Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)
1958-12-02 / nr. 1447
Pag. 4-a Interviul acordat de W. Ulbricht corespondentului ziarului american „New York Times“ BERLIN 30 (Agerpres). — Agenţia A.D.N. a transmis textul interviului acordat la 29 noiembrie de W. Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., lui Sydney Gruson, corespondentul ziarului american „New York Times“. In interviu sînt abordate probleme legate de notele Uniunii Sovietice în problema Berlinului. Fiind întrebat de Gruson în ce fei vor putea fi folosite „căile de comunicaţie ale aliaţilor occidentali“ care trec prin R.D.G., după ce controlul asupra acestora va fi transferat guvernului R.D. Germane, W. Ulbricht a declarat: Nu există căi de comunicaţie ale aliaţilor occidentali care să treacă prin teritoriul R.D. Germane. Există căi de transport în R.D. Germană pe care le-au folosit pînă acum aliaţii occidentali şi pe care ,vor putea să le folosească în anumite condiţii, şi în cadrul reglementării corespunzătoare cu guvernul R.D. Germane. Dacă noi vrem să mergem laWashington cu avionul sau cu alt mijloc de transport, trebuie să cerem permisiunea statelor pe teritoriul sau prin spaţiul aerian al cărora vom trece. La fel stau lucrurile daca se merge spre Berlin cu avionul sau cu alt mijloc de transport. Nu-mi pot imagina că marile puteri occidentale se pot gîndi să folosească căile de transport ale R.D. Germane fără permisiunea ei. W. Ulbricht şi-a exprimat convingerea că relaţiile dintre Berlinul occidental demilitarizat şi sectorul democrat al oraşului se vor îmbunătăţi rapid. El a subliniat de asemenea, stabilirea unor relaţii de afaceri normale între Berlinul occidental şi R.D.G. şi celelalte state din răsăritul şi vestul Europei ar contribui la stabilizarea economiei lui. In cadrul acestor relaţii oraşul liber Berlinul occidental nu ar depinde nici de Occident, nici de Răsărit şi ar fi cu adevărat liber şi independent. In ce priveşte rolul Berlinului de capitală a R.D. Germane, a continuat I W. Ulbricht, aceasta este o chestiune foarte simplă. Vă puteţi singuri convingă că în Berlin există un singur guvern, şi anume guvernul R. D. Germane, deşi Berlinul occidental mai este militarizat şi continuă să fie ocupat de trupe străine. Dacă mîri? Berlinul occidental va fi demilitarizat şi se va elibera de statutul de ocupaţie, aceasta nu poate fi decit spre binele tuturor berlinezilor. Dacă, după cum a spus N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., în Berlinul occidental va fi extirpată tumoarea canceroasă, aceasta nu va face decît să însănăto-. şeasca atmosfera în Berlin. Răspunzînd unei întrebări, W. Ulbricht a declarat că puterile care garantează statutul Berlinului occidental ca oraş demilitarizat și eventual O.N.U. trebuie să se preocupe ca în oraşul liber Berlinul occidental să nu fie admisă activitatea ostilă împotriva ţărilor lagărului socialist. W. Ulbricht a respins categoric ideea reunificării Germaniei prin aşa numite „alegeri libere“. Nici nu poate fi vorba de alegeri libere în condiţiile înarmării atomice, interzicerii Partidului Comunist din Germania, persecutării luptătorilor pentru pace, în condiţiile „războiului psihologic" dus de ministrul de Război, Strauss, şi în condiţiile situaţiei excepţionale pe care Schroeder (ministrul Afacerilor Interne al R.F.G. N.R.), se pregăteşte s-o introducă. In ce priveşte alegerile pe întreaga Germanie, aceste alegeri pot fi o chestiune numai a germanilor înşişi, întocmai cum alegerile în America pot fi întotdeauna numai o chestiune a americanilor. Aşadar, la început trebuie să se obţină o apropiere paşnică între cele două state germane, în pofida diferenţelor existente între orînduirile lor sociale. In aceasta constă esenţa şi însemnătatea Confederaţiei. S.U.A. pot ajuta poporul german în opera de reunificare dacă vor sprijini propunerea cu privire la pregătirea tratatului de pace, a spus în încheiere W. Ulbricht. Acest tratat trebuie să conţină garanţii în sensul că forţele militariste germane nu vor mai tulbura niciodată viaţa paşnică a poporului german şi a celorlalte popoare din lume. După ce a răspuns la întrebările puse de Sydney Gruson, corespondentul ziarului „New York Times“, Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., s-a întreţinut cu Gruson şi a răspuns la o serie de întrebări suplimentare. La întrebarea dacă trebuie să se acorde locuitorilor Berlinului occidental posibilitatea de a hotărî singuri dacă doresc transformarea oraşului lor într-un oraş liber demilitarizat, Ulbricht a spus că aceasta este o problemă nu numai a locuitorilor Berlinului occidental, ci şi a întregului popor german. întregul popor german este interesat ca Berlinul occidental să înceteze de a mai fi un focar de ameninţare. Walter Ulbricht a apreciat drept prematură întrebarea lui Gruson: Ce măsuri va lua R. D. Germană dacă puterile occidentale vor folosi căile de comunicaţie între R. F. Germană şi Berlinul occidental, date în administrarea R. D. Germane, fără să fi ajuns la un acord cu R. D. Germană în această problemă. La întrebarea dacă recunoașterea diplomatică de către puterile occidentale a R. D. Germane, este o premiză necesară pentru tratativele puterilor occidentale cu R. D. Germană în problemele referitoare la Berlinul occidental, Walter Ulbricht a răspuns: Toate statele ne-au recunoscut de mult. Ziarele lor scriu în fiecare zi despre noi. In ceea ce priveşte problema relaţiilor diplomatice ea nu depinde de aceste tratative. Se înţelege că sîntem interesaţi ca, pe cît posibil R. D. Germană să întreţină relaţii diplomatice cu toate statele. Aceasta este o problemă privind dezvoltarea bunelor relații între popoare și state. Ecouri in legătură cu propunerile guvernului sovietic in problema Berlinului R. a. GERMANĂ FSERLIN 1 (Agerpres). — Sub titlul „Spre binele păcii, spre folosul întregului popor german" ziarul ,,Neues Deutschland" din 30 noiembrie a publicat un articol de fond consacrat propunerilor Uniunii Sovietice in problema Berlinului. Berlinul occidental, scrie ziarul, pe care Dulles, secretarul de stat american, l-a denumit „al doilea Quemoy", are rolul unui fitil in butoiul de pulbere din centrul Europei .Au apus insă pentru totdeauna vremurile cirur imperialiștii puteau să alimenteze nestingherit butoaie de pulbere pentru dezlănţuirea războaielor. După ce a subliniat că puterile occidentale care au încălcat acordul de la Potsdam şi-au pierdut dreptul de a ocupa Berlinul occidental „Neues Deutschland" scrie in continuare: Propunerea sovietică de a se acorda Berlinului occidental statutul de oraş liber demilitarizat, sprijinită de guvernul R. D. Germane, slujeşte direct intereselor naţionale ale poporului german. Este cu totul evident că lichidarea regimului străin de ocupaţie şi a centrelor de spionaj şi diversiune in Berlinul occidental trebuie să ducă la slăbirea încordării în Germania. R. F. CHÎNE3SĂ PEKIN 30 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: Rostind o cuvîntare la recepţia oferită la 29 noiembrie de ambasadorul Republicii Populare Albania cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Albaniei, Cen I, locţiitor al premierului Consiliului de Stat, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Chineze, a declarat că guvernul chinez sprijină pe deplin propunerea Uniunii Sovietice cu privire la lichidarea regimului de ocupaţie în Berlin şi transformarea Berlinului occidental în oraş liber demilitarizat. Guvernul chinez, a spus el, sprijină întru totul propunerea constructivă a guvernului sovietic şi consideră că staţionarea forţelor armate ale S. U.A., Angliei şi Franţei în Berlinul occidental nu are nici un temei. ITALIA ROMA 30 (Agerpres). — Presa italiană continuă să publice ample comentarii în legătură cu propunerile Uniunii Sovietice cu privire la Berlin. Ziarul „Unita“ arată că în prezent Berlinul este „locul unde scindarea Europei nu numai că are un caracter deosebit de dramatic, ci mai mult, ajunge pînă la absurd“. „Unita“ subliniază că Berlinul a devenit centrul războiului rece şi arată că „toate organizaţiile de spionaj şi antisocialiste au aici baze înaintate“. Ziarul „Stampa", care apare la Torino, consideră drept un „element pozitiv" faptul că Uniunea Sovietică a admis „participarea O.N.U. la asigurarea controlului şi la garantarea statutului oraşului liber Berlin". In această ordine de idei, ziarul subliniază: „Punînd Berlinul sub tutela O.N.U., cele trei puteri occidentale ar renunţa la drepturile lor de care se bucură ca învingătoare. Dar aceste drepturi au un caracter extraordinar şi temporar şi nu pot fi menţinute pe veci". Un acord călcat in picioare Numele oraşelor devin uneori simbolul soirtei oamenilor si popoarelor. Daca vrem sa cuprindem într-un cuvînt dîrzenia şi curajul neînfricat, spunem „Stalingrad". Cînd vine vorba de trădare, este suficient să pronunţăm „Muenchen". In 1945, cuvîntul „Potsdam" a devenit s.ttimbolul speranţelor nutrite de popoare. La Potsdam, puterile aliate care au luptat împotriva Germaniei hitteriste, s-au angajat solemn să distrugă pentru totdeauna focarul agresiunii militare din Germania, să dezrădăcineze nazismul şi militarismul, să nu permită concentrarea puterii în mîna Aceşti oameni n-au învăţat nimic. Te uiţi în clişeu şi te gîndeşti că istoria s-a oprit în loc. Aceleaşi uzine ale lui Thiessen, aceiaşi ,,regi ai morţii", numai că astăzi ei nu sînt întovărăşiţi de Hitler ci de Adenauer (al doilea din stînga din primul plan). Şi ca un simbol al puterii renăscute a cartelurilor şi băncilor ce alimentează rădăcinile fascismului din Germania occidentală, în faţa cancelarului de la Bonn, merge bancherul nazist Robert Pordmonges, monopolurilor care l-au hrănit la timpul lor pe Hitler. Au trecut anii şi omenirea a văzut că pe o bucată din pămîntul Germaniei speranţele cuprinse în tratatele de la Potsdam se transformă în realitate . Republica Democrată Germană s-a ridicat ca o întruchipare vie a ideilor de la Potsdam. Aici poporul german a lichidat definitiv nazismul, a scos din rădăcină militarismul, dictatura regilor oţelului şi ai tunurilor. Dar la apus de graniţa care împarte Germania, miliardarii de peste ocean au creat, împreună cu magnaţii din Ruhr şi generalii hitlerişti salvaţi de ei, un stat care a înmormîntat Potsdamul. Acolo, în Germania occidentală, unde a fost păstrat în esenţă regimul de ocupaţie amercano-englez, sînt distruse cu cinism speranţele de pace ale oamenilor. Aceste speranţe sînt zdrobite de şenilele tancurilor noului Bundeswehr, sînt înăbuşite de tropăitul cizmelor noului militarism în fruntea căruia mărşăluesc generalii hitlerişti Heussinger, Roettiger, Ruge, Kammhuber. In mîinile revanşarzilor vestgermani, militariştii americani pun arma atomică şi cu hidrogen. Convenţiile de la Potsdam, încălcate de puterile occidentale, au devenit petece de îrîie. Poporul german, toate popoarele iubitoare de pace din lume nu se pot împăca cu aceasta. Ele nu pot permite ca din Potsdam sa se păstreze doar Berlinul occidental transformat într-un avant-post al militarismului și iredentismului german, într-un centru de subminare îndreptat împotriva R.D. Germane, într-un focar de pregătire a unui nou război mondial. (Din „Ogonioc“) Iată şi fascismul pe faţa. El este renăscut de aceşti oameni, membri ai „căştilor de oţel" care răcnesc lozinci despre „revanşa", „marea Germanie", „marş asupra Răsăritului". Nu, aceasta nu este o fotografie de acum 20 de ani. Este o fotografie a anului 1958. Gaze înecăcioase. Baionetele sînt pregătite... Unde se petrece aceasta ? Cu cine se pregătesc să lupte acesti soldati americani ? In orașele si satele Germaniei occidentale, ei exersează metodele luptelor de stradă. Aceste baionete pot fi îndreptate oricînd împotriva populaţiei vestgermane care nu vrea să se împace cu fascismul, cu ocupaţia americano-engleză, cu înarmarea atomică a Bundeswehrului. Ocupanţii nu se tem degeaba de popor. Oamenii simpli din Germania occidentală ca şi aceşti 80.069 de muncitori din München care au declarat grevă împotriva morţii atomice, vor să creadă că a venit sfîrşitul ocupaţiei americane. Ei vor să creadă că şi aici, în apus, vor fi înmormîntate pentru totdeauna fascismul şi războiul. STEAGUL ROŞU Conferinţa experţilor de la Geneva GENEVA (Agerpres). — TASS: In cadrul Conferinţei în problema măsurilor pentru preîntîmpinarea unui atac prin surprindere, la 1 decembrie a avut loc o şedinţă ordinară prezidată de reprezentantul Romîniei. Au făcut declaraţii reprezentanţii Romîniei şi Franței. Tratativele delegaţiilor R. P. D. Coreene şi R. D. Vietnam HANOI (Agerpres). La 30 noiembrie la Hanoi au început tratativele intre delegaţiile guvernamentale ale Republicii Democrate Vietnam şi Republicii Populare Democrate Coreene. Delegaţia vietnameză este condusă de Fam Van Dong, primul ministru al R. D. Vietnam, iar delegaţia coreeană de Kim Ir Sen, preşedintele Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene. Funeraliile lui Gheorghi Damianov SOFIA 1 — De la trimisul special Agerpres: Duminică 30 noiembrie locuitorii Sofiei şi delegaţi din întreaga Bulgarie şi din străinătate au condus pe ultimul său drum pe Gheorghi Damianov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.O. Bulgar şi preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, conducător eminent al partidului şi al statului democrat, popular bulgar. ...In sala de şedinţe a Palatului Adunării Populare, unde se află depus sicriul cu corpul neînsufleţit al marelui dispărut, răsună solemn acordurile imnurilor de doliu. Sînt de faţă conducătorii partidului şi guvernului bulgar, membrii delegaţiilor străine desemnaţi să participe la funeralii. Lîngă catafalc se află membrii familiei defunctului. ...Ora 10. Se schimbă ultima gardă. Sicriul lui Gheorghi Damianov este străjuit de Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri şi alţi conducători ai partidului şi guvernului Republicii Populare Bulgaria. Sicriul cu corpul neînsufleţit al lui Gheorghi Damianov este ridicat apoi din sala funerară şi purtat pe umeri de conducătorii de partid şi de stat bulgari spre piaţa din faţa Palatului Adunării Populare. In piaţă şi pe străzile învecinate s-au strîns mii de oameni ai muncii din capitala Bulgariei şi reprezentanţi ai tuturor regiunilor ţării, veniţi să aducă un ultim omagiu iubitului lor tovarăş Gheorghi Damianov. Sunt de faţă membrii misiunilor diplomatice din Sofia. O companie de onoare a trupelor garnizoanei Sofia aliniată în piaţă prezintă onorul. In acordurile grave ale marşului funebru sicriul lui Gheorghi Damiaanov este pus pe un afet de tun. Cortegiul funerar se îndreaptă spre Piaţa 9 Septembrie din Sofia, unde se află mausoleul marelui fiu al poporului bulgar, Gheorghi Dimitrov. ...Sicriul lui Gheorghi Damianov este aşezat în faţa mausoleului. La tribuna mausoleului iau loc conducătorii partidului şi statului bulgar, conducătorii delegaţiilor străine care participă la funeralii, membrii familiei defunctului. In piaţă se află adunaţi mii de oameni. Mitingul de doliu, închinat memoriei lui Gheorghi Damianov, este deschis de generalul de armată Ivan Mihailov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Apărării Naţionale al R. P. Bulgaria. A luat apoi cuvîntul Boian Bîlgaranov, membru în Biroul Politic şi secretar al C.C. al P.C. Bulgar. Evocînd activitatea bogată a tovarăşului Gheorghi Damianov în slujba partidului şi poporului bulgar, vorbitorul a spus printre altele: „Gheorghi Damianov este unul dintre cei mai de seamă constructori ai Republicii Populare Bulgaria. El a muncit şi a luptat cu abnegaţie pentru strîngerea rîndurilor tuturor celor ce muncesc din Bulgaria sub steagul trontului Patriei. Gheorghi Damianovă a fost un marxist-leninist consecvent, un luptător de frunte pentru cauza socialismului și a comunismului. El a fost un luptător neînfricat pentru prietenia de nezdruncinat între poporul bulgar şi popoarele Uniunii Sovietice, luptător pentru întărirea lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S. — cea mai sigură garanţie a apărării păcii in lume. Moartea subită a tovarăşului Gheorighi Damianov, a spus B. Bîlgaranov, este o grea pierdere pentru Partidul Comunist Bulgar, pentru muncitori şi ţărani, pentru toţi oamenii muncii din ţara noastră. A luat apoi cuvîntul N. G. Ignaov, membru în Prezidiu şi secretar, al C.C. al P.C.U.S., membru al delegaţiei guvernamentale a U.R.S.S. la funeraliile lui Gheorghi Damianov, care vorbind în numele tuturor oamenilor muncii din Uniunea Sovietică a exprimat adînca lor durere şi condoleanţe în legătură cu greaua pierdere a poporului bulgar. In persoana tovarăşului Damianov, a spus el, poporul bulgar a pierdut pe unul din cei mai bunii fii ai săi, revoluţionar înflăcărat, ostaş curajos al vechii gărzi comuniste, tovarăş de luptă credincios al lui Gheorghi Dimitrov, veteran al mişcării comuniste bulgare şi internaţionale, care şi-a închinat întreaga-i viaţă glorioasă slujirii fără preget a intereselor poporului, luptei pentru cauza socialismului şi comunismului. Comunist modest, tovarăş buni la inimă şi plin de solicitudine, marxistleninist ferm, profund ataşat cauzei clasei muncitoare, luptător intransigent pentru puritatea teoriei marxiste leniniste — aşa l-am cunoscut noi, oamenii sovietici, pe tovarăşul Damianov şi aşa va rămîne el pe veci în amintirea poporului nostru. Vorbind în numele delegaţilor celorlalte ţări socialiste la miting a rostit o cuvîntare I. Loga-Sowinski, membru al Biroului Politic al C.G. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, şeful delegaţiei poloneze la funeralii. La miting au luat de asemenea cuvîntul Rodoliub Ciolakovici, vicepreşedinte al Vecei Federative Executive a R. P. F. Iugoslavia, şi Maria Zaharieva, secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Comunist — Dimitrovist din Bulgaria. ...Mitingul de doliu s-a sfîrșit. Convoiul funebru se îndreaptă apoi spre Cimitirul Sofiei. Pe tot traseul, pe unde a trecut convoiul funerar în drumul spre cimitir, mii de locuitori ai Sofiei au adus un ultim salut eminentului dispărut. La cimitir, în fața criptei deschise, aflate în apropierea mormîntului lui Dimităr Blagoev, întemeietorul Partidului Comunist Bulgar, a luat cuvîntul Spas Iliev, prim-secretar al Comitetului raional Mihailovgrad al P.C.R. In 1923, la Mihailovgrad, G. Damianov a luptat neînfricat, în fruntea detașamentului său, împotriva trupelor monarho-fasciste. ...Sicriul este coborît în criptă. Răsună solemn Imnul de Stat al R.P. Bulgaria. In semn de ultim omagiu adus marelui dispărut o companie militară de onoare trage salve de armă. Pe mormîntul proaspăt sînt așezate coroane de flori. Gheorghi Damianov a murit. Poporul bulgar sub conducerea gloriosului său partid comunist va continua măreaţa luptă căreia Gheorghi Damianov i-a închinat viața sa întreagă, pentru victoria socialismului şi comunismului. Rezultatul alegerilor PARIS, 1 (Agerpres). — La Paris au fost date publicităţii rezultatele preliminare ale celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare franceze, care a avut loc la 30 noiembrie. Al doilea tur de scrutin s-a caracterizat printr-o şi mai mare abţinere de la vot decît primul, numărul abţinerilor reprezentînd 25,12 la sută din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale. Potrivit rezultatelor oficiale, procentul voturilor obţinute de Partidul Comunist a crescut faţă de primul tur de scrutin şi în unele circumscripţii s-a apropiat de procentul voturilor obţinute la alegerile din 1956. In ciuda faptului că Partidul Comunist a obţinut cel mai mare număr de voturi, aproape 4 milioane, în primul tur de scrutin, el nu deţine, însă, datorită sistemului electoral antidemocratic şi reacţionar, decît zece mandate în noul parlament. In acelaşi , timp, partidul lui Soustelle, „Uniunea pentru noua republică“, în jurul căruia au făcut bloc toate forţele reacţiunii, deţine 187 mandate, deşi a obţinut în primul tur de scrutin numai 3.600.000 voturi. Toate celelalte partide şi grupări politice, care au obţinut mai puţine voturi decît Partidul Comunist, deţin un număr mai mare de mandate decît acesta. Astfel, partidul socialist deţine 40 de mandate, partidul radical — 13, partidul independenţilor — 120, Al.R.P. — 44, partidul creştin-democrat al lui Bidault — 13, grimările aşa-numitului centru de stînga — 8, diverse grupări de dreapta — 12. Se poate spune că cel de-al doilea tur de scrutin reprezintă încheierea afacerilor din culise şi a tîrgului dintre partidele de dreapta pentru împărţirea locurilor în parlament. Acest complot al forţelor de dreapta a fost posibil datorită sistemului electoral antidemocratic şi reacţionar. Datorită acestui sistem fraudulos, milioane de alegători, care au votat pentru candidaţii partidului comunist, nu sînt reprezentaţi în parlament. Numeroşi fruntaşi socialişti, ca Christian Pineau, Robert Lacoste şi alţii nu au mai fost aleşi. Astfel politica lui Guy Mollet, de alianţă cu partidele de dreapta, nu a folosit nici pe departe partidului socialist, care se aştepta să obţină 130 mandate şi nu a obţinut decît 40. Scindarea forţelor de stînga a înlesnit complotul reacţiunii. La Montreal (departamentul Sena), de pildă, împotriva candidaturii lui Jacques Duclos, secretar al C.C. al P.C. Francez, a fost propusă candidatura consilierului general local, Profichet (Uniunea pentru noua republică). In primul tur de scrutin, Jacques Duclos a obţinut peste 40 la sută din numărul voturilor, adică mult mai mult decît Profichet. Dar înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, candidatul socialist a renunţat la candidatura sa în favoarea lui Profichet şi astfel acesta a fost ales deputat. Totuşi, în ciuda aceloraşi eforturi şi manevre, forţele reacţionare nu au reuşit să împiedice alegerea lui Maurice Thorez, secretar general al Partidului Comunist Francez. Pentru el au votat mai mult de jumătate din numărul alegătorilor din districtul său. IMPORTANT PROTOCOL SEMNAT LA BERLIN Recent, la Berlin, capitala Republicii Democrate Germane, a fost semnat Protocolul cu privire la reglementarea problemelor ivite în legătură cu hotarîrea C.C. al P.C.U.S. și guvernului U.R.S.S. de a renunța cu începere de la 1 ianuarie 1959 la cele 600.000.000 mărci, pe care R. D. Germană trebuia sa le plătească anual pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile de întreţinere a trupelor sovietice aflate temporar pe teritoriul ei. Din însărcinarea guvernului U.R.S.S., Protocolul a fost semnat de A. Poskonov, locţiitor alministrului de Finanţe al U.R.S.S., iar din însărcinarea guvernului R. D. Germane de W. Rumpf, ministrul de Finanţe al R. D. Germane. La semnare fost de faţa comisia mixta germano-sovietică. CONGRESUL POPOARELOR AFRICII La 5 decembrie se va deschide la Accra Congresul popoarelor Africii. G. K. Amegbe, secretarul general al Comitetului de pregătire a Congresului, a declarat că la 5 decembrie se va sărbători pe întregul continent african „Ziua Africii". El a arătat că congresul, la care vor lua parte peste 700 delegaţi, se va desfăşura sub lozincile : „înainte spre independenţă" şi „Jos mîinile de pe Africa". La congres vor lua parte în calitate de observatori reprezentanţi din U.R.S.S., R.P. Chineză, India, R.A.U. şi din alte ţari, precum şi din partea secretariatului permanent al Conferinţei pentru solidaritatea popoarelor afro-asiatice. SECRETE AMERICANO-JAPO-a Agenţia Franco Presso anunţă că la Tokio au reînceput acum cîteva zile tratative secrete americano-japoneze în vederea „revizuirii" tratatului militar dintre cele două țări.^ In virtutea tratatului „revizuit" - după cum relatează agenția France Presse - Statele Unite își vor păstra pe teritoriul Japoniei doua baze navale, trei baze aeriene și cinci baze militare terestre, menținînd aici efective importante. TRATATIVE NEZE Declaraţia reprezentantului Ministerului de Externe al Angliei LONDRA 30 (Agerpres). — TASS transmite : Răspunzînd la întrebarea privind o posibilă convocare a unei conferinţe a miniştrilor Afacerilor Externe ai S.U.A., Angliei, Franţei şi Germaniei occidentale în problema Berlinului, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Angliei a declarat ca în afară de consultările în cadrul N.A.T.O., care fără îndoială că trebuie să aibă loc, este necesară şi o dezbatere între cele patru ţări direct interesate. După cum a declarat reprezentantul, în momentul de faţă se discută la ce nivel să aibă loc aceste tratative, care ar fi mai bine să se ţină la Bonn. Comentînd această declaraţie, observatorul diplomatic al agenţiei Press Association declară în mod categoric că în următoarele zece zile va avea loc o întîlnire a miniştrilor Afacerilor Externe ai puterilor occidentale în vederea discutării problemei Berlinului. ,,Acum, arată agenţia, este de fapt sigur că în cursul următoarelor zece zile miniştrii Afacerilor Externe ai Angliei, S.U.A., Franţei şi Republicii Federale Germane se vor întîlni la Bonn pentru a discuta problema Berlinului. Se crede că această întîlnire va avea loc înainte de sesiunea N.A.T.O. care va începe la 16 decembrie la Paris și la care va fi de asemenea discutată această problemă“. După cum scrie observatorul diplomatic, „guvernul vest-german a fost acela care a manifestat iniţiativă în această problemă“. In continuare, agenţia Press Association relatează : „Se crede că propunerea cu privire la întîlnirea miniştrilor Afacerilor Externe s-a discutat la Bonn la 29 noiembrie în cadrul întrevederii cancelarului Dr. Adenauer cu ambasadorii englez și americani. De la ambasada R. P. Bulgaria Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, Stoian Pavlov, mulţumeşte cordial pentru condoleanţele care i-au fost prezentate din partea grupelor reprezentative din ministere, departamente centrale, instituţii, uzine, întreprinderi, fabrici, unităţi militare, organizaţii obşteşti şi culturale, de către oameni de ştiinţă, scriitori, artişti, pictori, reprezentanti ai presei şi radioteleviziunii române, profesori, studenţi şi elevi, precum şi din partea multor cetăţeni ai capitalei, în legătură cu încetarea din viaţă a Preşedintelui Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria şi membrului Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, tovarăşul Gheorghi Damianov. De asemenea exprimă mulţumiri şefilor şi membrilor misiunilor diplomatice, acreditaţi în Republica Populară Romînă, care i-au prezentat condoleanţe. Alegeri ce nu oglindesc Franţa are o nouă Adunare Naţională. O Adunare Naţională pe care secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, Marcel Servin, o califica într-o declaraţie radiodifuzată drept ultrareacţionară, cum n-a mai avut-o Franţa încă de pe timpul lui Ludovic al XVIII-lea. In condiţiile de tensiune create de lovitura de stat de la 13 mai şi folosindu-se de un sistem electoral antidemocratic, dreapta a reuşit să ocupe majoritatea mandatelor de deputat, numărul locurilor fiind însă în totală discordanţă cu numărul voturilor primite. In timp ce Partidului Comunist Francez, care continuă să rămînă cel mai puternic partid al Franţei, i s-au repartizat doar 10 mandate pentru aproape patru milioane de voturi obţinute, „Uniunea pentru Noua Republică" — partidul lui Jacques Soustelle, şeful din umbră al regimului generalului de Gauile — a acaparat nici mai mult nici mai puţin de 187 mandate (în metropolă) cu toate că numărul de voturi primite era mai mic decît acela al candidaţilor comunişti. Intr-o situaţie asemănătoare s-a aflat şi aşa numitul partid al independenţilor, al lui Antoine Pinay, grupare politică de dreapta, care ocupă acum 120 de locuri cu un număr inferior de voturi faţă de partidul comunist. Obiectivul principal, în aceste alegeri, al forţelor reacţionare, participante active la instaurarea regimului dictatorial „de la 13 mai", mărturisit de ele însele, a fost acela de a scoate din parlament pe comunişti, încercînd astfel să astupe glasul adevărat al poporului francez. Pentru atingerea acestui scop, forţele reacţionare s-au folosit de multe mijloace, de la cheltuirea unor sume uriaşe în campania electorală şi pînă la ameninţări făţişe. Dar nici francii, nici şantajul, nici chiar trădarea liderilor de dreapta ai partidului socialist (S.F.I.O.) n-au reuşit să elimine de pe arena politică eroicul Partid Comunist Francez care a adus atîtea jertfe în clipele grele ale Franţei. După primul tur de scrutin, din 23 noiembrie, s-a văzut încă odată că P.C.F. reprezintă forţa cea mai viabilă a Franţei. Ca şi în celelalte alegeri parlamentare din ultimul deceniu, Partidul Comunist s-a situat şi de astă dată pe primul loc. Sistemul electoral antidemocratic, scos din arhive prăfuite de regimul aflat la putere, a reuşit însă să-i fure partidului comunist peste o sută de mandate. realitatea După cum se ştie, conform acestui sistem electoral, votarea s-a făcut în două scrutine la 23 și 30 noiembrie. In primul scrutin au fost ocupate un număr infim de locuri în Adunarea Naţională deoarece deputatul ales trebuia să întrunească peste 50 la sută din voturile exprimate în circumscripţia electorală respectivă. In al doilea scrutin, majoritatea simplă era însă suficientă pentru a desemna pe cîştigător. Intervalul de timp dintre cele două scrutine a fost folosit din plin de către forţele reacţionare pentru „aranjamente", unii candidaţi retrăgîndu-se în favoarea altora, mai cu seamă în circumscripţiile electorale unde partidul comunist dispunea la primul scrutin de majoritate simplă. Rezultatul alegerilor de duminică, aşa după cum reiese din confruntarea numărului mandatelor obţinute de dreapta cu cel al voturilor, nu corespunde nici pe departe adevăratei voinţi a poporului francez, mai cu seamă că neparticiparea la urne a celor cu drept de vot s-a ridicat la peste 25 la sută. Regimul instaurat prin rebeliunea de la 13 mai a coloneilor din Alger, și-a „legalizat" dictatura datorită fraudulosului sistem electoral. „Puterea se află în prezent în mîinile cîtorva persoane de extremă dreaptă" declara imediat după alegeri Franșois Mitterand, liderul U.D.S.R., adăugind că „condiţiile unei dictaturi sunt întrunite". Prin numărul de mandate acaparate de gruparea sa politică, Jacques Soustelle devine în mod oficial figura nr. 1 a regimului de dictatură personală şi nu , este exclus ca într-un viitor a-propiat să se debaraseze de cei ce i-au netezit drumul spre pu- tere — socialiştii de dreapta ai lui Guy Moliet care au suferit o serioasă înfrîngere pierzînd 60 de locuri faţă de numărul deţi- nut în Adunarea Naţională ante- prioară. Social-democraţii de dreapta francezi vor primi pen- ” tru trădarea lor drept răsplată probabil un os destul de minor . Masele populare din Franţa se string astăzi ca şi în clipele lor cele mai grele din istoria ulti- melor decenii, în jurul Partidului Comunist Francez, bastion de nă- › bejde al democraţiei şi apără- ) lor consecvent al intereselor po- pporului care luptă pentru unirea tuturor republicanilor împotrivaeofascismului ce încearcă să-și■ facă drum. y CRĂCIUN IONESCU y REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti str. Brezoianu nr. 23—25. Centrala telefonică 16.23.36, 16.23.37 16.23.38. Secţia scrisori 13.33.94 STAS 2452—53. Tiparul Infr. Poligrafică nr. 2 str. Brezoianu nr. 23-25. Abonamente individuale Iei 5 colectivă centru X muncitori, ţărani şi intelectuali 4. Abonamentele se fac la Oficiile poştale prin factorii poştali şi difuzori, voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.!