Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 5, nr. 1473-1497)
1959-01-03 / nr. 1473
Pag. 4-a iii iti va ramie li amintirea poporului sovietic ca un an de mari realizări Felicitarea adresata cu prilejul Anului Nou poporului sovietic de Comitetul Central al P. C. U. SPrezidiul Sovietului Suprem al U. R. S. S. și de Consiliul de Ministri al U. R. S. S. MOSCOVA, 1 (Agerpres). — TASS transmite: Ziarele sovietice publică felicitarea adresata cu prilejul Anului Nou poporului sovietic de Comitetul Central al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. si de Consiliul de Ministri al U.R.S.S. In această felicitare se arată că anul 1958 va rămîne în amintirea poporului sovietic ca un an de mari realizări. Industria sovietică a depăşit planul de stat, au intrat în funcţiune noi şi puternice uzine şi mine, furnale şi cuptoare Martin, centrale electrice etc. Reuniune cu prilejul Anului Nou în Marele Palat al Kremlinului MOSCOVA 1 (Agerpres) TASS transmite: In noaptea de 31 decembrie 1958 spre 1 ianuarie 1959, guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste a organizat în Marele Palat al Kremlinului o reuniune cu prilejul Anului Nou. La reuniune au participat fruntași din întreprinderile din Moscova, miniştri ai U.R.S.S., conducători ai departamentelor şi instituţiilor centrale, mareşali ai Uniunii Sovietice, generali şi ofiţeri din Armata Sovietică, oameni de ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai clerului. Oaspeţii au fost primiţi de Averki Aristov, ’ Leonid Brejnev, Ekaterina Furţeva, Nikita Uruşciov, Nikolai Ignatov, Aleksei Kiricenko, Frol Kozlov, Otto Kuusinen, Anastas Mikoian, Nurltdin Muhitdinov, Mihail Suslov, Nikolai Svernik, Kliment Voroşilov, Piotr Pospelov, Dmitri Poleanski. Printre oaspeţi se aflau de asemenea Muhammed Navi, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe al Afganistanului, diplomaţi străini şi oaspeţi din străinătate. Nikita Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a rostit o cuvîntare. A luat de asemenea cuvîntul R. Sohlman, ambasadorul Suediei, decanul corpului diplomatic. Agricultura cunoaşte un mare avînt; în ştiinţă şi tehnică se fac noi cercetări şi descoperiri. Anul trecut, se subliniază în felicitare, s-a întărit şi s-a consolidat şi mai mult marea comunitate a popoarelor ţărilor din lagărul socialist, solidaritatea revoluţionară de luptă a partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. Politica externă a Uniunii Sovietice, politică curajoasă şi plină de iniţiativă, se bucură de consideraţia generală Păşim în noul an 1959 — primul an MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Comitetul Central al P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist din Uzbekistan şi Consiliului de Miniştri al acestei republici un mesaj de salut cu prilejul îndeplinirii cu succes a planului de achiziţii de bumbac brut. In anul 1958 colhozurile şi sovhozurile din Uzbekistan au vindut statului 2.944.000 tone de bumbac brut, cu 203.000 tone mai mult decit in anul 1957 şi cu 515.000 tone mai mult decit în anul 1953. Aceasta constituie, se arată in mesajul de salut, o victorie remarcabilă a cultivatorilor de bumbac din Uzbekistanul sovietic. Anul acesta republica a achiziţionat cea mai mare cantitate de bumbac în comparaţie cu anii precedenţi. In mesajul de salut se arată că sovhozurile şi colhozurile republicii au îndeplinit de asemenea cu al luptei întregului popor pentru înfăptuirea planului de şapte ani, se spune în felicitare. In cursul planului de şapte ani ţara va face un pas hotărîtor în crearea bazei tehnico-materiale a comunismului. Partidul comunist şi guvernul sovietic, se arată în felicitare, vor duce şi pe viitor o luptă hotărîtă pentru pace şi prietenie între popoare, pentru coexistenţa paşnică a diferitelor sisteme sociale, pentru încetarea cursei înarmărilor, pentru interzicerea armei atomice şi cu hidrogen, succes planurile de vinzare către stat a altor produse agricole. MOSCOVA 1 (Agerpres). TASS transmite: Comitetul Central al P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au adresat mesaje de salut oamenilor muncii din R.S.S. Azerbaidjeană, R.S.S. Kirghiză, R.S.S. Letonă şi R.S.S. Lituaniană pentru succese deosebite realizate in dezvoltarea agriculturii. Mesajul de Anul Nou adresat de N. S. Hrusciov, poporului american NEW YORK 2 (Agerpres). IASS: La 2 ianuarie, ora 04,05, ora Moscovei, (1 ianuarie, ora 20,45 ora New- Yorkului), posturile de radio din cadrul sistemului „Mutual Broadcasting System“ au transmis mesajul de Anul Nou al lui N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., adresat poporului american. In mesaj se exprimă convingerea că există bune perspective pentru menţinerea păcii în anul 1959. Totodată se arată că nu există probleme litigioase sau nerezolvate care să nu poată fi reglementate prin mijloace paşnice. In numele popoarelor sovietice, N. S. Hruşciov transmite cele mai bune urări poporului american. Mesajul lui N. S. Hruşciov a fost citit de către M. A. Menşikov, ambasadorul U. R. S. S. înainte şi după transmiterea mesajului, a fost executat Imnul de Stat al U.R.S.S. MESAJELE DE SALUT ALE CC AL P.CU.S ŞI CONSILIULUI DE MINIŞTRI Adenauer încearcă fără succes să facă „reclamă" pentru N.A.T.O. RONN 31 (Agerpres). — TASS transmite: După cum transmite agenţia D.P.A., cancelarul Adenauer a acordat unui corespondent al ziarului „Politisch-Soziale Korrespondenz“, buletinul Uniunii creştin-democrate, un interviu în cadrul căruia s-a pronunţat cu vehemenţă împotriva propunerilor guvernului sovietic privind înlăturarea rămăşiţelor regimului de ocupaţie din Berlinul occidental, propuneri care urmăresc destinderea încordării în Europa. După cum se arată în informaţia transmisă de agenţia D.P.A., Adenauer a declarat că nu se poate imagina o rezolvare trainică a problemei Berlinului decât prin reunificarea Germaniei în condiţii de pace şi libertate. După cum se ştie, el consideră drept „condiţii de pace şi libertate“, condiţiile care ar asigura subordonarea întregii Germanii imperialiştilor vest-germani şi generalilor N.A.T.O. Mai mult decît atit, Adenauer şi-a exprimat cu dezinvoltură convingerea că, pentru a proceda pe placul N.A.T.O., Uniunea Sovietică va renunţa la propunerile sale in problema Berlinului şi se va declara „în sfîrşit“ dispusă să discute problemele care au fost formulate la recenta sesiune de la Paris a Consiliului N.A.T.O. ca răspuns la propunerile sovietice în problema Berlinului. Adenauer a amintit că la sesiunea Consiliului N.A.T.O. a fost formulată din nou cererea ca marile puteri să discute problema germană şi problema reunificării Germaniei, care, după cum este îndeobşte cunoscut, pot fi rezolvate numai de poporul german însuși. Adenauer a calificat drept „constructivă“ hotărîrea Consiliului N.A.T.O. Străduindu-se să degajeze N.A.T.O. de răspunderea ce-i revine pentru încordarea în Europa, Adenauer a recurs în interviul său la obişnuitele afirmaţii despre caracterul „defensiv“ al pregătirilor militare ale ţărilor N.A.T.O., printre care şi Germania occidentală, însoţind aceste afirmaţii de ieşiri vehemente la adresa Uniunii Sovietice. Adenauer a declarat că guvernul R. F. Germane urmăreşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Uniunea Sovietică. Dar această declaraţie a avut un caracter vădit făţarnic, declarativ, deoarece el a condiţionat aceste relaţii de acceptarea de către Uniunea Sovietică a propriilor sale propuneri în problema germană, expuse sub formă ultimativă. Dezbaterii Comisiei Economice a O.N. U. pentru Africa ’ ADDIS ABEBA I (Agerpres). — Ordinea de zi a sesiunii Comisiei Economice O.N.U. pentru Africa cuprinde 5 puncte: dezbateri generale, relaţiile cu organizaţiile neguvernamentale, programul lucrărilor şi ordinea executării lor, timpul şi locul convocării următoarei sesiuni a Comisiei şi raportul Consiliului Economic şi Social al O.N.U. Preşedinte al actualei sesiuni a fost ales Abebe Retta, ministrul Ocrotirii Sănătăţii al Etiopiei, vicepreşedinţia Tereb Slin, şeful delegaţiei tunisiene, şi R. Morris, şeful delegaţiei Liberiei. Alegerea reprezentanţilor ţărilor africane în conducerea actualei sesiuni a provocat o vădită nemulţumire în rîndurile reprezentanţilor puterilor occidentale, care au încercat să impună delegaţilor participanţi la sesiune pe un al treilea vicepreşedinte, care să fie reprezentantul unui stat european. Această propunere a întîmpinat însă o opoziţie dirză din partea mai multor reprezentanţi ai statelor africane, inclusiv a delegaţiilor R.A.U., Marocului şi Ghanei. In urma votării, propunerea cu privire la alegerea unui al treilea vicepreşedinte, făcută de reprezentantul Belgiei şi sprijinită de delegaţii Angliei şi Italiei, a fost respinsă. In şedinţa din dimineaţa zilei de 31 decembrie, la propunerea delegaţiei Etiopiei, ordinea de zi a sesiunii a fost completată cu încă un punct: „Ajutorul economic al O.N.U. acordat ţărilor independente din Africa, precum şi teritoriilor care nu sunt încă independente“. In şedinţa din 31 decembrie, în cadrul discuţiilor generale au luat cuvîntul reprezentanţii mai multor ţări membre ale comisiei, ai organelor specializate ale O.N.U., precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale. Incuvîntările lor, delegaţii ţărilor independente din Africa au subliniat importanţa creării acestei comisii şi necesitatea ca O.N.U. să acorde un ajutor eficient ţărilor Asiei. Reprezentantul R.A.U., dr. Siati, a subliniat că populaţia Africii trăieşte în condiţii extrem de grele. Ţările Africii sînt ţări agricole şi economia lor este foarte slab dezvoltată şi pentru a o ridica este nevoie în primul rînd să efectueze industrializarea. In şedinţa din seara de 31 decembrie a luat cuvîntul reprezentantul U.R.S.S., A. M. Timoşenco, care participă la sesiune în calitate de observator. MANIFESTĂRI PESTE HOTARE IN CINSTEA R. P. ROMINEI In cadrul unei serate culturale organizate de Asociaţia de Prietenie Romîno-Egipteană postul de radio Cairo a transmis poemul Măriei Banuş „Ţie îţi vorbesc Americă” recitat de artista egipteană Amina Rizk. m Posturile de radio argentiniene şi postul de radio Mageian din Chie au transmis la M şi SO decembrie programe de muzică populară şi simfonică românească, precum şi comentarii despre cea de-a Xl-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romíne. Presa a publicat de asemenea materiale despre R. P. Romînă. O NOUA CRIMA A MILITARILOR AMERICANI IN COREEA DE SUD . După cum relatează presa din Stal Raymond Mitchell, soldat american din efectivul forţelor armate ale S.U.A. care staţionează in Coreea de sud, a împuşcat mortal un cetăţean coreean in localitatea Random. SCHIMB DE TELEGRAMĂ . Cu prilejul alegerii lui Charles de Gaulle ca preşedinte al Franţei, Kliment Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., i-a trimis o telegramă de felicitare în care îşi exprimă speranţa că activitatea lui de Gaulle în acest post va fi marcată printr-o contribuţie demnă a Franţei la cauza măreaţă a menţinerii şi întăririi păcii între popoare . In mesajul de răspuns, preşedintele de Gaulle îşi exprimă speranţa că relaţiile dintre cele două ţări vor putea fi dezvoltate în condiţiile respectării reciproce a drepturilor şi demnităţii fiecărui popor. INCENDII PROVOCATE DE SECETA LUNGĂ LOS ANGELES Pe colinele din apropiere de Los Angeles, la o distanţă de aproximativ 12 mile, au izbucnit două incendii uriaşe provocate de secetă. In localităţile Topanga Canyon şi Benedict Canyon au fost distruse 80 de locuinţe. Focul ameninţă să cuprindă locuinţele din Beverly Hills, cartierul actorilor de film de la Hollywood. Mii de persoane au fost evacuate Peste 2.000 de pompieri luptă împotriva incendiilor, alimentate de un vânt puternic MOTONAVA „M. KALININ” IN DRUM SPRE ANTARCTIDA ■ Motonava pentru călători „Mihail Kalinin” care se îndreaptă spre Antarctida, a ancorat în portul Dakar (Africa occidentală). Pe bordul motonavei se află membrii celei de-a patra expediţii sovietice şi primei expediţii poloneze în Antarctica. In drum spre ţărmurile Antarctidei, nava sovietică de expediţie va face escală şi în portul Capetown din Uniunea Sud-Africană. t Provocare duşmănoasă împotriva legaţiei S. F. Bulgariadin Bruxelles BRUXELLES 2 (Agerpres). — La 31 decembrie, s-a săvîrşit o provocare duşmănoasă, împotriva legaţiei Republicii Populare Bulgaria din Bruxelles. Persoane necunoscute au aruncat sticle cu benzină şi torţe aprinse asupra intrării legaţiei şi asupra primului etaj. Imediat după aceasta acţiune atacanţii au dispărut cu o maşină. Organele poliţieneşti cercetînd locul crimei au declarat că — pe baza unui manifest găsit în stradă — s-a constatat că este vorba de o faptă săvîrşită de emigraţia duşmană. După cum subliniază agenţia Telegrafică Bulgară, este de datoria poliţiei de a descoperi cine a săvîrşi acest atac mîrşav. Dar oricine ar fi criminalii, nu încape nici o îndoială că protecţia acordată în această ţară timp de mai mulţi ani activităţii trădătorilor poporului bulgar şi tăinuirea ■acestei activități au creat o atmosferă favorabilă pentru atacul împotriva legației bulgare din Belgia. STEAGUL ROŞU N. S. HRUŞCIOV L-A PRIMIT PE MUHAMMED NAIM MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS: La 1 ianuarie 1959 N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit pe Sardar Muhammed Naim, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Externe al Afganistanului. Din partea Uniunii Sovietice la întîlnire au participat A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. S. Semenov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., A. P. Pavlov, conducătorul Departamentului ţărilor din Orientul Mijlociu din Ministerul Afacerilor Externe. Din partea Afganistanului a participat Abdul Hakim Sabalami, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Afganistanului în U.R.S.S. In cadrul discuţiei care s-a desfăşurat într-o atmosferă de sinceritate şi cordialitate au fost discutate probleme privind relaţiile sovieto-afgane şi colaborarea dintre cele două ţări. De asemenea a avut loc un schimb de păreri referitor la situaţia care s-a creat în Orientul Mijlociu. După convorbire N. S. Hruşciov a oferit un prinz în cinstea înaltului oaspete din Afganistan. ISTVÁN DOBI DECORAT CU ORDINUL R. P. UNGARE BUDAPESTA 1 (Agerpres) La propunerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi a Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc, Prezidiul Republicii Populare Ungare l-a decorat pe István Dobi, * preşedintele Prezidiului R. P. Ungare, cu Ordinul Republicii Populare Ungare, cu prilejul celei de-a 60 aniversări a nașterii sale și pentru merite deosebite in activitatea de stat și obștească. EXPLOZIE LA O PULBERĂRIE DIN S.U.A. NEW YORK (Agerpres). — O violentă explozie, urmată de un incendiu, s-a produs la pulberăria arsenalului flotei maritime militare americane de la Indian Head, situată la 50 km sud de Washington. O parte a pulberăriei a fost distrusă. S-au înregistrat doi "morți şi mai mulți răniți. IN JAPONIA Efectele bombardamentelor atomice americane continuă să facă victime TOKIO (Agerpres). — Agenţia japoneză de ştiri Kyodo anunţă că în cursul anului 1958 au încetat din viaţă încă 60 persoane ca urmare a efectelor bombardamentelor atomice americane asupra Japoniei din 1945. In cei 13 ani care au trecut de la aruncarea bombelor atomice asupra Japoniei, la Hirosima s-au înregistrat 160.380 victime, iar la Nagasaki 130.772. In diferite spitale din Japonia se află încă în tratament 20.278 persoane, care suferă de pe urma efectelor radiaţiilor atomice. Potrivit agenţiei Kyodo, numărul morţilor din cauza „bolii atomice” creşte an de an în Japonia. Uniunea Sovietica a lansat o racheta cosmica in direcţia lunei (Urmare din pag. 1-a) cîmpului magnetic al pămintului; — înregistrarea fotonilor în radiaţia cosmică ; — stabilirea radioactivităţii lunei; — studierea repartiţiei nucleelor grele în radiaţia cosmică; — studierea gazelor componente ale materiei interplanetare; — studierea radiaţiei corpusculare a soarelui; — studierea particulelor meteorice. Pentru urmărirea zborului ultimei trepte a rachetei cosmice in ea se află : — un aparat de radio emisie care emite pe două frecvenţe: 19,997 şi 19,995 MHz. mesaje telegrafice cu o durată de 1 ,5 şi 1,6 secunde; — un aparat de radio-emisie care emite pe frecvenţa de 19,993 MHz. mesaje telegrafice cu o durată variabilă de 0,5 — 0,9 secunde, cu ajutorul cărora se transmit datele observaţiilor ştiinţifice. — un aparat de radio-emisie care emite pe o frecvenţă de 183,6 MHz şi utilizat pentru determinarea parametrilor mişcării şi transmiterea pe pămint a informaţiei ştiinţifice — o aparatură specială destinată creării norului de natriu — o cometă artificială. Cometa artificială poate fi urmărită şi fotografiată cu mijloace optice, înzestrate cu filtre de lumină, care separă linia spectrală a natriului. Cometa artificială se va forma la 3 ianuarie aproximativ la ora 3:57 (ora Moscovei), şi va fi vizibilă aproximativ 2,5 minute în constelaţia Fecioarei, aproximativ în centrul triunghiului format din stelele Alfa-Boarului, Alfa-Fecioarei şi Alfa-Balanţei. Racheta cosmică are pe bord un fanion cu stema Uniunii Sovietice şi inscripţia: „Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Ianuarie 1959“. Greutatea totală a aparaturii ştiinţifice şi de măsurat împreună cu sursele de alimentare şi conteinerul este de 361,3 kg. Staţiile ştiinţifice de măsurat, situate în diferite regiuni ale Uniunii Sovietice fac observaţii asupra primului zbor interplanetar. Determinarea elementelor tracctoriei se înfăptuieşte cu ajutorul maşinilor electronice de calcul după datele măsurătorilor transmise în mod automat centrului de coordonare şi calcul. Brebcrarea rezultatelor măsurătorilor va permite obţinerea de date despre mişcarea rachetei cosmice şi determinarea sectoarelor spaţiului interplanetar în care se efectuează observaţiile ştiinţifice. Munca creatoare a întregului popor sovietic, îndreptată spre rezolvarea celor mai importante probleme ale dezvoltării societăţii sovietice în interenii întregii omeniri progresiste, a permis să se înfăptuiască cu succes prik.'Jl zbor inter-planetar. Lansarea rachetei cosmice sovietice dovedeşte încă odată înaltul nivel de dezvoltare a construcţiei de rachete a U.R.S.S., demonstrează încă odată imtregii lumi remarcabilele cuceririi ştiinţei şi tehnicii sovietice înaintate Cele mai mari taine ale universMB devin mai accesibile omului, care îi^| un viitor apropiat va putea păşi el^| suşi pe suprafaţa altor planete. Colectivele institutelor de cerce^B ştiinţifice, ale birourilor de proiect^J ale uzinelor şi organizaţiilor experim^M tale, care au creat noua rachetă destinată comunicaţiilor interplanetare închină această lansare celui de-al XXI-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Transmiterea de date cu privire la zborul rachetei cosmice se va efectua regulat prin toate porturile de radio ale Uniunii Sovietice. in 1958, la grevele din S.U. A. au participat 2.200.000 oameni ai muncii NEW YORK 2 (Agerpres). După cum a anunţat Ministerul Muncii, în anul 1958 numărul grevelor din S.U.A. a fost inferior celui din 1957. Cu toate acestea, numărul greviştilor a fost mai mare. Făcînd bilanţul anului 1958, Ministerul Muncii a declarat că în acest an au avut loc aproximativ 3.400 de greve, la care au participat circa 2.200.000 oameni ai muncii și care au dus la pierderea a 23.500.000 zile muncă. In 1957 au fost declarate 3.673 greve la care au luat parte 1.390.000 oameni ai muncii. Pierderea de zile-muncă a fost de 16.500.000. EVENIMENTELE DIX CUBA Dictatorul Batista a fugit din ţară Trupele insurgenţilor au intrat în Havana NEW YORK 2 (Agerpres). In urma acţiunilor încununate de succes ale trupelor insurgenţilor din Cuba, dictatura generalului Batista s-a prăbuşit. El a fost nevoit să fugă din ţară împreună cu un grup de colaboratori apropiaţi. După cum anunţă corespondentul agenţiei Associated Press, la 1 ianuarie Batista, împreună cu 40 de Conducători ai guvernului şi armatei sale, au sosit cu avionul în capitala Republicii Dominicane, Ciudad Trujillo. După cum anunţă agenţiile de informaţii americane, in ajunul fugii sale Batista a convocat o consfătuire a ofiţerilor superiori din armată, in cadrul căreia a declarat că părăseşte ţara şi că transmite întreaga putere unei junte militare în frunte cu generalul Eurogio Cantillo, unul din membrii statului major al armatei cubane. Junta militară condusă de generalul Cantillo l-a proclamat imediat preşedinte provizoriu al Cubei pe Carlos Piedra, membru al tribunalului suprem al Cubei, după care şi-a anunţat autodizolvarea. După ce s-a aflat despre fuga lui Batista şi despre acapararea puterii de către junta militară, conducătorii insurgenţilor au declarat că nu recunosc această junta şi cer în funcţia de preşedinte provizoriu al Cubei să fie proclamat un reprezentant al lor şi anume fostul magistrat Manuel Urrutia. In alte ştiri ale agenţiilor de informaţii americane se arată că Carlos Piedra, proclamat de juntă preşedinte provizoriu al Cubei, a ordonat încetarea focului împotriva insurgenţilor şi a anunţat că intenţionează să formeze un guvern provizoriu al ţării. Insă, după cum a anunţat agenţia United Press International, insurgenţii au refuzat să-l recunoască pe Carlos Piedra drept preşedinte provizoriu al Cubei şi au declarat că dacă nu vor fi satisfăcute cererile lor, se vor adresa imediat populaţiei, cerîndu-i să declare greva generală. Agenţia United Press International a anunţat de asemenea că se aşteaptă sosirea la Havana a conducătorilor insurgenţilor, Fidel Castro şi Manuel Urrutia, pentru a duce tratative în vederea armistiţiului. In acelaşi timp agenţia anunţă că luptele dintre insurgenţi şi trupele guvernamentale nu au încetat. Referindu-se la relatările postului de radio al insurgenţilor, agenţia arată că TRUPELE LUI FIDEL CASTRO AU OCUPAT ORAŞUL SANTA CLARA CAPITALA PROVINCIEI LAS VILLAS, ŞI SE ÎNDREAPTĂ SPRE CAPITALA CUBEI HAVANA. Lupte încordate au loc de asemenea in provinciile Oriente şi Camagüey. HAVANA 2 (Agerpres). — Agenţia United Press International anunţă că in dimineaţa zilei de 2 ianuarie insurgenţii din Cuba l-au proclamat preşedinte provizoriu al republicii pe Manuel Urrutia. Proclamaţia a fost dată publicităţii la Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente. Garnizoana oraşului Santiago de Cuba s-a predat joi răsculaţilor. ★ HAVANA 2 (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă că Fidel Castro, conducătorul insurgernţilor din Cuba, a părăsit vineri dimineaţă Santiago de Cuba, oraş proclamat capitala provizorie a Cubei, indreptîndu-se spre Havana împreună cu Manuel Urrutia, candidatul insurgenţilor la preşedinţia republicii. Agenţia France Presse subliniază că Havana se pregăteşte să-i facă lui Castro o primire triumfală. Agenţia Associated Press arată că „răsculaţii conduşi de Fidel Castro controlează întreaga insulă". HAVANA 2 (Agerpres). După cum anunţă agenţiile de presă americane la 2 ianuarie au intrat în Havana, capitala Cubei, primele detaşamente ale trupelor lui Fidel Castro. Colonelul Ramon Barquin, comandantul şef al forţelor armate cubane a anunţat prin radio că forţele armate ale republicii sînt la dispoziţia lui Fidel Castro şi că acceptă pe Manuel Urrutia, ca preşedinte al ţării. Potrivit ştirilor transmise de agenţiile de presă occidentale la 2 ianuarie a avut loc la Santiago de Cuba o ceremonie in cursul căreia Manuel Urrutia a fost proclamat preşedinte provizoriu al Republicii Cuba. Agenţia France Prese relatează totodată că deţinuţii politici din interiorul ţării au fost puşi în libertate. Căderea regimului de dictatură a lui Batista a fost salutată prin manifestaţii în majoritatea cațitelor țărilor din America Latină. . Ambasada cubană din Franţa sprijină mişcarea de eliberare condusă de Fidel Castro PARIS 2 (Agerpres). — TASS: După cum anunţă presa franceză, ambasada cubană din Franţa a dat publicităţii un comunicat în care declară că sprijină mişcarea de eliberare naţională din Cuba. „Revoluţia care a învins sub conducerea lui Fidel Castro, se spune în comunicat, reprezintă idealul libertăţii şi democraţiei care a însufleţit întotdeauna poporul cuban“. In comunicat de spune că ambasadorul Cubei din Franţa, De Riala, şi unul din tovarăşii de luptă ai lui Fidel Castro — dr. Aleina, care se află în exil la Paris, au hotărît să se adreseze guvernului francez cu propunerea „de a recunoaşte imediat noul regim instaurat în Cuba“. După cum relatează ziarul „L’Aurore", această declaraţie a ambasadei cubane din Franţa este sprijinită şi de ambasadorul Cubei de la Bonn. Falimentul unei dictaturi Nu cu multe zile în urmă, Batista, sîngerosul dictator al Cubei, îşi umfla pieptul într-o poză milităroasă, făcînd declaraţii sforăitoare despre aşa zisa „ofensivă generală“ pe care avea de gînd să o declanşeze împotriva insurgenţilor conduşi de Fidel Castro. Vorbind despre intenţia de a înăbuşi lupta insurgenţilor, Batista se bizuia în continuare pe ajutorul S.U.A. care de mulţi ani a reprezentat „balonul de oxigen" al dictatorului. Iată însă că tancurile, avioanele şi armamentul acordat de S.U.A. prin intermediul dictatorilor din Nicaragua şi Republica Dominicană, n-au mai putut stăvili lupta insurgenţilor, care repurtînd noi victorii l-au pus pe Batista într-o situaţie falimentară. In faţa urii poporului său asupritorul Cubei, a fugit din ţară, găsindu-şi azil în Republica Dominicană, la Trujilo, confrate întru dictatură. Evenimentele care au urmat fugii lui Batista au arătat neputinţa cercurilor reacţionare din Cuba şi Departamentului de Stat al S.U.A. de a pune din nou stăpînire pe situaţie. Intenţia acestora de a transfera puterea unei junte militare a eşuat în faţa victoriilor obţinute de insurgenţi, care au luat sub controlul lor Havana, capitala ţării şi oraşele Santiago şi Santa Clara unde deţin puternice forţe militare. Astfel Carlos Piedra, ca şi junta care l-a desemnat pentru postul de „preşedinte" nu au putut menţine controlul asupra teritoriului ţării. Aşa după cum a declarat dr. Fidel Castro, conducătorul insurgenţilor, lupta nu va înceta pînă ce nu va fi format un guvern provizoriu din reprezentanţi ai insurgenţilor. In întreaga ţară a început la 2 ianuarie o grevă generală sub lozinca „Să nu permitem formarea nici unui alt guvern în afara aceluia care va fi propus de conducătorii insurgenţilor". Aşa cum reiese din comentariile presei străine, în S.U.A. falimentul regimului Batista este privit ca o grea lovitură pentru politica americană. Observatorul din Washington al ziarului „New York Times" arată că S.U.A. aşteaptă acum „răsplata" inevitabilă pentru faptul că timp îndelungat au sprijinit făţiş şi pe ascuns pe Batista. Aşa cum menţionează corespondentul, ambasadorul S.U.A. în Cuba, Smith, a fost extrem de apropiat guvernului Batista şi un „intim" al dictatorului . Sprijinul american a fost răsplătit de Batista cu bogăţiile naţionale ale Cubei. Oferind ţara monopolurilor americane, dictatorul a înrăutăţit cu fiecare zi viaţa poporului cubanez înlesnind mari beneficii capitalului american. Intr-un articol recent, corespondentul ziarului „New York Herald Tribune" arăta că în anii dominaţiei lui Batista în Cuba s-a revărsat un torent de capitaluri americane. In prezent, scria el, suma totală a investiţiilor de capital american în Cuba este de peste un miliard de dolari. Odată cu prăbuşirea dictatorului Batista, S.U.A. primesc o serioasă lovitură, fiind nevoite să şteargă de pe statele de serviciu, unul dintre cei mai devotaţi lachei. ADRIAN DUMITRAŞCU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti str. Brezoianu nr. 23—25 Centrala telefonică 16.23.36 16.23 37 16 23.38.Secţia scrisori 13.33.94 STAS 2452-53. Tipar Intr Poligrafică nr. 2 str Brezoianu nr. 23—25. Abonamente individuale lei 5. colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali 4. Abonamentele se fac la Oficiile poştale prin factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir Gen. P.T.T. Xv