Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 5, nr. 1473-1497)

1959-01-03 / nr. 1473

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA 7 ORGANDI COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL VI Nr. 1473 S­îmbăta 3 ianuarie 1959 4 pagini 20 bani Cuvîntarea tovarăşului CHIVU STOICA rostită la posturile noastre de radio cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republi­cii Populare Române, a rostit in noaptea de 31 decembrie 1958 la posturile noastre de radio, următoarea cuvîntare : Tovarăşi şi tovarăşe, cetăţeni şi cetăţene, Ne aflăm in pragul Anului Nou, a! 15-lea an, de cînd poporul nos­tru a devenit stăpin al propriului său destin. In anul care s-a sfîrşit, pe întinsul ţării noastre s-au înălţat noi fabrici, uzine, sonde, centrale electrice, locuinţe, şcoli şi spitale, s-a lărgit şi s-a consolidat sectorul socialist al agriculturii, s-a îmbunătăţit traiul oamenilor muncii de la oraşe şi sate, înfăptuirile rodnice ale acestui an sunt rezultatul muncii creatoare a eroicei noastre clase muncitoare, a harnicei ţărănimi mun­citoare, a oamenilor de cultură, legaţi de popor. Ele sînt rodul poli­ticii marxist-leniniste a partidului nostru, care conduce cu mînă sigură poporul muncitor pe drumul socialismului. Succesele pe care le-am obţi­nut au cerut poporului nostru munci­tor eforturi susţinute, abnegaţie şi elan patriotic în lupta pentru în­frângerea greutăţilor, inerente perioadei de mari transformări social­­economice şi de lichidare a înapoierii în care a fost ţinută ţara noas­tră de burghezie şi moşternnţe, însufleţiţi de victoriile repurta­te, încrezători în viitorul luminos al patriei noastre, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, oamenii muncii vor manifesta şi în anul care vine acelaşi avînt creator în lupta pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viaţă a sarcinilor măreţe pe care partidul nostru Ie-a pus în faţa poporului. Ne apropiem tot mai mult de acel stadiu de dezvoltare cînd rezultatele eforturilor noastre vor fi şi mai evidente, asigurînd un nivel tot mai ridicat al bunăstării materiale şi culturale a tuturor celor ce muncesc Trecînd în revistă realizările obţinute de poporul nostru în anul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de marile realizări ale popoarelor frăţeşti din Uniunea Sovietică şi din celelalte ţări ale lagărului socialist. Realitatea vie, înfăptuirile materiale şi spirituale ale sistemu­lui socialist mondial demonstrează în faţa întregii lumi superioritatea socialismului asupra capitalismului. In lumea capitalistă noul an începe pentru oamenii muncii sub sem­nul fenomenelor tot mai acute ale crizei economice, sub semnul de­valorizării şi inflaţiei, al agravării şomajului, al atacului reacţiunii îm­potriva libertăţilor democratice; lupta oamenilor muncii pentru inte­resele lor vitale, pentru democraţie şi progres social capătă o am­ploare şi o intensitate tot mai mare. Poporul nostru este doritor de pace şi ştie că această năzuinţă a sa este împărtăşită de toate popoarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de povara goanei înarmărilor şi a cheltuielilor militare, de primejdiile grave ale politicii „pe marginea prăpastiei", dusă de agre­sorii imperialişti, dornici să cotropească pămînturi străine, să subjuge alte popoare, să le răpească independenţa naţională şi dreptul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obţinute de popoarele iubitoare de pace în anul 1958 justifică convingerea noastră, că anul care vine va fi anul unor noi biruinţe ale forţelor păcii, care sunt în măsură să împiedice orice tentativă a cercurilor imperialiste, îndreptată împotriva păcii şi securităţii popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte ţări ale lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, laolaltă cu toate forţele ce luptă pentru pace, Re­publica Populară Romînă îşi va aduce şi pe viitor contribuţia activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpului nostru — asi­gurarea unei păci trainice în întreaga lume. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, urez din toată inima oamenilor muncii din patria noastră, bără­­­baţi, femei, tineri, care muncesc cu dragoste şi devotament în uzine şi fa­brici, în mine, pe ogoare, în instituţii şi lăcaşuri de cultură, noi suc­cese în activitatea lor, în lupta pentru construirea socialismului, pentru propăşirea ţării şi fericirea poporului, pentru pace în lumea întreagă, şi le adresez tradiţionala urare a poporului nostru: LA MULŢI ANI! TELEOHAME Primului secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU­ DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului­­. GH. MAURER Bucureşti Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice, al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. vă felicităm călduros pe d-voastră şi întregul popor ro­mín cu prilejul Anului Nou. Poporul sovietic se bucură sincer că în anul care a trecut poporul romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, a obţinut însemnate succese în construirea socialismului, în ridicarea bună­stării sale. Ne exprimăm convingerea că prietenia frăţească şi colaborarea intre popoarele ţărilor noastre se vor dezvolta mereu şi în viitor în inte­resul întăririi conţinu­te a familiei unite a popoarelor lagărului socialist. Dorim din tot sufletul poporului frate romin noi succese în măreaţa operă a construcţiei socialiste, în lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii in întreaga lume. N . HRUŞCIOV K. VOROŞIIOV Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV Prim-secretar al Comitetului Central al P. C. U. S. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. Tovarăşului K. E. VOROŞILOV Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. Moscova Dragi tovarăşi, Cu ocazia Anului Nou vă transmitem călduroase felicitări din partea poporului român care se bucură din toată inima de succesele remarcabile ob­­ţinute de poporul sovietic, sub conducerea P.C.U.S., in opera de construire a comunismului. Poporul nostru dă o înaltă preţuire relaţiilor de colaborare frăţească dintre popoarele noastre şi-şi manifestă hotărîrea de a întări continuu prie­tenia dintre Republica Populară Română şi Marea Uniune Sovietică care ne acordă un ajutor neprecupeţit în construirea vieţii noi, socialiste. Urăm poporului frate sovietic, gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, Guvernului Sovietic şi dv. personal, noi succese în realizarea mă­reţelor sarcini ale construirii comunismului, în lupta pentru pace în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne Intr-un sat de pe pămînturile desţelenite C­eaţa se tîrăşte leneşă deasupra stepei Kazahstanului făcind vrînd, nevrînd loc zorilor di­mineţii. Pe străzile satului apar cio­banii turburînd cu pocnituri de bice liniştea din jur. Gospodinele sar gră­bite din casă alungind vitele spre ci­reada ce se îndreaptă in stepa care începe chiar de aici, din marginea satului. Dimineaţa intră în drepturile sale. Şi iată, că Ungă o casă nouă din centrul satului s-au strins mai mulţi oameni. Sunt brigadierii ce s-au adunat aici la birourile sovhozului pentru a-şi pune de acord în detaliu planurile de producţie. — Cred că la construirea fabricii de cărămidă ar trebui să-i antrenăm pe tineri, — deschide vorba un tînăr slăbuţ şi bronzat, şeful brigăzii de constructori. Agregatele sînt de acum instalate iar planul cred că va fi în­deplinit in cel mult o lună și jumă­tate. — De acord. Cred că nici directo­rul nu va avea nimic împotrivă căci este cea mai bună variantă, — răs­punde Boris Usenov, șeful brigăzii de mecanici. Dar, pentru ca succesul să Articol scris pentru ziarul „Steagul roşu“ de EVGIIEiYl M4KUYIY t­e asigurat trebuie să-i ajutăm pe tinerii sosiţi pe păminturie desţele­nite. Pentru sovhozurile din regiunea Moscova, din Ucraina, sau din alte regiuni a avea o fabrică de cărămizi nu este de mult un mare lucru. Dar, pentru noii locuitori ai sovhozului Jdanov de pe pămînturile desţelenite, aceasta este o chestiune ce se rezol­vă in condiţiile ce nu pot fi asemă­nate cu cele din restul ţării sovieti­ce. Importanţa unei fabrici de cără­mizi poate fi apreciată aşa cum se cuvine numai de aceia care au venit in ultimii ani in aceste locuri nelo­cuite şi pustii. ...Era în primăvara anului 1954 cindi de pe cîmpuri încă nu reuşise să se topească zăpada. Departe, în stepă la vreo 200 de km. de centrul regional s-au oprit cîteva camioane şi pe pămîntul unde de veacuri nu călcase un picior de om au sărit din maşini Mark Nicolenco, Boris Use­nov, şi încă vreo 20 de pionieri ai acestor pămînturi. In urma lor venea încet, încet, o caravană de camioane şi tractoare. — Aici ne vom construi satul, — spuse Nikolenko, un tînăr inait şi lat in umeri, director al sovhozului ce incă nu exista. Hai băieţi, să întin­dem corturile şi să ne tem­einicim viaţa. Aşa a început noul sovhoz, aşa a început să se înalţe noul sat ce as­tăzi parcă există de cînd lumea în stepa înainte pustie. Cea mai mare greutate au intimpinat-o pionierii pă­­mînturilor înţelenite cu apa. Oricît ar fi săpat, oricît ar fi sfredelit pămintul, apa tot nu apărea. Şi chiar dacă apărea pe ici, colo era sărată. Oamenii erau nevoiţi să stringă ză­pada, s-o topească şi s-o păstreze pentru vară în gropi mari şi adinei. Dar pionierii pămînturilor înţele­nite nu se plecau în faţa greutăţilor. Ici, colo, apărea o nouă construcţie, ici, colo începea să fumege un nou coş. Aşa au crescut străzile, satul în­treg, aşa a apărut pe harta raionului Bulaievsk o nouă aşezare omenească. Exact peste un an cînd în curtea şcolii nou construite pe aceste pă­­minturi a răsunat clopoţelul, in staţia Jdanovskaia a sosit primul tren de pasageri. E adevărat, calea ferată era incă îngustă dar ea lega de acum sovhozul și noul sat cu cel mai a­­propiat­­ centru administrativ. Astăzi satul este de nerecunoscut. Case mari de cărămidă, s-au aliniat una lingă alta, înconjurate de pomi fructiferi ce în aceste locuri consti­tuiau o adevărată raritate. La mar­ginea satului pot fi văzute silozul, grajdurile de vite, atelierele mecanice, garajele tractoarelor şi autocamioa­nelor. Tot aici s-a înălţat şi fabrica de cărămidă. Şi studenţii universită­ţii din Moscova pot să se mindrească pe drept cuvînt că au dat o mînă de ajutor şi la construirea noii fabrici de cărămizi şi la strîngerea recoltei şi la alte treburi, pionierilor pămînturi­lor desţelenite. Şi în vara anului 1958 pe pămin­­turile desţelenite au venit studenţii institutelor superioare de învăţămint din Moscova. De data aceasta ei s-au apucat de repararea a 11 com­bine. Mai bine de o lună de zile au lu­crat ei la aceste maşini şi în sfîr­şit cu ajutorul „profesorului“ — cum îl numeau ei pe Usenov — şi-au înde­plinit sarcina lor. Cînd a început re­coltarea, cine era mai mîndru decit stridenţii moscoviţi, conducînd com­binele reparate de miinile lor. Cu a­­ceste combine ei au recoltat zeci de mii de puduri de griu. Cum va arăta noul sat de pe pă­­minturile desţelenite, nu e greu de presupus. De pe acum el poate fi a­­semuit cu orice sat bine amenajat şi înstărit, din orice regiune a ţării so­vietice. Noi aşezări pe pămînturile desţelenite Cinematograful la sate Cinematograf­ul sătesc din Sighi­reanu a prezentat în anul trecut nu mai puţin de 240 spectacole. Niculae Gh. Sălceanu pe care-l vedem în clişeul de mai sus se numără printre operatorii de cinematograf fruntaşi din regiunea noastră. Un strălucit succes al ştiinţei şi tehnicii sovietice UNIUNEA SOVIETICA A LANSAI O RACHETA COSMICA IN DIRECTIA 9.UNEI MOSCOVA 2 (AGERPRES) TASS transmite următorul comuni­cat cu privire la lansarea unei rachete cosmice în direcţia lunei: La 2 ianuarie a fost lansată în U­. R.S.S. în direcţia lamei o rachetă cosmică. Conform programului stabilit racheta cosmică cu mai multe trepte a ieşit pe traiectoria de înaintare în direcţia lunei. Continuîndu-şi înaintarea racheta a Trecut peste frontiera de Est a Uniunii Sovietice, pr­ste insulele Hawai şi iv­­eenii din drumul deasupra Oceanului Pacific, îndepărtîndu-se rapid de pămînt. La 3 ianuarie, ora 3:10 (ora Moscovei) racheta cosmică, inain­­tînd spre lună, va trece deasupra regiunii de sud a insulei Suma­tra, aflîndu-se la o distanță de aproape 110.000 km. de pămînt. Conform calculelor preliminare, care sunt precizate prin observaţii directe, la 4 ianuarie 1959, în jurul orei 7, racheta cosmică va ajunge în regiunea lunei. Ultima treaptă a rachetei cosmice, care cîntăreşte 1.472 kg. fără combustibil, este prevăzută cu un conteiner special, în interi­orul căruia se află aparatele de măsurat necesare efectuării obser­vaţiilor ştiinţifice. PROBLEMA VITEZEI COSMICE NECESARA ZBORURILOR INTERPLANETARE A FOST REZOLVATA CU SUCCES £ 11,2 km. pe secunda $ La 4 ianuarie racheta cosmica va ajunge în regiunea lunei . Conteinerul rachetei este înzestrat cu aparataj pentru efectuarea unor importante cercetări ştiinţifice MOSCOVA 2 (Agerpres).­­ TASS transmite comunicatul „Cu privire la lansarea unei rachete cosmice in di­recţia lunei“. Anii 1957—1958 au fost marcaţi prin realizări uriaşe ale Uniunii So­vietice in domeniul construcţiei de rachete. Lansările de sateliţi artificiali sovietici ai pămintului au permis acu­mularea materialului necesar înfăptui­rii zborurilor cosmice şi atingerii altor planete ale sistemului solar. Lucrările de cercetări ştiinţifice şi lucrările experimentale şi de construc­ţii efectuate in U.R.S.S. au urmărit crearea unor sateliţi artificiali ai pă­­mîntu­lui de proporţii şi greutate mare. După cum se ştie greutatea celui de al treilea satelit artificial sovietic a fost de 1.327 kg. Cu prilejul lansării cu succes la 4 octombrie 1957 a primului satelit ar­tificial al pămintului din lume şi cu prilejul lansărilor ulterioare de sate­liţi sovietici de mare greutate în ca­drul programului Anului Geofizic Inter­naţional a fost obţinută prima viteză cosmică de 8 km. pe secundă. In urma muncii creatoare ulterioare a oamenilor de ştiinţă, constructorilor, inginerilor şi muncitorilor sovietici, în prezent a fost creată o rachetă cu mai multe trepte, ultima treaptă fiind capabilă să atingă cea de a doua vi­teză cosmică de 11,2 km. pe secundă, care asigură posibilitatea efectuării zborurilor interplanetare. La 2 ianuarie 1959 în U.R.S.S. a fost lansată in direcţia lunei o rachetă cosmică. Conform programului stabilit racheta cosmică cu mai multe trepte a ieşit pe traiectoria înaintării in di­recţia lunei. Conform datelor prelimi­nare ultima treaptă a rachetei a că­pătat cea de a doua viteză cosmică necesară. Continuîndu-și înaintarea, racheta a trecut peste frontiera de est a Uniunii Sovietice, peste insulele Ha­wai și își continuă drumul deasupra Oceanului Pacific, îndepărtîndu-se ra­­pid de pămînt. La 3 ianuarie ,ora 3:10 (ora Mos­covei), racheta cosmică, înaintînd în direcţia lunei, va trece deasupra re­giunii de sud a insulei Sumatra a­­flîndu-se la o distanţă de aproximativ 110.000 km. de pămînt. Conform cal­culelor preliminare, care sunt preciza­te prin observaţii directe, la 4 ianua­rie în jurul orei 7, racheta cosmică va ajunge în regiunea lunei. Ultima treaptă a rachetei cosmice în greutate de 1.472 kg. fără com­bustibil este prevăzută cu un contei­ner special în interiorul căruia se află aparatele de măsurat necesare efec­tuării următoarelor observaţii ştiinţi­fice : — stabilirea cîmpului magnetic al lunei; — studierea intensităţii şi variaţiei intensităţii razelor cosmice în afara (Continuare în pag. 4-a) B­ine ai venit, Nou! LA MULŢI ANI, DRAGI COLECTIVIŞTI! Cine a urat întii ? E greu de aflat. Mai curînd pot spune că eternul „La mulţi ani!“ l-au rostit cu toţii in­tr-un singur glas, fierbinte. „La mulţi ani“ şi-au zis colectiviştii din comuna Independenţa. Şi clinchetul cristalin, parcă şoptit al paharelor, întocmai unei simfonii a înlănţuit urarea. La hotarul dintre anul care a trecut şi cel care a venit, la ora cînd lumi­nile s-au stins pentru o clipă, colec­tiviştii şi-au zis „La mulţi ani“. S-au gîndit în­­ clipa aceea vestită de crai­nicul amintirilor la toate cele înfăp­tuite, la toate ce le vor împlini. In inimi şi suflete aveau pecetea de ne­zdruncinat a încrederii în viaţa nouă, statornicită pe plaiurile patriei de că­tre regimul de democraţie populară. A anunţat ornicul an nou şi i-a găsit pe colectiviştii din Independen­ţa cu mesele încărcate cu bucate. E­­rau acestea roade ale muncii lor. Erau acestea o răsplată a vredniciei lor. Ca şi în muncă, iată-i acum uniţi. Aşa-i obiceiul, aşa-i datina. I-a găsit anul nou cîntind şi jucînd. Şi nu-i glumă o horă, o sîrbă, de cîteva zeci de jucăuşi. Dar parcă mai şăgalnică a fost „periniţa“. „La mulţi ani“ s-a cîntat şi s-a urat. „La mulţi ani" a fost semnul sărbătorii, al­ veseliei înfrăţite. Zorii pri­mei zile a lui ianuarie 1959 i-au prins pe unii colectivişti lucind, pe alţii cîntind, iar pe cei mai „tari“ continuînd şirul închinărilor... „La mulţi ani“ şi-au urat cu drag toţi colectiviştii şi în fiecare urare a dăinuit încrederea de neabătut în lumina şi belşugul noului an 1959, în munca lor înfrăţită pe veci. Au întimpinat Anul Nou prin muncă Ultimele ore ale anului 1958. In rîndul muncitorilor din schimbul III de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă“ din Giurgiu, domneşte o însufleţire neobişnuită. Se­­ apropie miezul nopţii. Muncito­rii ascultă cu deosebită atenţie şi cu inimile pline de bucurie, mesajul de Anul Nou, rostit de tov. Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P­R. Este ora 24.. Ultimele bătăi ale oro­logiului se pierd. Intr-un grup de muncitori, cineva a rostit: „La mulţi ani, dragi tovarăşi şi spor la muncă in noul an“. — Anul acesta — mi-a spus tov. Gh. Biro — noi muncitorii fabricii de zahăr „Popa Şapcă“, am întimpinat Anul Nou ditid peste plan o mare cantitate de zahăr. Recenta Plenara a C.C. al P.M.R., a scos în evidenţă sarcinile care ne stau în faţă. Noi privim viitorul cu toată încrederea, intrăm plini de speranţe în noul an, cu hotărîrea de a da viaţă sarcinilor ce ne stau în faţă. Revelionul la F. C. „GH. GHEORGHIU-DFJ“ sectoarele fabricii s au întîlnit in sea­ra de revelion şi în clinchet de pa­hare şi au urat din sub­et tradiţiona­lul „La mulţi ani". S-au felicitat re­ciproc pentru succesele obţinute în anul ce a trecut, au ciocnit pentru pace în noul an. In seara aceea, cînd anul 1958 şi-a luat rămas bun de la pămînteni, aliniindu-se la şirul fără de număr al anilor apuşi, opt sute de muncitori şi muncitoare din fabrică au dansat, au cîntat, au glumit. Voia bună se afla în largul ei. Era atot­­stăpînitoare. In pauze de dans, in timp ce orchestranţii — şi ei ai fa­bricii — se odihneau, membrii bri­găzii artistice şi talentaţii solişti de muzică uşoară şi populară au delec­tat pe participanţi cu glume şi cu melodii. Cînd vocea crainicului de la radi® a anunţat că am păşit în 1959, din sute de piepturi au izbucnit urale. Prietenii se îmbrăţişau, se felicitau, îşi urau succese în noul an. La revelionul organizat la F. C. (Continuare in pag. 3-a) Luminată feeric, împodobită sărbă­toreşte cu ghirlande de brad şi hîrtie colorată, cantina-restaurant a fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej" a constituit un minunat loc de petrece­re. Opt sute de salariaţi din toate Veşti din raionul Snagov EXTIND SUPRAFEŢELE CULTIVATE CU SFECLA DE ZAHAR Cultivatorii de sfeclă de zahăr din cuprinsul raionului Snagov s-au an­gajat să mărească suprafeţele desti­nate acestei culturi cu încă 220 hectare. Ca urmare, în comunale Ră­­duleşti, Fierbinţi şi altele s-au şi în­cheiat un însemnat număr de contracte cu fabrica de zahăr Chitite. Contrac­tele încheiate pînă în prezent repre­zintă mai bine de , 856 ha REPARAŢII DE CALITATE La S.M.T. Cocioc, mecanizatorii au reparat pînă în prezent 4 semănători de porumb, 28 de pluguri cu 3 brăz­­dare și 2 tractoare .In fruntea între­cerii se­ situează mecanizatorii Gheor­­ghe Flacără, Ion Matei, Ion Constan­tin şi alţii care-şi depăşesc norma zil­nică cu 20—30 la sută. AU APLICAT ÎNSEMNATE CANTI­TĂŢI DE ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE In comuna Ciofliceni au fost trans­portate pe cele 340 hectare, mai bine de 6.800 tone îngrăşăminte naturale, însemnate cantităţi de îngrăşăminte naturale au fost­­transportate şi pe ogoarele din raza comunelor Ştefă­­neşti, Tunari, Turbaţi şi altele.

Next