Steagul Roşu, aprilie 1959 (Anul 5, nr. 1548-1571 - Anul 10, nr. 3071-3072)

1959-04-01 / nr. 1548

Să terminăm grabnic însămînţările Cu sprijinul tractoriştilor DOMNEŞTI. (De la corespondentul nostru). Asigurarea bazei furajere necesară sectorului zootehnic, a constituit unul din obiectivele din planul campaniei de primăvară de la C.A.S. Domneşti. S-au însămînţat la timp 33 ha, lu­­cernă nouă, 19 ha. borceag, 5 ha. ovăz masă verde care au şi răsărit. Culturile de toamnă care contri­buie la asigurarea bazei furajere au fost grăpate în întregime. Ele cuprind o suprafaţă de 46 ha. (31 ha. borceag şi 15 ha. secară). De asemenea au mai fost grăpate suprafeţele cu ier­buri perene (lucerna şi trifoi) 54 ha. Din acestea 30 ha. sînt irigate şi au fost îngrăşate cu 4000 kg. superfos­­faţi. In sectorul legumicol răsadurile s-au asigurat în întregime, obţinîndu-se o recoltă de calitate. Pe cîmp au fost însămînţate 17 ha. rădăcinoase, 36 ha. cartofi şi 3,50 ha. varză timpurie. In afară de aceste legume, G.A.S. Dom­neşti a mai cultivat pătrunjel foi şi spanac. Pînă în prezent au şi fost livrate pieţii din aceste produse aproa­pe 1300 kg. In obţinerea de rezultate frumoase în campania de primăvară la însă­­mînţări un sprijin deosebit au dat trac­toriştii, folosind din plin timpul favo­rabil. Printre tractoriştii fruntaşi s-au remarcat Zigher Ion şi Iorga Petre. Din situaţiile operative primite la sfatul popular regional reiese că su­prafeţele însămînţate cu plante de cul­tură din epoca întîia, ocupă la această dată doar 66 la sută din suprafaţa pla­nificată. In rindul raioanelor fruntaşe se situează raioanele: Titu, Răcari, Alexandria şi Videle, care au reuşit in ultimele zile să însămînţeze însem­nate suprafeţe. Sînt însă şi multe raioane în care însămînţările se desfăşoară într-un ritm nesatisfăcător. Printre acestea se numără: Zimnicea, Giurgiu, Olteni, Olteniţa şi altele. In raionul Zimnicea, de pildă, s-au însămînţat doar 3.749 ha (din 8.901 ha plan), adică doar 42 la sută din suprafaţa prevăzută. Ţinînd seama că timpul e înaintat şi că pînă la această dată însămînţă­rile din epoca întîia trebuiau să fie terminate, este necesar ca să se de­pună toate eforturile pentru termina­rea cit mai grabnică a însămînţării culturilor din epoca întîia. Nu trebuie să se ajungă la situaţia nefirească cînd însămînţarea culturilor din epoci diferite (întîia şi a doua) se supra­pun. Colectiviştii, ţăranii întovărăşiţi şi cei cu gospodării individuale trebuie să folosească din plin timpul prielnic şi atelajele de care dispun pentru a lichida această rămînere în urmă. Comitetele raionale de partid, sfa­turile populare raionale, inginerii şi tehnicienii agronomi, vor trebui să sprijine şi să îndrume mai îndeaproa­pe terminarea acestei lucrări în cel mai scurt timp. Cînd lipseşte îndrumarea pe teren Raionul Lehliu, unul din raioanele ce dispun de posibilităţi mari de or­ganizare şi desfăşurare la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilo­r agricole de primăvară, se găseşte totuşi printre cele rămase în urmă, avînd însămin­­ţate doar cca 53 la sută din culturile ce fac parte din epoca întîia. Dacă unele comune ca : Dor Mărunt, Pelinu, Lupşanu şi Ştefăneşti au depăşit media pe raion la însămînţări, Dor Mărunt ajungînd chiar la 95%, apoi o situaţie diametral opusă întîlnim în alte co­mune, unde procentul de însămînţare este cu mult sub media pe raion. Pe bună dreptate se pune întrebarea: de ce în condiţii asemănătoare rezul­tatele sînt diferite ? La această între­bare sunt chemaţi să răspundă în pri­mul rind tov. Dinescu Marian, vicepre­şedinte al sfatului popular raional, şi tov. Bucur Victor, şeful secţiei agricole raionale, care au acordat puţină aten­ţie îndrumării în mod deosebit a co­munelor rămase în urmă, mai ales că în aceste comune sunt unităţi socia­liste tinere, care au nevoie de un spri­jin cit mai concret. Pe lingă faptul că organele agricole raionale exercită un slab control pe teren în aceste comune şi nu au ajutat toate unităţile socia­liste să-şi procure seminţele necesare, lipsurile lor se mai vădesc şi în faptul că în comunele Tăriceni şi Frăsinet, postul de tehnician agronom este va­cant. Comitetul raional de partid şi comi­tetul executiv al sfatului popular raio­nal au datoria să iniţieze măsuri po­litice şi organizatorice concrete , care să ajute efectiv la grăbirea însămîn­­ţărilor din epoca întîia şi evitarea unor asemenea neajunsuri pe viitor. Orga­nele agricole raionale şi comunale trebuie să simtă o răspundere mai serioasă .pentru organizarea muncilor agricole Situaţia însămînţârilor din epoca I-a la 1 aprilie PE TARLALELE ÎNTOVĂRĂŞIRII Pe ogoarele regiunii noastre se însămînţează în prezent ultimele su­prafeţe cu culturi din epoca l­a un­olişeu: membrii întovărăşirii „Pămînt desţelenit“, din comuna Flă­­m­înda, raionul Videle, însămînţează ultimele hectare cu floarea soarelui Foto N. SCARLET Se aşteaptă o iniţiativă...­ ergând în comuna Poenarii Vulpeşti, prin sat­ul Movila, trecătorul va fi uimit de con­trastul ce există între clădirile sa­tului — aspectuoase şi îngrijite — şi şoseaua comunală. Noroiul şi hîrtoapele fac drumul greu accesi­bil. Şi aceasta nu numai pe par­tea carosabilă, ci și pe margini. M de scurgere a apei lipsesc desăvîrşire în unele locuri. Dacă se mai găseşte cite un ce­­să întrebe la comitetul exe­­cînd va fi reparată această T____ __ _______ în doi peri, nu avem balast. Dar lucrurile nu stau tocmai aşa. Cariera de piatră de la Busiiaşu este la o distanţă de aproximativ 8 km., şi dispune de sute de tone de balast, deci are suficient balast şi pentru drumul cu pricina. In comună aproape fiecare cetăţean are căruţă şi cai. Mai mult, în sa­tul Movaia se găsesc o secţie a Gostat-ului Periş, o cooperativă meşteşugărească, unităţi care ar putea da ajutor cetăţenilor la pie­truirea şoselei. Fiecare cetăţean aşteaptă o iniţiati­vă, şi a­­ceasta ar putea veni din partea sfatului popular comunal. Deci aspectul urît al şoselei ce lea­gă satul Movila de comuna de reşe­dinţă se datoreşte cu totul altui motiv decit cel al „lipsei“ balastu­lui. Tovarăşii din comitetul execu­tiv al sfatului popular comunal Po­enarii — Vulpeşti raionul Snagov duc lipsă nu de balast ci de... spi­rit de iniţiativă. O. TAPIRDEA PROIETARI Dim TOATE ŢĂRILE;­UTUTI-VAl ! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL V­I Nr. 1548 Miercuri 1 aprilie 1959 4 pagini 20 bapi Exemplul colectiviştilor URZICENI (De la corespondentul nostru). Membrii gospodăriei colective „Olga Bancic“ din Coşereni, raionul Urziceni, au ţinut seama în acest an de recomandările agrotehnicei şi au ieşit printre primii la însămînţări. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Urziceni, şi folosind cu pricepere mij­loacele proprii, harnicii colectivişti au reuşit să însămînţeze întreaga supra­faţă cu floarea soarelui şi alte culturi din prima urgenţă. Ploile care au că­zut în ultimele zile au creat posibili­tatea ca o serie de culturi însămîn­ţate cu două săptămîni în urmă prin­tre care şi floarea soarelui să răsară şi să se dezvolte frumos spre bucuria colectiviştilor. Acum, ei se pregătesc cu entuziasm pentru însămînţatul cul­turilor din epoca a II-a în vederea asigurării unor producţii agricole spo­rite la ha. Exemplul colectiviştilor din G.A.C. „Olga Bancic“ a fost urmat cu insuflet­t fire de membrii gospodăriei colective „V. I. Lenin“ din localitate, gospo­dărie nou înfiinţată. In prezent gos­podăriile colective se întrec pe ogoare străduindu-se să asigure succesul în­deplinirii lucrărilor campaniei agricole de însămînțări, folosind din plin tim­pul prielnic. LA ŞANTIERELE NAVALE OLTENIŢA . Sunt posibilităţi mai mari de dezvoltare a producţiei Este greu ca să cuprinzi în cîteva cuvinte hărnicia constructorilor de vase de la Şantierele Navale Olteniţa. Aci, la intervale scurte noi vase au primit „botezul“ apei, unele din ele confecţionate pentru prima oară în ţară. E suficient să amintim că in 1958, pe lingă producţia obişnuită, s-a lansat pe Dunăre motonava de 2000 de tone, remorchere de 400— 800 c.p. şi vase pentru transportul stufului de 400 tone. Şi în anul în curs constructorii, îndrumaţi de orga­nizaţia de bază au continuat seria succeselor. Nu mai departe decit in ziua de 25 martie, ei au lansat pri­mul vas sanitar care va deservi Delta Dunării și lucrările de exploa­tare a stufului. Nu va trece mult timp pînă cînd pe Marea Neagră vor pluti vase de pasageri cu emblema S.N.D. Interesant e faptul că vasele sunt complet sudate din care circa 20 la sută sudură automată. Aceasta ridică navele respective la nivelul tehnicii moderne. Vrednicia acestui colectiv de muncă putea duce la rezultate şi mai frumoase în producţie dacă în şan­tiere nu ar exista o serie de defi­cienţe. Ne vom opri la cîteva din ele. LIPSURI IN ORGANIZAREA PLANIFICĂRII OPERATIVE Se ştie că în desfăşurarea în bune condiţiuni a procesului de producţie dintr-o întreprindere, o contribuţie substanţială o are planificarea opera­tivă (planificarea internă de uzină). Pe baza acesteia se realizează practic planul tehnic, de producţie, şi cel financiar, în interiorul întreprinde­rilor, în secţii şi sectoare, la fiecare loc de muncă în parte. Şi acest lucru pentru că planificarea operativă este aceea care defalcă sarcinile de plan şi elaborează calendaristic pro­gramul de producţie, lucru de care depinde ulterior folosirea capacităţii utilajului. Şi la S.N.C. în general în ultima vreme s-au­ înregistrat succese în pro­ducţie datorită perfecţionării plani­ficării operative. In acest sector însă mai persistă o serie de lipsuri care au repercusiuni asupra producţiei. Iată de pildă cum se face lansarea buletinelor de lucru. In mod normal aceste buletine trebuiesc în­minate sectoarelor, secţiilor şi desigur mun­citorilor in acelaşi timp cu comanda produselor respective. Aci se proce­dează cu totul altfel, în sensul că buletinele ajung la muncitori abia la jumătatea lunii și de multe ori chiar la finele ei, sau după ce comanda a fost executată. O asemenea metodă de lucru îngreunează activitatea, face ca munca să se desfășoare într-un ritm necorespunzător. De ce ? Pentru că buletinul de lucru este acela care conţine valoarea manoperei, timpul de execuţie acordat pentru fiecare reper, precum şi consumul specific pentru lucrarea respectivă. Or, necunoscînd aceste detalii, muncitorul nu e sti­mulat să se organizeze mai bine pe locul de producţie, să ia o serie de măsuri cu ajutorul cărora să aibă po­sibilitatea să obţină în aceeaşi uni­tate de timp o producţie mai mare şi bineînţeles de calitate. Lansarea cu întîrziere atît a co­menzilor cit mai ales a buletinelor de lucru, influenţează negativ în primul rind aprovizionarea locurilor de mun­că cu cele necesare, fiindcă numai pe baza acestor acte muncitorul scoate de la sector bonul de material şi a­­poi materialul respectiv din depozit. De aici o serie de consecinţe negati­ve,­­ pierderi mari din timpul pro­ductiv, stagnări neplanificate ale maşinilor, etc. In aceste lipsuri de fapt, îşi găseşte explicaţia ritmul în­cet de la început de lună şi apoi in­tens spre sfîrşitul ei pentru a se re­cupera rămînerile in urmă precum şi slaba folosire a capacităţii utilajului. Este oare posibil ca într-o întreprin­dere de genul S.N.O. care dispune de maşini perfecţionate, indicii de utili­zare la strunguri să fie numai de 52 la sută, iar la restul agregatelor de 28 la sută ? Deficienţele care există în organi­zarea planificării operative fac ca în­tre activitatea secţiilor primare şi cele de montaj să nu existe decalajul ne­cesar, fapt ce duce la munca în a­­salt. Oricine ştie că pentru prelucrarea pieselor, sînt necesare anumite scule, dispozitive şi verificatoare. Toate a­­cestea sînt confecţionate în funcţie de comenzile care se dau în lucru. Şi în această privinţă planificarea operati­vă nu ţine seama de repere din care cauză provoacă multe greutăţi în spe­cial în sectorul II — mecanic. Planificarea internă de uzină nu se­ referă numai la sectoarele de bază d­­ar la cele auxiliare. La S.N.U. felul In care sunt planificate electrocarele pentru transportul pieselor grele In­tre secţii şi sectoare, nu e întotdea­una cel mai corespunzător, fapt ce creează deseori goluri in producţie. MAI MULTA ATENŢIE FATA DE PROPUNERILE MUNCITORILOR In perfecţionarea continuă a orga­nizării producţiei şi a muncii, propu­nerile lucrătorilor au un rol însemnat. Numai în ultimul timp constructorii au făcut peste 120 de asemenea pro­puneri. Nu insă în măsură suficientă ele sînt soluţionate la timp de către conducerea tehnico - administrativă, Iată cîteva exemple. Sectorul mecanic se află faţă de depozitul de materiale la o distanţă de circa 150—200 me­tri. In schimb atelierul de debitare e în incinta sa. Din cauza aceasta, un strungar de pildă, pentru o piesă chiar de cîţiva centimetri e nevoit să meargă în depozit de unde primeşte cel puţin o bară de 6 m. lungime, vine la ferăstraiele mecanice şi de aci M. IEOVEANU (Continuare in pag. 3-a) P­entru La căminul cul­tural din comuna Cucuieţi, raionul Roşiori se pot vi­ziona bogate pro­grame artistice, care vin în spriji­nul activităţii ce­lor ce muncesc pe ogoare. In clişeu, fru­moasa clădire a căminului cultural cultura­lizarea maselor Un sprijin preţios în îmbunătăţirea activităţii gospodăriilor agricole de stat Z­ilele trecute a fost publicată Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Mi­niştri cu privire la unele măsuri pen­tru Îmbunătăţirea conducerii şi a con­trolului de partid şi a activităţii eco­nomice în gospodăriile agricole de stat, document primit cu bucurie de oamenii muncii din aceste unităţi. Congresul al II-lea al partidului a trasat gospodăriilor agricole de stat sarcina de a deveni în scurt timp unităţi mari producătoare de cereale şi produse animale cu minimum de cheltuieli, cu o productivitate ridicată a muncii, model de gospodărie agri­colă socialistă. Cu prilejul Consfătuirii de la Con­stanța, s-a subliniat din nou sarcina gospodăriilor agricole de stat, de a deveni principalul furnizor al statului pentru constituirea fondului central de cereale, de a contribui în măsură cit mai mare la aprovizionarea oraşelor cu produse-marfă şi de a dovedi ţă­rănimii muncitoare superioritatea a­­griculturii socialiste mecanizate. In realizarea acestor sarcini un rol important îl au şi gospodăriile agri­cole de stat din regiunea noastră. Deţinătoare a unor întinse suprafeţe arabile — circa 120.000 ha — şi dispunînd de un puternic parc de ma­şini şi tractoare — 1698 tractoare convenţionale, 787 combine C­­ şi alte numeroase maşini şi unelte agricole — unităţile agricole de stat au po­sibilitatea să obţină o creştere sim­ţitoare a producţiilor şi să reducă con­tinuu preţul de cost. Cele 71 de unităţi agricole socia­liste din regiunea noastră au reuşit în mare măsură să-şi dea contribu­ţia — pe linie de producţie — pen­tru aprovizionarea oamenilor muncii cu produse agricole. Multe gospodării cum sînt: Dragalina, Perieţi, Ivă­­neşti, Urziceni, Dilga, Zimnicele şi altele, datorită unei bune organizări a muncii cît și aplicării celor mai a­­vansate metode agrotehnice, au con­stituit un minunat exemplu de gos­podărire socialistă. Mai sînt însă unele gospodării care, deşi dotate cu mijloace co­respunzătoare unei mecanizări com­plete a lucrărilor, deşi dispun de cadre de tehnicieni şi ingineri cu o înaltă calificare, nu obţin rezultate din cele mai bune. Aceste unităţi continuă să bată pasul pe loc, înre­­gistrînd încă un preţ ridicat al produselor. Acest lucru se dato­reşte în mare măsură şi faptului că în unităţile respective conducerea nu a reuşit să folosească toate rezer­vele şi toate posibilităţile de creşte­re a producţiei, de reducere a pre­ţului de cost. Recenta Hotărîre a Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, document de o deosebită însemnătate, constituie încă o do­vadă a grijii partidului şi guvernu­lui pentru continua consolidare şi dezvoltare a gospodăriilor agricole de stat. Hotărîrea întăreşte rolul organelor şi al organizaţiilor de par­tid în ceea ce priveşte conducerea şi controlul întregii activităţi a G.A.S. înfiinţarea unui consiliu In ca­drul fiecărei unităţi agricole de stat, este una din principalele măsuri ale căror rezultate nu vor întîrzia să se arate. Consiliul are atribuţia de a elabora proiectul planului de profila­re şi dezvoltare în perspectivă şi a celui anual, stabilind totodată pla­nul operativ pentru buna desfăşurare a campaniilor agricole. Datorită faptului că acest consiliu este alcătuit din cadre cu o pregăti­re profesională şi politică corespun­zătoare cit şi datorită faptului că întruneşte reprezentanţi ai organiza­ţiei de partid şi ai organizaţiilor de masă, hotărîrile luate vor fi întot­deauna judicioase, pornite de la o profundă cunoaştere a condiţiilor din unitatea respectivă. E cunoscut faptul că multe din gospodăriile a­­gricole de stat din regiunea noas­tră, analizînd în mod temeinic posi­bilităţile de care dispun, şi-au pro­pus să obţină în acest an producţii care să depăşească cifrele prevăzute în plan. Aşa este cazul G.A.S. Perieţi, unde muncitorii s-au angajat să depăşeas­că planul cu 200 kg grîu la hectar şi să obţină 3.100 kg porumb boabe în medie, de pe fiecare hectar. O situa­ţie asemănătoare o găsim şi la G.A.S. Dragalina şi Andrăşeşti. Consiliile ce iau fiinţă prin re­centa Hotărîre vor avea deci, în afară de viziunea clară a situaţiei reale din gospodărie, şi posibilitatea de folosire pe scară mai largă a resurselor existente şi a iniţiativei maselor. Hotărîrile adoptate de con­siliu sînt obligatorii pentru tot per­sonalul gospodăriei. Directorul răs­punde pentru îndeplinirea tuturor in­dicilor planului de producţie şi ai planului financiar. De o deosebită importanţă este in­troducerea funcţiei de organizator de partid în cadrul gospodăriilor agricole de stat. Avînd o pregătire organizatorică şi politică superioară şi posedînd cunoştinţe din domeniul agriculturii — de obicei de mecani­zare — organizatorul de partid va conduce întreaga muncă de partid şi a organizaţiilor de masă din gos­­podărie. Introducerea funcţiei de organizator de partid va însemna o intensificare a vieţii de organizaţie, un control permanent asupra felului cum sînt transpuse în viaţă hotărî­­rile partidului şi guvernului cu pri­vire la sarcinile gospodăriilor agri­cole de stat. În afară de măsurile adoptate pentru îndeplinirea planului de pro­ducţie, creşterea productivităţii mun­cii şi reducerea preţului de cost, organizatorul de partid se va ocupa îndeaproape şi de organizarea proce­sului de producţie. Un deosebit accent se pune pe în­drumarea politică a organizaţiei sin­dicale în vederea stimulării întrecerii socialiste şi a muncii culturale de masă. Dacă în acest an brigadieri vrednici ca Gheorghe Şerban şi Ion Leşeanu de la G.A.S. Dragalina, s-au angajat să obţină o producţie record la hectar iar mecanizatorii de la g­os­­podăriile agricole de stat din raio­nul Slobozia şi-au propus să aducă unităţilor in care lucrează un benefi­ciu de 1600 Iei la hectar şi însem­nate economii de carburanţi, aceasta se datoreşte şi faptului că ei au fost însufleţiţi de întrecerea socia­­listă. O nouă funcţie introdusă de Ho­tărîre este cea de mecanic şef în cadrul fiecărei secţii a G.A.S. Aceş­tia vor conduce munca de partid şi a organizaţiilor de masă din sec­ţie, vor conduce sectorul mecanic al secţiei şi vor răspunde de buna în­treţinere şi exploatare a utilajului agricol. Tot mecanicul şef va ve­ghea asupra aplicării regulilor agro­tehnice în vederea obţinerii unor recolte sporite la hectar. Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Con­siliului de Miniştri constituie un spri­jin preţios în îmbunătăţirea activităţii gospodăriilor agricole de stat, un puternic imbold pentru realizarea sarcinilor ce revin acestor unităţi în cadrul luptei întregului popor pen­tru dezvoltarea economiei naţionale. Ing. agr. EUGENIA CHIJU Comuna Dărăşti - Vlaşca complet cooperativizată Agitatorii Scarlat Marin, Gheorghe M. Tudorache, Dobre Gheorghe,­ Ciobanu Constantin, Ursu Gheorghe şi alţii, din comuna Dărăşti-Vlaşca, îndrumaţi de organizaţia de bază P.M.R. au mers pe la casele ţăranilor mun­citori cărora le-au arătat cu exemple concrete cum au muncit şi ce rezultate au obţinut întovărăşiţii. Aceştia au explicat importanţa intrării cu tot pămîntul în întovărăşire pentru ca împreună să muncească cit mai bine în scopul obţinerii unor recolte cit mai bogate. Rezultatele muncii politice nu au întîrziat să se arate. Zilele trecute, în adunările generale ale celor 3 întovărăşiri din comuna Dărăşti-Vlaşca, raionul Vidra, s-au discutat ultimele 58 de cereri care marchează completa cooperativizare a comunei. SAVESCU NICOLAE activist P.M.R. Vidra Şedinţă a secfiei economiei construcţiilor din cadrul CAER Intre 19 şi 22 martie 1959 a avut loc la Bucureşti a doua şedinţă a sec­ţiei economiei construcţiilor din Co­misia permanentă de colaborare eco­nomică şi tehnico-ştiinţifică pentru construcţii din cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) al ţărilor socialiste. La această şedinţă au participat delegaţiile Republicii Populare Bulga­ria, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Popu­lare Polone, Republicii Populare Ro­mâne, Republicii Populare Ungare, Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste. La şedinţă au luat parte observa­tori reprezentanţi ai Republicii Popu­lare Chineze. Şedinţa a constituit o etapă în dezvoltarea colaborării economice în­tre ţările socialiste în domeniul con­strucţiilor. A fost analizată problema nivelului indicilor economici din con­strucţii pentru anii 1950—1958 şi pers­pectivele pentru anii ce urmează în ţările participante la CAER. Şedinţa a adoptat o serie de pro­puneri menite să contribuie la folosi­rea experienţei avansate în economia construcţiilor, acumulată de ţările participante. La şedinţă a fost definitivat şi completat planu­l de lucru al secţiei pentru anul 1959—1960 şi adoptate te­­maticile prevăzute în plan. A intrat în funcţia fabrica de fenol FAGARAS 31 (Agerpres). La combinatul chimic din Făgăraş a intrat în producţie marţi după­­amiază fabrica de fenol, construită după proiectul întocmit de specia­lişti de la IPROCHIM, pe baza u­­nei documentaţii sovietice. Noua unitate este una dintre cele mai moderne şi mai mari întreprinderi de acest fel din țară. IN STUPINĂ Colectiviştii din comuna Căzăneşti, raionul Slobozia au obţinut în anul 1958 mari venituri băneşti de la u­­pină, fapt care i-a determinat în a­­cest an să sporească numărul colo­niilor de albine de la 100 la 120. întrecerea prietenilor cărţii Pe baza Hotărîrii Biroului Politic al C-C. al P.M.R. din anul 1955, C.G. al U.T.M. împreună cu Ministerul In­­văţămîntului şi Culturii, Consiliul Central al Sindicatelor şi Uniunea Scriitorilor au organizat concursul permanent pentru citirea literaturii de către tineret „Iubiţi cartea“. In dimineaţa zilei de 29 martie, în sala Casei prieteniei romîno-sovietice, în faţa sutelor de tineri veniţi să a­­siste la acest concurs, în faţa micro­fonului radiodifuziunii, 13 finalişti auui început concursul. Cîştigătorii şi concurenţii fruntaşi au primit diferite premii, constînd în excursii în străinătate, aparate de ra­­dio, biciclete, cărţi şi alte obiecte. Concursurile s-au bucurat de apre­cierea publicului, care a aplaudat în­­delung răspunsurile de bună calitate ale participanţilor la „întrecerea priet­­enilor cărţii“. (Agerpres). Turneul internaţional de fotbal U. E.F. A. Succesul sportivilor români SOFIA 31 (Agerpres). — Turneul internaţional de fotbal U.E.F.A. rezervat echipelor de juniori a continuat marţi în opt oraşe bul­gare cu disputarea meciurilor din preliminarii. Echipa R.P. Romíno a repurtat o victorie remarcabilă, învin­­gînd cu scorul de 2—1 (1—1) repre­zentativa Angliei. Intîlnirea s-a des­­făşurat în oraşul Pazargic în prezenţa a peste 25.000 de spectatori. Tot în cadrul seriei B din care face parte şi echipa noastră Grecia a în­trecut Turcia cu 3—2. In clasament­­ul grupei conduce Italia cu 6 puncte, urmată de R.P.R. cu 4 puncte, Gre­cia 4 puncte, Anglia şi Turcia 1 punct Jot fotbaliştii români susţin întîlnirea cu reprezentativa Italiei. In celelalte partide s-au înregistrat următoarele rezultate: R.P. Bulgaria —R.F. Germană 2—0 (1—0), Olanda —Iugoslavia 2—1 (1—1) ; Austria— Luxemburg 4—0 (1—0) ; R.P. Un­gară—Spania 2—0 (1—0) ; R. Cehos­lovacă—R.D. Germană 1—0 (0—0) | R.P. Polonă—Franţa 3—3 (1—2). INFORMAŢIE Marţi seara a sosit în Capitală dl. Sterling W. Cole, director general al Agenţiei Internaţionale pentru ener­gia atomică, însoţit de d-nii Johan Halberstadt şi Witold Lisovski, func­ţionari ai Agenţiei. La sosire pe aeroportul Băneasa oaspetele a fost întîmpinat de acade­micienii Horia Hulubei şi Şerban Ţiţeica, de reprezentanţi ai Ministe­rului Afacerilor Externe şi ai Comi­tetului pentru energie nucleară, al R.P. Romíne. (Agerpres).

Next