Steagul Roşu, octombrie 1958 (Anul 4, nr. 1395-1421)
1958-10-14 / nr. 1406
Restaurantul, bufetul, cofetăria, au devenit în timpul de azi ceva obişnuit atit pentru orăşeni cit şi pentru populaţia din mediul rural. In aceste unităţi ale comerţului nostru socialist, consumatorii pot găsi zilnic mîncăruri, băuturi, în tot mai multe sortimente. Asemenea unităţi ale alimentaţiei publice se găsesc şi în regiunea Bucureşti, dirijate fie de comerţul local (O. C. L.) fie de cooperaţia de consum. De la început, se remarcă în acest sector al comerţului un progres, comparativ cu alţi ani. Dispunem în prezent de cîteva sute de unităţi deservite în majoritate de personal calificat. In oraşele Călăraşi, Giurgiu, Roşiori şi Alexandria, s-au înfiinţat în ultimii ani bufete expres. îmbucurător e faptul că în alimentaţia publică s-a făcut un pas bun şi în ce priveşte deservirea consumatorilor. La restaurantul „Bărăganul“ din Călăraşi de pildă, la propunerea lucrătorilor s-au creat două brigăzi de bună deservire în atenţia cărora stă grija faţă de consumatori. Brigăzi de acest fel se găsesc şi in unităţile din Roşiori, Zimnicea, Urziceni, şi activitatea lor este mulţumitoare. Totuşi, în raport cu posibilităţile şi faţă de nivelul la care au ajuns celeilalte sectoare ale comerţului de stat şi cooperatist din regiunea Bucureşti, în domeniul alimentaţiei publice mai sunt serioase deficienţe. Problema a provizionării cu cele necesare consu- matorilor nu peste tot este rezolvată favorabil. Sunt unităţi ca bufetul de pe strada Gării din Olteniţa, restau- rantul „Carpaţi“ din Giurgiu, restaurantul „Dunărea“ din Roşiori, la care uneori zile în şir lipsesc preparatele de carne sau dispun de un sortiment minim, sărac, în timp ce posibilităţi de aprovizionare există chiar pe plan local. E destul să amintim că în Olteniţa, fabrica de mezeluri produce 14 sortimente şi o cantitate apreciabilă se livrează în Capitală, însă în oraş salamul se găseşte rar. Fie că întreprinderea de alimentaţie publică a cooperaţiei de consum nu întocmeşte la timp notele de comandă, fie că se invocă diferite motive care nu au nici un temei, ambele oglindesc nepăsarea celor care răspund de problema aprovizionării. Slab stau cu aprovizionarea majoritatea unităţilor de alimentaţie publică din Giurgiu. Sunt perioade aci cînd în bufete se găsesc numai măsline şi salam, ca să nu mai vorbim de timpul verii cînd au lipsit brînza, roşiile, castraveţii, etc. Şeful serviciului de alimentaţie publică Florea Ghioacă, nu se preocupă de problemele principale care-i revin pe linie profesională. Nu-i de mirare de ce alimentaţia publică din Giurgiu nu-şi realizează sarcinile lunare la planul de desfacere decît 50—60 la sută. Deşi aprovizionarea nu se ridică la un nivel satisfăcător, totuşi, în alimentaţia publică cheltuielile de circulaţie sunt serios depăşite. In unităţile care aparţin de O.C.L. de pildă, în prima jumătate a anului, cheltuielile de circulaţie au fost depăşite cu 304.000 lei. Grija faţă de avutul obştesc este o sarcină de cinste pentru fiecare M. LEOVEANU (Continuare in pag. 2 a) Pe teme de comerţ Munca în domeniul alimentaţiei publice trebuie îmbunătăţită PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE URITI-VAI ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P. M. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL IV—Nr. 1406 Marţi 14 octombrie 1958 4 pagini 20 bani Să dezvoltăm succesele obţinute în Decada-record la însămînţări In Decadă-record la insăminţări, membrii gospodăriei colective „23 ’August" 'din comuna Valea Cireşului, raionul Drăgăneşti-Vlasca, au obţinut rezultate frumoase care s-au concretizat prin terminarea insăminţării griului. Ei insăminţează acum ultimele hectare din cele 100 planificate in toamna aceasta Terminarea insaminţărilor şi efectuarea arăturilor adinei în G. 4. o sarcină importantă Gospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti sunt înzestrate cu un parc numeros de maşini agricole din cele mai moderne, rod al capacităţii creatoare a clasei noastre muncitoare. Datorită folosirii cu pricepere şi efortului depus cu entuziasm pe ogoare, colectivele de muncă din majoritatea gospodăriilor de stat au efectuat însămînţările de toamnă într-un ritm rapid, în multe cazuri avînd deja încheiată această lucrare. Aşa cum ziarul nostru a făcut cunoscut, pînă în seara zilei de 11 octombrie terminaseră însămînţările 30 G.A.î., altele raportînd îndeplinirea planului pe ziua de ieri. Există însă cîteva gospodării da stat — Ivăneşti, Slobozia, Gîrbovi, Belciugatele, Perieţi, Mînăstirea — în care mai sînt de însămînţat suprafeţe apreciabile In unele dintre aceste unităţi, cauza rămînerii în urmă o constituie întârzierea recoltării culturilor de toamnă Aşa de pildă, la G.A.S. din Ivăneşti, Mînăstirea şi Roseţi, mai sunt de recoltat cîte 500-600 ha. cu porumb, la care se adaugă şi alte culturi. Datoria conducerilor unităţilor respective şi a organizaţiilor de partid este de a mobiliza de îndată forţele necesare pentru a termina în maximum 2 zile recoltatul şi a efectua grabnic pe suprafaţa planificată arăturile şi însămînţările de toamnă. In vederea accelerării operaţiei de eliberare a terenurilor, este indicat să se urmeze exemplul gospodăriei de stat „I. L. Caragiale", care a folosit cu bune rezultate secerătorile alegători la strînsul cocenilor de pe cîmp. Dacă în ansamblu pe regiune gospodăriile de stat se prezintă mulţumitor în ce priveşte însămînţările — avînd realizat circa 90% din plan — apoi în privinţa arăturilor adînci în vederea însămînţărilor de primăvară există o foarte serioasă rămînere în urmă. Pînă la 10 octombrie nu se realizase decît 31 la sută din planul de arături adînci. Este adevărat că o bună parte din G.A.S., pe măsura ter- minării însămînţărilor, au acordat şi sînt chemate să acorde şi de aci , înainte, un sprijin preţios unor gos- podării colective şi întovărăşiri, punîndu-le la dispoziţie tractoare. Cu toate acestea, este cu totul inexplicabil cum o serie de gospodării de stat care au încheiat de mai multe zile însămînţările — Băneasa, Borăneşti, Mîrşa, Căzăneşti, etc. — nu au reuşit să are pînă în prezent nici cîte 100 ha fiecare, (ba în unele cazuri, n-au arat nici măcar un singur hectar), deşi mijloacele mecanice ie permiteau să realizeze o bună parte din suprafeţele planificate. Nu cumva conducerile unor G.A.S., automulţumite de realizările obţinute în ce priveşte însămînţările, au uitat de planul de arături? Se pare că acesta-i adevărul şi că fenomenul este generat chiar de conducerea Trustului Regional GOSTAT care a lăsat (Continuare in pag. 3-a) Acţiunea de redare a unor suprafeţe de pămînt agriculturii a stîrnit un puternic ecou în întreaga ţară. Spre noile şantiere s-au îndreptat şi se îndreaptă mii de cetăţeni, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei. Cu entuziasm ei construiesc canale de scurgere smulgînd metru cu metru din pămînturile care pîrlă acum erau inundate şi acoperite de papură şi stufăriş. Unul din posturile acestei dîrze bătălii cu forţele naturii, cu apele de infiltraţie ale Dunării, cu bălţile şi stufărişurile, se află pe linia Arsache- Găujani. De aci şi pînă la malul Dunării sînt doar cîteva sute de metri. Uneori cînd se topesc zăpezile sau abundă ploile această distanţă dispare şi un adevărat potop de ape acoperă întinse suprafeţe. Din această cauză şi ţăranii foloseau pentru culturi doar costişele dealurilor ferite de ape. Aşa s-au pomenit de ani şi ani, fără putinţă de a înfrunta şuvoaiele care cucereau întinsele suprafeţe de la şes. De curînd oamenii din împrejurimi, însufleţiţi de chemarea partidului au pornit lupta pentru valorificarea celor peste 5000 ha., pe care vor să le transforme în terenuri productive. Astfel, a apărut un nou şantier. In prima zi s-au adunat aci 626 de oameni cu lopeţi şi hîrleţe. Ei au început să lucreze la marele canal colector. De atunci lucrările avansează mereu însă într-un ritm diferit. La Arsache i-am întilnit lucrînd laolaltă pe cei doi Craiciu, Iancu şi Ion. Tatăl în vîrstă de 62 de ani lucra alături de fiul său. Cînd am vrut să-l întreb ceva pe bătrîn s-a întors spre mine și fără a conteni să mînuie hîrlețul mi-a spus voios : — Nu mă întrerupe, tovarășă. Sint în întrecere cu Ion. Vreau să-i arăt din nou, că așa cu părul albit nu mă dau cu una cu două. Dar de cîtva timp numărul voluntarilor de pe şantier a descrescut. Aşa se explică şi făptui că din cei 63.000 m.c de săpătură, cit e necesar pentru trasarea canalului principal şi a celor secundare nu s-au realizat decit 12.294 mc. In ultima perioadă sunt numeroase zile cînd pe şantier nu întâlneşti deci grupuri mici de 4 pînă la 6 oameni. Unele comune cum sînt Pietroşani, Bujoru, Gogoşari nu au realizat pînă acum nici un metru cub de săpătură. Oare pe ţăranii muncitori din aceste comune nu-i interesează dacă terenurile lor vor fi sau nu inundate, dacă vor avea mai multe cereale în hambare? Desigur că da ! Dar mai puţin interes au dovedit pentru această problemă preşedinţii sfaturilor populare din Gogoşari, Pietroşani şi Bujoru, care nu s-au preocupat deloc de mobilizarea sătenilor pentru construirea canalului. Organizaţia de tineret care trebuie să fie în fruntea acestei frumoase acţiuni nu a luat nici o iniţiativă. De altfel trebuie subliniat faptul că tovarăşii din comitetul raional U.T.M. Giurgiu nu au aflat despre deschiderea acestui şantier decit mult mai tîrziu In general munca pe şantier este slab organizată şi lucrul acesta este determinat şi de faptul că nu există o îndrumare tehnică permanentă. Inginerul trimis de Direcţia de îmbunătăţiri funciare să sprijine şi să îndrume rea de pe şantier poate fi găsit mult mai Ing. agr. EUGENIA CHIJU (Continuare in pag. 2 a) Pe şantierul Arsache-Găujani După un început entuziast, un ritm de melc EXPOZITIE DE ARTICOLE ELECTRICE PRODUSE IN R. P. UNGARA Luni la amiază, in strada Batiste a cerut loc inaugurarea expoziţiei întreprinderii de stat pentru comerţul exterior „Transelektro" din Budapesta. Expoziţia, cuprinde numeroase articole electrice pentru industrie, maşini şi aparate electrice pentru gospodărie etc. RAIONUL ROŞIORI A TERMINAT ÎNSĂMÎNŢĂRILE De la sfatul popular Roşiori ne-a parvenit ştirea ca în întreg raionul au fost terminate insămînțările de toamnă. Avînd un sprijin preţios în maşinile puse la dispoziţie de către stat, oamenii muncii din comunele raionului au folosit din plin timpul prielnic, reuşind astfel să însămînţeze în perioada optimă, ceea ce constituie chezăşia unei recolte bogate. Au fost însămînţate 28.000 ha. In frunte s-au situat gospodăriile colective din Bentori, Drăcşani, Dobroteşti, Merişani, iar în ceea ce priveşte întrecerea patriotică, se cuvin subliniate succesele obţinute de comunele Peretu, Săceni, Scrioaştea, Bentori şi Bouca. In prezent, cei ce muncesc pe ogoarele raionului Roşiori grăbesc efectuarea arăturilor adînci, lucrare care s-a efectuat pînă acum în proporţie de 56 la sută. Oameni ai muncii de pe ogoare! Urmaţi exemplul raionului Roşiori, terminînd grabnic lucrările din campania agricolă de toamnă ! STINRIE - FAPTE • In cadrul acordului cultural dintre R. P Romina şi Uniunea Sovietică au sosit în Capitală prof. uuniv. A. I. Petruşov, şeful catedrei construcţii de maşini agricole la Institutul politehnic din Harkov, prof. univ. V. A. Poleanin, şeful catedrei de minereuri de la Universitatea din Kazan, prof. univ. V. L Dalinov, şeful catedrei de geofizică petroliferă la Institutul de petrol din Moscova. Membrii delegaţiei vor ţine conferinţe şi vor culege materiale în cadrul schimbului de experienţă. • Luni, G.G. Sotnikov, conducătorul delegaţiei sovietice care participă la Luna Prieteniei Romîno-Sovietice în ţara noastră, şi E.G. Sorocean, preşedinta colhozului „Viaţă nouă“ din R.S.S. Moldovenească, membră a delegaţiei, au sosit în Oraşul Stalin, venind de la Sinaia. • Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia Consiliului unional al Asociaţiilor tehnico-ştiinţifice din U.R.S.S. care la invitaţia Consiliului Central A.S.I.T. ne-a vizitat ţara timp de 10 zile. • In zilele de 12—13 octombrie s-au desfăşurat în sala de consiliu a Institutului agronomic „N. Bălcescu“ din Capitală lucrările sesiunii Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri. Membrii Comitetului Administrativ al U.I.S.M.A.F. au definitivat rapoartele asupra primelor două puncte de pe ordinea de zi a celei de-a doua Conferinţe Mondiale a muncitorilor agricoli şi forestieri care va avea loc la Bucureşti între 16 şi 19 octombrie. • Direcţia Difuzării Cărţii din Ministerul Invăţămintului şi Culturii face cunoscut că în „Săptămina cărţii sovietice“ care se desfăşoară între 14 şi 20 octombrie, se acordă o reducere de 10 la sută la vînzare,a tuturor cărţilor politice, beletristice, ştiinţifice, tehnice, de artă şi de sport. • Delegaţia Ministerului Sănătăţii şi a Crucii Roşii a R. P. Chineze condusă de Li Te-ciuan, ministrul Sănătăţii şi preşedinta C.C. al Crucii Roşii a R.P. Chineze, care se află în ţara noastră, a vizitat luni Institutul medico-farmaceutic, Institutul de igienă, precum şi diferite locuri pitoreşti din Capitală, Parcul I. V. Stalin, Muzeul Satului etc. • In sala Ateneului R.P. Române, duminică dimineaţa a avut loc concer- t tul de deschidere a stagiunii 1958— I 1959 a orchestrei simfonice şi corului I Filarmonicii de Stat „George, Enescu". I Sub conducerea dirijorului George Georgescu, artist al poporului, a fost prezentat oratoriul eroic în trei părţi „Tudor Vladimirescu“ pentru solişti, cor şi orchestră de Gheorghe Dumitrescu, maestru emerit al artei. (Agerpres) mii PnTEiiijinajwa ewe Expoziţia cărţii sovietice Astăzi în sala Dalies se deschide Expoziţia cărţii şi a graficii sovietice, prevăzută în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Această expoziţie va oferi locuitorilor Bucureştiului posibilitatea de a lua cunoştinţă cu 3000 de titluri de cărţi sovietice, editate în U.R.S.S. în ultimii ani. Desigur că aceasta reprezintă numai o parte din producţia a 270 de edituri care anual tipăresc 60 000 titluri de cărţi. In februarie 1957, publicaţia O.N.U. pentru problemele educaţiei, ştiinţei şi culturii — „Courier U.N.E.S.C.O.“ — a dat publicităţii informaţii statistice globale din care rezultă că pe cap de locuitor, în întreaga lume, revine în media cîte două noi cărţi pe an. In U.R.S.S. această cifră este de trei ori mai mare : pe cap de locuitor, în această ţară revin aproximativ 6 cărţi pe an. Uniunea Sovietică ocupă primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul traducerilor şi editarea în cantităţi masive La expoziţia cărţii şi graficii sovietice una dintre cele mai reprezentative secţii este cea consacrată literaturii politico-sociale unde se pot găsi operele lui Marx, Engels, Lenin ca şi operele lui Mao Jzedun, Dimitrov, Thorez, Dutt şi ale altor activişti ai partidelor comuniste de peste hotare şi ai conducătorilor statului sovietic şi ai P.C.U.S. In această secţie sunt expuse de asemenea operele filozofice ale lui Hegel, Spinoza, Piehanov, Cernîşevski, cărţi de istorie ca şi de literatură politică de masă şi literatură de ştiinţă popularizată. Totodată aici se află şi următoarele cărţi : „Măreaţa noastră patrie", „Economie politică", „Industrializarea U.R.S.S." şi altele. Aici se găsesc de asemenea cărţi despre Lenin scrise de Krupskaia, Bonci-Bruevici şi alţii Un loc de seamă la expoziţie este acordat literaturii ştiinţifice, ştiinţelor naturale şi ştiinţelor exacte, agriculturii, medicinii şi pedagogiei. Secţia cea mai extinsă a expoziţiei este consacrată literaturii beletristice şi studiilor de lingvistică. Aici sunt expuse operele scriitorilor ruşi : Nikulin, Lermontov, Gogol, Tolstoi, Puşkin şi ale scriitorilor sovietici — Gorki, Leonov, Fedin, Solohov, Ostrovski. Grafica sovietică ocupă de asemenea un loc însemnat în expoziţie. Vizitatorii expoziţiei cărţii şi graficii sovietice vor face astfel cunoştinţă cu intensa activitate editorială din U.R.S.S. • Luni la prînz, în sala Dalles, a avut loc o conferinţă de presă organizată de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şi A.R.L.U.S. în legătură cu „Săptămîna cărţii sovietice“, ce se va desfăşura între 14—20 octombrie în toată ţara. • Cu prilejul deschiderii „Săptămînii ştiinţei şi tehnicii sovietice“ luni seara a avut loc la Casa prieteniei romînosovietice A.R.L.U.S., simpozionul ,,Şti- inţa şi tehnica sovietică în drum spre comunism“. Duminică, în comuna Gheorghe Doja, raionul Slobozia S-a inaugurat o gospodărie colective In Gaz ul care ne ducea spre comuna Gheorghe Doja, cineva spusese : „Acolo sînt oameni fermi, chibzuiţi şi harnici“. Stăteam tăcut, privind prin parbriz jocul scînteietor al razelor de soare, în pînza argintie a lacului Fundata. Malurile spălate de valuri şi uscate de soare, păreau că înconjoară lacul cu o dantelă în care o mină măiastră bătuse cristale sclipitoare de sare. Deasupra lacului se ridicară pilcuri de raţe sălbatice, lişiţe şi tovarăşii de drum începură să depene amintiri vînătoreşti mai mult sau mai puţin adevărate. Încerc să fiu atent, dar gindurile neascultătoare se reîntorc mereu la oamenii despre care se spusese mai înainte că „sunt ternii, chibzuiţi şi harnici“ şi cu care voi face cunoştinţă peste cîteva minute. Într-adevăr, imediat ce urcăm dîmbul din faţa lacului, apar primele note de mers sintem în centrul comunei Gheorghe Doja. Acolo unde cu cîteva decenii în urmă se puseseră primele cărămizi la temelia acestei aşezări omeneşti, acolo unde peste cîteva ore urmau să se pună primele cărămizi la temelia noii vieţi, a oamenilor din comuna Gheorghe Doja, la temelia noii gospodării colective care urma să fie inaugurată. Atmosferă festivă. Tribună cu cadru din covoare naţionale, steaguri roşii şi tricolore, flori, verdeaţă, taraf de lăutari, săteni îmbrăcaţi în strac de mare sărbătoare, pionieri şi şcolari... In aer se încrucişează frînturi de fraze. Se comentează evenimentul. încep să sosească invitaţii. Autovehicule încărcate pînă la refuz. Sunt colectivişti de la majoritatea gospodăriilor colective din raion. Lucian Furcoi, preşedintele G.A.C. „8 Martie“ din Miloşeşti, se apropie de Marin Ivan, preşedintele comitetului de iniţiativă din comuna Gh. Doja,şi-l felicită pentru izbîndă. O strîngere da mină, caldă, prietenească. Marin Ivan face cu greu faţă obligaţiilor protocolare fiindcă lui Lucian Furcoi îi urmează Nicolae Andrei, preşedintele G.A.C. „Maxim Gorki“ din comuna Gh. Lazăr, apoi cei de la „Partizanii Păcii“ din comuna Griviţa, de la G.A.C. „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Căzăneşti şicine mai poate să-i ţină minte ! A început festivitatea de inaugurare a gospodăriei agricole colective „Gh. Doja“ din comuna cu acelaşi nume, a 43-a din raionul Slobozia. Sunt momente de intensă şi firească emoţie. Adunarea se desfăşoară pe coordonatele ei fireşti. Marin Ivan citeşte darea de seamă. Au loc discuţii. Încape alegerea consiliului de conducere. Fiecare cumpănește asupra propunerilor. Conducătorii trebuie să fie oameni de nădejde. Au în mîinile lor VALENTIN PAUNESCU (Continuare in pag. 3-a) Pionierii din comună aducind salutul lor felicită pe noii case ale satului. colectiviști După ctîeva mi Mainffestări culturale în regiune ALEXANDRIA (De la corespondentul nostru). Şi muncitorii celor 5 cooperative meşteşugăreşti din Alexandria au participat la una din manifestările culturale din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Strînşi în sala clubului „Voinţa“ ei au ascultat însemnările de drum ale învăţătorului Atanase Andriţoiu, care de curînd a fost oaspete al Uniunii Sovietice. N-au lipsit nici întrebările din partea celor veniţi care au căutat să afle cit mai multe fapte din viaţa şi munca oamenilor sovietici. In continuare, artiştii amatori din cadrul cooperativei au susţinut un frumos program artistic. OLTENI (De la corespondentul nostru). — Peste 200 de cetăţeni din comuna Olteni au participat la manifestarea culturală organizată în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Vorbind despre legăturile trainice ce unesc popoarele sovietice cu poporul român, tovarăşul Radu Radu a arătat ajutorul dat de Uniunea Sovietică ţării noastre, lupta ţărilor socialiste pentru pace. Sărbătoarea a continuat cu un program artistic susţinut de artiştii amatori OMU ai şcolii de 7 ani din comuna și cu prezentarea filmului sovietic „Prologul". Etapa a III-a a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale,” Semnificaţia unui concurs... Simbătă şi duminică la Teattrul regional de estradă, domnea o mare agitaţie. Maşiniştic electricienii, decoratorii nu mai pridideau cu treburile. Era o atmosferă specificădinaintea unei premiere. Şi totuşi, pregătirile nu erau destinate colectivului Teatrului regional de estradă, ci ailor actori, oaspeţi veniţi din toate colţurile regiunii Bucureşti, actori amatori ai căminelor culturale, printre cei mai buni din regiunea noastră. Şapte cămine culturale, un teatru de păpuşi şi două case de cultură raionale urmau să-şi dispute iniii etatea neşii, recitind inn domeniul muncii cadrul Festival , , lai ui artistice de amatori. Am asistat la o adevărată gală artistică, o întrecere captivantă a daţiei, n interpretării, a entuziasmului tineresc De trei ori in 48 de ore, spectatorii Tînăra Georgeta Costache din comuna VirteJU-NefHu, vaiorul «om şi juriul au vizionat piesele „Tirgul inimilor'' şi ,,Bărbat fără opine," dar nimeni nu s-a plictisit, nimeni nu a plecat. De fiecare dată piesele interpretate de căminele culturale din Data, Sălcuţa, Săbăreni sau Chirnogi, aveau ceva nou, ceva diferit, care emoţiona, făcind legătura dintre spectator şi actor, dintre scenă şi sală. Asemănătoare a fost doar năzuinţa colectivă de a învinge, de a reuşi, de a transmite publicului spectator dragostea actorilor pentru arta căreia ii închină tot timpul liber... Cea de a treia etapă a Festivalului bienal de teatru „I.L. Caragiale" s-a încheiat şi ne aflăm In aşteptarea deciziilor juriului concursului. Dar in urechile noastre mai stăruie încă cplauzele prelungite, adresate colectivului artistic de la Casa de cultură din Giurgiu, excelenţilor minuitori de păpuşi de la teatrul de păpuşi din Giurgiu, formaţiei artistice din Sălcuta, precum şi multor altor formaţii despre care vom mai vorbi. Aceşti zeci şi zeci de artişti amatori, care s-au perindat în decursul a 3 săptămini pe scenele a trei teatre şi care in tot acest timp au fost însufleţiţi de emoţie, de speranţă şi de dorinţa de a reuşi, au fost adevăraţi mesageri ai mişcării cultural-artstice din regiunea noastră. 1. FRIMI Scene din piesa „PazniculIelelor" prevenate de Casa de cultură raională Alexandria