Steagul Roşu, aprilie 1959 (Anul 5, nr. 1548-1571 - Anul 10, nr. 3071-3072)
1959-04-01 / nr. 1548
Să terminăm grabnic însămînţările Cu sprijinul tractoriştilor DOMNEŞTI. (De la corespondentul nostru). Asigurarea bazei furajere necesară sectorului zootehnic, a constituit unul din obiectivele din planul campaniei de primăvară de la C.A.S. Domneşti. S-au însămînţat la timp 33 ha, lucernă nouă, 19 ha. borceag, 5 ha. ovăz masă verde care au şi răsărit. Culturile de toamnă care contribuie la asigurarea bazei furajere au fost grăpate în întregime. Ele cuprind o suprafaţă de 46 ha. (31 ha. borceag şi 15 ha. secară). De asemenea au mai fost grăpate suprafeţele cu ierburi perene (lucerna şi trifoi) 54 ha. Din acestea 30 ha. sînt irigate şi au fost îngrăşate cu 4000 kg. superfosfaţi. In sectorul legumicol răsadurile s-au asigurat în întregime, obţinîndu-se o recoltă de calitate. Pe cîmp au fost însămînţate 17 ha. rădăcinoase, 36 ha. cartofi şi 3,50 ha. varză timpurie. In afară de aceste legume, G.A.S. Domneşti a mai cultivat pătrunjel foi şi spanac. Pînă în prezent au şi fost livrate pieţii din aceste produse aproape 1300 kg. In obţinerea de rezultate frumoase în campania de primăvară la însămînţări un sprijin deosebit au dat tractoriştii, folosind din plin timpul favorabil. Printre tractoriştii fruntaşi s-au remarcat Zigher Ion şi Iorga Petre. Din situaţiile operative primite la sfatul popular regional reiese că suprafeţele însămînţate cu plante de cultură din epoca întîia, ocupă la această dată doar 66 la sută din suprafaţa planificată. In rindul raioanelor fruntaşe se situează raioanele: Titu, Răcari, Alexandria şi Videle, care au reuşit in ultimele zile să însămînţeze însemnate suprafeţe. Sînt însă şi multe raioane în care însămînţările se desfăşoară într-un ritm nesatisfăcător. Printre acestea se numără: Zimnicea, Giurgiu, Olteni, Olteniţa şi altele. In raionul Zimnicea, de pildă, s-au însămînţat doar 3.749 ha (din 8.901 ha plan), adică doar 42 la sută din suprafaţa prevăzută. Ţinînd seama că timpul e înaintat şi că pînă la această dată însămînţările din epoca întîia trebuiau să fie terminate, este necesar ca să se depună toate eforturile pentru terminarea cit mai grabnică a însămînţării culturilor din epoca întîia. Nu trebuie să se ajungă la situaţia nefirească cînd însămînţarea culturilor din epoci diferite (întîia şi a doua) se suprapun. Colectiviştii, ţăranii întovărăşiţi şi cei cu gospodării individuale trebuie să folosească din plin timpul prielnic şi atelajele de care dispun pentru a lichida această rămînere în urmă. Comitetele raionale de partid, sfaturile populare raionale, inginerii şi tehnicienii agronomi, vor trebui să sprijine şi să îndrume mai îndeaproape terminarea acestei lucrări în cel mai scurt timp. Cînd lipseşte îndrumarea pe teren Raionul Lehliu, unul din raioanele ce dispun de posibilităţi mari de organizare şi desfăşurare la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole de primăvară, se găseşte totuşi printre cele rămase în urmă, avînd însăminţate doar cca 53 la sută din culturile ce fac parte din epoca întîia. Dacă unele comune ca : Dor Mărunt, Pelinu, Lupşanu şi Ştefăneşti au depăşit media pe raion la însămînţări, Dor Mărunt ajungînd chiar la 95%, apoi o situaţie diametral opusă întîlnim în alte comune, unde procentul de însămînţare este cu mult sub media pe raion. Pe bună dreptate se pune întrebarea: de ce în condiţii asemănătoare rezultatele sînt diferite ? La această întrebare sunt chemaţi să răspundă în primul rind tov. Dinescu Marian, vicepreşedinte al sfatului popular raional, şi tov. Bucur Victor, şeful secţiei agricole raionale, care au acordat puţină atenţie îndrumării în mod deosebit a comunelor rămase în urmă, mai ales că în aceste comune sunt unităţi socialiste tinere, care au nevoie de un sprijin cit mai concret. Pe lingă faptul că organele agricole raionale exercită un slab control pe teren în aceste comune şi nu au ajutat toate unităţile socialiste să-şi procure seminţele necesare, lipsurile lor se mai vădesc şi în faptul că în comunele Tăriceni şi Frăsinet, postul de tehnician agronom este vacant. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional au datoria să iniţieze măsuri politice şi organizatorice concrete , care să ajute efectiv la grăbirea însămînţărilor din epoca întîia şi evitarea unor asemenea neajunsuri pe viitor. Organele agricole raionale şi comunale trebuie să simtă o răspundere mai serioasă .pentru organizarea muncilor agricole Situaţia însămînţârilor din epoca I-a la 1 aprilie PE TARLALELE ÎNTOVĂRĂŞIRII Pe ogoarele regiunii noastre se însămînţează în prezent ultimele suprafeţe cu culturi din epoca la unolişeu: membrii întovărăşirii „Pămînt desţelenit“, din comuna Flămînda, raionul Videle, însămînţează ultimele hectare cu floarea soarelui Foto N. SCARLET Se aşteaptă o iniţiativă... ergând în comuna Poenarii Vulpeşti, prin satul Movila, trecătorul va fi uimit de contrastul ce există între clădirile satului — aspectuoase şi îngrijite — şi şoseaua comunală. Noroiul şi hîrtoapele fac drumul greu accesibil. Şi aceasta nu numai pe partea carosabilă, ci și pe margini. M de scurgere a apei lipsesc desăvîrşire în unele locuri. Dacă se mai găseşte cite un cesă întrebe la comitetul execînd va fi reparată această T____ __ _______ în doi peri, nu avem balast. Dar lucrurile nu stau tocmai aşa. Cariera de piatră de la Busiiaşu este la o distanţă de aproximativ 8 km., şi dispune de sute de tone de balast, deci are suficient balast şi pentru drumul cu pricina. In comună aproape fiecare cetăţean are căruţă şi cai. Mai mult, în satul Movaia se găsesc o secţie a Gostat-ului Periş, o cooperativă meşteşugărească, unităţi care ar putea da ajutor cetăţenilor la pietruirea şoselei. Fiecare cetăţean aşteaptă o iniţiativă, şi aceasta ar putea veni din partea sfatului popular comunal. Deci aspectul urît al şoselei ce leagă satul Movila de comuna de reşedinţă se datoreşte cu totul altui motiv decit cel al „lipsei“ balastului. Tovarăşii din comitetul executiv al sfatului popular comunal Poenarii — Vulpeşti raionul Snagov duc lipsă nu de balast ci de... spirit de iniţiativă. O. TAPIRDEA PROIETARI Dim TOATE ŢĂRILE;UTUTI-VAl ! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL VI Nr. 1548 Miercuri 1 aprilie 1959 4 pagini 20 bapi Exemplul colectiviştilor URZICENI (De la corespondentul nostru). Membrii gospodăriei colective „Olga Bancic“ din Coşereni, raionul Urziceni, au ţinut seama în acest an de recomandările agrotehnicei şi au ieşit printre primii la însămînţări. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Urziceni, şi folosind cu pricepere mijloacele proprii, harnicii colectivişti au reuşit să însămînţeze întreaga suprafaţă cu floarea soarelui şi alte culturi din prima urgenţă. Ploile care au căzut în ultimele zile au creat posibilitatea ca o serie de culturi însămînţate cu două săptămîni în urmă printre care şi floarea soarelui să răsară şi să se dezvolte frumos spre bucuria colectiviştilor. Acum, ei se pregătesc cu entuziasm pentru însămînţatul culturilor din epoca a II-a în vederea asigurării unor producţii agricole sporite la ha. Exemplul colectiviştilor din G.A.C. „Olga Bancic“ a fost urmat cu insuflett fire de membrii gospodăriei colective „V. I. Lenin“ din localitate, gospodărie nou înfiinţată. In prezent gospodăriile colective se întrec pe ogoare străduindu-se să asigure succesul îndeplinirii lucrărilor campaniei agricole de însămînțări, folosind din plin timpul prielnic. LA ŞANTIERELE NAVALE OLTENIŢA . Sunt posibilităţi mai mari de dezvoltare a producţiei Este greu ca să cuprinzi în cîteva cuvinte hărnicia constructorilor de vase de la Şantierele Navale Olteniţa. Aci, la intervale scurte noi vase au primit „botezul“ apei, unele din ele confecţionate pentru prima oară în ţară. E suficient să amintim că in 1958, pe lingă producţia obişnuită, s-a lansat pe Dunăre motonava de 2000 de tone, remorchere de 400— 800 c.p. şi vase pentru transportul stufului de 400 tone. Şi în anul în curs constructorii, îndrumaţi de organizaţia de bază au continuat seria succeselor. Nu mai departe decit in ziua de 25 martie, ei au lansat primul vas sanitar care va deservi Delta Dunării și lucrările de exploatare a stufului. Nu va trece mult timp pînă cînd pe Marea Neagră vor pluti vase de pasageri cu emblema S.N.D. Interesant e faptul că vasele sunt complet sudate din care circa 20 la sută sudură automată. Aceasta ridică navele respective la nivelul tehnicii moderne. Vrednicia acestui colectiv de muncă putea duce la rezultate şi mai frumoase în producţie dacă în şantiere nu ar exista o serie de deficienţe. Ne vom opri la cîteva din ele. LIPSURI IN ORGANIZAREA PLANIFICĂRII OPERATIVE Se ştie că în desfăşurarea în bune condiţiuni a procesului de producţie dintr-o întreprindere, o contribuţie substanţială o are planificarea operativă (planificarea internă de uzină). Pe baza acesteia se realizează practic planul tehnic, de producţie, şi cel financiar, în interiorul întreprinderilor, în secţii şi sectoare, la fiecare loc de muncă în parte. Şi acest lucru pentru că planificarea operativă este aceea care defalcă sarcinile de plan şi elaborează calendaristic programul de producţie, lucru de care depinde ulterior folosirea capacităţii utilajului. Şi la S.N.C. în general în ultima vreme s-au înregistrat succese în producţie datorită perfecţionării planificării operative. In acest sector însă mai persistă o serie de lipsuri care au repercusiuni asupra producţiei. Iată de pildă cum se face lansarea buletinelor de lucru. In mod normal aceste buletine trebuiesc înminate sectoarelor, secţiilor şi desigur muncitorilor in acelaşi timp cu comanda produselor respective. Aci se procedează cu totul altfel, în sensul că buletinele ajung la muncitori abia la jumătatea lunii și de multe ori chiar la finele ei, sau după ce comanda a fost executată. O asemenea metodă de lucru îngreunează activitatea, face ca munca să se desfășoare într-un ritm necorespunzător. De ce ? Pentru că buletinul de lucru este acela care conţine valoarea manoperei, timpul de execuţie acordat pentru fiecare reper, precum şi consumul specific pentru lucrarea respectivă. Or, necunoscînd aceste detalii, muncitorul nu e stimulat să se organizeze mai bine pe locul de producţie, să ia o serie de măsuri cu ajutorul cărora să aibă posibilitatea să obţină în aceeaşi unitate de timp o producţie mai mare şi bineînţeles de calitate. Lansarea cu întîrziere atît a comenzilor cit mai ales a buletinelor de lucru, influenţează negativ în primul rind aprovizionarea locurilor de muncă cu cele necesare, fiindcă numai pe baza acestor acte muncitorul scoate de la sector bonul de material şi apoi materialul respectiv din depozit. De aici o serie de consecinţe negative, pierderi mari din timpul productiv, stagnări neplanificate ale maşinilor, etc. In aceste lipsuri de fapt, îşi găseşte explicaţia ritmul încet de la început de lună şi apoi intens spre sfîrşitul ei pentru a se recupera rămînerile in urmă precum şi slaba folosire a capacităţii utilajului. Este oare posibil ca într-o întreprindere de genul S.N.O. care dispune de maşini perfecţionate, indicii de utilizare la strunguri să fie numai de 52 la sută, iar la restul agregatelor de 28 la sută ? Deficienţele care există în organizarea planificării operative fac ca între activitatea secţiilor primare şi cele de montaj să nu existe decalajul necesar, fapt ce duce la munca în asalt. Oricine ştie că pentru prelucrarea pieselor, sînt necesare anumite scule, dispozitive şi verificatoare. Toate acestea sînt confecţionate în funcţie de comenzile care se dau în lucru. Şi în această privinţă planificarea operativă nu ţine seama de repere din care cauză provoacă multe greutăţi în special în sectorul II — mecanic. Planificarea internă de uzină nu se referă numai la sectoarele de bază dar la cele auxiliare. La S.N.U. felul In care sunt planificate electrocarele pentru transportul pieselor grele Intre secţii şi sectoare, nu e întotdeauna cel mai corespunzător, fapt ce creează deseori goluri in producţie. MAI MULTA ATENŢIE FATA DE PROPUNERILE MUNCITORILOR In perfecţionarea continuă a organizării producţiei şi a muncii, propunerile lucrătorilor au un rol însemnat. Numai în ultimul timp constructorii au făcut peste 120 de asemenea propuneri. Nu insă în măsură suficientă ele sînt soluţionate la timp de către conducerea tehnico - administrativă, Iată cîteva exemple. Sectorul mecanic se află faţă de depozitul de materiale la o distanţă de circa 150—200 metri. In schimb atelierul de debitare e în incinta sa. Din cauza aceasta, un strungar de pildă, pentru o piesă chiar de cîţiva centimetri e nevoit să meargă în depozit de unde primeşte cel puţin o bară de 6 m. lungime, vine la ferăstraiele mecanice şi de aci M. IEOVEANU (Continuare in pag. 3-a) Pentru La căminul cultural din comuna Cucuieţi, raionul Roşiori se pot viziona bogate programe artistice, care vin în sprijinul activităţii celor ce muncesc pe ogoare. In clişeu, frumoasa clădire a căminului cultural culturalizarea maselor Un sprijin preţios în îmbunătăţirea activităţii gospodăriilor agricole de stat Zilele trecute a fost publicată Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la unele măsuri pentru Îmbunătăţirea conducerii şi a controlului de partid şi a activităţii economice în gospodăriile agricole de stat, document primit cu bucurie de oamenii muncii din aceste unităţi. Congresul al II-lea al partidului a trasat gospodăriilor agricole de stat sarcina de a deveni în scurt timp unităţi mari producătoare de cereale şi produse animale cu minimum de cheltuieli, cu o productivitate ridicată a muncii, model de gospodărie agricolă socialistă. Cu prilejul Consfătuirii de la Constanța, s-a subliniat din nou sarcina gospodăriilor agricole de stat, de a deveni principalul furnizor al statului pentru constituirea fondului central de cereale, de a contribui în măsură cit mai mare la aprovizionarea oraşelor cu produse-marfă şi de a dovedi ţărănimii muncitoare superioritatea agriculturii socialiste mecanizate. In realizarea acestor sarcini un rol important îl au şi gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră. Deţinătoare a unor întinse suprafeţe arabile — circa 120.000 ha — şi dispunînd de un puternic parc de maşini şi tractoare — 1698 tractoare convenţionale, 787 combine C şi alte numeroase maşini şi unelte agricole — unităţile agricole de stat au posibilitatea să obţină o creştere simţitoare a producţiilor şi să reducă continuu preţul de cost. Cele 71 de unităţi agricole socialiste din regiunea noastră au reuşit în mare măsură să-şi dea contribuţia — pe linie de producţie — pentru aprovizionarea oamenilor muncii cu produse agricole. Multe gospodării cum sînt: Dragalina, Perieţi, Ivăneşti, Urziceni, Dilga, Zimnicele şi altele, datorită unei bune organizări a muncii cît și aplicării celor mai avansate metode agrotehnice, au constituit un minunat exemplu de gospodărire socialistă. Mai sînt însă unele gospodării care, deşi dotate cu mijloace corespunzătoare unei mecanizări complete a lucrărilor, deşi dispun de cadre de tehnicieni şi ingineri cu o înaltă calificare, nu obţin rezultate din cele mai bune. Aceste unităţi continuă să bată pasul pe loc, înregistrînd încă un preţ ridicat al produselor. Acest lucru se datoreşte în mare măsură şi faptului că în unităţile respective conducerea nu a reuşit să folosească toate rezervele şi toate posibilităţile de creştere a producţiei, de reducere a preţului de cost. Recenta Hotărîre a Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, document de o deosebită însemnătate, constituie încă o dovadă a grijii partidului şi guvernului pentru continua consolidare şi dezvoltare a gospodăriilor agricole de stat. Hotărîrea întăreşte rolul organelor şi al organizaţiilor de partid în ceea ce priveşte conducerea şi controlul întregii activităţi a G.A.S. înfiinţarea unui consiliu In cadrul fiecărei unităţi agricole de stat, este una din principalele măsuri ale căror rezultate nu vor întîrzia să se arate. Consiliul are atribuţia de a elabora proiectul planului de profilare şi dezvoltare în perspectivă şi a celui anual, stabilind totodată planul operativ pentru buna desfăşurare a campaniilor agricole. Datorită faptului că acest consiliu este alcătuit din cadre cu o pregătire profesională şi politică corespunzătoare cit şi datorită faptului că întruneşte reprezentanţi ai organizaţiei de partid şi ai organizaţiilor de masă, hotărîrile luate vor fi întotdeauna judicioase, pornite de la o profundă cunoaştere a condiţiilor din unitatea respectivă. E cunoscut faptul că multe din gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră, analizînd în mod temeinic posibilităţile de care dispun, şi-au propus să obţină în acest an producţii care să depăşească cifrele prevăzute în plan. Aşa este cazul G.A.S. Perieţi, unde muncitorii s-au angajat să depăşească planul cu 200 kg grîu la hectar şi să obţină 3.100 kg porumb boabe în medie, de pe fiecare hectar. O situaţie asemănătoare o găsim şi la G.A.S. Dragalina şi Andrăşeşti. Consiliile ce iau fiinţă prin recenta Hotărîre vor avea deci, în afară de viziunea clară a situaţiei reale din gospodărie, şi posibilitatea de folosire pe scară mai largă a resurselor existente şi a iniţiativei maselor. Hotărîrile adoptate de consiliu sînt obligatorii pentru tot personalul gospodăriei. Directorul răspunde pentru îndeplinirea tuturor indicilor planului de producţie şi ai planului financiar. De o deosebită importanţă este introducerea funcţiei de organizator de partid în cadrul gospodăriilor agricole de stat. Avînd o pregătire organizatorică şi politică superioară şi posedînd cunoştinţe din domeniul agriculturii — de obicei de mecanizare — organizatorul de partid va conduce întreaga muncă de partid şi a organizaţiilor de masă din gospodărie. Introducerea funcţiei de organizator de partid va însemna o intensificare a vieţii de organizaţie, un control permanent asupra felului cum sînt transpuse în viaţă hotărîrile partidului şi guvernului cu privire la sarcinile gospodăriilor agricole de stat. În afară de măsurile adoptate pentru îndeplinirea planului de producţie, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, organizatorul de partid se va ocupa îndeaproape şi de organizarea procesului de producţie. Un deosebit accent se pune pe îndrumarea politică a organizaţiei sindicale în vederea stimulării întrecerii socialiste şi a muncii culturale de masă. Dacă în acest an brigadieri vrednici ca Gheorghe Şerban şi Ion Leşeanu de la G.A.S. Dragalina, s-au angajat să obţină o producţie record la hectar iar mecanizatorii de la gospodăriile agricole de stat din raionul Slobozia şi-au propus să aducă unităţilor in care lucrează un beneficiu de 1600 Iei la hectar şi însemnate economii de carburanţi, aceasta se datoreşte şi faptului că ei au fost însufleţiţi de întrecerea socialistă. O nouă funcţie introdusă de Hotărîre este cea de mecanic şef în cadrul fiecărei secţii a G.A.S. Aceştia vor conduce munca de partid şi a organizaţiilor de masă din secţie, vor conduce sectorul mecanic al secţiei şi vor răspunde de buna întreţinere şi exploatare a utilajului agricol. Tot mecanicul şef va veghea asupra aplicării regulilor agrotehnice în vederea obţinerii unor recolte sporite la hectar. Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri constituie un sprijin preţios în îmbunătăţirea activităţii gospodăriilor agricole de stat, un puternic imbold pentru realizarea sarcinilor ce revin acestor unităţi în cadrul luptei întregului popor pentru dezvoltarea economiei naţionale. Ing. agr. EUGENIA CHIJU Comuna Dărăşti - Vlaşca complet cooperativizată Agitatorii Scarlat Marin, Gheorghe M. Tudorache, Dobre Gheorghe, Ciobanu Constantin, Ursu Gheorghe şi alţii, din comuna Dărăşti-Vlaşca, îndrumaţi de organizaţia de bază P.M.R. au mers pe la casele ţăranilor muncitori cărora le-au arătat cu exemple concrete cum au muncit şi ce rezultate au obţinut întovărăşiţii. Aceştia au explicat importanţa intrării cu tot pămîntul în întovărăşire pentru ca împreună să muncească cit mai bine în scopul obţinerii unor recolte cit mai bogate. Rezultatele muncii politice nu au întîrziat să se arate. Zilele trecute, în adunările generale ale celor 3 întovărăşiri din comuna Dărăşti-Vlaşca, raionul Vidra, s-au discutat ultimele 58 de cereri care marchează completa cooperativizare a comunei. SAVESCU NICOLAE activist P.M.R. Vidra Şedinţă a secfiei economiei construcţiilor din cadrul CAER Intre 19 şi 22 martie 1959 a avut loc la Bucureşti a doua şedinţă a secţiei economiei construcţiilor din Comisia permanentă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică pentru construcţii din cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) al ţărilor socialiste. La această şedinţă au participat delegaţiile Republicii Populare Bulgaria, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Române, Republicii Populare Ungare, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La şedinţă au luat parte observatori reprezentanţi ai Republicii Populare Chineze. Şedinţa a constituit o etapă în dezvoltarea colaborării economice între ţările socialiste în domeniul construcţiilor. A fost analizată problema nivelului indicilor economici din construcţii pentru anii 1950—1958 şi perspectivele pentru anii ce urmează în ţările participante la CAER. Şedinţa a adoptat o serie de propuneri menite să contribuie la folosirea experienţei avansate în economia construcţiilor, acumulată de ţările participante. La şedinţă a fost definitivat şi completat planul de lucru al secţiei pentru anul 1959—1960 şi adoptate tematicile prevăzute în plan. A intrat în funcţia fabrica de fenol FAGARAS 31 (Agerpres). La combinatul chimic din Făgăraş a intrat în producţie marţi dupăamiază fabrica de fenol, construită după proiectul întocmit de specialişti de la IPROCHIM, pe baza unei documentaţii sovietice. Noua unitate este una dintre cele mai moderne şi mai mari întreprinderi de acest fel din țară. IN STUPINĂ Colectiviştii din comuna Căzăneşti, raionul Slobozia au obţinut în anul 1958 mari venituri băneşti de la upină, fapt care i-a determinat în acest an să sporească numărul coloniilor de albine de la 100 la 120. întrecerea prietenilor cărţii Pe baza Hotărîrii Biroului Politic al C-C. al P.M.R. din anul 1955, C.G. al U.T.M. împreună cu Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, Consiliul Central al Sindicatelor şi Uniunea Scriitorilor au organizat concursul permanent pentru citirea literaturii de către tineret „Iubiţi cartea“. In dimineaţa zilei de 29 martie, în sala Casei prieteniei romîno-sovietice, în faţa sutelor de tineri veniţi să asiste la acest concurs, în faţa microfonului radiodifuziunii, 13 finalişti auui început concursul. Cîştigătorii şi concurenţii fruntaşi au primit diferite premii, constînd în excursii în străinătate, aparate de radio, biciclete, cărţi şi alte obiecte. Concursurile s-au bucurat de aprecierea publicului, care a aplaudat îndelung răspunsurile de bună calitate ale participanţilor la „întrecerea prietenilor cărţii“. (Agerpres). Turneul internaţional de fotbal U. E.F. A. Succesul sportivilor români SOFIA 31 (Agerpres). — Turneul internaţional de fotbal U.E.F.A. rezervat echipelor de juniori a continuat marţi în opt oraşe bulgare cu disputarea meciurilor din preliminarii. Echipa R.P. Romíno a repurtat o victorie remarcabilă, învingînd cu scorul de 2—1 (1—1) reprezentativa Angliei. Intîlnirea s-a desfăşurat în oraşul Pazargic în prezenţa a peste 25.000 de spectatori. Tot în cadrul seriei B din care face parte şi echipa noastră Grecia a întrecut Turcia cu 3—2. In clasamentul grupei conduce Italia cu 6 puncte, urmată de R.P.R. cu 4 puncte, Grecia 4 puncte, Anglia şi Turcia 1 punct Jot fotbaliştii români susţin întîlnirea cu reprezentativa Italiei. In celelalte partide s-au înregistrat următoarele rezultate: R.P. Bulgaria —R.F. Germană 2—0 (1—0), Olanda —Iugoslavia 2—1 (1—1) ; Austria— Luxemburg 4—0 (1—0) ; R.P. Ungară—Spania 2—0 (1—0) ; R. Cehoslovacă—R.D. Germană 1—0 (0—0) | R.P. Polonă—Franţa 3—3 (1—2). INFORMAŢIE Marţi seara a sosit în Capitală dl. Sterling W. Cole, director general al Agenţiei Internaţionale pentru energia atomică, însoţit de d-nii Johan Halberstadt şi Witold Lisovski, funcţionari ai Agenţiei. La sosire pe aeroportul Băneasa oaspetele a fost întîmpinat de academicienii Horia Hulubei şi Şerban Ţiţeica, de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Comitetului pentru energie nucleară, al R.P. Romíne. (Agerpres).