Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)

1958-12-02 / nr. 1447

Tot sprijinul învăţămintului agrozootehnic de masă N­e aflăm la începutul unui nou an de învăţămînt agro-zoo­­tehnic de masă. Dintre nu­meroasele mijloace de propa­gandă agricolă, învăţămîntul a­­grozootehnic de masă s-a do­vedit cel mai eficace. Şi iată de ce: ţinîndu-se la locul de muncă şi avînd o durată lungă, contribuie la ridicarea sistematică a nivelului de cunoştinţe profesio­nale al muncitorilor din G.A.S. şi S.M.T., al membrilor gospodăriilor agricole colective, cooperativelor agricole de producţie şi întovărăşi­rilor agricole, precum şi al ţăranilor muncitori cu gospodării individuale; popularizează în rîndurile lor regu­lile agro-zootehnice şi metodele înaintate de muncă, realizările ştiinţei agricole şi experienţa frun­taşilor şi unităţilor fruntaşe; dez­voltă puternic interesul pentru apu­carea acestor metode înaintate în mod diferenţiat, în funcţie de con­­diţiunile economice şi pedoclimatice, în scopul ridicării continue a pro­ducţiei şi productivităţii muncii şi al reducerii preţului de cost. In regiunea noastră au funcţionat în anul trecut un număr însemnat de cercuri agrozootehnice. Merită a fi subliniate în primul rînd rezulta­tele bune obţinute în desfăşurarea acestor cercuri în raioanele Călăraşi, Domneşti, Slobozia şi Giurgiu, unde cursurile s-au ţinut cu regularitate, iar expunerile a­u fost clare, docu­mentate, convingătoare. Cele învăţate de către cursanţi la cercurile pe care le-au frecventat, au constituit un real ajutor în mun­ca lor. In acest sens se poate spu­ne cu certitudine că dacă o serie de gospodării de stat, gospodării colective şi întovărăşiri agricole din regiunea noastră au dobîndit, chiar şi în acest an neprielnic, producţii mari la grîu, porumb şi la alte cul­turi, apoi acestea se datoresc în primul rînd agrotehnicii înaintate aplicate­ de cei care au lucrat ogoa­rele acestor unităţi. In acest nou an de învăţămînt a­­grozootehnic de masă ,în regiunea noastră vor funcţiona circa 1.000 cercuri cu peste 25.000 cursanţi. A­­ceste cifre depăşesc pe cele din anul precedent atît ca număr de cercuri cit şi ca număr de cursanţi. De aceea pentru o mai bună reuşită în acest an a învăţămîntului agrozoo­tehnic de masă se cuvin subliniate cîteva probleme de primă importan­ţă, începem cu lectorii. Ei sunt recru­taţi dintre inginerii şi tehnicienii de la raioane, comune, unităţi agri­cole, şcoli agricole, staţiune experi­mentală, precum şi dintre învăţăto­rii şi profesorii de ştiinţele naturii din cadrul şcolilor elementare şi medii. Sunt cadre capabile şi dor­nice de muncă. Considerăm totuşi necesar să subliniem faptul că ac­tivitatea lor în cadrul învăţămîntu­lui agrozootehnic de masă face parte integrantă din sarcinile lor pro­fesionale şi deci trebuie desfăşurată cu toată conştiinciozitatea şi sim­ţul de răspundere. A doua problemă : pentru ca mun­ca lectorilor să fie cît mai rodnica, ei au datoria să acorde o deosebită atenţie lecţiilor şi modului de pre­dare. Sînt eficiente numai acele lecţii bine predate din punct de ve­dere pedagogic, legate de planurile de producţie ale unităţilor respective, adaptate condiţiilor locale de climă şi sol. Ele trebuie să fie însoţite de experienţe, lucrări practice, planşe, grafice şi materiale intuitive (probe comparative din culturi sănătoase şi culturi atacate de diverşi dăună­tori, probe de sol, etc.). De un real ajutor sînt în acest sens casele laborator ale gospodă­riilor colective ale căror experienţe pot fi valorificate în îmbogăţirea conţinutului lecţiilor. In sfîrşit cîteva cuvinte despre con­trol. Este necesar să fie imprimată obişnuinţa ca în deplasările lor pe teren, organele raionale de partid şi de stat să urmărească mai îndea­proape, pe lingă alte probleme, şi modul cum se desfăşoară învăţă­­mîntul agro-zootehnic de masă. Tre­buie luate măsuri prompte şi efica­ce, pentru a se asigura regularita­tea ţinerii cursurilor, îmbunătăţirea lecţiilor şi participarea tuturor cursanţilor înscrişi. Pentru traducerea în viaţă a In­dicaţiilor Consfătuirii de la Constan­ţa, privitoare la creşterea continuă a producţiei vegetale şi animale, este nevoie ca oamenii muncii de pe ogoare să cunoască temeinic şi să aplice pe scară tot mai largă meto­dele înaintate. La îndeplinirea a­­cestei cerinţe o contribuţie însem­nată aduce învăţămîntul agrozooten­­ie de masă care trebuie să se bucure în acest nou an de un spri­jin şi mai mare. IN CLIŞEU: Raionul de cărţi tehnice de la Librăria nr. 4 din B-dul Nicolae Bălcescu Nr. 2, este în fiecare zi aglomerat, p di­n cadrul „Săptămînii cărţii teh­nice“ librăriile au fost îmbogăţite cu noi volume de specialitate care au căutare în rîndurile cetăţenilor. Acest lucru a făcut ca unităţile respective să cunoască în ultimele zile o afluenţă deosebită de cumpărători. De ieri pînă azi între 18 şi 30 noiembrie s-au des­făşurat la Bucureşti lucrările celei de-a 3-a Conferinţe internaţionale a ţărilor socialiste pentru standardi­zare. Conferinţa a dezbătut o serie de probleme privind unificarea standar­delor la unele produse industriale care au o însemnătate deosebită pen­tru dezvoltarea economică şi tehnică a ţărilor socialiste. Cuvîntul de închidere a fost rostit de Dumitru Cismaş, director general al Direcţiei generale pentru metrolo­gie, standarde şi invenţii din R. P. Român­ă. * Duminică seara a avut loc la Casa de Cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ din Capitală o festivitate consacrată sărbătoririi celei de-a 14-a aniversări a eliberării Albaniei de sub ocupaţia fascistă şi a celei de-a 46-a aniversări a proclamării independen­ţei acestei ţări. A fost de faţă Hasan Alimerko, ambasadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al R.P. Albania la Bucureşti, precum şi o delegaţie de tineri alba­nezi care ne vizitează ţara la invita­ţia C.C. al U.T.M. * Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea compozitorului italian Giacomo Puccini, în ţara noastră se organizează în perioada 2—10 decem­brie „Săptămîna Puccini“, în cadrul căreia se vor desfășura manifestări consacrate marelui compozitor. 13*.' ^ Luni seara a avut loc în sala Dalles un recital extraordinar al ar­tiștilor instrumentiști bulgari Emmy Behar şi Emil Kamilarov.­­ (Agerpres) ) PROLETARI DIN TO­ATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL, IV , Nr. 1447 Marţi / decembrie 1956, 4 pagini 20 bani DIN REGIUNE Terminarea arăturilor adinei de toamnă — sarcină de cea mai mare urgenţă Ştiinţa şi practica agricolă au do­vedit din plin rolul arăturii adinei de toamnă în ceea ce priveşte sporirea producţiei la hectar. Creşterea rezervei de apă în sol, stîrpirea buruienilor, îmbunătăţirea structurii solului — iată numai cîteva din avantajele create prin executarea acestei lucrări agrotehnice de bază. Folosind timpul prielnic din cursul acestei toamne, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre au executat arături adinei pe suprafeţe mai mari decît în aceeași perioadă a anului tre­cut. Astfel, pînă în seara zilei de 27 noiembrie se efectuaseră ogoare de toamnă pe mai bine de 577.000 ha. Cu tot acest succes însă, potrivit da­telor centralizate de Ministerul Agricul­turii şi Silviculturii, în unele regiuni, printre care se numără şi regiunea Bucureşti, mai trebuiesc depuse efor­turi serioase pentru executarea acestei lucrări pe toate suprafeţele planifi­cate. Timpul se menţine încă frumos. El BRAN­EŞTI. (De la coresponden­­tul nostru). Pe lîngă contractele în­cheiate prin I.R.A.C. „Recolta“, ţă­ranii muncitori din comuna Fundeni, raionul Brăneşti au contractat însem­nate cantităţi de cereale şi cu coope­rativa din localitate. In acest scop ei au format 7 asociaţii, de contrac­tarea cerealelor la porumb şi 2 aso­ciaţii la floarea soarelui. Acum pri­ma grijă a producătorilor contractanţi este să livreze statului cele mai bune trebuie însă folosit din plin. Toate tractoarele şi atelajele să lucreze cu întreaga lor capacitate, mai ales în raioanele rămase în urmă ca Brăneşti, Slobozia, Lehliu şi Călăraşi, pentru ca în cîteva zile orice suprafaţă destinată culturilor de primăvară să fie arată. Tot în aceste zile să se continue ac­ţiunea de identificare a terenurilor ce urmează a fi însămînţate în anul vil­­tor cu sfeclă de zahăr şi floarea soarelui şi care trebuie bine îngrăşate şi arate la adîncimea cerută de agrotehnica a­­cestor culturi. De asemenea să se ter­mine grabnic proiectarea şi amenaja­­rea orezăriilor. Este de datoria organelor raionale de partid şi de stat să ia cele mai prompte şi eficace măsuri care să ducă la executarea arăturilor adinei de toamnă pe toate suprafeţele destinate culturilor de primăvară, ştiut fiind că prin aceasta se pune baza obţinerii unor însemnate sporuri de producţie la hectar, în anul viitor. boabe, îndrumaţi de achizitorul Ni­­colae Mihalache, producătorii din Fundeni au livrat în mai puţin de trei săptămîni prin baza de recepţie din apropiere mai bine de 120 tone porumb şi peste 24 vagoane floarea soarelui. Cele mai bune boabe statului Magazinul sătesc din Drăgănești-Vlaşca este bine aprovizionat cu tot felul de mfeguri. Colectiva a primit noi membri SLOBOZIA. (De la corespondentul nostru). Văzînd rezultatele obţinute în acest an de colectivişti, numeroşi întovărăşiţi din comuna Muntenii Buzău au făcut cereri de înscriere în gospodăria colectivă. Printre aceştia sînt şi gospodarii Radu State, Oprea Şt. Gheorghe, Mihai Costianu, oameni i stimaţi de consătenii lor. I In felul acesta numărul familiilor I în gospodăria colectivă din Muntenii­­ Buzău crește necontenit. După cum se arată în scurta biogra­fie transmisă de Agenţia Telegrafică Bulgară tovarăşul Dimităr Ganev — membru al Biroului Politic şi secre­tar al C.C. al Partidului Comunist Bul­gar — s-a născut în anul 1898 în satul Gradeţ, din raionul Kotel. Din anul 1921 este membru al Partidului Comunist Bulgar. Dimităr Ganev a luat parte activă la pregătirea insurecţiei armate antifasciste din septembrie 1923, pre­cum şi la insurecţia însăşi, pentru care a fost concediat din serviciu şi arestat. In anii 1924—1925 a lucrat la Sofia şi a fost unul din primii redactori ai zia­rului „Novini”, organ legal al C.C. al P. G. Bulgar. In 1929 Dimităr Ganev a fost ales membru al C.C. al P.C. Bulgar. Timp de câţiva ani tovarăşul Dimităr Ganev a lucrat în rîndurile populaţiei din Cadrilater, fiind secretar al C.C. al Organizaţiei revoluţionare dobro­gene, iar în 1934 a fost inclus în com­ponenţa C.C. şi a Secretariatului C.C. al Partidului Comunist din Romînia. În 1935, pentru activitate revoluţionară intensă, a fost condamnat la 10 ani închisoare, fiind deţinut la Doftana şi alte închisori. Eliberîndu-se din închisoare în 1940, Dimităr Ganev se întoarce în Bulgaria; în 1942 este ales membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar. Tovară­şul Dimităr Ganev a luat parte activă la pregătirea insurecţiei armate popu­lare împotriva dictaturii monarho-fas­ciste din Bulgaria. In acelaşi timp el a fost redactor al ziarului „Rabotniceska Delo” organ ilegal de partid. De la în­ceputul anului 1944 a condus mişcarea de rezistenţă în zonele militare de ope­raţii Varna şi Russe. După eliberarea Bulgariei de sub jugul fascist, tovarăşul Dimităr Ganev deţine posturi de conducere în organele de partid şi de stat. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani şi pentru slujirea îndelungată plină de abnegaţie a partidului şi poporului, tovarăşul Dimităr Ganev a fost deco­rat recent cu Ordinul „Gheorghi Di­­mitrov” şi i s-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste. Veşti din cooperaţia de consum INTENSA ACTIVITATE CULTURALĂ • Paralel cu activitatea economică, organizaţiile cooperatiste au contribuit şi la acţiunea de culturalizare a ma­selor de ţărani muncitori, desfăşurind în rîndurile acestora o permanentă muncă politică de masă. Organizaţiile cooperatiste au înzestrat căminele cul­turale cu diverse materiale necesare în munca cultural-educativă ca echipa­ment sportiv, costume pentru echipele artistice, cărţi, aparate de radio. Cen­­trocorp-ul a dat o mai mare atenţie activităţii editoriale, tipărind în aceşti patru ani 39 titluri de broşuri, 23 con­ferinţe, 16 pliante, 19 afişe cu tiraj total de aproape 3 milioane exemplare. Pen­tru informarea organizaţiilor coopera­tiste din alte ţări, s-a editat în limbile franceză şi engleză revista „Coopera­ţia de consum“ care se difuzează la 84 organizaţii cooperatiste din 40 de ţări. S-a lucrat de asemenea un film documentar, comentat în limbile ro­mână şi engleză, care a fost prezentat atît în ţară cît şi în străinătate. SPORESC FONDURILE ! Beneficiile au crescut de la 252 milioane cît erau la 30 septembrie 1954, la 494 milioane, la 30 septembrie 1958. Rentabilitatea a crescut în primele 3 trimestre ale anului 1958 faţă de pri­mele trei trimestre ale anului 1954 de la 3,56 la sută, la 4,60 la comerţ şi de la 2,66 la­­6,57 la sută la achiziţii. Ca urmare a îmbunătăţirii indicilor fi­nanciari Codurile proprii ale coopera­ţiei de consum au sporit în ultimii patru ani cu peste 530 milioane lei. NOI TIPURI DE UNITĂŢI DE DESFACERE • S-au creat tipuri noi de unităţi de desfacere ca : magazine specializate pentru desfacerea de textile, încălţă­minte, confecţii, articole electrotehnice şi metalochimice Plante tămăduitoare Cineva mi-a spus: — întreprinderea pe care o cauţi, dacă nu mă înşel, se află in strada Vulturilor. Ajungi acolo cu tramvaiul 7. Conform indicaţiei primite am mers pe Vulturilor şi căutam cu privirea deasupra porţilor o firmă pe care să scrie „întreprinderea regională pentru prelucrarea plantelor medicinale". A­­juns pe strada respectivă nu mi-a fost greu să găsesc întreprinderea. MINA IN MINA CU CULTIVATORII Pentru asigurarea materiei prime necesare, conducerea întreprinderii se îngrijește să încheie din vreme con­tracte cu cultivatorii din unităţile so­cialiste ale agriculturii şi cu ţăranii muncitori cu gospodării individuale, din regiune. In acest scop inginerii a­­gronomi din cadrul întreprinderii, spe­cializaţi in cultura plantelor medicinale au fost repartizaţi pe diferite sec­toare. De exemplu de sectorul care cu­prinde raioanele Roşiori, Alexandria şi Zimnicea răspunde inginerul Mircea Stănescu. Inginerii de sectoare, îm­preună cu îndrumătorii comunali de culturi care au fost recrutaţi din ria­dul ţăranilor muncitori şi pregătiţi in cursuri corespunzătoare cu durata de o lună, dau indicaţii cu privire la e­­fectuarea la timp a muncilor necesare diferitelor culturi de plante medici­nale, întreprinderea, prin Banca Agricolă acordă cultivatorilor avansuri băneşti in raport cu cantitatea de plante con­tractată. Datorită avantajelor obţi­nute de pe urma cultivării plantelor medicinale, numărul cultivatorilor ca şi cantităţile contractate cresc an de an. Tot mai multe gospodării agricole co­lective şi întovărăşiri agricole se o­­bligă prin contracte să cultive plante medicinale. Dintre unităţile socialiste care au cultivat şi in anii trecuţi, multe şi-au depăşit sarcinile prevă­­zute in contract. De exemplu G.A.C. din Ştefăneşti, raionul Lehliu, a predat întreprinderii 2800 kgr. coreandru fală de 1100 kgr. cit prevedea contractul pentru anul acesta. Multe unităţi socialiste agricole şi numeroşi ţărani individuali şi-au de­păşit sarcinile de contract la muştar, levănţică, mentă, maghiran, fenicol. Bine­înţeles că odată cu sporirea can­tităţii predate sporeşte şi ciştigul uni­tăţilor contractante. G.A.C. „1. Mai" din comuna Cuza Vodă, raionul Că­lăraşi, a ridicat pentru cantitatea de coreandru predată 34.607 lei, iar G.A.C. „23 August" din Cocora, raio­nul Urziceni. 28.000 lei PUTINI DAR HARNICI In ziua cînd am mers la întreprin­dere, vremea era bună. Un grup de ti­nere muncitoare din secţia de condi­ţionat, profitînd de timpul frumos, şi-au scos mesele de­ lucru în curte şi acolo se ocupau cu sortatul plante­lor. Prin miinile lor harnice treceau fir cu fir, plantele atît de necesare in tratarea diferitelor maladii. Printre muncitori, top, farmacist Gruia Solo­mon dădea indicaţiile necesare. — Plantele prelucrate — spunea dînsul — trebuie să corespundă con­diţiilor prevăzute de stat şi caietele de sarcini. Altfel, beneficiarii ne-ar refuza marja. De aceea trebuie să fiţi foarte atente. Fiindcă veni vorba de beneficiari l-am rugat pe top. Gruia, să-mi spună care sunt aceştia. Nu fără modestie dînsul a început:­­ — Vedeţi, numărul muncitorilor din întreprinderea noastră nu este prea mare. Mai mare este faima întreprin­derii. Mă întrebaţi care sint benefi­­ciarii. In mare, pot să vi-i spun: In afară de magazinele de specialităţi din ţara noastră, mai sunt R.D Vietnam, S.U.A., R.D. Germană, R.F. Germană, Elveţia, Ceylon, etc. etc De la mesele de lucru din curte, la care lucrau tovarăşele Diac­ona, Vi­şan Cristina, Huhulea Olga, Răvăşel Florica şi altele am mers împreună cu Iov. Gruia in alte locuri de muncă. La secţia de ambalaj am intilnit pe top. Ciorchină Evdochia, Pupăză Teo­dora şi pe alte muncitoare care am­balau cu indeminare ceaiul hepatic in cutii. Ungă ele­, o mare cantitate de cutii aşteptau să fie recepţionate, şi apoi să ia drumul către magazinele special amenajate din Capitală şi din alte oraşe ale ţării. După ce am vizitat uscătoria şi sala concasoarelor am trecut pe la presă şi apoi intr-o magazie ticsită cu lăzi V. GALERU (Continuare in pag. 3-a) Zile de toamnă tirzie... Foto N. BUICA Tovarăşul Dimităr Ganev a fost ales preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria SOFIA. 1 — Trimisul special Agerpres transmite . Duminică 30 noiembrie a avut Ioc cea de-a 2-a sesiune­ extraordinară a Adunării Populare a R. P. Bulgaria pen­tru alegerea noului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. La sesiune au asistat delegaţiile străine care au parti­cipat la funeraliile lui Gheorghi Damianov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, şefii şi membrii reprezentanţelor diplomatice acreditaţi la Sofia, ziarişti bulgari şi străini. Şedinţa a fost deschisă de Ferdinand Kozovski, Preşe­i­dintele Biroului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. Asistenţa a păstrat un moment de reculegere în memo­ria fostului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Gheorghi Damianov. Din însărcinarea C.C. al P.C. Bulgar, a Consiliului Na­ţional al Frontului Patriei şi a grupurilor parlamentare ale P.C. Bulgar şi Uniunii Populare Agrare din Bulgaria, Todor Jivkov, membru al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, a propus să fie ales preşedinte al Pre­zidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Dimităr Ga­nev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.R, fiu credincios al poporului bulgar, vechi militant al Parti­dului Comunist Bulgar. Deputaţii şi invitaţii la şedinţă au aprobat cu aplauze îndelungate această propunere. Trecîndu-se la vot, Adunarea Populară a ales în una­nimitate pe Dimităr Ganev ca preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. Luînd cuvîntul, Dimităr Ganev a mulţumit partidului şi poporului pentru încrederea deosebită care i-a fost acor­dată, luându-şi totodată angajamentul de a munci cu abnegaţie pentru îndeplinirea înaltei sale misiuni. Di­mităr Ganev a încredinţat că-şi va închina toate forţele slujirii poporului, cauzei triumfului socialismului, întăririi păcii şi prieteniei între popoare, cauzei întăririi legăturilor indestructibile cu familia țărilor socialiste, în frunte cu marea Uniune Sovietică. Pentru o reducere continuă a preţului de cost î­ n cuprinsul regiunii Bucureşti sunt numeroase întreprinderi care, în acest an — spre deosebire de trecut — au ţinut seama că elemen­tele care concură la obţinerea produ­sului finit (mijloace materiale, forţă de muncă, fondul de salarii) să fie cît mai judicios folosite pentru a rea­liza un preț de cost cît mai scăzut. In acest sens, au fost luate o serie de măsuri privind introducerea teh­nicii noi, folosirea mai economicoasă a materiei prime, materialelor, combusti­bilului, energiei electrice, etc. Și nu se poate spune că nu s-au obţinut rezultate frumoase pe această linie. Constructorii de nave din Olteniţa, de pildă, folosind pe scară largă tehnica înaintată, au izbutit să înregistreze succese deosebite în muncă. Numai prin extinderea sudurii electrice auto­mate şi semi-automate, ei au reali­zat în primele nouă luni ale anului în curs, economii la fondul de sa­larii de peste 200.000 lei. Un singur muncitor, de pildă, folosind acest nou procedeu, sudează în 8 ore aproape o sută metri liniari în joc de 10—12 m cît obţinea cînd lucra manual. Im­portante economii s-au realizat şi prin mecanizarea operaţiunilor de transport al pieselor grele de la sec­torul I construcţii şi al butucilor de lemn la gater. In general, economiile obţinute de pe urma reducerii preţu­lui de cost însumau la finele lunii septembrie aproape 2.000.000 lei. Mărind, prin efort propriu, cu încă un bazin capacitatea de topire, me­­canizînd transportul materiei prime In multe locuri e mai raţional în­trebuinţată materia primă şi s-a ob­ţinut din aceeaşi cantitate o producţia mai mare fără a dăuna calităţii. Avem însă în regiunea noastră între­prinderi unde se pierde prea multă materie primă în timpul transportului la locurile de muncă („Producţia“­­Baloteşti) sau unde s-a depăşit con­sumul planificat. Datorită proastei organizări a muncii, în sectorul tur­nătorie de la Atelierele Navale Giur­giu, deşi există un laborator special, care­ întocmeşte reţetele de fabricaţie potrivit specificului de piese, consu­mul de metal este depăşit lunar între 1,5—3 la sută. Rebuturi multe care se datoresc lipsei de iniţiativă a con­ducerii s-au înregistrat şi la Fabrica de cărămizi-Slobozia. Din cauza con­sumului de combustibil exagerat de mare, fabrica de cărămizi din Urzi­ceni, care este de interes republican nu poate să-şi realizeze sarcina, de reducere a preţului de cost. Toate aceste deficienţe existente la fabricile mai sus amintite au făcut ca preţul de cost să nu se reducă pe măsura posibilităţilor existente. Nu este oare o îndatorire a fiecărei în­treprinderi să acorde toată atenţia pregătirii fabricaţiei, organizării şi respectării întocmai a proceselor teh­nologice şi să instituie un control de calitate pe fază de operaţiuni, care să înlăture la timp orice defecţiune pentru a nu mai da naştere la rebu­turi, la produse necorespunzătoare ? E necesar să se înţeleagă că orice risipă e în detrimentul oamenilor mun­cii, deoarece încarcă preţul de cost al producţiei, neputîndu-se astfel să se scadă preţul de vînzare. Faptul că aprovizionarea întreprin- M. LEOVEANU (Continuare in pag. 3-a) de la şoproane la bazine şi de aici în fabrică, colectivul de la Topitoria de in din Alexandria a realizat în campania de vară o creştere a pro­ductivităţii muncii de 12 la sută peste sarcina planificată, obţinînd pe această cale o reducere simţitoare a preţului de cost. In problema reducerii preţului de cost, rezultate bune au realizat şi în­treprinderile raionale de industrie lo­cală din Vidra, Drăgăneşti Vlaşca, Alexandria, Lehliu şi Roşiorii de Vede. Dar, reuşita acţiunii privind redu­cerea preţului de cost în producţie mai depinde şi de o serie de alte condiţii. Una din acestea și destul de importantă, se referă la folosirea cît mai judicioasă a materiei prime. O CĂLDUROASA MANIFESTARE A PRIETENIEI ROMINO - ALBANEZE O duminică însorită şi călduroa­să ca in acest sfîrşit de noiembrie n-au mai avut de mult toamna colectiviştii din co­muna Coconi. Timpul minunat a sporit bucuria colectiviştilor în această zi, care avea pentru ei o semnificaţie deosebită. Gospodăria — şi acest amănunt nu poate fi trecut cu ve­derea — poartă numele de „Prie­tenia romino-albaneză". In ultimii ani, s-a încetăţenit obiceiul, ca a­­ceastă gospodărie să fie gazda uneia dintre manifestările priete­neşti ale aniversării in ţara noas­tră, a celei mai mari sărbători a poporului albanez — eliberarea de sub jugul fascismului. De dimi­neaţă, forfota însufleţită a colec­tiviştilor vestea emoţia aşteptării unor oaspeţi dragi. Cam pe la orele amiezii, tovarăşul prim se­cretar al ambasadei albaneze a so­sit in comună pentru a petrece o zi in mijlocul colectiviştilor, al mem­brilor gospodăriei care în mod simbolic poartă denumirea priete­niei ce leagă poporul nostru de poporul albanez. Adunarea generală era in plenul ei cînd au sosit oaspeţii. Tovară­şul Ion Dinu, preşedintele gospo­dăriei a prezentat darea de seamă a consiliului de conducere, arătind realizările frumoase pe care le-a obţinut şi in acest an gospodă­ria: peste 1600 kg. griu la hectar, cca. 2000 kg. porumb la hectar şi altele. Sectorul zootehnic a cu­noscut o dezvoltare deosebită, gospodăria numărînd astăzi 33 ca­pete bovine, peste 50 porcine, 200 găini, 250 raţe, peste 400 oi, toa­te acestea fiind adăpostite în graj­duri şi coteţe noi, construite după normele tehnice avansate. Tov. Niko Misha, oaspete' 'drag şi sol al poporului albanez, a vor­bit apoi colectiviştilor despre rea­lizările tinerei Republici Populare Albania, subliniind indicaţiile date recent de plenara C.C. al Parti­dului Muncii pentru dezvoltarea continuă a agriculturii, pentru creş­terea considerabilă a pomicultura şi a viticulturii. După ce au vizitat gospodăria, oaspeţii, printre care se aflau, a­­lături de tovarăşii de la ambasada albaneză şi delegatul Comitetului Executiv al Sfatului Popular re­gional, tovarăşul Dr. Trandafir Ion, tov. N. Vîlcu, vicepreşedinte al comitetu­i executiv al raio­nului Olteniţa, deputaţi ai sfătu­ir popular al comunei şi alţii, au participat la o masă festivă la care s-au schimbat toasturi priete­neşti şi daruri tradiţionale. Spre seară,, sărbătoarea a con­tinuat la căminul cultural cu un program artistic bogat, închinat prieteniei româno-albaneze. P. G.

Next