Steagul Roşu, octombrie 1958 (Anul 4, nr. 1395-1421)

1958-10-14 / nr. 1406

R­estaurantul, bufetul, cofetăria, au devenit în timpul de azi ceva obişnuit atit pentru orăşeni cit şi pentru populaţia­­ din mediul rural. In aceste unităţi ale comerţului nos­tru socialist, consumatorii pot găsi zilnic mîncăruri, băuturi, în tot mai multe sortimente. Asemenea unităţi ale alimentaţiei publice se găsesc şi în regiunea Bucureşti, dirijate fie de comerţul local (O. C. L.) fie de cooperaţia de consum. De la început, se re­marcă în acest sector al comerţului un progres, comparativ cu alţi ani. Dispunem în prezent de cîteva sute de unităţi deservite în majoritate de personal calificat. In oraşele Călăraşi, Giurgiu, Roşiori şi Alexandria, s-au înfiinţat în ultimii ani bufete expres. îmbucurător e faptul că în alimen­taţia publică s-a făcut un pas bun şi în ce priveşte deservirea consuma­torilor. La restaurantul „Bărăganul“ din Călăraşi de pildă, la propunerea lucrătorilor s-au creat două brigăzi de bună deservire în atenţia cărora stă grija faţă de consumatori. Bri­găzi de acest fel se găsesc şi in uni­tăţile din Roşiori, Zimnicea, Urziceni,­­ şi activitatea lor este mulţumitoare.­­ Totuşi, în raport cu posibilităţile­­ şi faţă de nivelul la care au ajuns cele­­i­lalte sectoare ale comerţului de stat­­ şi cooperatist din regiunea Bucureşti,­­ în domeniul alimentaţiei publice mai­­ sunt serioase deficienţe. Problema a­­­ provizionării cu cele necesare consu-­­ matorilor nu peste tot este rezolvată­­ favorabil. Sunt unităţi ca bufetul de pe strada Gării din Olteniţa, restau-­­ rantul „Carpaţi“ din Giurgiu, res­taurantul „Dunărea“ din Roşiori, la care uneori zile în şir lipsesc pre­paratele de carne sau dispun de un sortiment minim, sărac, în timp ce posibilităţi de aprovizionare e­­xistă chiar pe plan local. E destul să amintim că în Olteniţa, fabrica de mezeluri produce 14 sortimente şi o cantitate apreciabilă se livrează în­­ Capitală, însă în oraş salamul se gă­­­­seşte rar. Fie că întreprinderea de­­ alimentaţie publică a cooperaţiei de consum nu întocmeşte la timp notele de comandă, fie că se invocă diferite motive care nu au nici un temei, am­bele oglindesc nepăsarea celor care răspund de problema aprovizionării. Slab stau cu aprovizionarea ma­joritatea unităţilor de alimentaţie publică din Giurgiu. Sunt perioade aci cînd în bufete se găsesc nu­mai măsline şi salam, ca să nu mai vorbim de timpul verii cînd au lipsit brînza, roşiile, castraveţii, etc. Şeful serviciului de alimentaţie pu­blică Florea Ghioacă, nu se preocupă de problemele principale care-i revin pe linie profesională. Nu-i de mirare de ce alimentaţia publică din Giur­giu nu-şi realizează sarcinile lunare la planul de desfacere decît 50—60 la sută. Deşi aprovizionarea nu se ridică la un nivel satisfăcător, totuşi, în ali­mentaţia publică cheltuielile de cir­culaţie sunt serios depăşite. In unită­ţile care aparţin de O.C.L. de pildă, în prima jumătate a anului, cheltuie­lile de circulaţie au fost depăşite cu 304.000 lei. Grija faţă de avutul obştesc este o sarcină de cinste pentru fiecare M. LEOVEANU (Continuare in pag. 2­ a) Pe teme de comerţ Munca în domeniul alimentaţiei publice trebuie îmbunătăţită PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE URITI-VAI ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P. M. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL IV—Nr. 1406 Marţi 14 octombrie 1958 4 pagini 20 bani Să dezvoltăm succesele obţinute în Decada-record la însămînţări In Decadă-record la insămin­ţări, membrii gospodăriei colective „23 ’August" 'din comuna Valea Cire­şului, raionul Drăgăneşti-Vlasca, au obţinut rezultate frumoase care s-au concretizat prin terminarea insăminţă­­rii griului. Ei insăminţează acum ulti­mele hectare din cele 100 planificate in toamna aceasta Terminarea insaminţărilor şi efectuarea arăturilor adinei în G. 4. o sarcină importantă G­ospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti sunt înzestrate cu un parc nume­ros de maşini agricole din cele mai moderne, rod al capacităţii creatoare a clasei noastre munci­toare. Datorită folosirii cu price­pere şi efortului depus cu entu­ziasm pe ogoare, colectivele de muncă din majoritatea gospodării­lor de stat au efectuat însămînţă­­rile de toamnă într-un ritm rapid, în multe cazuri avînd deja încheia­tă această lucrare. Aşa cum ziarul nostru a făcut cunoscut, pînă în seara zilei de 11 octombrie termi­naseră însămînţările 30 G.A.î., al­tele raportînd îndeplinirea pla­nului pe ziua de ieri. Există însă cîteva gospodării da stat — Ivăneşti, Slobozia, Gîrbovi, Belciugatele, Perieţi, Mînăstirea — în care mai sînt de însămînţat suprafeţe apreciabile In unele dintre aceste unităţi, cauza rămî­­nerii în urmă o constituie întârzie­rea recoltării culturilor de toamnă Aşa de pildă, la G.A.S. din Ivă­­neşti, Mînăstirea şi Roseţi, mai sunt de recoltat cîte 500-600 ha. cu porumb, la care se adaugă şi alte culturi. Datoria conduceri­lor unităţilor respective şi a orga­­nizaţiilor de partid este de a mo­biliza de îndată forţele necesare pentru a termina în maximum 2 zile recoltatul şi a efectua grabnic pe suprafaţa planificată arăturile şi însămînţările de toamnă. In ve­derea accelerării operaţiei de eli­berare a terenurilor, este indicat să se urmeze exemplul gospodă­riei de stat „I. L. Caragiale", care a folosit cu bune rezultate seceră­­torile a­legători la strînsul coce­nilor de pe cîmp. Dacă în ansamblu pe regiune gospodăriile de stat se prezintă mulţumitor în ce priveşte însămîn­ţările — avînd realizat circa 90% din plan — apoi în privinţa ară­turilor adînci în vederea însămîn­­ţărilor de primăvară există o foarte serioasă rămînere în urmă. Pînă la 10 octombrie nu se realizase decît 31 la sută din planul de arături adînci. Este adevărat că o bună parte din G.A.S., pe măsura ter-­­ minării însămînţărilor, au acordat­­ şi sînt chemate să acorde şi de aci , înainte, un sprijin preţios unor gos-­­ podării colective şi întovărăşiri,­­ punîndu-le la dispoziţie tractoare. Cu toate acestea, este cu totul i­­nexplicabil cum o serie de gospo­dării de stat care au încheiat de mai multe zile însămînţările — Băneasa, Borăneşti, Mîrşa, Căză­­neşti, etc. — nu au reuşit să are pînă în prezent nici cîte 100 ha fiecare, (ba în unele cazuri, n-au arat nici măcar un singur hectar), deşi mijloacele mecanice ie per­miteau să realizeze o bună parte din suprafeţele planificate. Nu cumva conducerile unor G.A.S., automulţumite de realiză­rile obţinute în ce priveşte însă­­mînţările, au uitat de planul de arături? Se pare că acesta-i ade­vărul şi că fenomenul este ge­nerat chiar de conducerea Trustu­lui Regional GOSTAT care a lăsat (Continuare in pag. 3-a) Acţiunea de redare a unor suprafeţe de pămînt agriculturii a stîrnit un pu­ternic ecou în întreaga ţară. Spre noile şantiere s-au îndreptat şi se îndreaptă mii de cetăţeni,­­ tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei. Cu entuziasm ei con­struiesc canale de scurgere smulgînd metru cu metru din pămînturile care pîrlă acum erau inundate şi acoperite de papură şi stufăriş. Unul din posturile acestei dîrze bă­tălii cu forţele naturii, cu apele de in­filtraţie ale Dunării, cu bălţile şi stu­fărişurile, se află pe linia Arsache- Găujani. De aci şi pînă la malul Dunării sînt doar cîteva sute de metri. Uneori cînd se topesc zăpezile sau abundă ploile această distanţă dispare şi un adevă­rat potop de ape acoperă întinse su­prafeţe. Din această cauză şi ţăranii foloseau pentru culturi doar costişele dealurilor ferite de ape. Aşa s-au pome­nit de ani şi ani, fără putinţă de a în­frunta şuvoaiele care cucereau întinsele suprafeţe de la şes. De curînd oamenii din împrejurimi, însufleţiţi de chemarea partidului au pornit lupta pentru valorificarea celor peste 5000 ha., pe care vor să le trans­forme în terenuri productive. Astfel, a apărut un nou şantier. In prima zi s-au adunat aci 626 de oameni cu lopeţi şi hîrleţe. Ei au început să lucreze la ma­rele canal colector. De atunci lucrările avansează mereu însă într-un ritm di­ferit. La Arsache i-am întilnit lucrînd lao­laltă pe cei doi Craiciu, Iancu şi Ion. Tatăl în vîrstă de 62 de ani lucra ală­turi de fiul său. Cînd am vrut să-l în­treb ceva pe bătrîn s-a întors spre mine și fără a conteni să mînuie hîrlețul mi-a spus voios : — Nu mă întrerupe, tovarășă. Sint în întrecere cu Ion. Vreau să-i arăt din nou, că așa cu părul albit nu mă dau cu una cu două. Dar de cîtva timp numărul volunta­rilor de pe şantier a descrescut. Aşa se explică şi făptui că din cei 63.000 m.c de săpătură, cit e necesar pentru tra­sarea canalului principal şi a celor se­cundare nu s-au realizat decit 12.294 m­c. In ultima perioadă sunt numeroase zile cînd pe şantier nu întâlneşti deci­ grupuri mici de 4 pînă la 6 oameni. Unele comune cum sînt Pietroşani, Bujoru, Gogoşari nu au realizat pînă acum nici un metru cub de săpătură. Oare pe ţăranii muncitori din aceste comune nu-i interesează dacă terenu­rile lor vor fi sau nu inundate, dacă vor avea mai multe cereale în hambare? Desigur că da ! Dar mai puţin interes au dovedit pentru această problemă preşedinţii sfaturilor populare din Go­­goşari, Pietroşani şi Bujoru, care nu s-au preocupat deloc de mobilizarea sătenilor pentru construirea canalului. Organizaţia de tineret care trebuie să fie în fruntea acestei frumoase ac­ţiuni nu a luat nici o iniţiativă. De altfel trebuie subliniat faptul că to­varăşii din comitetul raional U.T.M. Giurgiu nu au aflat despre deschiderea acestui şantier decit mult mai tîrziu In general munca pe şantier este slab organizată şi lucrul acesta este deter­minat şi de faptul că nu există o în­drumare tehnică permanentă. Inginerul trimis de Direcţia de îmbunătăţiri fun­ciare să sprijine şi să îndrume r­­ea de pe şantier poate fi găsit mult mai Ing. agr. EUGENIA CHIJU (Continuare in pag. 2­ a) Pe şantierul Arsache-Găujani După un început entuziast, un ritm de melc EXPOZITIE DE ARTICOLE ELECTRICE PRODUSE IN R. P. UNGARA Luni la amiază,­ in strada Batiste a cerut loc inaugurarea expoziţiei întreprinderii de stat pentru comerţul exterior „Transelektro" din Budapesta. Expoziţia, cuprinde numeroase articole electrice pentru industrie, maşini şi aparate electrice pentru gospodărie etc. RAIONUL ROŞIORI A TERMINAT ÎNSĂMÎNŢĂRILE De la sfatul popular Roşiori ne-a parvenit ştirea ca în în­treg raionul au fost terminate insămînțările de toamnă. Avînd un sprijin preţios în maşinile puse la dispoziţie de către stat, oamenii muncii din comunele raionului au folosit din plin tim­pul prielnic, reuşind astfel să însămînţeze în perioada optimă, ceea ce constituie chezăşia unei recolte bogate. Au fost însămînţate 28.000 ha. In frunte s-au situat gospodă­riile colective din Ben­tori, Drăc­­şani, Dobroteşti, Merişani, iar în ceea ce priveşte întrecerea patriotică, se cuvin subliniate succesele obţinute de comunele Peretu, Săceni, Scrioaştea, Be­n­tori şi Bouca. In prezent, cei ce muncesc pe ogoarele raionului Roşiori gră­besc efectuarea arăturilor a­­dînci, lucrare care s-a efectuat pînă acum în proporţie de 56 la sută. Oameni ai muncii de pe o­­goare! Urmaţi exemplul raionu­lui Roşiori, terminînd grabnic lucrările din campania agricolă de toamnă ! STIN­RIE - FAPTE • In cadrul acordului cultural din­tre R. P Romina şi Uniunea Sovie­tică au sosit în Capitală prof. uuniv. A. I. Petruşov, şeful catedrei cons­trucţii de maşini agricole la Institu­­tu­l politehnic din Harkov, prof. univ. V. A. Poleanin, şeful catedrei de minereuri de la Universitatea din Kazan, prof. univ. V. L Dalinov, şe­ful catedrei de geofizică petroliferă la Institutul de petrol din Moscova. Membrii delegaţiei vor ţine confe­rinţe şi vor culege materiale în ca­drul schimbului de experienţă. • Luni, G.G. Sotnikov, conducătorul delegaţiei sovietice care participă la Luna Prieteniei­ Romîno-Sovietice în ţara noastră, şi E.G. Sorocean, preşe­dinta colhozului „Viaţă nouă“ din R.S.S. Moldovenească, membră a de­legaţiei, au sosit în Oraşul Stalin, venind de la Sinaia. • Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia Consiliului unional al Asociaţiilor teh­­nico-ştiinţifice din U.R.S.S. care la in­vitaţia Consiliului Central A.S.I.T. ne-a vizitat ţara timp de 10 zile. • In zilele de 12—13 octombrie s-au desfăşurat în sala de consiliu a Institu­tului agronomic „N. Bălcescu“ din Ca­pitală lucrările sesiunii Comitetului Ad­ministrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi fo­restieri. Membrii Comitetului Admini­strativ al U.I.S.M.A.F. au definitivat rapoartele asupra primelor două puncte de pe ordinea de zi a celei de-a doua Conferinţe Mondiale a muncitorilor a­­gricoli şi forestieri care va avea loc la Bucureşti între 16 şi 19 octombrie. • Direcţia Difuzării Cărţii din Mi­nisterul Invăţămintului şi Culturii face cunoscut că în „Săptămina căr­ţii sovietice“ care se desfăşoară între 14 şi 20 octombrie, se acordă o re­ducere de 10 la sută la vînzare,a tu­turor cărţilor politice, beletristice, şti­inţifice, tehnice, de artă şi de sport. • Delegaţia Ministerului Sănătăţii şi a Crucii Roşii a R. P. Chineze con­dusă de Li Te-ciuan, ministrul Sănă­­­tăţii şi preşedinta C.C. al Crucii­­ Roşii a R.P. Chineze, care se află în ţara noastră, a vizitat luni Insti­tutul medico-farmaceutic, Institutul de igienă, precum şi diferite locuri pito­reşti din Capitală, Parcul I. V. Stalin, Muzeul Satului etc. • In sala Ateneului R.P. Române, duminică dimineaţa a avut loc concer-­­ t tul de deschidere a stagiunii 1958—­­ I 1959 a orchestrei simfonice şi corului I Filarmonicii de Stat „George, Enescu". I Sub conducerea dirijorului George Geor­­gescu, artist al poporului, a fost pre­zentat oratoriul eroic în trei părţi „Tudor Vladimirescu­“ pentru solişti, cor şi orchestră de Gheorghe Dumitre­­scu, maestru emerit al artei. (Agerpres) mii Pn­TEiiijin­ajwa ewe Expoziţia cărţii sovietice Astăzi în sala Dalies se deschi­de Expoziţia cărţii şi a graficii so­vietice, prevăzută în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Aceas­tă expoziţie va oferi locuitorilor Bucureştiului posibilitatea de a lua cunoştinţă cu 3000 de titluri de cărţi sovietice, editate în U.R.S.S. în ultimii ani. Desigur că aceasta reprezintă numai o parte din pro­ducţia a 270 de edituri care anual tipăresc 60 000 titluri de cărţi. In februarie 1957, publicaţia O.N.U. pentru problemele educa­ţiei, ştiinţei şi culturii — „Courier U.N.E.S.C.O.“ — a dat publicităţii informaţii statistice globale din care rezultă că pe cap de locuitor, în întreaga lume, revine în media cîte două noi cărţi pe an. In U.R.S.S. această cifră este de trei ori mai mare : pe cap de locuitor, în această ţară revin aproximativ 6 cărţi pe an. Uniunea Sovietică ocupă primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul traducerilor şi editarea în cantităţi masive La expoziţia cărţii şi graficii so­vietice una dintre cele mai re­prezentative secţii este cea con­sacrată literaturii politico-sociale unde se pot găsi operele lui Marx, Engels, Lenin ca şi operele lui Mao Jze­dun, Dimitrov, Thorez, Dutt şi ale altor activişti ai parti­delor comuniste de peste hotare şi ai conducătorilor statului sovie­tic şi ai P.C.U.S. In această secţie sunt expuse de asemenea operele filozofice ale lui Hegel, Spinoza, Piehanov, Cernîşevski, cărţi de is­torie ca şi de literatură politică de masă şi literatură de ştiinţă popu­larizată. Totodată aici se află şi următoarele cărţi : „Măreaţa noas­tră patrie", „Economie politică", „Industrializarea U.R.S.S." şi altele. Aici se găsesc de asemenea cărţi despre Lenin scrise de Krupskaia, Bonci-Bruevici şi alţii­ Un loc de seamă la­ expoziţie este acordat literaturii ştiinţifice, ştiinţelor naturale şi ştiinţelor exacte, agriculturii, medicinii şi pedagogiei. Secţia cea mai extinsă a expozi­­ţiei este consacrată literaturii be­letristice şi studiilor de lingvistică. Aici sunt expuse operele scriito­rilor ruşi : Nikulin, Lermontov, Go­gol, Tolstoi, Puşkin şi ale scriito­rilor sovietici — Gorki, Leonov, Fedin, Solohov, Ostrovski. Grafica sovietică ocupă de asemenea un loc însemnat în expoziţie. Vizitatorii expoziţiei cărţii şi gra­ficii sovietice vor face astfel cu­noştinţă cu intensa activitate e­­ditorială din U.R.S.S. • Luni la prînz, în sala Dalles, a­ avut loc o conferinţă de presă orga­nizată de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şi A.R.L.U.S. în legătură cu „Săptămîna cărţii sovietice“, ce se va desfăşura între 14—20 octombrie în toată ţara. • Cu prilejul deschiderii „Săptăm­înii ştiinţei şi tehnicii sovietice“ luni seara a avut loc la Casa prieteniei romîno­­sovietice A.R.L.U.S., simpozionul ,,Şti-­ inţa şi tehnica sovietică în drum spre comunism“. Duminică, în comuna Gheorghe Doja, raionul Slobozia S-a inaugurat o gospodărie colective In Gaz­ ul care ne ducea spre co­muna Gheorghe Doja, cineva spusese : „Acolo sînt oameni fermi, chibzuiţi şi harnici“. Stăteam tăcut, privind prin parbriz jocul scînteietor al razelor de soare, în pînza argintie a lacului Fundata. Malurile spălate de valuri şi uscate de soare, păreau că înconjoară lacul cu o dantelă în care o mină măiastră bătuse cristale sclipitoare de sare. Deasupra lacului se ridicară pilcuri de raţe sălbatice, lişiţe şi tovarăşii de drum începură să depene amintiri vînătoreşti mai mult sau mai puţin a­­d­evărate. Încerc să fiu atent, dar gin­­durile neascultătoa­re se reîntorc me­reu la oamenii des­pre care se spu­sese mai înainte că „sunt ternii, chib­zuiţi şi harnici“ şi cu care voi face cunoştinţă peste cîteva minute. Într-adevăr, ime­diat ce urcăm dîm­­­bul din faţa lacu­lui, apar primele note de mers sintem­ în centrul co­munei Gheorghe Doja. Acolo unde cu cîteva decenii în urmă se puseseră primele cărămizi la temelia acestei aşezări omeneşti, acolo unde peste cîteva ore urmau să se pună primele cărămizi la temelia noii vieţi, a oa­menilor din comuna Gheorghe Doja, la temelia noii gospodării colective care urma să fie inaugurată. Atmosferă festivă. Tribună cu ca­dru din covoare naţionale, steaguri roşii şi tricolore, flori, verdeaţă, taraf de lăutari, săteni îmbrăcaţi în strac de mare sărbătoare, pionieri şi şco­lari... In aer se încrucişează frînturi de fraze. Se comentează evenimentul. încep să sosească invitaţii. Auto­vehicule încărcate pînă la refuz. Sunt colectivişti de la majoritatea gospo­dăriilor colective din raion. Lucian Furcoi, preşedintele G.A.C. „8 Martie“ din Miloşeşti, se apropie de Marin Ivan, preşedintele comitetului de ini­ţiativă din comuna Gh. Doja,­şi-l fe­­licită pentru izbîndă. O strîngere da mină, caldă, prietenească. Marin Ivan face cu greu faţă obli­gaţiilor protocolare fiindcă lui Lu­cian Furcoi îi urmează Nicolae An­drei, preşedintele G.A.C. „Maxim Gorki“ din comuna Gh. Lazăr, apoi cei de la „Partizanii Păcii“ din co­muna­ Griviţa, de la G.A.C. „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Căzăneşti şi­­cine mai poate să-i ţină minte ! A început festivitatea de inaugurare a gospodăriei agricole colective „Gh. Doja“ din comuna cu acelaşi nume, a 43-a din raionul Slobozia. Sunt mo­mente de intensă şi firească emoţie. Adunarea se desfăşoară pe coordo­natele ei fireşti. Marin Ivan citeşte darea de seamă. Au loc discuţii. În­cape alegerea consiliului de­ condu­cere. Fiecare cumpănește asupra pro­punerilor. Conducătorii trebuie să fie oameni de nădejde. Au în mîinile lor VALENTIN PAUNESCU (Continuare in pag. 3-a) Pionierii din comună aducind salutul lor felicită pe noii case ale satului. colectiviști După ctîeva mi­ Mainffestări culturale în regiune ALEXANDRIA (De la coresponden­tul nostru).­­ Şi muncitorii celor 5 cooperative meşteşugăreşti din Ale­xandria au participat la una din manifestările culturale din cadrul Lu­nii prieteniei romîno-sovietice. Strînşi în sala clubului „Voinţa“ ei au as­cultat însemnările de drum ale învă­ţătorului Atanase Andriţoiu, care de curînd a fost oaspete al Uniunii So­vietice. N-au lipsit nici întrebările din partea celor veniţi care au cău­tat să afle cit mai multe fapte din viaţa şi munca oamenilor sovietici. In continuare, artiştii amatori din cadrul cooperativei au susţinut un frumos program artistic. OLTENI (De la corespondentul nos­tru). — Peste 200 de cetăţeni din comuna Olteni au participat la ma­nifestarea culturală organizată în ca­drul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Vorbind despre legăturile trainice ce unesc popoarele sovietice cu po­porul român, tovarăşul Radu Radu a arătat ajutorul dat de Uniunea Sovietică ţării noastre, lupta ţă­rilor socialiste pentru pace. Sărbă­toarea a continuat cu un program artistic susţinut de artiştii amatori OMU ai şcolii de 7 ani din comuna și cu prezentarea filmului sovietic „Pro­logul". Etapa a III-a a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale,” Semnificaţia unui concurs... Simbătă şi dumi­nică la Teattrul re­gional de estradă, domnea o mare agi­taţie. Maşiniştic electricienii, deco­ratorii nu mai pri­dideau cu treburi­le. Era o atmos­feră specifică­­di­­­n­aintea unei pre­miere. Şi totuşi, pregătirile nu erau destinate colectivu­lui Teatrului regio­nal de estradă, ci ailor actori, oas­peţi veniţi din toa­te colţurile regiunii Bucureşti, actori a­­matori ai căminelor culturale,­­ printre cei mai buni din regiunea noastră. Şapte cămine cul­turale, un teatru de păpuşi şi două case de cultură ra­ionale urmau să-şi dispute iniii etatea neşii, recitind in­­n domeniul muncii cadrul Festival , , l­ai ui artistice de ama­tori. Am asistat la o adevărată gală ar­tistică, o întrecere captivantă a d­aţiei, n interpretării, a entuziasmului tineresc De trei ori in 48 de ore, spectatorii Tînăra Georgeta Costache din co­muna VirteJU-Ne­­fHu, vaior­ul «om şi juriul au vizionat piesele „Tirgul inimilor'' şi ,,Bărbat fără opine," dar nimeni nu s-a plictisit, nimeni nu a plecat. De fiecare dată piesele inter­pretate de căminele culturale din Data, Sălcuţa, Săbăreni sau Chirnogi, aveau ceva nou, ceva diferit, care emoţiona, făcind legătura dintre spectator şi ac­tor, dintre scenă şi sală. Asemănă­toare a fost doar năzuinţa colectivă de a învinge, de a reuşi, de a transmi­te publicului spectator dragostea ac­torilor pentru arta căreia ii închină tot timpul liber... Cea de a treia etapă a Festivalului bienal de teatru „I.L. Caragiale" s-a încheiat şi ne aflăm In aşteptarea de­ciziilor juriului concursului. Dar in u­­rechile noastre mai stăruie încă c­­plauzele prelungite, adresate­­ colecti­vului artistic de la Casa de cultură din Giurgiu, excelenţilor minuitori de păpuşi de la teatrul de păpuşi din Giurgiu, formaţiei artistice din Sălcu­­ta, precum şi multor altor formaţii despre care vom mai vorbi. Aceşti zeci şi zeci de artişti ama­tori, care s-au perindat în decursul­ a 3 săptămini pe scenele a trei tea­tre şi care in tot acest timp au fost însufleţiţi de emoţie, de speranţă şi de dorinţa de a reuşi, au fost adevăraţi mesageri ai mişcării cultural-artstice din regiunea noastră. 1. FRIMI Scene din piesa „Paznicul­­Ielelor" preven­­ate de Casa de cultură raională Alexandria

Next