Steagul Roşu, octombrie 1958 (Anul 4, nr. 1395-1421)

1958-10-01 / nr. 1395

Pag. 2-a Noul pavilion construit pentru munci­tor­ii de la I.C.I.A. Cazănești Mica mecanizare — factor important în creşterea productivităţii muncii O parte componentă a luptei pentru înfăptuirea progresului tehnic o con­stituie mica mecanizare. După cum se ştie prin mica mecanizare se înţeleg acele măsuri care au menirea să con­tribuie la micşorarea timpului de lu­cit­ la anumite­ faze de operaţiuni tară sa schimbe în m­od esenţial procesul de producţie. Tocmai de acida partidul niostru acordă o deosebită atenţie in­­­roducerii micii mecanizări în indus- tie. In­ această direcţie intreprinderi­­lor le sunt puse la dispoziţie de către:' Banca de Stat, fonduri însemnate. Aşa" !", pildă sucursala regională a Băncii de stat Bucureşti a acordat lu acest ani credite unităţilor industriale din re­giune în valoare de cîteva milioane K­. Cit de mare e contribuţia micii me­canizări la creşterea productivităţi muncii şi deci la îmbunătăţirea activi­­tăţii economice,­ ne-o dovedesc măsli­nie ce s-au luat şi aplicat recent la Fabrica de conserve din Buftea. Aici, până nu de mult, transportul cutiilor cu conserve de la secţia de sterilizare la magazia de produse finite, se făcea manual. Această operaţiune solicita multe braţe de murfcă şi avea incon­venientul că producea multe rebuturi în sensul că se spărgeau numeroase borcane. In timpul campaniei de pro­ducţie din 1957, pagubele de pe urma rebuturilor s-au ridicat la suma de 77.400 lei, afară de 44.000 lei alte chel­tuieli. Prin confecţionarea din resur­se interne a unei benzi, transportul cutiilor se face acum mecanic, produc­tivitatea muncii sporind la această o­­peraţiune de aproape 4 ori. Înfiinţarea la Şantierele Navale din Olteniţa a unui serviciu care se ocupă numai de studiul introducerii micii me­canizari şi-a dovedit din plin efic­aci­­tate­. Numai în prima jumătate a a­nului in curs, din iniţiativa sa s-a in­anizat complet transportul pieselor grele şi ceea ce e şi mai important, mica mecanizare se aplică cu succes şi în extinderea sudurii electrice auto­mate şi semi-automate. Nu întîmplător aci productivitatea muncii a înregistrat în ultimele patru luni creşteri peste plan între 15—32 la sută iar la preţul de cost s-au obţinut economii în va­loare de aproape 700.000 lei. Aceste citeva exemple dovedesc­ că oamenii muncii îndrumaţi de organi­zaţiile de partid, depun interes pentru perfecţionarea continuă a procesului de producţie, pentru mecanizarea muncilor, grele. Dar introducerea micii mecanizări lui s-a făcut peste tot la lei. l­a Ate­lierele Navale Giurgiu, operaţiunile de, încărcare şi descărcare a foilor de tablă se mai fac, încă manual deşi se puteau­­confecţiona dispozitive speciale cu care s-ar fi înlăturat efortul fizic; unele şantiere de construcţii ca cele din Drăgăneşti — Vlaşca, Călăraşi, Slobozia, etc. folosesc în măsură insu­ficientă mica mecanizare. Sectorul in­dustriei locale cunoaşte prea puţin a­­vantajele micii mecanizări. In aceeaşi situaţie, cu industria locală se află şi sectorul gospodarii comunale. Mica mecanizare se referă însă nu numai la mecanizarea animitor operaţii de bază ale procesului de producţie ci şi la mecanizarea muncilor auxilia­re, cu­m­­­ ar fi de pildă, transportul materiei prime de la magazie la secţii şi locuri de muncă, transportul semi­fabricatelor de la im­sector la altul, etc.­ Aprovizionarea războaielor­ de­­ţesut cu cărucioare, la Fabrica de gatit din Buftea a eliberat 8 muncitori care­­au fost trecuţi să lucreze la alte ope­raţiuni. Nu acelaşi lucru există la Te­­ritoria „Teleorman" unde o bună parte din maşini sunt aprovizionate manual. Folosirea de dispozitive şi mecanis­me care fac parte din mica mecaniza­re, permite utilajului să dea maximum de randament. O pildă în această pri­vinţă au dovedit-o strungarii de la Fa­brica de piese şi accesorii din Alexan­dria, care au mărit în acest fel ran­damentul maşinilor cu 20-30 la sută Experienţa a dovedit ca mica meca­nizare poate fi extinsa in fiecare loc de­ producţie. Depinde acest lucru, de ta­lentul şi spiritul organizatoric al c­o­­lectivelor de mimica, de preocuparea cabinetelor tehnice şi a cercurilor ASNI din întreprinderi. O contribuţie de seamă în introdu­cerea micii mecanizări o au organiza­ţiile de baza şi comitetele de întreprin­dere. Ele au datoria sa sprijine iniţia­tivele oamenilor muncii legate, de în­or­ganizarea procesului de producţie, să le popularizeze și să vegheze asupra felului în care sînt folosite fondurile statului puse la dispoziția­­colectivelor pentru a introduce mica mecanizare, introducînd mica mecanizare în fie­care secţie, la fiecare loc de muncă, colectivele de muncitori, ingineri şi teh­nicieni dinn întreprinderile din regiunea noastră vor avea posibilitatea să obţi­nă o productivitate sporită şi un preţ de cost scăzut. M. IBOVEANU Modele noi de tricotaje Ramura de tricotaje şi confecţii din Departamentul Industriei Uşoare şi-a prezentat recent colecţia de modele noi pentru anul 1959. Colecţia cuprinde 232 m­odele noi de­ tricotaje din tricot de bumbac pentru copii, costumaşe de lină şi bumbac, veste, pulovere, jachete cu croială modernă, avînd guler şi man­şete de altă culoare, precum şi 115 modele noi de diferite confecţiuni. Convorbirile telefonice interurbane efectuate de la posturile telefonic ale instituți­eior, întreprinderilor de stat, organizațiilor, etc. au reducere de 40 la sută din tarif zilnic intre orele 201 7. C­ăutam pe cineva In spitalul din comuna Dor Mărunt din Lehliu. In­ fața intrării, doi cetățeni discutau. — Mă Ioane, vreau să te întreb ceva. — N -am timp. Sint foarte gră­bit ! — Mă băiatule o clipă. — Nici o jumătate ele clipă — Dar ce s-a intlmplat ? — Nu­ s-a întimplat nimic. Am venit aici la spital Să-m­i iau sa­lariul şi acum dau fuga la Cărbu­­neşti să-mi iau salariul... —­ Dar aici nu ţi-a dat sala­riul ? — Mi l-a dat. Cum să nu mi-l dea ? — Atunci ce cauţi la Cărbuneşti 2 — .115 duc să iau şi de acolo sa­lariul. Satul are dragă n-am timp de stat...­­— Mai bine zis, n-ai timp de.. state, că văd că eşti trecut pe două ! — Ce să-i faci? Mielul blind... — Da, da, mielul blind, suge la două... spitale ! Şi a plecat... Cetăţeanul care a rămas in curtea spitalului văzind că am fost martirul acestei discuţii, îmi zim­­beşte şi mă intreabă : — Ce zici de asta ?. — Ce să zic? E clar. Omul lu­crează la spitalul din Dor Mărunt . şi ia salariu şi la spitalul din Căr­­buneşti. Ba eu cred că vorbeşti cu pă­cat. — De ce ? '— fiindcă mie mi se pare că e tocmai invers : lucrează la spi­talul­ din Cărbunest si ’'ni la un salariu şi de la Dor Mărunt... — in definitiv, e tot una ! —­ Ba eu zic că e... două. Două salarii.. — Ascultă, tovarășe, la urma ur­mei s-ar putea ca omul inlr-ade­­vâr să lucreze In cele două spitale. Nu s-ar puiea ? — S-ar putea. Și uite cum: timp de lucru la spitalul din Dor Mărunt — 8 ore; timp de lu­cru Ia spitalul din Cărbu­­nești — 8 ore; timp de somn — 8 ore ; timp de masă, odihnă, etc. — 8 ore ; dus și întors 27 de km. de la Doi Mărimi la Cărbunești — ,1 ore; după cum vezi, s-ar putea... dacă ziua ar avea 25 de ore... —* Ai dreptate. Nu se, poate ! Dar dacă omul lucrează la celălalt spital numai o jumătate de normă ? Ca să ne dumirim, ne-am­ dus la casier. — Tovarăşe casier, acum cite­va minute a fost aici un cetăţean care şi-a luat salariul. Cine este ? — Iordan Constantin. P. anga­jat in cadrul­ lucrărilor de repara­ţii şi investiţii. Şi-a­ luat salariul pe luna august -‘ 1093 de lei. — Vasăzică o normă întreaga? — O normă întreagă. Am pus mina pe telefon. — Alo ! spitalul Cărbunești? Vă rog cu casierul... Alo... ce salariu are de primit pe luna august Ior­dan Constantin? — 1.031 lei. — O normă întreagă ? — O normă întreagă. Am închis telefonul. Cetățeanul cu care venisem la casier o ridică din umeri: — Vezi ? O normă aici, o normă acolo, lucrează normat... — Da, da, ai dreptate, e normat, dar nu mi Se pare... normat! E probabil vreun campion nn norme­­tor. Tare aș vrea să vorbesc cu el să-i iau iu­ interviu... Casierul intervine: — Dacă vreți să aflați cum de­vine treaba asta, rin­ i nnlSr’i să vorbili cu Iordan Constantin. Puteţi sta de vorbă şi cu Platan Nicolae. sau cu Nicu Ion. sau cu Purga Ion. — Cum ? Şi ei ? — Da! toţi încasează salariu şi de aici şi de la Cărbuneşti.. . .Am plecat din Da? Mărunt ca un singur,, d­or" să aflu şi eu dez­legarea misterului celor două ser­­arii. Căci chiar­­dacă este vorba de spitale, ni se pare cam ciudată ...operaţie. Operaţie care face ca lucrările de reparaţii şi investiţii de la aceste spitale, să fie mai mult de ...investiţii. Aşa că ar fi bine să se num­e accentu' şi pe reparaţii In special să se repare... statele de plată, căci bieţii oameni nu fost ne­dreptăţiţi: au luat de la Dor Mă­runt cite 1093. lei, iar de la Cărbuneşti numai 1031 lei. Deci cu (.'tic fi2 di tei r ni ‘jruţin Să li se dea diict.'iţa. Ba ar merita şi o primă pentru modul artistic in care au făcut a­­t castă extracţie... de bani, iara injecţie şi fără cleşte! . Mp singur lucru routine de vă­zut :daca extracţia a fost şi fără ,, durere. ALEXANDRU OLARU 'i Librăria „Cartea prin posta“ din Bucureşti str. Biserica Enei nr. 16, raionul Stalin, pune la dispoziţia celor interesaţi lucrări din toate domeniile de activitate.. Folosind serviciile Librăriei „Car­tea prin poştă“ va asiguraţi pri­­mirea la domiciliu sau locul de muncă a cărţilor necesare. Plata se face prin ramburs la primirea coletului poştal. La cerere, Librăria „Cartea prin poştă“ trimite gratuit prospecte, liste, buletine informative, cu­­prinzînd cărţile apărute şi în curs de apariţie. STEAGUL ROŞU 1063 de cititori VIDELI, (De la coresponde­ntul nostru). Folosind numeroase forme, de popularizare a cărţii — seri literare, recenzii, standuri de cărţi — biblio­teca raionala Videle a reuşit sa-şi ma­­r­easca numărul cititorilor permanenţi la 1063 — ţărani muncitori, intelec­tuali, funcţionari şi elevi. De mult succes s-au bucurat recen­ziile volumelor „Bărăgan" şi „Marul de lingă drum", cit şi serile literare cu temele „Viaţa lui Vlahuţă" şi „Li­rica universală". Printre cititorii frun­taşi ai bibliotecii raionale, se numără ţăranii muncitori Iuga Tudor, Alexan­dru Ianculescu, gospodina Bibi Iliescu și tînărul Dan Bratescu. in vederea îmbunătăţirii produselor de incălţăminte in industria de încălţăminte au fost luate recent o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii ■ a­­cestor produse. Astfel, la fabricile „Ştefan Plavăţ“, „Solidaritatea“, „8 Mai“ vor intra în funcţiune la începu­tul lunii viitoare, benzi rulante cu a­jutorul cărora va fi modernizat pro­cesul tehnologic, realizîndu-se astfel o supraveghere m­ai eficientă a calităţii produselor. Dacă aceste operaţiuni vor da rezul­tate, ele vor fi extinse treptat şi la alte fabrici din industria de încălţăminte. In cadrul măsurilor luate se numără şi o interesantă iniţiativă şi anume înlocuirea ramelor executate cu rame din policlorură de vinil. Consfătuiri cu cumpărătorii Mergînd pe linia îmbunătăţirii con­tinue a calităţii mobilei, Ministerul Construcţiilor şi Materialelor de Con­strucţii, organizează prin Direcţia Ge­nerală Industrială a produselor finite din lemn, în cele mai mari oraşe din ţară consfătuiri cu cumpărătorii de mobilă în scopul cunoaşterii părerilor­ şi propunerilor lor în legătură cu acest bun de larg consum. Aceste, consfătuiri s-au ţinut la „Iprofil“ din Tg. Mureş Timişoara şi Oraşul Stalin. In ziua de 29 septembrie va ţin­ o asemenea consfătuire şi la „Iprofil“ Bucureşti cu cumpărătorii din­ Capitală. TEATRE 1 Teatrul de Opera şi Balet al R.P.R. orele 19.30 : Călăreţul de aramă; Teatrul de Stat de Operetă orele 19.30 : Studentul cerşetor ; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale" (sola Comedia) orele 19.30 : Moralitatea d-nei Dulska ; Teatrul Municipal „Matei Milla" orele 20 : A 12-a noapte ; Teatrul Munici- I­pal „Filimon Sîrbu" orele 20 : Omul care aduce ploaia ; Teatrul Muncitoresc C..F.R. (sala Studio) orele 19.30 : Napoli oraşul milionarilor ;­ Teatrul ,,C. Nottara 1 orele 20 : Cumpăna ; Teatrul Armatei orele 19.30 : Fcaterina leodoroiu ; Teatrul Tineretului orele 20 : Viforul ; Teatrul Evreiesc de Stat , orele 20 : Jurnalul Anei Frank ; Teatrul Sa­­liric-Muzical , C. Tanase " (sala Savoy) orele 20 : Te aştept diseara la concert ; Teatrul Saliric-Muzical ,,C. Tanase" (sala Victoril) orele 20 : Intre noi femeile ; Teatrul ţăndă­rică (sala Orfeu) orele 16 : Micul Much ; Ieătruț Ţăndărică (sala Academiei) orele 16 ş­i găranlite unei păpuşi de lemn * CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, 13 Septembrie - Grădină ; Invenţie diabolică ; Republica: Elena Pavel. 1 Mai : Ultima staţie; Magheru, I. C­r­ai , C­, Doja ; Lumina lui Octombrie ; V Aleasa, din : Roma oraş des­chis ; completare : Li ven­i­i lui Enescu ; Lu­mina, Libertăţii : Prieteni de duminică ; Cen­tral 8 Martie : Simpaticul nostru doctor ; Victoria, Flacăra, T. Vladimirescu : Haiducii; 13 Septembrie - Sala, Unirea : Serenada me­xicana) Maxim Gorki: Ciclu de filme din ţările orientale ; timpuri Noi: Sahara necu­noscută, ţărmul însorit, Primii paşi - Joringe şi Joringel ; tineretului : Luna de miere ; înfrăţirea între popoare : La ordinele dvs.; Al. Popov : Botagoz ; Griviţa: Lumini verzi; Vasile Rod­itc; Un nou număr de atracţie ; Cultural : Cio Cio­san ; 8 Mai:­Suflete tari; Volga, Monca Simo : Inima nu uită ; C. David, Popular : Pălăria lui Anatol ; Al. Sahia : Lupii ; Arta : Rio Escondido ; Munca, 15 Februarie: Spioona din Hongkong ; Moşi­lor — Gradină Mioriţa, Olga Pancic : Noile aventuri ale motanului încălţat ! 23 A­­gust; B. Delavrancea : Comunistul ; Aurel Vlaicu : Chemarea văzduhului ; Gh. Coşbuc - gra­dina : Pe acelaşi drum ; Ilie Pintilie : Sur­prize pe stradă ; M. Eminescu : Vagabondul (seria I şi II); N. Bălcescu : Două mame ; George Bacovia : Micul acrobat; Drumul Se­rii: Două mame; 30 Decembrie: Pe acelaşi drum. .. iFitflxnirî fraterr#€affoiti«&Ie aile sportivilor n­oştri In luna octombrie. Calendarul internaţional al sportivi­lor noştri cuprinde o serie de întilniri interesante in cursul lunii octombrie. Cele mai multe s-au programat la fotbal, echipele noastre avind să-şi mă­soare forţele cu echipe maghiare şi po­loneze. Fotbaliştii noştri juniori vor face deplasarea in R. P. Polonă spre a intîlni o echipă a juniorilor ţării vecine la data de 5 octombrie. O nouă verificare a juniorilor alături de prima echipă a fost programată la data de 28 octombrie, in compania for­maţiilor respective din R.P. Ungară. La aceeaşi dată reprezentativa secundă a ţării va juca cu echipa B a R. P. Un­gare în ţara vecină.­­ Luptătorii noştri fruntaşi vor fi an­grenaţi in cursul lunii viitoare la două importante competiţii. Prima va avea loc în cadrul meciului triunghiular Bu­Ultima competiţie oficială a anului la tenis de cîm­p va fi „Cupa de toam­nă", rezervată celor mai buni 16 ju­cători şi 8 jucătoare. Aceasta se va desfăşura începînd de rutine 2 oc­tombrie. La băieţi vor participa în ordine: Gh. Vizirui, C. Zacopceanu­, C. Cara­­lulis, Gh. Cobz­uc, T. Badin, L. Ju­­hatz, M Vizirii, E. Cristea, C. \­as­cureşti—Cluj—Chişinău la „libere“ în U.R.S.S., iar luptătorii de „clasice" vor participa la i­tiîlnirile R.P.R.—Suedia— Finlanda, ce se vor ţine în ţările res­pective între 24—30 octombrie. Cele două reprezentative de box, A şi B, vor avea să susţină două întîlniri de amploare la data de 26 octombrie, în compania echipelor naţionale ale R.D.G. Formaţiile A sunt programate la Bucureşti, iar formaţiile B într-o lo­calitate din R. D. Germană. Calendarul sportiv pe luna octom­brie mai prevede întîlnirile de handbal, masculin şi feminin, cu R.D.G. în de­plasare, la 19 octombrie, întîlnirea de rugbi cu­ echipa de tineret a R.D.G. tot în deplasare şi întîlnirea de baschet cu echipa masculină a Turciei la data de 10 octombrie, lase, A. Bah­dan, etc. Mai subliniem că în aceeaşi serie figurează şi Ţiriac, finalist al campionatului R.P.R. La fele se prevede o lupta foarte strînsă între candidate, mai ales în­tre Mina Brener — campioană republi­cană pe anu­l acesta şi Ecaterina Ro­­şianu, campioană pe anul trecut. Mai concurează printre altele, Julieta Namian și Irina Ponova. „Cupa de toamnă“ pentru primii 16 jucători de tenis. Faza regională a campionatului de popice In sălile, colectivelor Dunărea şi Olimpia din Giurgiu s-au desfăşurat întrecerile din­­ auru­l fazei regionale a campionatului republican individual de popice. Au participat numai 14 concurenţi şi concurente, deoarece o serie de raline, deşi anunţaseră par­ticiparea, im si-au trimis reprezen­tanţii. Este vorba de raioanele Slobo­zia, Turnu­ Măgurele, Olteniţa şi Că­lăraşi, care prin lipsa de interes au făcut să scadă din importanţa can­Duminica dimineaţa s-a jucat pe stadionul Giuleşti meciul de fotbal pentru Cupa R.P.R. între echipele Lo­comotiva Filaret şi Oltul Tr. .Măgu­rele. Victoria a revenit bucureştenilor cu scorul de 3—0 (1—Q) prin punc­tele marcate de Ispas, Oberan şi Ma­tei. Bud­­reştenii, superiori din punct de vedere tehnic, au cîştigat meritat in faţa unei echipe care a jucat cu cursului. Credem că organele I­CFS- regiuniea Bucureşti se vor grăbi să analizeze­­ cauzele acestor nepartici­­pari, luîrtd măsurile necesare. ţNedelett, Gh. din oraşul Giurgiu a clştigat.În probele de 100 bile izolate şi singuratice, iar I. Georgescu la probă de 200 bile izolate. La fele a învins SfircoF Filom­ela la 100 bile singuratice, şi la ,150 bile mixte, iar Niţă Elena la probă de 100 bile izo­late,­ mult elan. Oltul este o formaţie tînără care trebuie sa facă antrenamente se­rioase la care să insiste asupra teh­nicii individuale. Jucătorii de la Ol­tul nu ştiu să marcheze adversarul, bucureştii iui au fost mereu liberi. De la Oltul au jucat bine doar stoperul Duţu şi interul dreapta Vitue Gh. A condus arbitrul Rădulescu Gh. In cadrul compe­tiţiei europene de motomodele, repre­zentantul ţării noastre, Otto Hintz, s-a­ clasat pe locul II cu 872 puncte Acest succes dove­dește perspectivele frumoase de dez­­voltare pe care le are interesantul sport al motomode­­tel­or. Echipa Oltul Ti. Măgurele învinsă în Cupa R.P.R. • Competiţia ciclistă internefrond­ie „Cursa Victoriei" a continuat marţi cu dis­putarea etapei a ll-a pe ruta Bucureşti- Giurgiu—Bucureşti (121 km.). întrecerea pur­tată într-o trenă foarte rapidă a fost domi­nată de cicliştii români. Cu 20 km. înainte de sosire patru alergători : Hora, Dobrescu, C. M­oi­cea­nu și M. Voi­nea au reuşit să e­­vadeze din pluton. La sprintul final a cîş­­tigat Ion Hora (Victoria) cronometrat cu timpul de 3 h. 06’41'. Grosul plutonului a sosit după aproximativ 1 minut. In clasamentul general pe primul loc a trecut V. Dobrescu (C.C.A.) - 7 h. 2T23”. El este urmat de C. Moiceanu (Dinamo) la 10”. Pe echipe conduce Dinamo Bucureşti. Astăzi se desfăşoară etapa a lll-a Bucu­­reşti-Găeşti-Bucureşti (150 km.). • Loturile reprezentative de fotbal ale Campionii Ceferiadei pe anul 1958 In cuprinsul a patru interesante gale s-a desfăşurat la Brăila ediţia din anul acesta a Tradiţionalei competiţii pugilistice Cefe­­riada. La această competiţie au participat 50 concurenţi, reprezentînd 12 colective din ţara. In ordinea categoriilor, au ieşit campioni ai Ceferiadei pe anul 1958 Marin Marinescu, C-tin Gafenciuc (spre surprinderea generală a dispus de Aurel Moraruş-c­ampionul euro­pean feroviar), I. Boceanu, Mişu Muşat, Va-­­sile Săseanu, Iani Corfratis, Ion Botezan, V. Vlădescu, Daniel Trandafir şi Ţăranu Dumi­tru. Pe echipe a învins Dunărea Brăila, care a cîştigat şi Cupa Ceferiadei. La buna pre­zentare a boxerilor a contribuit munca de­pusă de antrenorii C-tin Dobrescu, Florescu, Co­culescu şi Ciono’. R.P. Romîne îşi încep astăzi meciurile de antrenament în vederea întîlnirilor interna­ţionale pe care le vor susţine cu selecţio­natele R.P. Ungare (26 octombrie) şi Tur­ciei (2 noiembrie). Pe Stadionul Republicii vor putea fi văzuţi cei mai în forma jucă­tori selecţionaţi din formaţiile categoriei A şi B. La ora 14 lotul de tineret va juca cu o echipă a lotului B, iar la ora 16 lotul A va juca de asemenea cu prima echipă a lotului B. Din lotul A fac parte printre alţii Tom­a, Dungu, Pahonţu, Macri, Nunweiller, Al. Vasile, Bone, Oaidă, Cacoveanu, Con­stantin, Eftimie, Tătaru, Suru.­­ După jocurile susţinute la Cluj, echi­pele selecţionate de lupte clasice şi volei ale oraşului Chişinău vor evolua astăzi 1 octombrie în Capitală. Cu începere de la ora 16.30 în sala Flo­­reasca va avea loc meciul de lupte clasice dintre echipa ,,Cetatea lui Bucur“ şi se­lecţionata Chişinâului. In continuare se vor disputa două meciuri de volei : Progresul Bucureşti—Chişinău (feminin) şi Cetatea lui Bucur-Chişinău (masculin). fi Cu prilejul unui concurs atletic desfă­şurat la Harkov, cunoscutul atlet sovietic Otto Grigalk­o a stabilit un nou record unio­nal la aruncarea discului cu performanţa de 56,94 m. Vechiul record deţinut da Aigirdd­s Buttuşcinkns era de 56,58 m. Rezultatul lui Grigalka est© unul dintre cele mai bune în­registrate anul acesta în Europa. (Agerpres) MIERCURI­­ PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei cen­trale. 7.15 Muzică uşoară. 7.30 Melodii popu­lare romîneşti 7.50 Anunţuri şi muzică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Mu­zică din opere. 9.30 Ştiinţa învinge. 10.00 Melodii populare romîneşti. 10.20 Muzica simfonică. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Tea­tru la microfon : „Ciu-Yuan". Adaptare ra­diofonică după piesa scriitorului chinez Go Mo-jo. 12.48 Cîntece. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Muzică instrumentală. 13.30 Cîntă Flo­rentina Vlad. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Muzică de estradă 14 45 .«Voioşi cîn­tăm tinereţea". ■ 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Simfonia l­ a în la minor ,,Dobrogea“ de Dragoş Alexandrescu. 15.48 Muzică popu­lară romînească. 16.15 Vorbeşte Moscova ! 16.45 Cîntece inspirate din munca ţărănimii noastre muncitoare. 17.00 Radiojurnal şi bu­letin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunţuri şi muzică. 17.30 Prietenii cîntecului : „Din muzica popoare­lor". 18.00 Muzică uşoară. 18.30 Cimece şi locuri populare romîneşti. 19.00 Bulet­i­n de ştiri. 19.05 Emisiune specială consacrată aniversării Republicii Populare Chineze. 19.30 Program interpretat de pianistul Li Min-cean, laureat cu Premiul I al Con­cursului internaţional ,,George Enescu". 19.55 ^Noapte bună, c­opii“ * ,,Povestea că­luţului’ alb" - basm popular chinez. 20.00 OCTOMBRIE 1958 1 Radiojurnal. 20.15 Cîntece patriotice de com­pozitori chinezi. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 Cîntă orchestra de muzică populară „Dună­rea" a Sfatului Popular din Oltenița, dirijor : lifi Rădulescu. 21.15 Lectură din volumul de reportaje „Hîrca piratului" de Brunea Fox. 21.30 Muzică uşoară romînească. 22.00 Ra­diojurnal, buletin meteorologic şi sport. 22.30 „Festivalul Enescu în oraşele şi regiunile patriei". 23.20 Melodii populare romîneşti. 23.52-23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Muzică. 14.30 Muzică instrumentală. 14.50 Concert de prînz. 15.40 Formaţii corale de amatori. 16 00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16.15 Re­comandări din program. 16.20 Muzică uşoa­ră. 16.40 Anunţuri şi muzică. 16.50 Curs de limba rusă. 17.00 Sonata pentru violă şi pian de Ludovic Feldman. 17.30 Din muzica poporului chinez — montaj. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Laureaţi ai Concursului muzical internaţional „George Enescu". 18.55 Sfa­tul medicului : Artele. 19.00 Muzică uşoară. 19.15 Emisiune ciclică : Vechimea Bucureşti­lor, de Academician Victor Eftimiu.­ 19.30 Opera „Faust" de Gounod. In pauză . Ra­diojurnal. 22.37 Emisiune culturală. 22.40 Mu­zică populară, romînească. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.15 -24.00 Concert de noapte. . ŞEDINŢA PLENARĂ A C. C. AL CRUCII ROŞII Marţi, 30 septembrie a. c. a avu­t loc şedinţa plenară lărgită a C.C. al Crucii Roşii a R. P. Rom­îne. Au­ par­ticipat membrii Comitetului Executiv, preşedinţii şi secretarii comitetelor re­gionale de Cruce Roşie, precum şi ac­tivul C.C. al Crucii Roşii. Dr. Octavian Belea, preşedintele Crucii Roşii a R.E.R. a preze­ntat un raport al Comitetului Executiv al Cru­cii Roşii asupra felului cum au fost îndeplinite hotarîrile Congresului Cru­cii Roşii din iunie 1956. Plenara a luat o seriie de hotărîri pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de Cruce Ro­şie’din ţara, printre care: mărirea nu­mărului membrilor de Cruce Roşie, care pînă la sfîrşitul anului 1961­­să atingă cifra de 4.000.000, instrui­rea în fiecare an a cel puţin 350.000 membri de Cruce Roşie, mărirea nu­mărului posturilor sanitare pînă la 50.000, sporirea numărului grupelor sanitare în mediul rural, în a­şa fel ca pină la sfîrşitul anului 1961 sa fie organizată cîte o grupă sanitară în fiecare circumscripţie sanitară, an­trenarea tuturor surorilor şi infirmie­relor de Cruce Roşie în activitatea so­cială a Crucii Roşii, îmbunătăţirea ac­tivităţii de recrutare a donatorilor de sînge, complectarea cursurilor G.P.R.S. săteşti şi de echipieri sanitari cu lec­ţii de îngrijire a bolnavilor la domi­ciliu. Plenara a mai hotărit sa se ia toate măsurile pentru organizarea posturilor sanitare în toate şcolile din ţară, extinderea concursurilor educativ-sani­­tare şi înmulţirea numărului caravane­lor cinematografice c­u caracter me­­dico-sanitar. (Agerpres) La semănat Care brigadă va ci­şt­iga întrecerea ? Lucrurile s-au petrecut cam aşa la secţia L­I ■ Caragiale, a gospodăriei agricole de stat cu acelaşi nume, din raionul Lehliu. Brigadierii au parce­lat terenurile pe care au intrat apoi tractoarele, nişte FTOS-uri roşii, puternice, care au grupat şi discins. Pauza dintre pregătirea terenurilor­ şi începerea însămi­nţarilor, a fost scurtă. Apoi, în continuare, totul s-a pe-, trecut fara obstacole, In graba ei drept, dat cu o precizie matema­tica. Pe cele trei trupuri de teren ale secţiei, LTOS-urile, de astă data u­rmate de semănători, s-au aşternut, pe treabă. Insămînţatul începea odată cu ivirea zorilor şi înceta atunci cînd umbrele înserării se aşterneau pretutindeni. Secţia 1. b! Caragiale, teoretic n-a avut şi n-are schimburi de noapte. Dar cînd e de făcut treabă asta n-are importanţa. Aşa ca băieţii din brigăzile de tractoare au muncit şi noaptea.­Eforturile lor n-au fost zadarnice. Secţia I. L. Caragiale a devenit­­frun­taşă pe gospodărie. Pentru că, in­tr-un timp relativ scurt, este ceva sa însămintezi mai bine de 1000 ha. cu griu din planul de 1.445 ha. La contabilitatea secţiei, mi s-a prezentat o situaţie a realizărilor fie­­cărei brigăzi în parte. Locul 1 este deţinut de brigadă comunistului lori­n Ungureanu. Pe următorul loc s-a si­tuat brigada lui Bodan Vasile. Si­tuaţia ei însă e primejduită de briga­da a IlI-a condusa de Oancea, fie care o despart doar cîteva hectare. Brigada lui Tudor Nicolae e niţeluş n mai rămasă în urmă. Dai să faci pronosticuri într-un astfel de caz e­ tare dificil. Precum s-a văzut din ci-­­freie de mai sus, mai sînt de semă­nat ceva, ceva, mai mult de 400 ha. Aşa că nimeni n-are garanţia ci ac­tuala clasificare va rămîne în pi­cioare pînă la sfîrşitul campaniei de însămînţări. E foarte probabil ca, chiar brigada lui Tudor Nicolae să ajungă pe unul din locurile de­ frunte. Pentru­ că, totul, dar absolut totul este în­ funcţie de­ priceperea şi hărnicia bă­ieţilor, a tractoriştilor. Pînă atunci însă, secţia 1. I.. Caragiale are ma­rele merit că a adus gospodăria de stat. I. L. Caragiale pe locul de frun­te în întrecerea dintre gospodăriile agricole de stat din raionul Lehliu. Şi elementul acesta, nu trebuie tre­cut cu vederea. FLOREA STOICA Aproape 1000 tone legume şi zarzavaturi livrate Capitalei RACARI (De la corespondentul nostru). Una din preocupările mun­citorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la gospodăria agricolă de stat din Bâlteni, raionul Răcari, este a­­sigurarea aprovizionării populaţiei din Capitală cu cantităţi sporite de produse legumicole. Muncitorii din brigăzile conduse de tovarăşii Gri­­gor­e Cocoşca şi Ion Toma care se găsesc în, întrecere, nu au reuşit să recolteze şi să livreze pina în prezent peste 845 tone legume­ şi zarzavaturi. Tot în această perioadă au mai fost livrate. pentru aprovizionarea­ Capitalei însemnate cantități de fructe și struguri.

Next