vasile Roditc; Un nou număr de atracţie ; Cultural : Cio Ciosan ; 8 Mai:Suflete tari; Volga, Monca Simo : Inima nu uită ; C. David, Popular : Pălăria lui Anatol ; Al. Sahia : Lupii ; Arta : Rio Escondido ; Munca, 15 Februarie: Spioona din Hongkong ; Moşilor — Gradină Mioriţa, Olga Pancic : Noile aventuri ale motanului încălţat ! 23 Agust; B. Delavrancea : Comunistul ; Aurel Vlaicu : Chemarea văzduhului ; Gh. Coşbuc - gradina : Pe acelaşi drum ; Ilie Pintilie : Surprize pe stradă ; M. Eminescu : Vagabondul (seria I şi II); N. Bălcescu : Două mame ; George Bacovia : Micul acrobat; Drumul Serii: Două mame; 30 Decembrie: Pe acelaşi drum. .. iFitflxnirî fraterr#€affoiti«&Ie aile sportivilor noştri In luna octombrie. Calendarul internaţional al sportivilor noştri cuprinde o serie de întilniri interesante in cursul lunii octombrie. Cele mai multe s-au programat la fotbal, echipele noastre avind să-şi măsoare forţele cu echipe maghiare şi poloneze. Fotbaliştii noştri juniori vor face deplasarea in R. P. Polonă spre a intîlni o echipă a juniorilor ţării vecine la data de 5 octombrie. O nouă verificare a juniorilor alături de prima echipă a fost programată la data de 28 octombrie, in compania formaţiilor respective din R.P. Ungară. La aceeaşi dată reprezentativa secundă a ţării va juca cu echipa B a R. P. Ungare în ţara vecină. Luptătorii noştri fruntaşi vor fi angrenaţi in cursul lunii viitoare la două importante competiţii. Prima va avea loc în cadrul meciului triunghiular BuUltima competiţie oficială a anului la tenis de cîmp va fi „Cupa de toamnă", rezervată celor mai buni 16 jucători şi 8 jucătoare. Aceasta se va desfăşura începînd de rutine 2 octombrie. La băieţi vor participa în ordine: Gh. Vizirui, C. Zacopceanu, C. Caralulis, Gh. Cobzuc, T. Badin, L. Juhatz, M Vizirii, E. Cristea, C. \ascureşti—Cluj—Chişinău la „libere“ în U.R.S.S., iar luptătorii de „clasice" vor participa la itiîlnirile R.P.R.—Suedia— Finlanda, ce se vor ţine în ţările respective între 24—30 octombrie. Cele două reprezentative de box, A şi B, vor avea să susţină două întîlniri de amploare la data de 26 octombrie, în compania echipelor naţionale ale R.D.G. Formaţiile A sunt programate la Bucureşti, iar formaţiile B într-o localitate din R. D. Germană. Calendarul sportiv pe luna octombrie mai prevede întîlnirile de handbal, masculin şi feminin, cu R.D.G. în deplasare, la 19 octombrie, întîlnirea de rugbi cu echipa de tineret a R.D.G. tot în deplasare şi întîlnirea de baschet cu echipa masculină a Turciei la data de 10 octombrie, lase, A. Bahdan, etc. Mai subliniem că în aceeaşi serie figurează şi Ţiriac, finalist al campionatului R.P.R. La fele se prevede o lupta foarte strînsă între candidate, mai ales între Mina Brener — campioană republicană pe anul acesta şi Ecaterina Roşianu, campioană pe anul trecut. Mai concurează printre altele, Julieta Namian și Irina Ponova. „Cupa de toamnă“ pentru primii 16 jucători de tenis. Faza regională a campionatului de popice In sălile, colectivelor Dunărea şi Olimpia din Giurgiu s-au desfăşurat întrecerile din aurul fazei regionale a campionatului republican individual de popice. Au participat numai 14 concurenţi şi concurente, deoarece o serie de raline, deşi anunţaseră participarea, im si-au trimis reprezentanţii. Este vorba de raioanele Slobozia, Turnu Măgurele, Olteniţa şi Călăraşi, care prin lipsa de interes au făcut să scadă din importanţa canDuminica dimineaţa s-a jucat pe stadionul Giuleşti meciul de fotbal pentru Cupa R.P.R. între echipele Locomotiva Filaret şi Oltul Tr. .Măgurele. Victoria a revenit bucureştenilor cu scorul de 3—0 (1—Q) prin punctele marcate de Ispas, Oberan şi Matei. Budreştenii, superiori din punct de vedere tehnic, au cîştigat meritat in faţa unei echipe care a jucat cu cursului. Credem că organele ICFS- regiuniea Bucureşti se vor grăbi să analizeze cauzele acestor neparticipari, luîrtd măsurile necesare. ţNedelett, Gh. din oraşul Giurgiu a clştigat.În probele de 100 bile izolate şi singuratice, iar I. Georgescu la probă de 200 bile izolate. La fele a învins SfircoF Filomela la 100 bile singuratice, şi la ,150 bile mixte, iar Niţă Elena la probă de 100 bile izolate, mult elan. Oltul este o formaţie tînără care trebuie sa facă antrenamente serioase la care să insiste asupra tehnicii individuale. Jucătorii de la Oltul nu ştiu să marcheze adversarul, bucureştii iui au fost mereu liberi. De la Oltul au jucat bine doar stoperul Duţu şi interul dreapta Vitue Gh. A condus arbitrul Rădulescu Gh. In cadrul competiţiei europene de motomodele, reprezentantul ţării noastre, Otto Hintz, s-a clasat pe locul II cu 872 puncte Acest succes dovedește perspectivele frumoase de dezvoltare pe care le are interesantul sport al motomodetelor. Echipa Oltul Ti. Măgurele învinsă în Cupa R.P.R. • Competiţia ciclistă internefrondie „Cursa Victoriei" a continuat marţi cu disputarea etapei a ll-a pe ruta Bucureşti- Giurgiu—Bucureşti (121 km.). întrecerea purtată într-o trenă foarte rapidă a fost dominată de cicliştii români. Cu 20 km. înainte de sosire patru alergători : Hora, Dobrescu, C. Moiceanu și M. Voinea au reuşit să evadeze din pluton. La sprintul final a cîştigat Ion Hora (Victoria) cronometrat cu timpul de 3 h. 06’41'. Grosul plutonului a sosit după aproximativ 1 minut. In clasamentul general pe primul loc a trecut V. Dobrescu (C.C.A.) - 7 h. 2T23”. El este urmat de C. Moiceanu (Dinamo) la 10”. Pe echipe conduce Dinamo Bucureşti. Astăzi se desfăşoară etapa a lll-a Bucureşti-Găeşti-Bucureşti (150 km.). • Loturile reprezentative de fotbal ale Campionii Ceferiadei pe anul 1958 In cuprinsul a patru interesante gale s-a desfăşurat la Brăila ediţia din anul acesta a Tradiţionalei competiţii pugilistice Ceferiada. La această competiţie au participat 50 concurenţi, reprezentînd 12 colective din ţara. In ordinea categoriilor, au ieşit campioni ai Ceferiadei pe anul 1958 Marin Marinescu, C-tin Gafenciuc (spre surprinderea generală a dispus de Aurel Moraruş-campionul european feroviar), I. Boceanu, Mişu Muşat, Va-sile Săseanu, Iani Corfratis, Ion Botezan, V. Vlădescu, Daniel Trandafir şi Ţăranu Dumitru. Pe echipe a învins Dunărea Brăila, care a cîştigat şi Cupa Ceferiadei. La buna prezentare a boxerilor a contribuit munca depusă de antrenorii C-tin Dobrescu, Florescu, Coculescu şi Ciono’. R.P. Romîne îşi încep astăzi meciurile de antrenament în vederea întîlnirilor internaţionale pe care le vor susţine cu selecţionatele R.P. Ungare (26 octombrie) şi Turciei (2 noiembrie). Pe Stadionul Republicii vor putea fi văzuţi cei mai în forma jucători selecţionaţi din formaţiile categoriei A şi B. La ora 14 lotul de tineret va juca cu o echipă a lotului B, iar la ora 16 lotul A va juca de asemenea cu prima echipă a lotului B. Din lotul A fac parte printre alţii Toma, Dungu, Pahonţu, Macri, Nunweiller, Al. Vasile, Bone, Oaidă, Cacoveanu, Constantin, Eftimie, Tătaru, Suru. După jocurile susţinute la Cluj, echipele selecţionate de lupte clasice şi volei ale oraşului Chişinău vor evolua astăzi 1 octombrie în Capitală. Cu începere de la ora 16.30 în sala Floreasca va avea loc meciul de lupte clasice dintre echipa ,,Cetatea lui Bucur“ şi selecţionata Chişinâului. In continuare se vor disputa două meciuri de volei : Progresul Bucureşti—Chişinău (feminin) şi Cetatea lui Bucur-Chişinău (masculin). fi Cu prilejul unui concurs atletic desfăşurat la Harkov, cunoscutul atlet sovietic Otto Grigalko a stabilit un nou record unional la aruncarea discului cu performanţa de 56,94 m. Vechiul record deţinut da Aigirdds Buttuşcinkns era de 56,58 m. Rezultatul lui Grigalka est© unul dintre cele mai bune înregistrate anul acesta în Europa. (Agerpres) MIERCURI PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7.15 Muzică uşoară. 7.30 Melodii populare romîneşti 7.50 Anunţuri şi muzică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din opere. 9.30 Ştiinţa învinge. 10.00 Melodii populare romîneşti. 10.20 Muzica simfonică. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Teatru la microfon : „Ciu-Yuan". Adaptare radiofonică după piesa scriitorului chinez Go Mo-jo. 12.48 Cîntece. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Muzică instrumentală. 13.30 Cîntă Florentina Vlad. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Muzică de estradă 14 45 .«Voioşi cîntăm tinereţea". ■ 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Simfonia l a în la minor ,,Dobrogea“ de Dragoş Alexandrescu. 15.48 Muzică populară romînească. 16.15 Vorbeşte Moscova ! 16.45 Cîntece inspirate din munca ţărănimii noastre muncitoare. 17.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunţuri şi muzică. 17.30 Prietenii cîntecului : „Din muzica popoarelor". 18.00 Muzică uşoară. 18.30 Cimece şi locuri populare romîneşti. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Emisiune specială consacrată aniversării Republicii Populare Chineze. 19.30 Program interpretat de pianistul Li Min-cean, laureat cu Premiul I al Concursului internaţional ,,George Enescu". 19.55 ^Noapte bună, copii“ * ,,Povestea căluţului’ alb" - basm popular chinez. 20.00 OCTOMBRIE 1958 1 Radiojurnal. 20.15 Cîntece patriotice de compozitori chinezi. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 Cîntă orchestra de muzică populară „Dunărea" a Sfatului Popular din Oltenița, dirijor : lifi Rădulescu. 21.15 Lectură din volumul de reportaje „Hîrca piratului" de Brunea Fox. 21.30 Muzică uşoară romînească. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport. 22.30 „Festivalul Enescu în oraşele şi regiunile patriei". 23.20 Melodii populare romîneşti. 23.52-23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Muzică. 14.30 Muzică instrumentală. 14.50 Concert de prînz. 15.40 Formaţii corale de amatori. 16 00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Muzică uşoară. 16.40 Anunţuri şi muzică. 16.50 Curs de limba rusă. 17.00 Sonata pentru violă şi pian de Ludovic Feldman. 17.30 Din muzica poporului chinez — montaj. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Laureaţi ai Concursului muzical internaţional „George Enescu". 18.55 Sfatul medicului : Artele. 19.00 Muzică uşoară. 19.15 Emisiune ciclică : Vechimea Bucureştilor, de Academician Victor Eftimiu. 19.30 Opera „Faust" de Gounod. In pauză . Radiojurnal. 22.37 Emisiune culturală. 22.40 Muzică populară, romînească. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.15 -24.00 Concert de noapte. . ŞEDINŢA PLENARĂ A C. C. AL CRUCII ROŞII Marţi, 30 septembrie a. c. a avut loc şedinţa plenară lărgită a C.C. al Crucii Roşii a R. P. Romîne. Au participat membrii Comitetului Executiv, preşedinţii şi secretarii comitetelor regionale de Cruce Roşie, precum şi activul C.C. al Crucii Roşii. Dr. Octavian Belea, preşedintele Crucii Roşii a R.E.R. a prezentat un raport al Comitetului Executiv al Crucii Roşii asupra felului cum au fost îndeplinite hotarîrile Congresului Crucii Roşii din iunie 1956. Plenara a luat o seriie de hotărîri pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de Cruce Roşie’din ţara, printre care: mărirea numărului membrilor de Cruce Roşie, care pînă la sfîrşitul anului 1961să atingă cifra de 4.000.000, instruirea în fiecare an a cel puţin 350.000 membri de Cruce Roşie, mărirea numărului posturilor sanitare pînă la 50.000, sporirea numărului grupelor sanitare în mediul rural, în aşa fel ca pină la sfîrşitul anului 1961 sa fie organizată cîte o grupă sanitară în fiecare circumscripţie sanitară, antrenarea tuturor surorilor şi infirmierelor de Cruce Roşie în activitatea socială a Crucii Roşii, îmbunătăţirea activităţii de recrutare a donatorilor de sînge, complectarea cursurilor G.P.R.S. săteşti şi de echipieri sanitari cu lecţii de îngrijire a bolnavilor la domiciliu. Plenara a mai hotărit sa se ia toate măsurile pentru organizarea posturilor sanitare în toate şcolile din ţară, extinderea concursurilor educativ-sanitare şi înmulţirea numărului caravanelor cinematografice cu caracter medico-sanitar. (Agerpres) La semănat Care brigadă va ciştiga întrecerea ? Lucrurile s-au petrecut cam aşa la secţia LI ■ Caragiale, a gospodăriei agricole de stat cu acelaşi nume, din raionul Lehliu. Brigadierii au parcelat terenurile pe care au intrat apoi tractoarele, nişte FTOS-uri roşii, puternice, care au grupat şi discins. Pauza dintre pregătirea terenurilor şi începerea însăminţarilor, a fost scurtă. Apoi, în continuare, totul s-a pe-, trecut fara obstacole, In graba ei drept, dat cu o precizie matematica. Pe cele trei trupuri de teren ale secţiei, LTOS-urile, de astă data urmate de semănători, s-au aşternut, pe treabă. Insămînţatul începea odată cu ivirea zorilor şi înceta atunci cînd umbrele înserării se aşterneau pretutindeni. Secţia 1. b! Caragiale, teoretic n-a avut şi n-are schimburi de noapte. Dar cînd e de făcut treabă asta n-are importanţa. Aşa ca băieţii din brigăzile de tractoare au muncit şi noaptea.Eforturile lor n-au fost zadarnice. Secţia I. L. Caragiale a devenitfruntaşă pe gospodărie. Pentru că, intr-un timp relativ scurt, este ceva sa însămintezi mai bine de 1000 ha. cu griu din planul de 1.445 ha. La contabilitatea secţiei, mi s-a prezentat o situaţie a realizărilor fiecărei brigăzi în parte. Locul 1 este deţinut de brigadă comunistului lorin Ungureanu. Pe următorul loc s-a situat brigada lui Bodan Vasile. Situaţia ei însă e primejduită de brigada a IlI-a condusa de Oancea, fie care o despart doar cîteva hectare. Brigada lui Tudor Nicolae e niţeluş n mai rămasă în urmă. Dai să faci pronosticuri într-un astfel de caz e tare dificil. Precum s-a văzut din ci-freie de mai sus, mai sînt de semănat ceva, ceva, mai mult de 400 ha. Aşa că nimeni n-are garanţia ci actuala clasificare va rămîne în picioare pînă la sfîrşitul campaniei de însămînţări. E foarte probabil ca, chiar brigada lui Tudor Nicolae să ajungă pe unul din locurile de frunte. Pentru că, totul, dar absolut totul este în funcţie de priceperea şi hărnicia băieţilor, a tractoriştilor. Pînă atunci însă, secţia 1. I.. Caragiale are marele merit că a adus gospodăria de stat. I. L. Caragiale pe locul de frunte în întrecerea dintre gospodăriile agricole de stat din raionul Lehliu. Şi elementul acesta, nu trebuie trecut cu vederea. FLOREA STOICA Aproape 1000 tone legume şi zarzavaturi livrate Capitalei RACARI (De la corespondentul nostru). Una din preocupările muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la gospodăria agricolă de stat din Bâlteni, raionul Răcari, este asigurarea aprovizionării populaţiei din Capitală cu cantităţi sporite de produse legumicole. Muncitorii din brigăzile conduse de tovarăşii Grigore Cocoşca şi Ion Toma care se găsesc în, întrecere, nu au reuşit să recolteze şi să livreze pina în prezent peste 845 tone legume şi zarzavaturi. Tot în această perioadă au mai fost livrate. pentru aprovizionarea Capitalei însemnate cantități de fructe și struguri.