Steagul Roşu, martie 1959 (Anul 5, nr. 1522-1547)

1959-03-01 / nr. 1522

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­­ ORGANE COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL VI Nr. 1522 Duminică 1 martie 1959 4 pagini 20 bani Calea agriculturii socialiste­calea belşugului In urmă cu cîteva zile gospodăria agricolă colectivă „9 Mai din co­muna Corbeanca, raionul Snagov, a crescut cu încă 13 familii. Preşedin­tele colectivei Petre Ion primeşte mereu noi cereri (fotografia din stingă). Este de folos noilor colectivişti de a cunoaşte din experienţa brigadierului Gh. Iacob, care este de ciţiva ani în colectivă. Iată-l vorbind in mijlocul noilor colectivişti. Foto : scarlet DEZVOLTAREA MULTILATERALA asigură gospodăriilor colective VENITURI BOGATE Pe lingă creșterea apreciabilă a volumului de cereale va­lorificate de G.A.C., veniturile sporite ale gospodăriilor colective sunt rezultatul dezvoltării unor ramuri de producţie deosebit de rentabile. Una dintre acestea o constituie culturile de plante tehnice, printre care se numără sfecla de zahăr, fişarea soarelui, orezul, bumbacul, ricinul — plante pe care statul le contractează în condiţii foarte avantajoase pentru producători. Aşa, de pildă, VENITURILE OBŢINUTE DE GOSPODĂRIILE COLEC­TIVE DIN CULTURA PLANTELOR TEHNICE, AU FOST DE: 4.270.000 Iei în anul 1955 16.250.176 lei în anul 1958 O sursă asemănătoare de bogate venituri o reprezintă legumi­cultura. Beneficiind de condiţii naturale favorabile, numeroase gospodării colective, în special acele din bazinul legumicol al Capitalei şi din vecinătatea p­raşelor regiunii , au extins sim­ţitor suprafaţa de grădină. Aşa se face că, VENITURILE BĂNEŞTI OBŢINUTE DE G.A.C. PRIN CULTIVAREA LEGUMELOR ŞI ZARZA­VATURILOR REPREZENTAU: 2.217.003 lei în anul 1955 7.004.122 lei în anul 1958 la dezvoltarea creşterii animalelor — ramură aducătoare de mari venituri — ovinele ocupă un loc însemnat. Gospodăriile colective din regiunea noastră au obţinut rezulta­te frumoase pe acest tărâm, do­vedind că dispun de mari posibili­tăţi pentru a-şi aduce contribuţia la traducerea în viaţă a sar­cinii trasate de partid. NUMĂRUL OVINELOR DIN G.A.C. S-A MARIT ASTFEL: 49.769 în anul 1955 85.980 la anul 1958 DOUA SĂRBĂTORI In comunele Plopii Slăviteşti şi Dracea, raionul Tr. Măgurele, au luat fiinţă două gospodării colective Aceleaşi gînduri, aceleaşi senti­mente au stăpînit cele 149 de familii din comunele Plopii Slăviteşti şi Dracea, în clipa cînd în aplauzele a sute de invitaţi, au păşit pe calea muncii unite, pe drumul gospodăriei collective. La Plopii Slăviteşti unde s-a înfi­inţat gospodăria colectivă „Unirea“ cu 133 ha. părişîrii şi 83 de familii veniseră oaspeţi din gospodăriile co­lective Uda-Glocoeiov, Slobozia Mî­n­­dra, Brîncoveanca, oameni din satele vecine. La Dracea, unde a fost cea de a doua sărbătoare, la înfiinţarea gospodăriei colective „16 Februarie“ alcătuită din 66 de fam­il­ii ce vor lu­cra 141 de hectare, erau oaspeţi, mun­citori şi colectivişti de la G.A.S. Pu­­tineiu, G.A.S. Piatra, G.A.C. Rădu­leasa, gospodari din comuna Ologi. Şi dacă toţi aceştia au urat din inimă spor şi belşug în muncă noilor colec­tivişti, ei le-au adus şi nenumărate daruri. Era în acest fapt semnul trai­nic al înfrăţirii, al dorinţei sincere ca cele două noi gospodării colective să fie tot mai bogate. In raionul Turnu Măgurele, în co­munele Plopii-Slăviteşti şi Dracea a fost sărbătoare. Sărbătoarea celor care şi-au unit pământul în cadrul a două noi gospodării colective. Sunt aceste sărbători fapte fireşti ce se întră­tu­­iesc continuu în viaţa tot mai fru­moasă a celor de pe ogoare, care pe zi ce trece înţeleg rosturile şi avan­tajele muncii unite. TR. ROŞIANU 6oo noi familii în întovărăşirile din raionul Zim­nicea In luna februarie s-au înscris în în­tovărăşirile existente în raionul Zim­­nicea 600 de familii cu­ o suprafaţă de peste 1200 de hectare. Comuna Piatra se află în frunte pe raion. 275 de familii au adus în în­tovărăşirile existente în această co­mună suprafața de 490 hectare. încheierea lucrărilor Consfătuirii directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă din ţările membre ale C. A. E. R. Intre 20 şi 28 februarie a. c. a avut loc la Bucureşti prima Consfătuire a directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă a ţărilor membre ala C.A.E.R. La lucrările consfătuirii au luat parte delegaţi ai organizaţiilor de na­vigaţie maritimă din R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R.D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Romi­na, R. P. Ungară şi Uniunea Sovie­tică. Im calitate de observatori au luat parte delegaţi din R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam şi ai Comisiei perma­nente de colaborare economică şi teh­­nico-ştiinţifică în domeniul transpor­turilor a C.A.E.R. In cadrul consfătuirii au fost exa­minate probleme de colaborare şi de coordonare a activităţii flotelor mari­time şi au fost luate hotărîri corespun­zătoare în acest scop. Secretariatul pentru pregătirea lu­crărilor viitoarei consfătuiri a directo­rilor organizaţiilor de navigaţie mari­timă din ţările membre ale C.A.E.R. a fost încredinţat organizaţiei române de navigaţie maritimă — Navrom. Consfătuirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de deplină înţelegere şi co­laborare reciprocă. (Agerpres) COCKTAIL la Ambasada R. D. Germane . Sîmbătă seara, ataşatul militar al R. D. Germane la Bucureşti, maior Heinz Hahn, a oferit în saloanele Ambasadei R. D. Germane un cocktail cu ocazia celei de-a 3-a aniversări a Armatei naţionale populare a R. D. Germane. In timpul cocktail-ului au rostit toasturi ataşatul militar al R. D. Ger­mane, maior Heinz Hahn, şi ministrul Forţelor Armate ale R. P. Româ­ne, general colonel Leontin Sălăjan. Corchtail-ul s-a desfăşurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres) Deschiderea expoziţiei de artă egipteană contemporană Sîmbătă la amiază a avut loc în sala „Nicolae Cristea“ din Capitală deschiderea Expoziţiei de artă egiptea­nă contemporană. Cuvîntul de deschidere a Expoziţiei a fost rostit de artistul poporului Ion Jalea. Vorbitorul a arătat că organi­zarea şi prezentarea acestei expoziţii constituie o contribuţie de seanţă la strîngerea relaţiilor de prietenie între poporul român şi cel egiptean. Expo­ziţia de artă egipteană contemporană va trezi un interes deosebit în rîndu­­rile publicului românesc, care îşi va dovedi astfel din nou simpatia faţă de popoarele Republicii Arabe Unite, faţă de lupta lor pentru pace şi pentru consolidarea independenţei lor naţio­nale. A luat apoi cvînteul Farid Chehla­­oui, ambasadorul Republicii Arabe Unite la Bucureşti. Mulţumind, guver­nului român pentru posibilitatea ofe­rită de a organiza în R. P. Română această expoziţie, care ilustrează evo­luţia artei con­tempo­rame egiptene, vor­bitorul a subliniat­ rolul ei în cunoaş­terea şi apropierea dintre cele două popoare. Expoziţia a fost prezentată de Sa­­lah Kamel, consilier cultural al Am­basadei Republicii Arabe Unite la Roma, directorul Academiei de Arte a R.A.U., cu sediul la Roma. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde picturi, sculpturi în lemn şi metal, lucrări de ceramică in­spirate din folclorul egiptean, lucrări de grafică şi fotografii, opere repre­zentând principalele personalităţi şi orientări din arta egipteană contem­porană. (Agerpres) IN CENTRUL ATENŢIEI, CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA Agenda însămînțărilorSa folosim cele mai valoroase soiuri de plante agricole Cei dinţii la semănat — colectiviştii Ca şi în alţi ani, colectiviştii din Alexandria se dovedesc printre cei mai vrednici atunci cînd este vorba de a folosi timpul prielnic pentru a ieşi la cimp şi a insă­­minţa culturile din epoca s­a. Amo­­bilizaţi de organizaţia de partid, membrii gospodăriei colective din comuna Mavrodin au ieşit vineri la semănat, însămînţînd în prima zi 5 ha. cu mazăre şi 7 ha. cu sfeclă de zahăr. Tot aşa, colectiviştii din comu­na Buzescu s-au dovedit harnici, in­­săminţînd in prima zi aproape 10 ha. cu mazăre şi sfeclă de za­hăr. Exemplul colectiviştilor consti­tuie un îndemn pentru întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din raion. O atenţie deosebită sfeclei de zahăr finind seamă de sarcinile tra­sate de partid cu privire la spo­rirea producţiei de sfeclă de zahăr,­­ cei ce muncesc pe ogoarele raio­nului Alexandria acordă o atenţie deosebită măsurilor agrotehnice de c­e depinde obţinerea unor re­colte bogate la această valoroasă plantă tehnică. Recomandarea Mi­nisterului Agriculturii şi Silvicul­turii, de a insăminţa cît mai de timpuriu sfecla de zahăr, dat fiind că eventualele ninsori din luna martie nu-i pot dăuna, a fost în­suşită şi işi găseşte aplicarea. Astfel, membrii G.A.C. „7 Noiem­brie“ din Furculeşti au însămînţat vineri 10 ha. cu sfeclă de zahăr, iar ieri au continuat semănatul. De asemenea, membrii întovără­şirii „Viaţă Nouă" dinŢigăneşti a însămînţat 12 ha. c­u sfeclă de z­hăr. Peste 120 ha. insăminţate cu mazăre in raionul Olteniţa In raionul Olteniţa, colectiviştii şi întovărăşiţii folosesc timpul pri­elnic lucrului in cimp, ceea ce a făcut ca insămîntările să se por­nească din plin. Vineri şi sîmbătă, au fost insăminţate peste 120 ha. cu mazăre. Cele mai mari supra­feţe au fost semănate in comunele Hotarele, Greaca şi Izvoarele. Folosirea seminţelor de sol, cu productivitate ridicată, potrivite condiţiilor naturale ale fiecărei re­giuni contribuie la creşterea pro­ducţiei agricole cu 10—25 la sută. Solul şi clima regiunii Bucureşti oferă condiţii favorabile obţinerii de recolte mari şi de calitate atît la cerealele păioase, porumb, floa­rea soarelui şi sfecla de zahăr, cît şi la alte plante. Vom arăta deci soiurile cele mai productive şi mai potrivite pentru condiţiunile natu­rale ale regiunii Bucureşti pe care le recomandăm a fi cultivate în această primăvară. LA FLOAREA SOARELUI recoman­dăm folosirea soiului Vinimk-8931 ING D­EORGE Preşedintele Comisiei de stat pentru încercarea soiurilor, din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii pe toate suprafeţele destinate a­­cestei culturi. La baze există canti­tăţi suficiente de sămînţă din acest soi, dar ele trebuie ridicate de ur­genţă de către cultivatori. De ce recomandăm acest soi ? In primul rînd pentru productivitatea sa. Bunăoară centrul experimental pentru încercarea soiurilor din Dîl­ga, raionul Lehliu a realizat în me­die pe trei ani o producţie de 3652 kg. la hectar, folosind în cultură soiul Vniimk-8931. In al doilea rînd, superioritatea acestui soi constă în faptul că are cu 6—8 la sută mai mult ulei decît soiul Jdanov-8281 Pentru obţinerea de recolte mari la hectar la soiul Vniimk este însă necesar ca acest soi să fie însă­mînţat primăvara cît mai devreme, în arătură adîncă de toamnă bine îngrăşată, iar în cursul perioadei de vegetaţie să se facă la timp praşilele şi polenizarea suplimen­tară! LA SFECLA DE ZAHAR se va cul­tiva soiul Ruszczynski C.L.R. Sămînţa este asigurată de fabricile de zahăr care garantează autenticitatea soiu­lui. Acest soi este rezistent la cer­­cosporioză (pătarea şi uscarea frunzelor) şi potrivit de rezistent la secetă. Fiind un soi precoce se poate recolta toamna din vreme, înainte de sosirea sezonului ploios care produce greutăţi la recoltarea şi transportul sfeclei. Acest soi s-a dovedit cel mai productiv şi are un procent mediu de zahăr de 16,8 la sută. Pe terenurile fertile, în con­diţiunile unei agrotehnici superioa­re, acest soi poate da 25.000—30.000 kg. rădăcini la hectar. In condiţii de irigare producţia se poate ridica la 40.0130—60.000 kg. la hectar. Este interesant de arătat şi fap­tul că oamenii de ştiinţă din ţara noastră au creiat în ultimii ani o serie de linii valoroase de sfeclă de zahăr. De doi ani aceste linii se găsesc în încercarea de stat la zece cîmpuri experimentale din ţară. Rezultatele bune ale unor linii ne face să întrevedem posibi­litatea folosirii lor în cultura mare cît de curînd. IA OVĂZ se va cultiva soiul (Continuare in pag. 3 a) La S.M.T. Urziceni utilajul agricol a fost reparat sută la sută. In fotografie îl vedem pe merceologul Georgescu Nicolae verificînd plugurile reparate. O NI IU fol CIT O­­ IHL­IE DIN SCHIMBUL 2 Creionul alergă pe hîrtie grăbit, înscriind îri fisia ţesătoarei Elisa­­beta Stătescu cifre de ordinul miilor. Se făcea calculul. Planifi­cat 2990 metri, realizat 3500 me­tri, deci 510 metri pinză peste plan. In minte tril­ a apărut un val de pinză care se desfăşura încet ca o panglică albă, strălu­citoare pe o distanţă de jumătate kilometru. Cite cămăşi se pot fa­ce oare din 510 metri ? In sala mare, luminată puter­nic se inşiru­ie drepte, războaiele. Nenumărate războaie. Suveici, su­te şi mii de suveici işi deapănă iute, cu hărnile de firul alb, imacu­lat. Privind spre ele ai la un mo­ment dat impresia unui dans iute, neîntrerupt, al păpuşilor albe, in ritmul muz­cii egale, monotone a războaielor. Dar iată şi dirijorii. In majoritate tovarăşe tinere. Căutam î­n ochi pe Elisabeta Stătescu. E o cunoştinţă veche. Fotografia ei, expusă la panoul de onoare m-a întimpinat de multe ori in ultimii trei ani. In­­sfirşit am ajuns. In faţa mea o muncitoare veselă, cu obrajii îm­bujoraţi se strecoară printre ma­şini iute ca fulgerul, înnoadă cu predare firul rupt, schimbă su­veica, potriveşte pinză, porneşte maşina. Şi toate le face cu înde­­minare, cu artă s-ar putea spune. Trece apoi la cealaltă maşină. Şi aşa işi face ,,plimbarea" printre cele patru maşini. Pinza­­creşte centimetru cu centimetru. Şi din centimetri se fac metri, zeci de metri. Mă uit la grafic. Pinza care creşte acum este peste plan. Mă uit la Elisabeta Stătescu. Pe faţa ei ■ străluceşte un zimbet de mulţumire, iar pe ha­lat, in dreptul inimii insigna de fruntaş in producţie. Printre cei II muncitori care au fost distinşi cu această insignă se află şi o tinără in virstă de 21 de ani, membrii de partid — Elisabeta Stătescu. ..,,Ch­id urcam dealul spre fa­brică mă gindeam: M-or primi ? Şi tare aş fi vrut să mă primeas­că". Asta a fost acum 6 ani. A­­mintirile tinerei ţesătoare se dea­pănă şi odată cu ele se deapănă anii. La început cind a venit la ţesătoria ,,Teleorman" i s-a spus: „Eşti prea tinără, noi nu permi­tem copiilor să stea la răzbelul de ţesut". Avea 15 ani. Cînd prin­dea puţin timp liber se ducea in fa­brică să privească maşinile, oa­meni!. începuseră s-o cunoască fetele din amîndouă schimburile. Florica Albu, Maria Dobrică, au indrăgit-o. A indrăgit-o şi Maria Sirbu fiicăreasa. Ş­i astfel Elisa­­beta a început să pătrundă tainele ţesutului. Ea este printre puţinele muncitoare care n-au făcut propria zis ucenicie. Cind a avut in faţă războiul, s-a simţit stăpînă pe el. Şi intrucît a trecut toate probele cu succes, a devenit de la înce­put lucrătoare. A început apoi să citească. Astfel a aflat și despre o metodă, Kovaliov, pe care a a­­plicat-o și ea. ...Astăzi schimbai doi intră in tură după amiază. Pină atunci cite nu sunt de făcut! ELsabeta Stătescu, secretara comitetului de U.T.M. a chemat la ea citeva ti­nere. La început a stat de vorbă cu Panaschina Stuparu. „De ce nu vrei să vii la curs ?" Şi astfel s-a înfiripat o discuție din care Paraschi­va a tras concluzia că e bine să urmeze îndemnul Elisabe­­tei şi să înveţe. După plecarea fetelor, comitetul de U.T.M. a dis­cutat despre brigăzile de produc­ţie, despre brigada artistică de agitaţie, a luat unele hotăriri venim­ îmbunătăţirea activităţii a­­cestora. „Tovarăşi, trebuie să dis­cutăm neapărat in legătură cu indisciplina mannifestată de Emilia Ionescu şi Dumitru Cărămidă. Nu credeţi că ar fi bine să cerem şi ajutorul celorlalţi utemişti ." ...Schimbul a intrat în kierit. Maşinile Măriei Vălcoiu parcă nu merg bine. O fată tinără, înaltă se­­apropie. Opreşte maşina, în­noadă firul. Puţin aplecată la u­­rechea tovarăşei ei ii vorbeşte. Se vede că se înţeleg bine, pentru că sunt vesele amîndouă. Secretara concretului de U.T.M. a găsit limbajul potrivit. ADA SAICIUC Pe scurt . Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală venind de la Moscova acad. Mihail Ralea, membru al Bi­roului Consiliului Mondial al Păcii, vicepreşedinte al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Ro­­m­înă, care a participat la sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii desfășurată în capitala Uniunii So­­vietice între 20—25 februarie. D In sala Ateneului R. P. Romíno a avut loc sîmbătă seara concertul simfonic al Filarmonicii de Stat „George Enescu“ cu concursul diri­jorului polonez Bohdan Wodiczko. Concertul s-a bucurat de succes. (Agerpres) Un nou magazin universal sătesc ZIMNICEA (De la corespondentul nostru). In comuna Conţeşti, raionul Zimnicea se va deschide în curînd un magazin universal sătesc. Noua construcţie a fost realizată din fondul centralizat. Trebuie remarcat că sfatul popular comunal cu ajutorul deputaţi­lor a antrenat un mare număr de ce­tăţeni la muncă voluntară care au grăbit construirea, localului precum şi reducerea cheltuielilor. Au fost trans­portate prin muncă voluntară circa­ 200 căruţe de pămînt pentru umplu­tură. S-au remarcat în această acţiune locuitorii Ţigănişteanu Tudor, Brezoiu Gheorghe, Benu Florea, Iana Nicolae şi alţii. Magazinul va avea raioane de textile, încălţăminte, mercerie şi metalo-chimice. In corpul acestei clă­diri, în spatele magazinului se va deschide o bodegă-restaurant Inginerul Manolescu Aristide de la G.A.S. Buftea­ dind indicată legumi­­cultoarei Panel Florica în legătură cu apropiatele transplantări de varză timpurie. H. S. Hruşciov invitat să viziteze Tîrgul internaţional de la Leipzig MOSCOVA 28 (Agerpres). TASS, U.R.S.S., invitaţia de a vizita Tîrgul Guvernul Republicii Democrate Ger- internaţional de la Leipzig. Şeful gu­­mane a adresat lui N. S. Hruşciov, vernului sovietic a acceptat această preşedintele Consiliului de Miniştri al invitaţie. Succesul violonistului Ion Voicu la Varşovia TRAMVAI FĂRĂ ZGOMOT La Budapesta s-au terminat cursele moţului produs în mers. Conducerea de probă a primului tramvai , fără zgo- întreprinderii orăşeneşti de transporturi moţ“. Roţile noului tramvai sînt pre­­a hotărît ca toate tramvaiele noi co­­văzute cu un strat de protecţie din mandate să fie confecţionate cu as­eme­­cauciuc, ceea ce permite eliminarea zgo­­nea roţi. VARŞOVIA 28 (Agerpres).­­ In seara zilei de 27 februarie a a­vut loc la Varşovia un concert al filarmonicii din localitate dirijat de Stanislaw Skrowacevski având ca so­list pe Ion Voicu. Violonistul român a interpretat concertul în sol major de Mozart, bucurîndu-se de un stră­lucit succes. La cererea publicului Ion Voicu a Interpretat Sonata nr. 6 de Ysale, un dans din baletul „Romeo şi Julietta“ de Prokofiev şi o compoziţie proprie. Ziarele poloneze consacră articole elogioase cu privire la arta interpre­tativă a lui Ion Voicu pe care îl compară cu cele mai mari persona­lităţi ale arcuşului.

Next