Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 5, nr. 1473-1497)

1959-01-03 / nr. 1473

Pag. 4-a iii iti va ramie li amintirea poporului sovietic ca un an de mari realizări Felicitarea adresata cu­ prilejul Anului Nou poporului sovietic de Comitetul Central al P. C. U. SPrezidiul Sovietului Suprem al U. R. S. S. și de Consiliul de Ministri al U. R. S. S. MOSCOVA, 1 (Agerpres). — TASS transmite: Ziarele sovietice publică felicitarea adresata cu prilejul Anului Nou poporului sovietic de Comitetul Central al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. si de Consiliul de Ministri al U.R.S.S. In această felicitare se arată că anul 1958 va rămîne în amintirea poporului sovietic ca un an de mari realizări. Industria sovietică a depăşit planul de stat, au intrat în fu­ncţiune noi şi puternice uzine şi mine, furnale şi cuptoare Martin, centrale electrice etc. Reuniune cu prilejul Anului Nou în Marele Palat al Kremlinului MOSCOVA 1 (Agerpres) TASS transmite: In noaptea de 31 decembrie 1958 spre 1 ianuarie 1959, guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste a or­ganizat în Marele Palat al Kremlinu­lui o reuniune cu prilejul Anului Nou. La reuniune au participat fruntași din întreprinderile din Moscova, miniş­­­tri ai U.R.S.S., conducători ai depar­tamentelor şi instituţiilor centrale, mareşali ai Uniunii Sovietice, generali şi ofiţeri din Armata Sovietică, oameni de ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai clerului. Oaspeţii au fost primiţi de Averki Aristov, ’ Leonid Brejnev, Ekaterina Furţeva, Nikita Uruşciov, Nikolai Ig­natov, Aleksei Kiricenko, Frol Kozlov, Otto Kuusinen, Anastas Mikoian, Nu­­rltdin Muhitdinov, Mihail Suslov, Ni­kolai Svernik, Kliment Voroşilov, Piotr Pospelov, Dmitri Poleanski. Printre oaspeţi se aflau de aseme­nea Muhammed Navi, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe al Afganistanu­lui, diplomaţi străini şi oaspeţi din străinătate. Nikita Hruşciov, preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S., a rostit o cuvîntare. A luat de asemenea cu­­vîntul R. Sohlman, ambasadorul Sue­diei, decanul corpului diplomatic. Agricultura cunoaşte un mare avînt; în ştiinţă şi tehnică se fac noi cer­cetări şi descoperiri. Anul trecut, se subliniază în feli­citare, s-a întărit şi s-a consolidat şi mai mult marea comunitate a popoare­lor ţărilor din lagărul socialist, soli­daritatea revoluţionară de luptă a par­tidelor comuniste şi muncitoreşti fră­ţeşti. Politica externă a Uniunii So­vietice, politică curajoasă şi plină de iniţiativă, se bucură de consideraţia generală Păşim în noul an 1959 — primul an MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Comitetul Central al P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au adresat Comitetului Central al Parti­dului Comunist din Uzbekistan şi Consiliului de Miniştri al acestei re­publici un mesaj de salut cu prilejul îndeplinirii cu succes a planului de achiziţii de bumbac brut. In anul 1958 colhozurile şi sovho­zurile din Uzbekistan au vindut sta­tului 2.944.000 tone de bumbac­ brut, cu 203.000 tone mai mult decit in anul 1957 şi cu 515.000 tone mai mult decit în anul 1953. Aceasta constituie, se arată in me­sajul de salut,­ o victorie remarcabilă a cultivatorilor de bumbac din Uzbe­­kistanul sovietic. Anul acesta republi­ca a achiziţionat cea mai mare can­titate de bumbac în comparaţie cu anii precedenţi. In mesajul de salut se a­rată că sovhozurile şi colhozurile re­publicii au îndeplinit de asemenea cu al luptei întregului popor pentru în­­făptuirea planului de şapte ani, se spune în felicitare. In cursul planului de şapte ani ţara va face un pas ho­­tărîtor în crearea bazei tehnico-mate­­riale a comunismului. Partidul comunist şi guvernul so­vietic, se arată în felicitare, vor duce şi pe viitor o luptă hotărîtă pentru pace şi prietenie între popoare, pen­tru coexistenţa paşnică a diferitelor sisteme sociale, pentru încetarea cursei înarmărilor, pentru interzicerea armei atomice şi cu hidrogen, succes planurile de vinzare către stat a altor produse agricole. MOSCOVA 1 (Agerpres). TASS transmite: Comitetul Central al P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au adresat mesaje de salut oamenilor muncii din R.S.S. Azerbaidjeană, R.S.S. Kirghiză, R.S.S. Letonă şi R.S.S. Lituaniană pentru succese de­osebite realizate in dezvoltarea agri­culturii. Mesajul de Anul Nou adresat de N. S. Hrusciov, poporului american NEW YORK 2 (Agerpres). IASS: La 2 ianuarie, ora 04,05, ora Mos­covei, (1 ianuarie, ora 20,45 ora New- Yorkului), posturile de radio din ca­drul sistemului „Mutual Broadcasting System“ au transmis mesajul de Anul Nou al lui N. S. Hruşciov, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., adresat poporului american. In mesaj se exprimă convingerea că există bune perspective pentru menţinerea păcii în anul 1959. Totodată se arată că nu există probleme litigioase sau nere­zolvate care să nu poată fi reglemen­tate prin mijloace paşnice. In numele popoarelor sovietice, N. S. Hruşciov transmite cele mai bune urări poporu­lui american. Mesajul lui N. S. Hruşciov a fost citit de către M. A. Menşikov, amba­sadorul U. R. S. S. înainte şi după transmiterea mesajului, a fost executat­­ Imnul de Stat al U.R.S.S. MESAJELE DE SALUT ALE CC AL P.CU.S ŞI CONSILIULUI DE MINIŞTRI Adenauer încearcă fără succes să facă „reclamă" pentru N.A.T.O. RONN 31 (Agerpres). — TASS transmite: După cum transmite agenţia D.P.A., cancelarul Adenauer a acordat unui corespondent al ziarului „Politisch-So­ziale Korrespondenz“, buletinul Uniunii creştin-democrate, un interviu­ în ca­drul căruia s-a pronunţat cu vehemen­ţă împotriva propunerilor guvernului sovietic privind înlăturarea rămăşiţe­lor regimului de ocupaţie din Berlinul occidental, propuneri care urmăresc destinderea încordării în Europa. După cum se arată în informaţia transmisă de agenţia D.P.A., Adenauer a declarat că nu se poate imagina o rezolvare trainică a problemei Berlinu­lui decât prin reunificarea Germaniei în condiţii de pace şi libertate. După cum se ştie, el consideră drept „con­diţii de pace şi libertate“, condiţiile care ar asigura subordonarea întregii Germanii imperialiştilor vest-germani şi generalilor N.A.T.O. Mai mult decît atit, Adenauer şi-a exprimat cu dezin­voltură convingerea că, pentru a pro­ceda pe placul N.A.T.O., Uniunea So­vietică va renunţa la propunerile sale in problema Berlinului şi se va declara „în sfîrşit“ dispusă să discute proble­mele care au fost formulate la recen­ta sesiune de la Paris a Consiliului N.A.T.O. ca răspuns la propunerile sovietice în problema Berlinului. Adenauer a amintit că la sesiunea Consiliului N.A.T.O. a fost formulată din nou cererea ca marile puteri să discute problema germană şi problema reunificării Germaniei, care, după cum este îndeobşte cunoscut, pot fi rezol­vate numai de poporul german însuși. Adenauer a calificat drept „constructi­vă“ hotărîrea Consiliului N.A.T.O. Străduindu-se să degajeze N.A.T.O. de răspunderea ce-i revine pentru în­cordarea în Europa, Adenauer a recurs în interviul său la obişnuitele afirmaţii despre caracterul „defensiv“ al pregă­tirilor militare ale ţărilor N.A.T.O., printre care şi Germania occidentală, însoţind aceste afirmaţii de ieşiri vehemente la adresa Uniunii Sovietice. Adenauer a declarat că guvernul R. F. Germane urmăreşte îmbunătăţi­rea relaţiilor cu Uniunea Sovietică. Dar această declaraţie a avut un ca­racter vădit făţarnic, declarativ, deoa­rece el a condiţionat aceste relaţii de acceptarea de către Uniunea Sovie­tică a propriilor sale propuneri în pro­blema germană, expuse sub formă ul­timativă. Dezbaterii­ Comisiei Economice a O.N. U­. pentru Africa ’ ADDIS ABEBA I (Agerpres). — Ordinea de zi a sesiunii Comisiei Economice O.N.U. pentru Africa cu­prinde 5 puncte: dezbateri generale, relaţiile cu organizaţiile neguverna­mentale, programul lucrărilor şi or­dinea executării lor, timpul şi locul convocării următoarei sesiuni a Co­misiei şi raportul Consiliului Economic şi Social al O.N.U. Preşedinte al actualei sesiuni a fost ales Abebe Retta, ministrul Ocrotirii Sănătăţii al Etiopiei, vicepreşedinţi­a Tereb Slin, şeful delegaţiei tunisiene, şi R. Morris, şeful delegaţiei Liberiei. Alegerea reprezentanţilor ţărilor africane în conducerea actualei se­siuni a provocat o vădită nemulţu­mire în rîndurile reprezentanţilor pu­terilor occidentale, care au încercat să impună delegaţilor­­ participanţi la sesiune pe un al treilea vicepreşe­dinte, care să fie reprezentantul unui stat european. Această propunere a întîmpinat însă o opoziţie dirză din partea mai multor reprezentanţi ai statelor africane, inclusiv a delegaţii­lor R.A.U., Marocului şi Ghanei. In urma votării, propunerea cu privire la alegerea unui al treilea vicepreşe­dinte, făcută de reprezentantul Bel­giei şi sprijinită de delegaţii Angliei şi Italiei, a fost respinsă. In şedinţa din dimineaţa zilei de 31 decembrie, la propunerea­ delegaţiei Etiopiei, ordinea de zi a sesiunii a fost completată cu încă un punct: „Ajutorul economic al O.N.U. acordat ţărilor independente din Africa, precum şi teritoriilor care nu sunt încă in­dependente“. In şedinţa din 31 decembrie, în ca­drul discuţiilor generale au luat cu­vîntul reprezentanţii mai multor ţări­­ membre ale comisiei, ai­ organelor specializate ale O.N.U., precum şi re­prezentanţi ai organizaţiilor neguver­namentale. In­­cuvîntările lor, delegaţii ţărilor independente din Africa au subliniat importanţa creării acestei comisii şi necesitatea ca O.N.U. să acorde un ajutor eficient ţărilor Asiei. Reprezentantul R.A.U., dr. Siati, a subliniat că populaţia Africii trăieşte în condiţii extrem de grele. Ţările Africii sînt ţări agricole şi economia lor este foarte slab dezvoltată şi pen­tru­ a o ridica este nevoie în primul rînd să efectueze industrializarea. In şedinţa din seara de 31 decem­brie a luat cuvîntul reprezentantul U.R.S.S., A. M. Timoşenco, care par­ticipă la sesiune în calitate de obser­vator. MANIFESTĂRI PESTE HOTARE IN CINSTEA R. P. ROMINE­I In cadrul unei serate culturale or­ganizate de Asociaţia de Prietenie Ro­­mîno-Egiptea­nă postul de radio Cairo a transmis poemul Măriei Banuş „Ţie îţi vorbesc Americă” recitat de artista egipteană Amina Rizk. m Posturile de radio argentiniene şi postul de radio Mageian din Ch­i­e au transmis la M şi SO decembrie programe de muzică populară şi simfonică rom­â­­nească, precum şi comentarii despre cea de-a Xl-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romíne. Presa a publicat de asemenea materiale despre R. P. Romînă. O NOUA CRIMA A MILITARILOR AMERICANI IN COREEA DE SUD . După cum relatează presa din Stal Raymond Mitchell, soldat american din efectivul forţelor armate ale S.U.A. care staţionează in Coreea de sud, a îm­puşcat mortal un cetăţean coreean in localitatea Random. SCHIMB DE TELEGRAMĂ . Cu prilejul alegerii lui Charles de Gaulle ca preşedinte al Franţei, Kliment Voroşilov, preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., i-a trimis o telegramă de felicitare în care îşi ex­primă speranţa că activitatea lui de Ga­ulle în acest post va fi marcată prin­­tr-o contribuţie demnă a Franţei la cauza măreaţă a menţinerii şi întăririi păcii între popoare . In mesajul de răspuns, preşedintele de Gaulle îşi exprimă speranţa că relaţiile dintre cele două ţări vor putea fi dez­voltate în condiţiile respectării recipro­ce a drepturilor şi demnităţii fiecărui popor. INCENDII PROVOCATE DE SECETA LUNGĂ LOS ANGELES­­ Pe colinele din apropiere de Los Angeles, la o distanţă de aproximativ 12 mile, au izbucnit două incendii u­­riaşe provocate de secetă. In localităţile Topanga Canyon şi Be­nedict Canyon au fost distruse 80 de lo­cuinţe. Focul ameninţă să cuprindă lo­cuinţele din Beverly Hills, cartierul ac­torilor de film de la Hollywood. Mii de persoane au fost evacuate Peste 2.000 de pompieri luptă împo­triva incendiilor, alimentate de un vânt puternic MOTONAVA „M. KALININ” IN DRUM SPRE ANTARCTIDA ■ Motonava pentru călători „Mihail Kalinin” care se îndreaptă spre Antarc­­tida, a ancorat în portul Dakar (Africa occidentală). Pe bordul motonavei se află membrii celei de-a patra expediţii so­vietice şi primei expediţii poloneze în Antarctica. In drum spre ţărmurile Antarctidei, nava sovietică de expediţie va face es­cală şi în portul Capetown din Uniunea Sud-Africană. t Provocare duşmănoasă împotriva legaţiei S. F. Bulgaria­­din Bruxelles BRUXELLES 2 (Agerpres). — La 31 decembrie, s-a săvîrşit o pro­vocare duşmănoasă, împotriva legaţiei Republicii Populare Bulgaria din Bru­xelles. Persoane necunoscute au aruncat sticle cu benzină şi torţe aprinse asu­pra intrării legaţiei şi asupra primului etaj. Imediat după aceasta acţiune a­­tacanţii au dispărut cu o maşină. Organele poliţieneşti cercetînd locul crimei au declarat că — pe baza unui manifest găsit în stradă — s-a constatat că este vorba de o faptă săvîrşită de emigraţia duşmană. După cum subliniază agenţia Tele­grafică Bulgară, este de datoria poli­ţiei de a descoperi cine a săvîrş­i acest atac m­îrşav. Dar oricine ar fi criminalii, nu încape nici o îndoială că protecţia acordată în această ţară timp de mai mulţi ani activităţii tră­dătorilor poporului bulgar şi tăinuirea ■acestei activități au creat o atmos­feră favorabilă pentru atacul împotri­va legației bulgare din Belgia. STEAGUL ROŞU N. S. HRUŞCIOV L-A PRIMIT PE MUHAMMED NAIM MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS: La 1 ianuarie 1959 N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit pe Sardar Muham­med Naim­, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri şi ministrul A­­facerilor Externe al Afganistanului. Din partea Uniunii Sovietice la în­­tîlnire au participat A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. S. Semenov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., A. P. Pavlov, conducătorul Departamentului ţărilor din Orientul Mijlociu din Ministerul Afacerilor Ex­terne. Din partea Afganistanului a partici­pat Abdul Hakim Sabalami, ambasa­dor extraordinar şi plenipotenţiar al Afganistanului în U.R.S.S. In cadrul discuţiei care s-a desfă­şurat într-o atmosferă de sinceritate şi cordialitate au fost discutate pro­bleme privind relaţiile sovieto-afgane şi colaborarea dintre cele două ţări. De asemenea a avut loc un schimb de păreri referitor la situaţia care s-a creat în Orientul Mijlociu. După convorbire N. S. Hruşciov a oferit un prinz în cinstea înaltului oas­pete din Afganistan. ISTVÁN DOBI DECORAT CU ORDINUL R. P. UNGARE BUDAPESTA 1 (Agerpres) La propunerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi a Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc, Prezidiul Re­publicii Populare Ungare l-a decorat pe István Dobi, * preşedintele Prezi­diului R. P. Ungare, cu Ordinul Re­publicii Populare Ungare, cu prilejul celei de-a 60 aniversări a nașterii sale și pentru merite deosebite in activita­tea de stat și obștească. EXPLOZIE LA O PULBERĂRIE DIN S.U.A. NEW YORK­­ (Agerpres). — O violentă explozie, urmată de un incendiu, s-a produs la pulberăria ar­senalului flotei maritime militare ame­ricane de la Indian Head, situată la 50 km sud de Washington. O parte a pulberăriei a fost distrusă. S-au în­registrat doi "morți şi mai mulți ră­niți. IN JAPONIA Efectele bombardamentelor atomice americane continuă să facă victime TOKIO­­ (Agerpres). — Agenţia japoneză de ştiri Kyodo anunţă că în cursul anului 1958 au încetat din viaţă încă 60 persoane ca urmare a efectelor bombardamentelor atomice americane asupra Japoniei din 1945. In cei 13 ani care au trecut de la aruncarea bombelor atomice asupra Japoniei, la Hiro­sima s-au înregistrat 160.380 victime, iar la Nagasaki 130.772. In diferite spi­tale din Japonia se află încă în tratament 20.278 persoane, care suferă de pe urma efectelor radiaţiilor atomice. Potrivit agenţiei Kyodo, numărul morţilor din cauza „bolii atomice” creşte an de an în Japonia. Uniunea Sovietica a lansat o racheta cosmica in direcţia lunei (Urmare din pag. 1-a) cîmpului magnetic al pămintului; — înregistrarea fotonilor în radiaţia cosmică ; — stabilirea radioactivităţii lunei; — studierea repartiţiei nucleelor grele în radiaţia cosmică; — studierea gazelor componente ale materiei interplanetare; — studierea radiaţiei corpusculare a soarelui; — studierea particulelor meteorice. Pentru urmărirea zborului ultimei trepte a rachetei cosmice in ea se află : — un aparat de radio emisie care emite pe două frecvenţe: 19,997 şi 19,995 MHz. mesaje telegrafice cu o durată de 1 ,5 şi 1,6 secunde; — un aparat de radio-emisie care emite pe frecvenţa de 19,993 MHz. mesaje telegrafice cu o durată varia­bilă de 0,5 — 0,9 secunde, cu ajutorul cărora se transmit datele observaţiilor ştiinţifice. — un aparat de radio-emisie care emite pe o frecvenţă de 183,6 MHz şi utilizat pentru determinarea parametri­lor mişcării şi transmiterea pe păm­int a informaţiei ştiinţifice — o aparatură specială destinată creării norului de natriu — o cometă artificială. Cometa artificială poate fi urmărită şi fotografiată cu mijloace optice, în­zestrate cu filtre de lumină, care se­pară linia spectrală a natriului. Cometa artificială se va forma la 3 ianuarie aproximativ la ora 3:57 (ora Moscovei), şi va fi vizibilă aproxima­tiv 2,5 minute în constelaţia Fecioarei, aproximativ în centrul triunghiului for­mat din stelele Alfa-Boarului, Alfa-Fe­­cioarei şi Alfa-Balanţei. Racheta cosmică are pe bord un fanion cu stema Uniunii Sovietice şi inscripţia: „Uniunea Republicilor Sovietice So­cialiste. Ianuarie 1959“. Greutatea totală a aparaturii ştiin­ţifice şi de măsurat împreună cu sur­sele de alimentare şi conteinerul este de 361,3 kg. Staţiile ştiinţifice de măsurat, situate în diferite regiuni ale Uniunii Sovie­tice fac observaţii asupra primului zbor interplanetar. Determinarea elementelor tracctoriei se înfăptuieşte cu ajutorul maşinilor electronice de calcul după datele măsurătorilor transmise în mod automat centrului de coordonare şi calcul. Bre­bcrarea rezultatelor măsurătorilor va permite obţinerea de date despre mişcarea rachetei cosmice şi determina­rea sectoarelor spaţiului interplanetar în care se efectuează observaţiile ştiin­ţifice. Munca creatoare a întregului popor sovietic, îndreptată spre rezolvarea ce­­lor mai importante probleme ale dez­voltării societăţii sovietice în interenii întregii omeniri progresiste, a permis să se înfăptuiască cu succes prik­.'Jl zbor inter-planetar.­­ Lansarea rachetei cosmice sovietice dovedeşte încă odată înaltul nivel de dezvoltare a construcţiei de rachete a U.R.S.S., demonstrează încă odată im­tregii lumi remarcabilele cuceriri­i ştiinţei şi tehnicii sovietice înaintate Cele mai mari taine ale universMB devin mai accesibile omului, care îi^| un viitor apropiat va putea păşi el^| suşi pe suprafaţa altor planete. Colectivele institutelor de cerce^B ştiinţifice, ale birourilor de proiect^J ale uzinelor şi organizaţiilor experim^M tale, care au creat noua rachetă des­tinată comunicaţiilor interplanetare închină această lansare celui de-a­l XXI-lea Congres al Partidului Com­u­­nist al Uniunii Sovietice. Transmiterea de date cu privire la­ zborul rachetei cosmice se va efectua­ regulat prin toate porturile de radio ale Uniunii Sovietice. in 1958, la grevele din S.U. A. au participat 2.200.000 oameni ai muncii NEW YORK 2 (Agerpres).­­ După cum a anunţat Ministerul Muncii, în anul 1958 numărul grevelor din S.U.A. a fost inferior celui din 1957. Cu toate acestea, numărul gre­viştilor a fost mai mare. Făcînd bilanţul anului 1958, Minis­terul Muncii a declarat că în acest an au avut loc aproximativ 3.400 de greve, la care au participat circa 2.200.000 oameni ai muncii și care au dus la pierderea a 23.500.000 zile muncă. In 1957 au fost declarate 3.673 greve la care au luat parte 1.390.000 oameni ai muncii. Pierderea de zile-muncă a fost de 16.500.000. EVENIMENTELE DI­X CUBA Dictatorul Batista a fugit din ţară Trupele insurgenţilor au intrat în Havana NEW YORK 2 (Agerpres).­­ In urma acţiunilor încununate de succes ale trupelor insurgenţilor din Cuba, dictatura generalului Batista s-a prăbuşit. El a fost nevoit să fugă din ţară împreună cu un grup de co­laboratori apropiaţi. După cum anun­ţă corespondentul agenţiei Associated Press, la 1 ianuarie Batista, împre­ună cu 40 de Conducători ai guvernu­lui şi armatei sale, au sosit cu avio­nul în capitala Republicii Dominicane, Ciudad Trujillo. După cum anunţă agenţiile de in­formaţii americane, in ajunul fugii sale Batista a convocat o consfătu­ire a ofiţerilor superiori din armată, in cadrul căreia a declarat că pără­seşte ţara şi că transmite întreaga putere unei junte militare în frunte cu generalul Eurogio Cantillo, unul din membrii statului major al armatei cu­­bane. Junta militară condusă de ge­neralul Cantillo l-a proclamat imediat preşedinte provizoriu al Cubei pe Car­los Piedra, membru al tribunalului su­prem al Cubei, după care şi-a anunţat autodizolvarea. După ce s-a aflat despre fuga lui Batista şi despre acapararea puterii de către junta militară, conducătorii insurgenţilor au declarat că nu recu­nosc această junta şi cer în funcţia de preşedinte provizoriu al Cubei să fie proclamat un reprezentant al lor şi anume fostul magistrat Manuel Urrutia. In alte ştiri ale agenţiilor de infor­maţii americane se arată că Carlos Piedra, proclamat de juntă preşedinte provizoriu al Cubei, a ordonat înce­tarea focului împotriva insurgenţilor şi a anunţat că intenţionează să for­meze un guvern provizoriu al ţării. Insă, după cum a anunţat agenţia United Press International, insurgen­ţii au refuzat să-l recunoască pe Car­los Piedra drept preşedinte provizoriu al Cubei şi au declarat că dacă nu vor fi satisfăcute cererile lor, se vor adresa imediat populaţiei, cerîndu-i să declare greva generală. Agenţia Uni­ted Press International a anunţat de asemenea că se aşteaptă sosirea la Havana a conducătorilor insurgenţilor, Fidel Castro şi Manuel Urrutia, pen­tru a duce tratative în vederea armis­tiţiului. In acelaşi timp agenţia anunţă că luptele dintre insurgenţi şi trupele guvernamentale nu au încetat. Refe­­rindu-se la relatările postului de ra­dio al insurgenţilor, agenţia arată că TRUPELE LUI FIDEL CASTRO AU OCUPAT ORAŞUL SANTA CLARA CAPITALA PROVINCIEI LAS VIL­LAS, ŞI SE ÎNDREAPTĂ SPRE CA­PITALA CUBEI HAVANA. Lupte în­­cordate au loc de asemenea in pro­vinciile Oriente şi Camagüey. HAVANA 2 (Agerpres). — Agenţia United Press Internatio­nal anunţă că in dimineaţa zilei de 2 ianuarie insurgenţii din Cuba l-au proclamat preşedinte provizoriu al republicii pe Manuel Urrutia. Proclamaţia a fost dată publici­tăţii la Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente. Garnizoana oraşului Santiago de Cuba s-a pre­dat joi răsculaţilor. ★ HAVANA 2 (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă că Fidel Castro, conducătorul insurgern­ţilor din Cuba, a părăsit vineri dimi­neaţă Santiago de Cuba, oraş procla­­mat capitala provizorie a Cubei, in­­dreptîndu-se spre Havana împreună cu Manuel Urrutia, candidatul insurgen­ţilor la preşedinţia republicii. Agenţia France Presse subliniază că Havana se pregăteşte să-i facă lui Castro o primire triumfală. Agenţia Associated Press arată că „răsculaţii conduşi de Fidel Castro controlează întreaga insulă". HAVANA 2 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţiile de presă americane la 2 ianuarie au intrat în Havana, capitala Cubei, primele de­taşamente ale trupelor lui Fidel Cas­tro. Colonelul Ramon Barquin, coman­dantul şef al forţelor armate cubane a anunţat prin radio că forţele ar­mate ale republicii sînt la dispoziţia lui Fidel Castro şi că acceptă pe Manuel Urrutia, ca preşedinte al ţării. Potrivit ştirilor transmise de agen­ţiile de presă occidentale la 2 ianua­rie a avut loc­ la Santiago de Cuba o ceremonie in cursul căreia Manuel Urrutia a fost proclamat preşedinte provizoriu al Republicii Cuba. Agenţia France Prese relatează tot­odată că deţinuţii politici din interio­rul ţării au fost puşi în libertate. Căderea regimului de dictatură a lui Batista a fost salutată prin mani­festaţii în majoritatea caț­itelor ță­rilor din America Latină. . Ambasada cubană din Franţa sprijină mişcarea de eliberare condusă de Fidel Castro PARIS 2 (Agerpres). — TASS: După cum anunţă presa franceză, ambasada cubană din Franţa a dat pu­blicităţii un comunicat în care declară că sprijină mişcarea de eliberare na­ţională din Cuba. „Revoluţia care a învins sub conducerea lui Fidel Cas­tro, se spune în comunicat, reprezintă idealul libertăţii şi democraţiei care a însufleţit întotdeauna poporul cuban“. In comunicat de spune că ambasa­dorul Cubei din Franţa, De Riala, şi unul din tovarăşii de luptă ai lui Fidel Castro — dr. Aleina, care se află în exil la Paris, au hotărît să se adre­seze guvernului francez cu propunerea „de a recunoaşte imediat noul regim instaurat în Cuba“. După cum relatează ziarul „L’Au­­rore", această declaraţie a amba­sadei cubane­ din Franţa este spriji­nită şi de ambasadorul Cubei de la Bonn. Falimentul unei dictaturi Nu cu multe zile în urmă, Ba­tista, sîngerosul dictator al Cu­bei, îşi umfla pieptul într-o poză milităroasă, făcînd declaraţii sforăitoare despre aşa zisa „o­­fensivă generală“ pe care avea de gînd să o declanşeze împo­triva insurgenţilor conduşi de Fidel Castro. Vorbind despre intenţia de a înăbuşi lupta in­surgenţilor, Batista se bizuia în continuare pe ajutorul S.U.A. care de mulţi ani a reprezen­tat „balonul de oxigen" al dic­tatorului. Iată însă că tancu­rile, avioanele şi armamentul acordat de S.U.A. prin interme­diul dictatorilor din Nicaragua şi Republica Dominicană, n-au mai putut stăvili lupta insurgen­ţilor, care repurtînd noi victorii l-au pus pe Batista într-o si­tuaţie falimentară. In faţa urii poporului său asupritorul Cu­bei, a fugit din ţară, găsindu-şi azil în Republica Dominicană, la Trujilo, confrate întru dicta­tură. Evenimentele care au urmat fugii lui Batista au arătat nepu­tinţa cercurilor reacţionare din Cuba şi Departamentului de Stat al S.U.A. de a pune din nou stăpînire pe situaţie. Intenţia a­­cestora de a transfera puterea unei junte militare a eşuat în faţa victoriilor obţinute de in­surgenţi, care au luat sub con­trolul lor Havana, capitala ţării şi oraşele Santiago şi Santa Clara unde deţin puternice forţe militare. Astfel Carlos Piedra, ca şi junta care l-a desemnat pen­tru postul de „preşedinte" nu au putut menţine controlul a­­supra teritoriului ţării. Aşa după cum a declarat dr. Fidel Castro, conducătorul in­surgenţilor, lupta­ nu va înceta pînă ce nu va fi format un gu­vern provizoriu din reprezen­tanţi ai insurgenţilor. In întrea­ga ţară a început la 2 ianuarie o grevă generală sub lozinca „Să nu permitem formarea nici unui alt guvern î­n afara aceluia care va fi propus de conducă­torii insurgenţilor". Aşa cum reiese din comenta­riile presei străine, în S.U.A. falimentul regimului Batista este privit ca o grea lovitură pentru politica americană. Observatorul din Washington al ziarului „New York Times" arată că S.U.A. aşteaptă acum „răsplata" inevitabilă pentru faptul că timp îndelungat au sprijinit făţiş şi pe ascuns pe Ba­tista. Aşa cum menţionează co­respondentul, ambasadorul S.U.A. în Cuba, Smith, a fost extrem de apropiat guvernului Batista şi un „intim" al dicta­torului . Sprijinul american a fost răs­plătit de Batista cu bogăţiile naţionale ale Cubei. Oferind ţara monopolurilor americane, dictatorul a înrăutăţit cu fie­care zi viaţa poporului cubanez înlesnind mari beneficii capita­lului american. Intr-un articol recent, corespondentul ziarului „New York Herald Tribune" a­­răta că în anii dominaţiei lui Batista în Cuba s-a revărsat un torent de capitaluri americane. In prezent, scria el, suma to­tală a investiţiilor de capital a­merican în Cuba este de peste un miliard de dolari. Odată cu prăbuşirea dictato­rului Batista, S.U.A. primesc o serioasă lovitură, fiind nevoite să şteargă de pe statele de serviciu, unul dintre cei mai devotaţi lachei. ADRIAN DUMITRAŞCU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bu­cureşti str. Brezoianu nr. 23—25 Centrala telefonică 16.23.36 16.23 37 16 23.38.Secţia scrisori 13.33.94 STAS 2452-53. Tipar Intr Poligrafică nr. 2 str Brezoianu nr. 23—25. Abonam­ente individuale lei 5. colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali 4. Abonamen­tele se fac la Oficiile poştale prin fac­torii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir Gen. P.T.T. X­v

Next