Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)

1958-12-02 / nr. 1447

Pag. 4-a Interviul acordat de W. Ulbricht corespondentului ziarului american „New York Times“ BERLIN 30 (Agerpres). — Agenţia A.D.N. a transmis textul interviului acordat la 29 noiembrie de W. Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., lui Sydney Gruson, corespondentul ziarului american „New York Times“. In inter­viu sînt abordate probleme legate de notele Uniunii Sovietice în problema Berlinului. Fiind întrebat de Gruson în ce fei vor putea fi folosite „căile de comunicaţie ale aliaţilor occidentali“ care trec prin R.D.G., după ce con­trolul asupra acestora va fi transferat guvernului R.D. Germane, W. Ulbricht a declarat: Nu există căi de comu­nicaţie ale aliaţilor occidentali care să treacă prin teritoriul R.D. Germa­ne. Există căi de transport în R.D. Germană pe care le-au folosit pînă acum aliaţii occidentali şi pe care ,vor putea să le folosească în anumite condiţii, şi în cadrul reglementării co­respunzătoare cu guvernul R.D. Ger­mane. Dacă noi vrem să mergem la­­Washington cu avionul sau cu alt mijloc de transport, trebuie să cerem permisiunea statelor pe teritoriul sau prin spaţiul aerian al cărora vom trece. La fel stau lucrurile daca se merge spre Berlin cu avionul sau cu alt mijloc de transport. Nu-mi pot imagina că marile puteri occidentale se pot gîndi să folosească căile de transport ale R.D. Germane fără permisiunea ei. W. Ulbricht şi-a exprimat convin­gerea că relaţiile dintre Berlinul oc­cidental demilitarizat şi sectorul de­mocrat al oraşului se vor îmbunătăţi rapid. El a subliniat de asemenea, stabilirea unor relaţii de afaceri nor­male între Berlinul occidental şi R.D.G. şi celelalte state din răsăritul şi vestul Europei ar contribui la stabilizarea economiei lui. In cadrul acestor relaţii oraşul liber Berlinul­­ occidental nu ar depinde nici de­­ Occident, nici de Răsărit şi ar fi cu­­ adevărat liber şi independent.­­ In ce priveşte rolul Berlinului de­­ capitală a R.D. Germane, a continuat I W. Ulbricht, aceasta este o chestiune­­ foarte simplă. Vă puteţi singuri con­vingă că în Berlin există un singur­­ guvern, şi anume guvernul R. D. Germane, deşi Berlinul occidental mai este militarizat şi continuă să fie ocupat de trupe străine. Dacă mîri? Berlinul occidental va fi demilitarizat şi se va elibera de statutul de ocu­paţie, aceasta nu poate fi decit spre binele tuturor berlinezilor. Dacă, după cum a spus N. S. Hruşciov, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., în Berlinul occidental va fi extirpată tumoarea canceroasă, a­­ceasta nu va face decît să însănăto-. şeasca atmosfera în Berlin. Răspunzînd unei întrebări, W. Ul­bricht a declarat că puterile care­­ garantează statutul Berlinului occiden­tal ca oraş demilitarizat și eventual O.N.U. trebuie să se preocupe ca în oraşul liber Berlinul occidental să nu fie admisă activitatea ostilă îm­potriva ţărilor lagărului socialist. W. Ulbricht a respins categoric ideea reunificării Germaniei prin aşa numite „alegeri libere“. Nici nu poate fi vorba de alegeri libere în condi­ţiile înarmării atomice, interzicerii Par­tidului Comunist din Germania, per­secutării luptătorilor pentru pace, în condiţiile „războiului psihologic" dus de ministrul de Război, Strauss, şi în condiţiile situaţiei excepţionale pe care Schroeder (ministrul Afacerilor Interne al R.F.G.­­ N.R.), se pre­găteşte s-o introducă. In ce priveşte alegerile pe întreaga Germanie, aces­te alegeri pot fi o chestiune numai a germanilor înşişi, întocmai cum a­­legerile în America pot fi întotdeau­na numai o chestiune a americanilor. Aşadar, la început trebuie să se ob­ţină o apropiere paşnică între cele două state germane, în pofida dife­renţelor existente între orînduirile lor sociale. In aceasta constă esenţa şi însemnătatea Confederaţiei. S.U.A. pot ajuta poporul german în opera de reunificare dacă vor spri­jini propunerea cu privire la pregăti­rea tratatului de pace, a spus în încheiere W. Ulbricht. Acest tratat trebuie să conţină garanţii în sensul că forţele militariste germane nu vor mai tulbura niciodată viaţa paşnică a poporului german şi a celorlalte popoare din lume. După ce a răspuns la întrebările puse de Sydney Gruson, corespon­dentul ziarului „New York Times“, Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., s-a întreţinut cu Gruson şi a răspuns la o serie de întrebări suplimentare. La întrebarea dacă tre­buie să se acorde locuitorilor Berli­nului occidental posibilitatea de a ho­tărî singuri dacă doresc transforma­rea oraşului lor într-un oraş liber demilitarizat, Ulbricht a spus că a­­ceasta este o problemă nu numai a locuitorilor Berlinului occidental, ci şi a întregului popor german. între­gul popor german este interesat ca Berlinul occidental să înceteze de a mai fi un focar de ameninţare. Walter Ulbricht a apreciat drept prematură întrebarea lui Gruson: Ce măsuri va lua R. D. Germană dacă puterile occidentale vor folosi căile de comunicaţie între R. F. Germană şi Berlinul occidental, date în admi­nistrarea R. D. Germane, fără să fi ajuns la un acord cu R. D. Germană în această problemă. La întrebarea dacă recunoașterea diplomatică de către puterile occi­dentale a R. D. Germane, este o pre­­miză necesară pentru tratativele pu­terilor occidentale cu R. D. Germană în problemele referitoare la Berlinul occidental, Walter Ulbricht a răs­puns: Toate statele ne-au recunoscut de mult. Ziarele lor scriu în fiecare zi despre noi. In ceea ce priveşte problema relaţiilor diplomatice ea nu depinde de aceste tratative. Se înţe­lege că sîntem interesaţi ca, pe cît posibil R. D. Germană să întreţină relaţii diplomatice cu toate statele. Aceasta este o problemă privind dez­voltarea bunelor relații între popoare și state. Ecouri in legătură cu propunerile guvernului sovietic in problema Berlinului R. a. GERMANĂ FSERLIN 1 (Agerpres). — Sub ti­tlul „Spre binele păcii, spre folosul întregului popor german" ziarul ,,Ne­ues Deutschland" din 30 noiembrie a publicat un articol de fond consa­crat propunerilor Uniunii Sovietice in problema Berlinului. Berlinul occiden­tal, scrie ziarul, pe care Dulles, se­cretarul de stat american, l-a denu­mit „al doilea Quemoy", are rolul unui fitil in butoiul de pulbere din centrul Europei .Au apus insă pen­tru totdeauna vremurile cirur impe­rialiștii puteau să alimenteze nestin­gherit butoaie de pulbere pentru dez­lănţuirea războaielor. După ce a subliniat că puterile oc­cidentale care au încălcat acordul de la Potsdam şi-au pierdut dreptul de a ocupa Berlinul occidental „Neues Deutschland" scrie in continuare: Propunerea sovietică de a se acorda Berlinului occidental statutul de oraş liber demilitarizat, sprijinită de gu­vernul R. D. Germane, slujeşte direct intereselor naţionale ale poporului german. Este cu totul evident că li­­chidarea­ regimului străin de ocupaţie şi a centrelor de spionaj şi diversiune in Berlinul occidental trebuie să ducă la slăbirea încordării în Germania. R. F. CHÎNE3SĂ PEKIN 30 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: Rostind o cuvînta­­re la recepţia oferită la 29 noiembrie de ambasadorul Republicii Populare Albania cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Albaniei, Cen I, locţiitor al premierului Consiliului de Stat, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Chineze, a declarat că guvernul chinez sprijină pe deplin propunerea Uniunii Sovietice cu privire la lichi­darea regimului de ocupaţie în Berlin şi transformarea Berlinului occiden­tal în oraş liber demilitarizat. Guvernul chinez, a spus el, spriji­nă întru totul propunerea construc­tivă a guvernului sovietic şi conside­ră că staţionarea forţelor armate ale S. U.A., Angliei şi Franţei în Berlinul occidental nu are nici un temei. ITALIA ROMA 30 (Agerpres). — Presa italiană continuă să publice ample comentarii în legătură cu propunerile Uniunii Sovietice cu privire la Berlin. Ziarul „Unita“ arată că în prezent Berlinul este „locul unde scindarea Europei nu numai că are un caracter deosebit de dramatic, ci mai mult, ajunge pînă la absurd“. „Unita“ su­bliniază că Berlinul a devenit centrul războiului rece şi arată că „toate organizaţiile de spionaj şi antisocia­­liste au aici baze înaintate“. Ziarul „Stampa", care apare la Torino, consideră drept un „element pozitiv" faptul că Uniunea Sovietică a admis „participarea O.N.U. la asi­gurarea controlului şi la garantarea statutului oraşului liber Berlin". In această ordine de idei, ziarul subli­niază: „Punînd Berlinul sub tutela O.N.U., cele trei puteri occidentale ar renunţa la drepturile lor de care se bucură ca învingătoare. Dar aceste drepturi au un caracter extraordinar şi temporar şi nu pot fi menţinute pe veci". Un acord călcat in picioare Numele oraşelor devin uneori simbolul soirtei oamenilor si popoarelor. Daca vrem sa cuprindem într-un cuvînt dîrzenia şi cu­rajul neînfricat, spunem „Stalingrad". Cînd vine vorba de trădare, este suficient să pronunţăm „Muench­en". In 1945, cuvîntul „Potsdam" a devenit s.ttimbolul speranţelor nutrite de popoare. La Potsdam, puterile aliate care au lup­tat împotriva Germaniei hitteriste, s-au an­gajat solemn să distrugă pentru totdeauna focarul agresiunii militare din Germania, să dezrădăcineze nazismul şi militarismul, să nu permită concentrarea puterii în mîna Aceşti oameni n-au învăţat nimic. Te uiţi în clişeu şi te gîndeşti că istoria s-a oprit în loc. Aceleaşi uzine ale lui Thies­­sen, aceiaşi ,,regi ai morţii", numai că astăzi ei nu sînt întovărăşiţi de Hitler ci de Adenauer (al doilea din stînga din pri­mul plan). Şi ca un simbol al puterii re­născute a cartelurilor şi băncilor ce ali­mentează rădăcinile fascismului din Ger­mania occidentală, în faţa cancelarului de la Bonn, merge bancherul nazist Robert P­ordmonges, monopolurilor care l-au hrănit la timpul lor pe Hitler. Au trecut anii şi omenirea a văzut că pe o bucată din pămîntul Germaniei spe­ranţele cuprinse în tratatele de la Potsdam se transformă în realitate . Republica De­mocrată Germană s-a ridicat ca o întru­chipare vie a ideilor de la Potsdam. Aici poporul german a lichidat definitiv nazis­mul, a scos din rădăcină militarismul, dic­tatura regilor oţelului şi ai tunurilor. Dar la apus de graniţa care împarte Germa­nia, miliardarii de peste ocean au creat, împreună cu magnaţii din Ruhr şi generalii hitlerişti salvaţi de ei, un stat care a în­­mormîntat Potsdamul. Acolo, în Germania occidentală, unde a fost păstrat în esenţă regimul de ocupaţie amercano-englez, sînt distruse cu cinism speranţele de pace ale oamenilor. Aceste speranţe sînt zdrobite de şenilele tancurilor noului Bundeswehr, sînt înăbuşite de tropăitul cizmelor noului mi­litarism în fruntea căruia mărşăluesc ge­neralii hitlerişti Heussinger, Roettiger, Ruge, Kammhuber. In mîinile revanşarzilor vest­­germani, militarişt­ii americani pun arma atomică şi cu hidrogen. Convenţiile de la Potsdam, încălcate de p­uterile occidentale, au devenit petece de îrîie. Poporul german, toate popoarele iu­bitoare de pace din lume nu se pot îm­păca cu aceasta. Ele nu pot permite ca din Potsdam sa se păstreze doar Berlinul occidental transformat într-un avant-post al militarismului și iredentismului german, în­tr-un centru de subminare îndreptat împo­triva R.D. Germane, într-un focar de pre­gătire a unui nou război mondial. (Din „Ogonioc“) Iată şi fascismul pe faţa. El este renăscut de aceşti oameni, membri ai „căştilor de oţel" care răcnesc lozinci despre „revan­şa", „marea Germanie", „marş asupra Răsăritului". Nu, aceasta nu este o foto­grafie de acum 20 de ani. Este o foto­­grafie a an­ului 1958. Gaze înecăcioase. Baionetele sînt pregătite... Unde se petrece aceasta ? Cu cine se pregătesc să lupte acesti soldati ameri­cani ? In orașele si satele Germaniei occidentale, ei exersează metodele luptelor de stradă. Aceste baionete pot fi îndreptate oricînd împotriva po­pulaţiei vestgermane care nu vrea să se împace cu fascismul, cu ocupaţia americano-engleză, cu înarma­rea ato­mică a Bundeswehrului. Ocupanţii nu se tem degeaba de popor. Oamenii simpli din Germania occidentală ca şi aceşti 80.069 de muncitori din Mün­chen care au decla­rat grevă împotriva morţii atomice, vor să creadă că a venit sfîrşitul ocupaţiei americane. Ei vor să creadă că şi aici, în apus, vor fi înmormîntate pentru totdeauna fascismul şi războiul. STEAGUL­ ROŞU Conferinţa experţilor de la Geneva GENEVA­­ (Agerpres). — TASS: In cadrul Conferinţei în­ problema măsurilor pentru preîntîmpinarea unui atac prin surprindere, la 1 decembrie a avut loc o şedinţă ordinară pre­zidată de reprezentantul Romîniei. Au făcut declaraţii reprezentanţii Ro­mîniei şi Franței. Tratativele delegaţiilor R. P. D. Coreene şi R. D. Vietnam HANOI­­ (Agerpres). La 30 noiembrie la Hanoi au început tratativele intre delegaţiile guverna­mentale ale Republicii Democrate Vietnam şi Republicii Populare De­mocrate Coreene. Delegaţia vietnameză este condusă de Fam Van Dong, primul ministru al R. D. Vietnam, iar delegaţia coreeană de Kim Ir Sen, preşedintele Cabinetu­lui de Miniştri al R.P.D. Coreene. Funeraliile lui Gheorghi Damianov SOFIA 1 — De la trimisul special Agerpres: Duminică 30 noiembrie locuitorii Sofiei şi delegaţi din întrea­ga Bulgarie şi din străinătate au con­dus pe ultimul său drum pe Gheorghi Damianov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.O. Bulgar şi preşedin­tele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, conducător eminent al partidului şi al statului democrat­, popular bulgar. ...In sala de şedinţe a Palatului Adunării Populare, unde se află depus sicriul cu corpul neînsufleţit al mare­lui dispărut, răsună solemn acordu­rile imnurilor de doliu. Sînt de faţă conducătorii partidu­lui şi guvernului bulgar, membrii de­legaţiilor străine desemnaţi să par­ticipe la funeralii. Lîngă catafalc se află membrii fa­miliei defunctului. ...Ora 10. Se schimbă ultima gardă. Sicriul lui Gheorghi Damianov este străjuit de Todor Jivkov, prim-secre­tar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Anton Iugov, preşedintele Con­siliului de Miniştri şi alţi conducă­tori ai partidului şi guvernului Repu­blicii Populare Bulgaria. Sicriul cu corpul neînsufleţit al lui Gheorghi Damianov este ridicat apoi din sala funerară şi purtat pe umeri de conducătorii de partid şi de stat bulgari spre piaţa din faţa Palatului Adunării Populare. In piaţă şi pe străzile învecinate s-au strîns mii de oameni ai muncii din capitala Bulgariei şi reprezentanţi ai tuturor regiunilor ţării, veniţi să aducă un ultim omagiu iubitului lor tovarăş Gheorghi Damianov. Sunt de faţă membrii misiunilor di­plomatice din Sofia. O companie de onoare a trupelor garnizoanei Sofia aliniată în piaţă prezintă onorul. In acordurile grave ale marşului funebru sicriul lui Gheorghi Damia­a­nov este pus pe un afet de tun. Cortegiul funerar se îndreaptă spre Piaţa 9 Septembrie din Sofia, unde se află mausoleul marelui fiu al poporului bulgar, Gheorghi Dimitrov. ...Sicriul lui Gheorghi Damianov este aşezat în faţa mausoleului. La tribuna mausoleului iau loc conducă­torii partidului şi statului bulgar, conducătorii delegaţiilor străine care participă la funeralii, membrii familiei defunctului. In piaţă se află adunaţi mii de oameni. Mitingul de doliu, închinat memo­riei lui Gheorghi Damianov, este des­chis de generalul de armată Ivan Mihailov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri, minis­trul Apărării Naţionale al R. P. Bul­garia. A luat apoi cuvîntul Boian Bîlgara­­nov, membru în Biroul Politic şi se­cretar al C.C. al P.C. Bulgar. Evocînd activitatea bogată a tova­răşului Gheorghi Damianov în slujba partidului şi poporului bulgar, vor­bitorul a spus printre altele: „Gheor­ghi Damianov este unul dintre cei mai de seamă constructori ai Repu­blicii Populare Bulgaria. El a muncit şi a luptat cu abnegaţie pentru strîn­­gerea rîndurilor tuturor celor ce mun­cesc din Bulgaria sub steagul trontului Patriei. Gheorghi Damianov­ă a fost un marxist-leninist consecvent, un luptător de frunte pentru cauza socialismului și a comunismului. El a fost un luptător neînfricat pentru prietenia de nezdruncinat între poporul bulgar şi popoarele Uniunii Sovietice, luptător pentru întărirea lagărului so­­cialist în frunte cu U.R.S.S. — cea mai sigură garanţie a apărării păcii in lume. Moartea subită a tovarăşului Gheor­i­ghi Damianov, a spus B. Bîlgaranov, este o grea pierdere pentru Partidul Comunist Bulgar, pentru muncitori şi ţărani, pentru toţi oamenii muncii din ţara noastră. A luat apoi cuvîntul N. G. Igna­­­­ov, membru în Prezidiu şi secretar, al C.C. al P.C.U.S., membru al dele­­gaţiei guvernamentale a U.R.S.S. la funeraliile lui Gheorghi Damianov, care vorbind în numele tuturor oame­nilor muncii din Uniunea Sovietică a exprimat adînca lor durere şi con­doleanţe în legătură cu greaua pier­dere a poporului bulgar. In persoana tovarăşului Damianov, a spus el, poporul bulgar a pierdut pe unul din cei mai bunii fii ai săi, revoluţionar înflăcărat, ostaş curajos al vechii gărzi comuniste, tovarăş de luptă credincios al lui Gheorghi Di­mitrov, veteran al mişcării comuniste bulgare şi internaţionale, care şi-a în­­chinat întreaga-i viaţă glorioasă slu­jirii fără preget a intereselor poporu­lui, luptei pentru cauza socialismului şi comunismului. Comunist modest, tovarăş buni la inimă şi plin de solicitudine, marxist­­leninist ferm, profund ataşat cauzei clasei muncitoare, luptător intransi­gent pentru puritatea teoriei marxiste leniniste — aşa l-am cunoscut noi, oamenii sovietici, pe tovarăşul Damia­­­nov şi aşa va rămîne el pe veci în amintirea poporului nostru. Vorbind în numele delegaţilor celor­lalte ţări socialiste la miting a rostit o cuvîntare I. Loga-Sowinski, membru al Biroului Politic al C.G. al Parti­dului Muncitoresc Unit Polonez, şeful delegaţiei poloneze la funeralii. La miting au luat de asemenea cuvîntul Rodoliub Ciolakovici, vicepreşedinte al Vecei Federative Executive a R. P. F. Iugoslavia, şi Maria Zaharieva, secre­tar al C.C. al Uniunii Tineretului Co­munist — Dimitrovist din Bulgaria. ...Mitingul de doliu s-a sfîrșit. Con­voiul funebru se îndreaptă apoi spre Cimitirul Sofiei. Pe tot traseul, pe unde a trecut convoiul funerar în drumul spre ci­mitir, mii de locuitori ai Sofiei au adus un ultim salut eminentului dis­părut. La cimitir, în fața criptei deschise, aflate în apropierea mormîntului lui Dimităr Blagoev, întemeietorul Parti­dului Comunist Bulgar, a luat cuvîn­tul Spas Iliev, prim-secretar al Comi­tetului raional Mihailovgrad al P.C.R. In 1923, la Mihailovgrad, G. Damia­nov a luptat neînfricat, în fruntea detașamentului său, împotriva trupe­lor monarho-fasciste. ...Sicriul este coborît în criptă. Răsună solemn Imnul de Stat al R.P. Bulgaria. In semn de ultim omagiu adus marelui dispărut o companie militară de onoare trage salve de armă. Pe mormîntul proaspăt sînt așezate coroane de flori. Gheorghi Damianov a murit. Po­porul bulgar sub conducerea glorio­sului său partid comunist va con­tinua măreaţa luptă căreia Gheorghi Damianov i-a închinat viața sa în­treagă, pentru victoria socialismului şi comunismului. Rezultatul alegerilor PARIS, 1 (Agerpres). — La Paris au fost date publicităţii rezultatele preliminare ale celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare franceze, care a avut loc la 30 noiembrie. Al doilea tur de scrutin s-a carac­terizat printr-o şi mai mare abţinere de la vot decît primul, numărul ab­ţinerilor reprezentînd 25,12 la sută din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale. Potrivit rezultatelor oficiale, pro­centul voturilor obţinute de Partidul Comunist a crescut faţă de primul tur de scrutin şi în unele circumscripţii s-a apropiat de procentul voturilor ob­ţinute la alegerile din 1956. In ciuda faptului că Partidul Co­munist a obţinut cel mai mare nu­măr de voturi, aproape 4 milioane, în primul tur de scrutin, el nu deţine, însă, datorită sistemului electoral an­tidemocratic şi reacţionar, decît zece mandate în noul parlament. In ace­laşi , timp, partidul lui Soustelle, „Uniunea pentru noua republică“, în jurul căruia au făcut bloc toate for­ţele reacţiunii, deţine 187 mandate, deşi a obţinut în primul tur de scru­tin numai 3.600.000 voturi. Toate ce­lelalte partide şi grupări politice, care au obţinut mai puţine voturi decît Partidul Comunist, deţin un număr mai mare de mandate decît acesta. Astfel, partidul socialist deţine 40 de mandate, partidul radical — 13, par­tidul independenţilor — 120, Al.R.P. — 44, partidul creştin-democrat al lui Bidault — 13, grimările aşa-nu­­mitului centru de stînga — 8, di­verse grupări de dreapta — 12. Se poate spune că cel de-al doilea tur de scrutin reprezintă încheierea a­­facerilor din culise şi a tîrgului din­tre partidele de dreapta pentru îm­părţirea locurilor în parlament. Acest complot al forţelor de dreapta a fost posibil datorită sistemului electoral antidemocratic şi reacţionar. Datorită acestui sistem fraudulos, milioane de alegători, care au votat pentru can­didaţii partidului comunist, nu sînt reprezentaţi în parlament. Numeroşi fruntaşi socialişti, ca Christian Pineau, Robert Lacoste şi alţii nu au mai fost aleşi. Astfel politica lui Guy Mollet, de alianţă cu partidele de dreapta, nu a folosit nici pe departe partidului socialist, care se aştepta să obţină 130 man­date şi nu a obţinut decît 40. Scindarea forţelor de stînga a în­lesnit complotul reacţiunii. La Mon­treal (departamentul Sena), de pil­dă, împotriva candidaturii lui Jacques Duclos, secretar al C.C. al P.C. Fran­cez, a fost propusă candidatura con­silierului general local, Profichet (Uniunea pentru noua republică). In primul tur de scrutin, Jacques Duclos a obţinut peste 40 la sută din numă­rul voturilor, adică mult mai mult de­cît Profichet. Dar înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, candidatul so­cialist a renunţat la candidatura sa în favoarea lui Profichet şi astfel a­­cesta a fost ales deputat. Totuşi, în ciuda aceloraşi eforturi şi manevre, forţele reacţionare nu au reu­şit să împiedice alegerea lui Maurice Thorez, secretar general al Partidu­lui Comunist Francez. Pentru el au votat mai mult de jumătate din nu­mărul alegătorilor din districtul său. IMPORTANT PROTOCOL SEMNAT LA BERLIN Recent, la Berlin, capitala Republicii De­­mocrate Germane, a fost semnat Protocolul cu privire la reglementarea problemelor ivite în legătură cu hotarîrea C.C. al P.C.U.S. și guvernului U.R.S.S. de a re­nunța cu începere de la 1 ianuarie 1959 la cele­ 600.000.000 mărci, pe care R. D. Germană trebuia sa le plătească anual pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile de întreţinere a trupelor sovietice aflate temporar pe teritoriul ei. Din însărcinarea guvernului U.R.S.S., Pro­tocolul a fost semnat de A. Poskonov, loc­ţiitor al­­ministrului de Finanţe al U.R.S.S., iar din însărcinarea guvernului R. D. Ger­mane de W. Rumpf, ministrul de Finanţe al R. D. Germane. La semnare fost de faţa comisia mixta germano-sovietică. CONGRESUL POPOARELOR AFRICII La 5 decembrie se va deschide la Accra Congresul popoarelor Africii. G. K. Ameg­­be, secretarul general al Comitetului de pregătire a Congresului, a declarat că la 5 decembrie se va sărbători pe întregul continent african „Ziua Africii". El a ară­tat că congresul, la care vor lua parte peste 700 delegaţi, se va desfăşura sub lozincile : „înainte spre independenţă" şi „Jos mîinile de pe Africa". La congres vor lua parte în calitate de observatori reprezentanţi din U.R.S.S., R.P. Chineză, India, R.A.U. şi din alte ţari, precum şi din partea secretariatului permanent al Conferinţei pentru solidaritatea popoarelor afro-asiatice. SECRETE AMERICANO-JAPO-a Agenţia Franco Presso anunţă că la To­kio au reînceput acum cîteva zile tratative secrete americano-japoneze în vederea „re­vizuirii" tratatului militar dintre cele două țări.^ In virtutea tratatului „revizuit" - după cum relatează agenția France Presse - Statele Unite își vor păstra pe teritoriul Japoniei doua baze navale, trei baze ae­riene și cinci baze militare terestre, men­­ținînd aici efective importante. TRATATIVE NEZE Declaraţia reprezentantului Ministerului de Externe al Angliei LONDRA 30 (Agerpres). — TASS transmite : Răspunzînd la întrebarea privind o posibilă convocare a unei conferinţe a miniştrilor Afacerilor Externe ai S.U.A., Angliei, Franţei şi Germaniei occiden­tale în problema Berlinului, reprezen­tantul Ministerului Afacerilor Externe al Angliei a declarat ca în afară de consultările în cadrul N.A.T.O., care fără îndoială că trebuie să aibă loc, este necesară şi o dezbatere între cele patru­ ţări direct interesate. După cum a declarat reprezentantul, în momentul de faţă se discută la ce nivel să aibă loc aceste tratative, care ar fi mai bine să se ţină la Bonn. Comentînd această declaraţie, obser­vatorul diplomatic al agenţiei Press Association declară în mod categoric că în următoarele zece zile va avea loc o întîlnire a miniştrilor Afacerilor Externe ai puterilor occidentale în ve­derea discutării problemei Berlinului. ,,Acum,­­ arată agenţia, este de fapt sigur că în cursul următoarelor zece zile miniştrii Afacerilor Externe ai Angliei, S.U.A., Franţei şi Republicii Federale Germane se vor întîlni la Bonn pentru a discuta problema Ber­linului. Se crede că această întîlnire va avea loc înainte de sesiunea N.A.T.O. care va începe la 16 decembrie la Pa­ris și la care va fi de asemenea discu­tată această problemă“. După cum scrie observatorul diplo­matic, „guvernul vest-german a fost acela care a manifestat iniţiativă în această problemă“. In continuare, agenţia Press Associa­tion relatează : „Se crede că propune­rea cu privire la întîlnirea miniştrilor Afacerilor Externe s-a discutat la Bonn la 29 noiembrie în cadrul întrevederii cancelarului Dr. Adenauer cu ambasa­­dorii englez și americani. De la ambasada R. P. Bulgaria Ambasadorul Extraordinar şi Ple­nipotenţiar al Republicii Populare Bul­garia la Bucureşti, Stoian Pavlov, mulţumeşte cordial pentru condolean­­ţele care i-au fost prezentate din partea grupelor reprezentative din ministere, departamente centrale, in­stituţii, uzine, întreprinderi, fabrici, unităţi militare, organizaţii obşteşti şi culturale, de către oameni de ştiin­ţă, scriitori, artişti, pictori, reprezen­tanti ai presei şi radioteleviziunii ro­mâne, profesori, studenţi şi elevi, pre­cum şi din partea multor cetăţeni ai capitalei, în legătură cu încetarea din viaţă a Preşedintelui Prezidiului Adunării Populare a Republicii Popu­lare Bulgaria şi membrului Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, tovarăşul Gheorghi Damianov. De asemenea exprimă mulţumiri şefilor şi membrilor misiunilor di­plomatice, acreditaţi în Republica Populară Romînă, care i-au prezentat condoleanţe. Alegeri ce nu oglindesc F­ranţa are o nouă Adunare Naţională. O Adunare Na­ţională pe care secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, Marcel Ser­­vin, o califica într-o declaraţie radiodifuzată drept ultrareac­­ţionară, cum n-a mai avut-o Fran­ţa încă de pe timpul lui Ludo­vic al XVIII-lea. In condiţiile de tensiune crea­te de lovitura de stat de la 13 mai şi folosindu-se de un sistem electoral antidemocratic, dreapta a reuşit să ocupe majoritatea mandatelor de deputat, numărul locurilor fiind însă în totală dis­cordanţă cu numărul voturilor primite. In timp ce Partidului Co­munist Francez, care continuă să rămînă cel mai puternic partid al Franţei, i s-au repartizat doar 10 mandate pentru aproape patru milioane de voturi obţinu­te, „Uniunea pentru Noua Re­publică" — partidul lui Jacques Soustelle, şeful din umbră al re­gimului generalului de Gauile — a acaparat nici mai mult nici mai puţin de 187 mandate (în metropolă) cu toate că numărul de voturi primite era mai mic decît acela al candidaţilor co­munişti. Intr-o situaţie asemănă­toare s-a aflat şi aşa numitul partid al independenţilor, al lui Antoine Pinay, grupare politică de dreapta, care ocupă acum 120 de locuri cu un număr inferior de voturi faţă de partidul co­munist. Obiectivul principal, în aceste alegeri, al forţelor reacţionare, participante active la instaura­rea regimului dictatorial „de la 13 mai", mărturisit de ele însele, a fost acela de a scoate din par­lament pe comunişti, încercînd astfel să astupe glasul adevărat al poporului francez. Pentru a­­tingerea acestui scop, forţele reacţionare s-au folosit de multe mijloace, de la cheltuirea unor sume uriaşe în campania elec­torală şi pînă la ameninţări fă­ţişe. Dar nici francii, nici şanta­jul, nici chiar trădarea­­ liderilor de dreapta ai partidului socialist (S.F.I.O.) n-au reuşit să elimine de pe arena politică eroicul Par­tid Comunist Francez care a adus atîtea jertfe în clipele grele ale Franţei. După primul tur de scrutin, din 23 noiembrie, s-a văzut încă odată că P.C.F. reprezintă forţa cea mai viabilă a Franţei. Ca şi în celelalte ale­geri parlamentare din ultimul de­ceniu, Partidul Comunist s-a si­tuat şi de astă dată pe primul loc. Sistemul electoral antide­mocratic, scos din arhive pră­fuite de regimul aflat la putere, a reuşit însă să-i fure partidului comunist peste o sută de man­date. realitatea După cum se ştie, conform a­­cestui sistem electoral, votarea s-a făcut în două scrutine la 23 și 30 noiembrie. In primul scrutin au fost ocupate un număr infim de locuri în Adunarea Naţională deoarece deputatul ales trebuia să întrunească peste 50 la sută din voturile exprimate în circum­scripţia electorală respectivă. In al doilea scrutin, majoritatea sim­plă era însă suficientă pentru a desemna pe cîştigător. Interva­lul de timp dintre cele două scrutine a fost folosit din plin de către forţele reacţionare pentru „aranjamente", unii can­didaţi retrăgîndu-se în favoarea altora, mai cu seamă în circum­scripţiile electorale unde parti­dul comunist dispunea la primul scrutin de majoritate simplă. Rezultatul alegerilor de dumi­nică, aşa după cum reiese din confruntarea numărului mandate­lor obţinute de dreapta cu cel al voturilor, nu corespunde nici pe departe adevăratei voinţi a poporului francez, mai cu seamă că neparticiparea la urne a ce­lor cu drept de vot s-a ridicat la peste 25 la sută. Regimul instaurat prin rebeliu­nea de la 13 mai a coloneilor din Alger, și-a „legalizat" dicta­tura datorită fraudulosului sistem electoral. „Puterea se află în prezent în mîinile cîtorva per­soane de extremă dreaptă" de­clara imediat după alegeri Franșois Mitterand, liderul U.D.S.R., adăugind că „condiţiile unei dictaturi sunt întrunite". Prin numărul de mandate aca­parate de gruparea sa politică, Jacques Soustelle devine în mod oficial figura nr. 1 a regimului de dictatură personală şi nu , este exclus ca într-un viitor a-­­­propiat să se debaraseze de cei­­ ce i-au netezit drumul spre pu-­­ tere — socialiştii de dreapta ai­­ lui Guy Moliet care au suferit o­­ serioasă înfrîngere pierzînd 60­­ de locuri faţă de numărul deţi-­­ nut în Adunarea Naţională ante- p­rioară. Social-democraţii de­­ dreapta francezi vor primi pen- ” tru trădarea lor drept răsplată­­ probabil un os destul de minor . Masele populare din Franţa se­­ string astăzi ca şi în clipele lor­­ cele mai grele din istoria ulti-­­ melor decenii, în jurul Partidului­­ Comunist Francez, bastion de nă- › bejde al democraţiei şi apără- ) lor consecvent al intereselor po- p­porului care luptă pentru unirea­­ tuturor republicanilor împotriva­­­­eofascismului ce încearcă să-și­­■ facă drum. y CRĂCIUN IONESCU y REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti str. Brezoianu nr. 23—25. Centrala telefonică 16.23.36, 16.23.37 16.23.38. Secţia scrisori 13.33.94 STAS 2452—53. Tiparul Infr. Poligrafică nr. 2 str. Brezoianu nr. 23-25. Abonamen­te individuale Iei 5 colectivă centru X muncito­ri, ţărani şi intelectuali 4. Abonamen­tele se fac la Oficiile poştale prin fac­torii poştali şi difuzori, voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.­!

Next