Steagul Roşu, februarie 1959 (Anul 5, nr. 1498-1521)

1959-02-01 / nr. 1498

ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL V­I Nr. 1498 Duminică 1 februarie 1959 4 pagini 20 bani Lucrările celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P.C.U.S. Şedinţa din după amiaza zilei de 30 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS transmite : In şedinţa din după-amiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub preşedinţia lui N. G. IGNATOV, pri­mul a luat cuvîntul M. A. LAVREN­TIEV, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., preşedintele filia­lei din Siberia a Academiei. El şi-a consacrat cuvîntarea sarcinilor care revin ştiinţei pentru înfăptuirea gran­diosului plan de construire a comu­nismului în Uniunea Sovietică. Co­mitetul Central al partidului a feli­citat nu o dată pe oamenii de ştiinţă şi le-a mulţumit pentru rezultatele obţinute, a spus M. A. Lavrentiev. Ştiinţa noastră a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai impor­tante. Mai avem, insă, mari rezerve care trebuie folosite îndeosebi în lu­mina noilor sarcini importante. Trebuie să realizăm o cit mai mare apropiere din punctul de vedere al conţinutului şi teritorial între ştiinţă, instituţiile de învăţămînt superior, in­dustrie şi agricultură, a spus M. A. Lavrentiev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cerce­tări, instituţiile de învăţămînt supe­rior şi uzine. La organizarea unor noi centre ştiinţifice mari trebuie să li se asigure crearea unui complex de­­ institute pentru principalele domenii ale ştiinţei teoretice moderne: mate­matica, mecanica, fizica, chimia, geo­logia. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvîntării sale filialei din Siberia a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi problemelor de care se vor ocupa oamenii de ştiinţă de la acest important centru ştiinţific din răsăritul ţării. La acest centru au şi sosit peste 300 de colaboratori ştiin­ţifici din Moscova, Leningrad şi alte oraşe. In curînd vor sosi încă 400 de tineri specialişti. Chiar în acest an, constructorii vor da în folosinţă pri­mele trei institute: de hidrodin­am­ică, geologie şi fizică. Construcţia orăşe­lului ştiinţei se va termina în anul 1961. Oamenii de ştiinţă din Siberia vor lucra în special la studierea subsolu­lui, elaborarea unor noi metode de prospectare a minereurilor, în pro­blema folosirii aburului cald subte­ran, şi a apelor termale subterane şi la crearea de noi materiale sintetice. M. A. Lavrentiev a propus să se modifice organizarea planificării cer­cetărilor ştiinţifice, precum şi a sis­temului de acordare a gradelor şi ti­tlurilor ştiinţifice. El a arătat că este necesară spori­rea exigenţei faţă de toţi oamenii de ştiinţă din ţară, pentru ca fiecare dintre ei să tindă să obţină rezultate cît mai mari în cercetările sale. Ştiin­ţa sovietică trebuie să fie strîns le­gată de sarcinile practice şi să răs­pundă zi de zi cerinţelor economiei naţionale. A luat apoi cuvîntul L. I. BREJ­NEV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Cel de-al XXI-lea Congres al partidului va intra în istorie ca un jalon luminos care marchează in­trarea patriei noastre socialiste în perioada de cea mai mare importanţă a dezvoltării ei — perioada construc­ţiei desfăşurate a comunismului —, a spus el. Vorbitorul a relevat că în raportul tov. N. S. Hruşciov sunt oglindite perspectivele grandioase ale dezvol­tării ţării şi sunt elaborate totodată probleme extrem de importante ale ştiinţei marxist-leniniste. L. I. Brej­nev a subliniat că succesele repur­tate după cel de-al XX-lea Congres al partidului au apropiat ţara de co­munism. Baza acestor succese o con­stituie faptul că în activitatea lor Comitetul Central şi întregul partid sunt călăuzite neabătut de marxism­leninism, pe care îl aplică în mod creator. Vorbitorul a relevat, ca un exem­plu de soluţionare creatoare a pro­blemelor importante, reorganizarea conducerii industriei şi construcţiilor şi reorganizarea staţiunilor de ma­şini şi tractoare. Ca urmare a aces­tor măsuri au fost valorificate rezer­ve colosale ale economiei naţionale. Industria socialistă a început să lu­creze mai bine, iar agricultura a fă­cut un salt gigantic în dezvoltarea ei, L. I. Brejnev a vorbit apoi despre zdrobirea grupului fracţionist Malen­kov, Kaganovici, Molotov, Bulganin şi Şepilov. Viaţa însăşi, a subliniat el, l-a pus în situaţia de faliţi poli­tici şi i-a aruncat peste bord. Vorbitorul a consacrat o mare par­te a cuvîntării sale problemelor dez­voltării industriei grele. Pentru dez­voltarea acestei extrem de importan­te ramuri a industriei se investesc în cadrul planului septenal 700 de mi­liarde de ruble. In siderurgie se pro­iectează lărgirea şi reconstruirea unor întreprinderi în funcţiune. Totodată se vor construi noi uzine ca cele din Karaganda, Siberia de vest şi Taişet. L. J. Brejnev a subliniat că este inadmisibil să se întîrzie termenele lucrărilor de construcţie. Uzinele me­talurgice de la Cerepoveţ şi Orsk- Halilovo sunt în construcţie de peste 10 ani şi totuşi acolo nu s-a organi­zat încă producţia de laminate. Această practică nu mai poate fi tolerată pe­ viitor şi este necesar ca ritmul lucrărilor de construcţie să fie accelerat. Pentru a arăta că această sarcină este cit se poate de realistă, L. I. Brejnev a dat următorul exem­plu. Anul trecut au fost construite în ţară şapte furnale mari. Toate au fost date în funcţiune înainte de ter­men, iar construirea lor nu a durat mai mult de un an. Industrializarea lucrărilor de construcţie, transformarea şantierelor de construcţie în şantiere de montaj, va avea un rol important în accelerarea construirii de noi ca­pacităţi în industria grea. In continuare, L. I. Brejnev a sub­liniat că metalul trebuie economisit în toate ramurile economiei. Pentru aceasta există posibilităţi uriaşe. S-a calculat, de exemplu, că pentru con­struirea unor rezervoare de ţiţei şi produse petrolifere cu o capacitate de 130—150 milioane metri cubi va fi ne­voie de aproximativ 3,5 milioane tone de foi de oţel. Dacă aceste rezer­voare vor fi construite din beton ar­mat, lucru pe deplin posibil şi indicat, se vor putea economisi peste 1.500.000 tone de metal. Tot atîtea posibilităţi există şi în construcţii, în metalurgia prelucrătoare, în construcţia navală, în industria petrolului şi gazelor, în gospodăria comunală. L. I. Brejnev a subliniat în con­tinuare că partidul în activitatea sa în domeniul construcţiei economiei so­cialiste s-a preocupat întotdeauna de progresul tehnic. Una din metodele înaintate în metalurgie este turnarea oţelului şi fontei cu folosirea oxigenu­lui. Succesul acestei metode depinde în mare măsură de constructorii de maşini care trebuie să construiască mari instalaţii de oxigen. Un alt proces economic şi înaintat în metalurgie este producţia metalului cu folosirea gazelor naturale. Este necesar ca în industria aluminiului să se introducă metoda electrotermică, ceea ce permite economisirea unei treimi din cheltuielile capitale şi re­duce cu 20 la sută cheltuielile de ex­ploatare. Probleme tehnice importante sunt de asemenea obţinerea directă a fierului din minereu, cocsificarea ne­întreruptă şi altele. L. 1. Brejnev a vorbit apoi despre sarcinii« folosirii rezervelor în eco­­nomia naţională şi îndeosebi în me­talurgie, despre sporirea continuă a productivităţii muncii. Coeficientul de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin, în condiţiile în care lucrează acelaşi număr de mun­citori principali, este la noi cu 25—30 la sută mai mare decit în S.U.A., a arătat vorbitorul. Dacă comparăm, însă, productivitatea muncii unui ram­n­citor cu calificarea medie se constată că la noi productivitatea muncii este mai scăzută. Acest lucru se intîmplă pentru că numărul de muncitori care lucrează la diferitele operaţiuni auxi­liare, la lucrările de reparaţii şi anexe este mult mai mare la­ noi în ţară. Vorbitorul a subliniat că urmează să se desfăşoare o amplă muncă in ve­derea introducerii mecanizării şi au­tomatizării, în vederea îmbunătăţirii continue a specializării şi cooperării întreprinderilor. Metalurgiştii sovietici, a spus L. I. Brejnev, au făcut un pas însemnat în ridicarea coeficientului de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin. Dar experienţa unor întreprinderi fruntaşe, cum ar fi combinatele me­talurgice din Magnitogorsk şi Nijnii Taghil, uzina „Zaporojstal“ şi altele atestă existenţa posibilităţii de a face un nou pas înainte în îmbunătăţirea folosirii agregatelor metalurgice. Este pe deplin realizabilă sarcina obţine­rii unui coeficient de folosire a ca­pacităţii furnalelor de minimum 0,70 şi a unei producţii de oţel la metru pătrat de suprafaţă utilă a cuptoru­lui Martin de minimum 8,7 tone. în încheierea cuvîntării sale, L. I. Brejnev a spus: In planul septenal şi-a găsit ex­presia experienţa de mulţi ani a par­tidu­lui şi poporului în construcţia so­cialistă. Ni se deschid perspective ad­mirabile în domeniul construcţiei e­conomice şi culturale, pe toţi ne aş­teaptă o muncă mare şi pasionantă în domeniul înfăptuirii grandiosului plan economico-politic. Acest plan va genera un nou aflux de forţe crea­toare ale poporului sovietic, îl va însufleţi pentru noi fapte măreţe. Muncitorii comunişti şi fără de partid, a spus A. M. RIBAKOVA, de­legată la Congres, muncitoare la uzina de anvelope din Moscova, se­cretar al organizaţiei de partid de atelier, m-au rugat să transmit cele mai calde sentimente de dragoste şi ataşament faţă de partidul comunist şi să salut forul său suprem care s-a întrunit pentru a soluţiona cele mai importante probleme ale construcţiei comuniste. Reorganizarea conducerii industriei, a spus ea, a îmbunătăţit substanţial activitatea întreprinderii. Noi simţim aceasta la locurile noastre de muncă — s-a făcut mai multă ordine, mai puţină birocraţie, mai multă precizie, treaba este mai organizată. Dar, în primul rînd, în această privinţă noi n-am făcut încă totul, iar în al doi­lea rînd, sarcinile noi pe care le pune Congresul cer ca acestea să fie so­luţionate într-un fel nou. A. M. Ribakova a făcut o serie de propuneri menite s­ă îmbunătăţească acti­vitatea uzinei şi calitatea pro­ducţiei ei. A. M. Ribakova a spus că o rezervă uriaşă pentru satisfacerea nevoilor de anvelope ale ţării o va constitui, deopotrivă cu mărirea pro­ducţiei, îmbunătăţirea calităţilor lor de exploatare. Uzina şi-a propus să sporească în decursul şeptenalului cu 50 la sută durata de exploatare a anvelopelor, ceea ce echivalează cu sporirea producţiei lor cu peste 1 mi­lion de bucăţi. Dar pentru aceasta trebuie să fie mai repede soluţionată problema pro­ducţiei de ţesături de cord de înaltă calitate din fibre sintetice, să fie ex­tinsă producţia de noi sorturi de ne­gru de fum activ, să fie luate măsuri hotărîte pentru îmbunătăţirea cali­tăţii cauciucurilor sintetice. Vorbi­toarea a atras atenţia delegaţilor a­­supra insuficientei înzestrări a pro­ducţiei de anvelope cu utilaj modern, ceea ce se explică prin faptul că u­­zinele constructoare de maşini pro­duc utilaj de tip vechi. A. M. Rîbakova a vorbit apoi des­pre sarcina îmbunătăţirii muncii or­ganizaţiilor de bază de partid. Ca secretar al organizaţiei de partid de atelier, a spus ea, am de întîmp­nat destule greutăţi în munca mea. O greutate de care ne lovim des este a­­ceea că unii lucrători administrativi ignorează hotărîrile organizaţiilor de bază. Pentru a controla activitatea eco­nomică în mod calificat, în cunoştinţă de cauză şi pentru a soluţiona alte probleme, a continuat A. M. Rîbakova, este necesar să ai cunoştinţe şi ex­perienţă. Or, învăţămîntul secretari­lor organizaţiilor de partid se reduce la seminarii in diferite probleme, se­­minarii ce nu se ţin regulat. Ar fi bine dacă pentru secretari s-ar orga­niza cursuri cu scoaterea parţială din producţie, unde s-ar putea căpăta cu­noştinţe temeinice în problemele muncii de partid, în domeniul econo­miei şi al tehnicii etc. P. F. LOMAKO, preşedintele Con­siliului economiei naţionale din Kras­­noiarsk (Siberia), a spus că oamenii muncii din ţinutul Krasnoiarsk, ca şi întregul popor sovietic, au întimpinat Congresul al XXI-lea al partidului cu success importante în valorificarea bogăţiilor naturale inepuizabile şi in dezvoltarea tuturor ramurilor de producţie. Vorbitorul a menţionat e­­fectuarea cu succes în anul 1957 a reorganizării radicale a conducerii in­dustriei şi construcţiilor. In perioada scurtă de activitate a consiliilor economiei naţionale au ieşit la iveală uriaşele avantaje ale acestei forme noi, mai perfecţionate de conducere economică, datorită că­reia industria depăşeşte considerabil planurile. In decurs de un an şi jumătate, întreprinderile Consiliului economiei naţionale Krasnoiarsk şi-au sporit producţia globală cu peste 19 la sută A fost îndeplinit înainte de termen planul pe anul 1958 şi programul pe luna ianuarie. Vorbind în continuare despre pla­nul septenal de dezvoltare a indus­triei în ţinutul Krasnoiarsk, vorbito­rul a subliniat marea însemnătate a dezvoltării accelerate a energeticii. Pe baza folosirii cărbunelui şi ener­giei hidraulice celor mai ieftine din ţară, în ţinut se va putea desfăşura construcţia de întreprinderi energetice de mare volum, în primul rînd pen­tru producţia aluminiului. P. F. Lomako a vorbit despre ma­rile perspective ale extracţiei de căr­bune în ţinutul Krasnoiarsk. Condi­ţiile geologice deosebit de favorabile ale aşezării straturilor carbonifere în bazinul Kansk-Acinsk, posibilitatea extracţiei la zi a cărbunelui, imedia­ta apropiere de principalele linii de cale ferată îl plasează printre cele mai mari bazine carbonifere din Uni­unea Sovietică. Referindu-se la construcţia centra­lei electrice de la Krasnoiarsk — cea mai mare din lume, — vorbitorul a (Continuare in pag. 3-a) N. S. Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., A. I. Kiricenko şi A. I. Mikoian, membri ai Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S., discută cu delegaţii la Congres în scuarul Kre­m­linului, în timpul unei pauze. In Editura Politică a apărut: N. S. HRUŞCIOV Cu privire la cifrele de control ale dezvoltă­rii economiei naţionale 1059 -1065 a U. R. S. S. pe anii RAPORT PREZENTAT LA CON­GRESUL AL XXI-LEA EXTRA­ORDINAR AL PARTIDULUI CO­MUNIST AL UNIUNII SOVIETICE Lucrarea a fost tipărită într-un tiraj de masă. MNI SERA, DE LEGUME In serele Popeşti-Leordeni se tratează plantele cu îngrăşăminte chimice Foto AGERPRES In raionul Roşiorii de Vede Consfătuire cu directorii căminelor culturale şi şcolilor Vineri a avut loc în comuna Bă­lăci, raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, o consfătuire cu directorii căminelor culturale şi şcolilor din a­­cest raion în cadrul căreia s-a anali­zat munca cu­ltural-educativă de masă în rîndul ţăranilor muncitori. Partici­panţii la consfătuire au arătat printre altele că în sate şi comune tot mai mulţi ţărani muncitori, tineri şi vîrst­­nici, participă acum la activitatea căminelor culturale, numărul cititorilor bibliotecilor săteşti s-a mărit, a cres­cut simţitor nivelul cultural al lo­cuitorilor satelor şi, ca urmare, peste 80 la sută din familiile de ţărani muncitori din raion au trecut la for­me superioare de muncă, înscriindu-se în gospodăriile colective şi în înto­vărăşirile agricole. Folosind experienţa de pînă acum şi analizînd posibilităţile locale, in­telectualii din comuna Bălăci,, comună complet cooperativizată, sprijiniţi de organizaţiile de partid şi de sfatul popular, au luat hotărîrea să intensi­fice munca cultural-educativă de masă pentru atragerea ţăranilor muncitori întovărăşiţi în gospodăria colectivă. Ca obiective principale ei au pre­văzut mărirea echipelor de cor, dans şi teatru existente, înfiinţarea a încă două brigăzi artistice de agitaţie, axa­rea repertoriului acestor formaţii pe probleme privind colectivizarea. De asemenea, ei au hotărit ca la cămi­nul cultural să se organizeze mai multe manifestări după un program stabilit pe zile, printre care: seri cul­turale, în cadrul cărora se vor citi şi discuta cărţi şi alte materiale legate de colectivizarea agriculturii. Fiecare joi a fost rezervată zilei agronomu­lui. Intelectualii din comuna Bălăci, au­ hotărît de asemenea să atragă la această muncă tot mai multe cămine culturale din comunele acestui raion. După amiază, participanţii la con­sfătuire au fost invitaţi de colecti­viştii din comună la adunarea gene­rală a gospodăriei agricole, la care au discutat planul de­­ producţie pe acest an. Cu acest prilej, au fost pri­mite în gospodăria colectivă încă 27 de familii de ţărani muncitori Întovă­răşiţi. (Agerpres) Pecica, un nou raion din regiunea Timişoara cu agricultura colectivizată TIMIŞOARA 31 (Agerpres). — Ţăranii muncitori din pâtriota bănăţeană vestesc Un nou succes pa drumul vieţii noi a satului nostru — terminarea colectivizării agriculturii raionului Pecica, al cincilea raion din regiune cu agricultura colectiviza­tă. Rezultatele gospodăriilor colective în dezvoltarea producţiei agricole şi munca politică de masă sînt principalii factori care au convins pe ţăranii muncitori din acest raion de marile avantaje ale agriculturii colectivizate. In rculorad­ Truşeşti, cooperativizarea agricu­lturii a a fost terminată SUCEAVA 31 (Agerpres). — I­n raionul Truşeşti, unul din cele mai importante raioane agricole ale regiunii, s-a terminat cooperativizarea agriculturii. Intrarea tuturor ţă­ranilor muncitori în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole se dato­­reş­te convingerii lor că muncind pământul în comun, cu mijloace mecani­zate şi aplicînd regulile agrotehnice înaintate, producţiile obţinute vor fî mai mari , că veniturile lor v­or creşte şi astfel viaţa le va deveni mai îm­belşugată. Succesele obţinute de gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole au determinat în ultimul timp alte numeroase familii de ţărani muncitori să intre în unităţile agricole cooperatiste. Astăzi în raionul Truşeşti, cel de a­l doilea raion din regiunea Suceava cu agricultura cooperativizată, lucrează în comun 20.877 familii de țărani muncitori, definind 49.052 ha. de teren. Fruntaş în muncă Acarul Dirlmes Gheorghe de la state­­ia C.F.R. Grădie­nari este fruntaş în muncă,­­ atâ-t în timpul serviciului, în orele de „vîrf" In cursul lunii ianuarie, în raionul CALARASS Peste 1.500 familii de întovărăşiţi cu cca. 5.000 ha. teren s-au înscris in gospodăriile colective Cîteva aspecte din experiența Comitetului raional de partid Călărași în munca politică de masă pentru colectivizarea agriculturii raionului |§| Gospodăriile colective milionare constituie puternice centre de atracţie @ Azi se i­tEUprează 3 H0Î gospodării colective S­trăbătînd în aceste zile comu­nele şi satele raionului Că­lăraşi, asişti sau chiar parti­cipi la un fenomen îmbucurător, ce capătă caracter de masă. Mii de fa­milii de ţărani muncitori, membri ai întovărăşirilor, fac un mare şi im­portant pas pe drumul asigurării unei vieţi tot mai îmbelşugate, în­scriindu-se — pe baza liberului lor consimţămînt — în gospodării a­­gricole colective. Hotărîrea lor de a trece la forma superioară de co­operare în producţia agricolă, este rodul unei intense munci politice de masă, în urma căreia s-au convins pe deplin asupra multiplelor avan­taje ce le oferă munca în gospo­dăria colectivă. IN JURUL ORGANIZAŢIILOR DE BAZA, UN LARG ACTIV FARA DE PARTID Conferinţa raională de partid Călăraşi, care a avut loc în zilele de 20—21 decembrie 1958, a apre­ciat că în raion există largi posibi­lităţi pentru a convinge masa ţăra­nilor întovărăşiţi de a păşi pe ca­lea gospodăriei colective, aşa în­­cît pînă la finele anului 1959 întrea­ga agricultură a raionului să fie co­lectivizată. Conferinţa regională de partid Bucureşti a confirmat aceas­tă apreciere. Cu sprijinul Comite­tului regional de partid, Comitetul raional de partid Călăraşi a păşit la intensificarea muncii politice de masă, menită să popularizeze larg rezultatele obţinute de gospodării­le colective, să arate în mod con­vingător întovărăşirilor — pa baza unor calcule economice — că prin trecerea la gospodăria colectivă au numai de cîştigat O atenţie deosebita a acordat şi acordă Biroul Comitetului raional de partid Călăraşi transpunerii în viaţă a indicaţiilor conducerii partidului, cu privire la mutarea centrului de greutate al întregii activităţi politice în organizaţiile de masă. In vede­rea întăririi acestora şi a ridicării nivelului activităţii lor, membrii şi supleanţii Biroului Comitetului raio­nal au fost repartizaţi pe comune, pentru ca — alături de cadrele din aparatul de partid — să îndrume şi să controleze cu regularitate ac­tivitatea organizaţiilor de bază Punînd pe primul plan munca pe teren, Biroul Comitetului raional de partid Călăraşi a restrîns la mini­mum numărul şedinţelor de lucru, timpul afectat acestora ; săptămînal are loc cîte o şedinţă de analiză, începînd însă de la orele 21. Intensificarea activităţii politice de masă este şi urmarea faptului că în jurul organizaţiilor de bază a fost antrenat un larg activ de par­tid şi fără de partid. Mobilizaţi de organizaţiile de partid, peste 5000 de colectivişti, mecanizatori din G.A.S. şi S.M.T., intelectuali, depu­taţi în sfaturile populare, membre ale comisiilor de femei, etc., des­făşoară în rîndurile întovărăşiţilor o intensă muncă de lămurire de la om la om, demonstrînd pe temeiul faptelor superioritatea gospodăriei colective faţă de întovărăşire. In munca politică de masă sunt folosite forme dintre cele mai va­riate. La Ştefan Vodă, Roseţi şi în alte comune, sunt expuse uriaşe pa­nouri în care se compară veniturile obţinute în 1958 de un colectivist şi un întovărăşit dispunînd de ace­leaşi forţe de muncă, demonstrîn­­du-se în mod clar avantajele muncii în colectivă; la staţiile de radio­­ficare au fost invitaţi să-şi spună cuvîntul colectivişti fruntaşi; gaza­­tele de perete consemnează aproa­pe zilnic înscrierea de noi membri în G.A.C.; la căminele culturale din Ceacu, Independenţa şi alte comune, s-au organizat seri de în­trebări şi răspunsuri, în cadrul că­rora numeroşi colectivişti au vorbit despre munca şi viaţa lor în faţa întovărăşiţilor; au fost organizate vizite ale unor grupuri de colecti­vişti în satele şi comunele înveci­­nate. „VENIŢI A­LATURI DE NOI!" — CHEMAREA INFLACARAVA A COLECTIVIŞTILOR Membrii gospodăriilor colective din raionul Călăraşi oferă prin în­săşi viaţa lor, prin rezultatele ce le-au dobîndit muncind cu vrednicie, cel mai convingător argument in fa­voarea gospodăriei colective. In­tr-adevăr, datorită sprijinului multi­lateral primit din partea partidului şi guvernului, datorită însuşirii şi aplicării preţioaselor învăţăminte desprinse din lucrările Consfătuirii de la Constanţa, gospodăriile co­lective din raionul Călăraşi devin pe zi ce trece mai puternice, mai bogate. Din cele 35 G.A.C., 9 au şi depăşit pragul sumei de 1.000.000 lei atît în ce priveşte veniturile bă­neşti cit şi fondul de bază, intrînd astfel în rindul gospodăriilor colec­tive milionare. Este vorba de gos­podăriile colective din Ceacu, Cuza Vodă, Călăraşii Vechi, Radu Negru, Roseţi, Ştefan Vodă, Modelu, Crucea şi Dragoş Vodă. Aşa cum rezultă din graficul alăturat, fondul de bază al gospodăriilor colectiv® din Călăraşi a crescut de la M. PANPREA (Continuare in pag. 4-a) Creşte puterea economică a gospodăriilor colective din raionul Călărași

Next