Steagul Roşu, iunie 1959 (Anul 11, nr. 3098-3122)

1959-06-02 / nr. 3098

ANUL XI —Nr. 3098 Marți 2 iunie 1959 4 pagini 20 bani Primii paşi în consolidarea tinerei noastre gospodării colective V Nucleul viitoarelor ferme V Construcţii zootehnice ieftine, ridicate cu resurse proprii V Sporeşte interesul colectiviştilor pentru obţinerea de recolte bogate C­ospodăria noastră colectivă este tînără. După ce am vizitat colec­tiva din Livedea, după ce ne-am convins de rezultatele superioare ale gospodăriei colective, noi membrii înto­vărăşirii „Filimon Sirbu“ am înteme­iat şi în satul nostru, în Sănduliţa, o gospodărie colectivă care înmănun­chează 170 familii. Din primele zile ne-am îndrepta­t a­­tenţia spre rezolvarea celor mai im­portante probleme de care depinde întărirea organizatorică şi economică a colectivei. Ţinînd seamă de forţele de muncă de care dispunem şi de fe­lul cum vom folosi cele 600 ha. teren, am alcătuit două brigăzi de cîmp, o brigadă legumicolă precum şi o echipă de constructori. In fruntea lor au fost aleşi oameni vrednici, cu experienţă, care se bucură de prestigiu în faţa colectiviştilor, aşa cum este comunis­tul Stancu R. Cristian, ca şi Dobre Mihail sau Ghiţă Ion. Din cuvîntul partidului am înţeles că aplicarea în G.A.C. a retribuţiei după muncă cit şi după rezultatele ob­ţinute duce la sporirea interesului co­lectiviştilor pentru dobindirea unor recolta bogate şi a unor producţii sporite în sectorul zootehnic. De a­­ceea, am păşit şi noi la aplicarea a­­cordului individual. Cu ajutorul muncii politice desfăşurate de organizaţia de partid, am ex­plicat tuturor colectiviştilor că in ra­port de rezultatele în producţie, de depăşirea sau neîndeplinirea planului, li se vor atribui sau se vor scădea un număr de zile-muncă. Toţi membrii gospodăriei noastre s-au declarat de acord cu aplicarea acestui principiu. In vederea obţinerii unor venituri băneşti cit mai mari, am acordat a­­tenţia cuvenită cultivării legumelor şi plantelor tehnice, precum şi formării nucleului sectorului zootehnic. Pe cele 16 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr ne-am propus să obţinem o producţie medie de 211.000 kg. la hectar, felul cum se întreţin culturile, cum s-au a­­plicat îngrăşămintele suplimentare, ne dau garanţia că vom realiza produc­ţiile propuse. De asemenea, cultivăm 60 de hectare cu floarea soarelui şi 51 ha. cu ricin, culturi de la care vom obţine importante venituri băneşti. Cit priveşte cele 7 ha. de grădină, putem spune că datorită vredniciei de care dau d­ovadă majoritatea membrilor bri­găzii legumicole, printre care se nu­mără Ion M. Leana, Ghiţă Ion şi alţii, de pe acum am realizat importante cantităţi de trufandale care aduc im­portante sume gospodăriei colective. Cu ajutorul creditelor primite de la stat, am cumpărat de curînd 20 juninci de rasă. Foarte curînd, acestora li se vor alătura 15 scroafe fătătoare şi 250 oi, care laolaltă vor forma nu­cleul viitoarelor noastre ferme.. Pentru a ieftini cositul construcţiilor folosim materiale locale cum ar fi lemn de salcîm, cărămidă produsă în gospo­dărie, chirpici, etc. Avem în construc­ţie un grajd cu o capacitate de 50 ca-­­ pete, lucrare care este aproape gata, un saivan pentru 500 oi, precum şi o remiză în care vor fi adăpostite căru­ţele, uneltele agricole şi alte bunuri ale gospodăriei. In planul de producţie pe anul acesta am prevăzut să repartizăm cite 15 lei la zi-muncă, în afara produselor în natură, ceea ce a stimulat interesul şi elanul colectiviştilor. Nu de mult am repartizat primul avans bănesc, cite­m 3 lei la zi-muncă, iar curînd vom re­partiza al doilea. Dragostea cu care colectiviştii no­ştri luptă pentru înflorirea gospodă­riei se poate vedea în toate sectoarele de muncă, la grădină ca şi la cultu­rile de cimp, unde praşilele au fost e­­xecutate la timp şi de bună calitate. In rin­dul fruntaşilor se numără An­drei Gherman, Ivan Gh. Stelian, Co­­man Ştefan, Sofia Mitu, Nelu Aurel, Dumitru N. Ioana, Mihai D. Fornea şi mulţi alţi vrednici colectivişti. Bucurîndu-se de sprijinul organelor raionale şi al S­.M.T. Săruleşti, care ne deserveşte, avem convingerea că vom face noi paşi în consolidarea tinerei noastre gospodării colective, aşa incit în puţină vreme să intrăm în rîndul por­ch­­­ivei or milionare, care asigură membrilor lor un trai îmbelşugat. GHEORGHE D. IVAN preşedintele G.A.C. ,filimon Sirbu“ din satul Sănduliţa, raionul Brăneşti 50 de ani de la apariţia operei lui V.I. Lenin „Materialism şi empiriocriticism“ Sesiunea ştiinţifică festivă a Academiei R. P. Romíné Luni a avut loc sesiunea ştiinţifică festivă a Academiei R. P. Romíné consacrată împlinirii a 50 de ani de La apariţia operei lui V. I. Lenin „Ma­terialism şi empiriocriticism“. La lucrările sesiunii au luat parte academicieni şi membri corespondenţi ai Academiei R. P. Romíné, cercetă­tori din institutele Academiei R. P. Romíné, cadre didactice din învăţă­­mîntul superior. Lucrările sesiunii au fost deschise de acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei­ R. P. Române, care a subliniat deosebita însemnătate a o­­perei lui V. I. Lenin „Materialism şi empiriocriticism“. In şedinţa de dimineaţă au fost prezentate următoarele comunicări: acad. C. Ionescu Gulian, „însemnă­tatea istorică şi actualitatea operei lui V. I. Lenin „Materialism şi empi­riocriticism“ ; acad. Mihail Ralea: „Importanţa teoriei leniniste a reflec­tării“ ; acad. Atanase Joja: „Critica empirismului logic în opera lui V. I. Lenin „Materialism şi empiriocriti­cism“; acad. S. S­toi­cov : „Teoria leninistă a cunoaşterii şi idealismul în matematică“. În şedinţa de după-amiază au fost prezentate comunicările: acad. A. Kreindler: „Importanţa lucrării „Ma­terialism şi empiriocriticism“ pentru problemele teoretice ale neurologiei“; acad. Şerban Ţiţeica: „Unele pro­bleme ale fizicii contemporane în lu­mina lucrării lui V. I. Lenin „Mate­rialism şi empiriocriticism“ ; prof. N. Sălăgeanu, membru corespondent al Academiei R. P. Române: „Materia­lism şi empiriocriticism“ şi problema determinismului în biologie“ şi prof. D. Dumitrescu, membru corespondent al Academiei R. P. Române , „Critica concepţiilor reacţionare despre rolul tehnicii în lumina lucrării lui V. I. Lenin“. Comunicările au fost audiate cu deosebit interes. (Agerpres) VEŞTI DIN RAIONUL URZICENI Puţuri pentru irigarea culturilor Colectiviştii din comuna Valea Mă­­crişului, raionul Urziceni, comună si­tuată la circa 20 km. distanţă de apa Ialomiţei, au hotărît să facă lucrări de irigare pe o suprafaţă de peste 10 ha. teren legumicol. In acest scop oamenii au construit două puţuri fo­rate la o adîncime de 15—25 metri al căror debit de apă asigură zilnic iri­garea culturilor respective. Asemenea puţuri forate au mai fost date de cu­­rînd în folosinţă şi la gospodăriile a­­gricole colective din comunele Grindu, Colibia, Jilavele etc. Debitul constant al fiecărui puţ a ajuns la circa 3 va­goane de apă pe oră şi prin folosirea motopom­pelor sunt asigurate lucrările de irigare ale diverselor culturi, în­deosebi cele legumicole. Economii în valoare de peste 200.000 lei In acest an, colectiviştii din Grindu au început o serie de construcţii me­nite să ducă la consolidarea econo­­mico-o­rganizatorică a gospodăriei res­pective. Folosind resursele locale la construirea celor 4 grajduri şi a celor 4 remize, colectiviştii au făcut econo­mii la lemn în valoare de 154.000 lei, iar la cele 150.000 bucăţi cărămidă, confecţionate de colectivişti s-au rea­lizat economii în valoare de peste 50.000 lei. PROLETARI DIN TOILTE ȚĂRILE, UNI­I-NA ? O delegaţie a cooperaţiei de consum a plecat în R. P. Polonă Luni dimineaţa a plecat spre Varşovia o delegaţie a cooperaţiei de consum din ţara noastră, condusă de tov. Romulus Zăroni, membru în Pre­zidiul Marii Adunări Naţionale, vice­preşedinte al Uniunii centrale a coo­perativelor de consum din R. P. Ro­mina, care, la invitaţia Uniunii cen­trale a cooperativelor din R. P. Po­lonă va face un schimb de experienţă cu organizaţiile cooperatiste din ţara prietenă. ZI DE ODIHNĂ COLECTIVĂ Farmecul şi frumuseţea sărbătorii nu le-au dat nici strălucirea vreunui astru, nici măreţia vreunui cadru. Din contră, cetele de nori ce colindau a­­meninţătoare pe drumurile văzduhului parcă căutau să umbrească sentimen­tele de bucurie ce izvorau din sufle­tele sutelor de oaspeţi veniţi din sa­tele şi comunele raionului Snagov pentru a petrece ziua de odihnă, de la Cocioc. Erau aici colectivişti din Corbeanca şi Brătuleşti, întovărăşiţi din Baloteşti, Creaţa Leşile, Poena­­rii-Vulpeşti, Fierbinţi, Căciulaţi. CHIBZUINŢĂ ŞI MĂIESTRIE „Deschiderea“ sărbătorii a revenit colectiviştilor din Cocioc. Ei au fost aceia care au dat primul semn pen­tru „ridicarea“ cortinei. Aşa i-am cu­noscut atît pe ei, cît şi faptele lor. Deşi au trecut numai două luni de cînd peste 100 de familii în frunte cu Ştefan Lipoveanu, Nicolae Tutunaru, Ştefan Ghiţă, şi-au înfrăţit pămîntu­­r­ile, munca în gospodăria colectivă, totuşi roadele dobîndite, dezvăluie chibzuinţă şi dragostea cu care mun­cesc. Zadarnic ai căuta peste cîmpuri tarlale de grîu, porumb, căci mai fal­nice ca ale lor n-ai să găseşti. Acum în planul de dezvoltare al gospodă­riei este prevăzută creşterea sectoru­lui zootehnic, prin cumpărarea a 20 de vaci şi 20 de scroafe, crearea unei ferme de raţe ce va cuprinde 400 de capete. Rezultatele obţinute în scur­tul timp de la inaugurare au dat în­demn altor 40 de familii de a-şi aş­terne pe albul hîrtiei dorinţa de a in­tra în gospodăria colectivă. Şi aces­tea nu-s singurele, căci şi alţi ţărani muncitori păşesc pe acest drum... Gospodinele ne îndeamnă să cu­noaştem şi roadele multor ore de lu­cru la gherghef, la războiul de ţesut. Aşa că iată-ne în sălile expoziţiei de cusături naţionale. Meşteşug pur­tat din bătrîni, prins din fragedă co­pilărie de către fetişcane, arta ţesu­tului este cunoscută şi pe aceste me­leaguri. Este acesta un mesaj al pri­ceperii, al frumuseţii sufleteşti a fe­meii de la sat, care este tot atît de vrednică şi în lucrarea pămîntului. In ţesătura gingaşă a maramei, Ioana Păun din Ciolpani, Elena Croitoru din Brătuleşti au prins o imagine a iscu­sinţei celui de pe ogor, în împletitu­ra dibace a covoarelor, a carpetelor, în jocul de linii, de culori, întovără­şită Dobriţa Dumitrache, Maria F. Tofan din Gruiu, Zoia Neagu din Ba­loteşti, Elena Stanciu din Balam­nci, au dezvăluit toată priceperea lor in oglindirea frumosului. Totul este o frintură dintr-un tezaur fără de preţ, tezaur al poporului nostru, arta naţi­onală a ţesăturilor ÎNTRECERE Intrate în tradiţia sărbătorilor cîm­­peneşti, întrecerile sportive au cunos­cut şi la Cocioc disputa marilor con­cursuri. A fost o întrecere a dîrzeniei, a voinţei. La start, trînte, alergări îţ­ sac şi cu oul în lingură, curse de tro­tinete şi biciclete. Competiţia „vede­tă“ au constituit-o însă desfăşurarea fazei raionale a campionatului repu­blican de atletism pentru com­, cit şi turneul de oină. Elevii şcolilor şi-au dat întîlnire la probele de atletism. Cele mai multe succese le-au repurtat elevii din Gruiu şi Tîncăbeşti. Oină­ a cunoscut aceeaşi simpatie din par­tea sutelor de spectatori, învingătorii, ţăranii muncitori ai asociaţiei sporti­ve „Spic de grîu“ din Dimieni au fost protagoniştii acestei întreceri tine­reşti... PARADA CINTULUI ŞI JOCULUI Nota zece — a fost spusa unui ve­cin aplaudînd echipa bătrînilor dan­satori din comuna Corbeanca. Şi în­­tr-adevăr cu nimic nu a greşit. De­geaba sclipea argintul de la tîmple­­le jucăuşilor, căci vigoarea mişcări­lor, farmecul interpretării vechilor dansuri — Raci, Drăculeţii Ita. — îi arătau ca pe nişte flăcăi de curând ieşiţi la horă şi buni de însurat. Alai prejos nu se lasă nici cei din Brătu­leşti. Urmează apoi formaţia corală a artiştilor amatori din Baloteşti, con­dusă de Iulian Petcu. Se bisează pie­sele muzicale „Cîntec de leagăn", „Aseară vîntul batea“. Şi aşa cum după multe ore vrednice de muncă Maria Antonescu, Gheorghe Fluieraş cîntă împlinirile lor, astfel şi de astă dată au adus mesajul tuturor bucuri­ilor susţinînd numeroase cîntece populare. Iar acordurile vioaie ale a­­cordeonistului Iulian Popescu, nu ştiu pe cine n-au îndemnat să se prindă în pasul unei hore... •­ Şi petrecerea continuă pînă tirziu. Pe u­n­iţi, la căminul cultural, la pădu­rea de la hotarul comunei, unde, meş­terii ogoarelor,, bărbaţi şi neveste, fete şi flăcăi, înlănţuiţi de mijloc, de brîu, joacă. Bătrînele hore, focoasele sîrbe, cuprind sutele de oaspeţi ve­niţi la ziua de odihnă din Cocioc, ia­­tă-i pe mecanizatorii de la G.A.S. Măineasca şi Periş, pe colectiviştii din Cocioc, Corbeanca, pe întovărăşi­ţii din Gruiu şi Brătuleşti, iată sutele de stăpîni ai pămîntului, sărbătorin­­du-şi realizările. TR. ROŞIANU Formaţia corală a artiştilor amatori din Baloteşti SĂRBĂTOAREA CELOR MICI Cu prilejul sărbătoririi Zilei In­ternaţionale a Copilului au avut loc în regiune numeroase manifestări cul­turale, artistice şi sportive. In clişeu două aspecte de la concursurile sportive desfăşurate in oraşul Urziceni Foto N. SCARLET Telegramă EXCELENŢEI SALE DOMNULUI GIOVANNI GRONCHI PREŞEDINTELE REPUBLICII ITALIENE Roma Cu ocazia sărbătorii naţionale a Italiei, vă rog să primiţi, domnule Preşedinte, sincerele mele felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperi­tatea poporului italian şi pentru feri­cirea dv. personală. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române Conferinţă de presă Luni dimineaţa a avut loc o con­ferinţă de presă cu prilejul organi­zării unei expoziţii de maşini-unelte şi utilaje industriale ale R. P. Un­­gare. Reprezentantul Întreprinderii de stat ungare pentru comerţ exterior ,,­tehno­­im­pex“ din Budapesta, ing. Kulcsár Imre, a prezentat cu acest prilej pro­dusele expuse. Expoziţia, organizată în strada Ba­­tiştei nr. 33, este deschisă zilnic între 2—15 iunie. (Agerpres) Constituirea Comitetului Naţional de Sociologie De curînd a avut loc la Academia R. P. Român, şedinţa de constituire a Comitetului Naţional de Sociolo­gie, din care fac parte reprezentanţi din diferite domenii ale ştiinţelor so­ciale. In şedinţa de constituire s-a a­­doptat Statutul de funcţionare şi s-a ales conducerea Comitatului, formată din : acad. A. Joja, preşedinte; acade­micienii; M. Rajea, V. Malinschi şi P. Constantinescu-Iaşi — vicepreşe­dinţi; M. Mănescu, membru-corespon­­dent al Academiei’ R. P. Româno — secretar general; academicienii: C. lonescu-Gulian şi A. Oţetea, şi T. Bugnariu, membru corespondent al Academiei R. P. Române — membri. Comitetul Naţional de Sociologie are sarcina de a contribui la dezvol­tarea colaborării internaţionale în do­meniul sociologiei, de a intensifica relaţiile ştiinţifice dintre sociologii ro­­mâni şi sociologii din alte tari, ur­mind să se afilieze la Asociaţia In­ternaţională de Sociologie. FESTIVALUL RAIONAL al tineretului din Roşiori Duminică s-a desfăşurat la Roşiori cel­ de-al treilea Festival raional al tineretului. La deschiderea Festivalu­lui au participat tovarăşul Lascu Ale­xandru, preşedintele Comisiei regio­nale de pregătire a Festivalului, Tu­dor Jean, prim-secretar al comitetului regional Bucureşti al U.T.M., repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, precum şi invitaţi ,din di­ferite raioane ale regiunii. Pe stră­zile oraşului, pavoazate sărbătoreşte, au răsunat glasurile pline de voioşie a mii de tineri muncitori, colectivişti, întovărăşiţi, elevi care şi-au manifestat in această zi prietenia faţă de tine­retul din toate ţările lumii şi dorinţa de a trăi in pace, de a contribui cu forţa lor creatoare la făurirea socia­lismului in ţara noastră. După mitingul de deschidere a Fes­tivalului, in cursul zilei s-au desfă­şurat concursuri artistice şi sportive care s-au bucurat de o largă partici­­pare a tineretului. Seara a avut loc un frumos carnaval in parcul ora­şului. In clişeu: Brigada de agitaţie din satul Merişani la concursul artiştii, Conserve din noua recoltă De cîteva zile fabrica de conserve din Buftea a început să dea producţie din noua recoltă. Fiind dotata cu noi utilaje de mare perfecţiune tehnică şi executînd în timpul iernii reparaţii de calitate, această fabrică va da în 1959, în numai 27 de zile, o produc­ţie care echivalează cu întreaga can­titate de conserve ce s-a obţinut in 1939 socotit ca cel mai bun an. LINIE AUTOMATĂ DE FABRICARE A CONSERVELOR DE MAZARE Sezonul fabricării conservelor de le­gume a început cu prepararea sorti­mentelor de mazăre. Pentru a face faţă sarcinilor sporite de plan au in­trat în funcţiune o linie automată de fabricare a conservelor de mazăre. In felul acesta toate operaţiunile — de la transportul materiei prime din depozit şi pînă la opărit — sunt me­canizate, ceea ce ridică simţitor ca­litatea producţiei. Decorticarea maza­­rei, selecţionarea boabelor pe dimen­­siiuni, eliminarea corpurilor străine, etc. se fac acum cu mare precizie. De menţionat că toate aceste opera­ţiuni altă dată se executau de 10—12 muncitori, iar azi numai de 3—4. Se înţelege că cei eliberaţi de la aceste operaţiuni au trecut în alte sectoare de activitate ale întreprinderii contri­buind din plin la desfăşurarea în bune condiţiuni a procesului de pro­ducţie. Dar şi de la operaţiunea opărit şi până la depozitul de produse finite efortul fizic este înlăturat aproape complet. (Se mai face manual doar aprovizionarea meselor de lucru cu boabe de la distanţă de numai doi metri). Mesele de lucru sunt acum de metal (un loc de lemn) şi prevăzute cu benzi transportoare. Umplerea bor­canelor cu boabe de mazăre şi închi­derea lor se fac automat. Comparativ cu rezultatele de acum cîţiva ani la aceste operaţiuni productivitatea mun­cii a crescut de 5—6 ori. Sistemul de umplere a borcanelor s-a automatizat datorită inovaţiei inginerului şef, T. Petroni. Şi transportul cutiilor goale de la atelierul de confecţionat în sala de fabricaţie şi al borcanelor din de­pozit se face mecanic cu ajutorul unor benzi transportoare. Pe lingă faptul că s-a eliminat efortul fizic s-a micşorat la minimum procentul de spargeri de borcane. S-a ajuns pînă acolo incit chiar umplerea borcanelor şi a cutiilor cu saramură să se facă tot mecanic. Intrarea în funcţiune a liniei auto­mate de fabricare a conservelor de mazăre permite ca zilnic să se obţină circa 40.000 kg. de conserve ceea ce înseamnă o producţie dublă faţă de cit se obţinea în aceeaşi unitate de timp in urmă cu 3—4 ani. CURĂŢENIA - PREOCUPARE A ÎNTREGULUI COLECTIV dintr-o fabrică de conserve, mai mult ca în ori­care altă unitate, se impune o curăţenie desăvîrşită la fie­care loc de muncă în parte. Acest lucru îl cunoaşte şi colectivul de la fabrica din Buftea. De aceea el s-a pregătit minuţios pentru actualul se­zon. In această privinţă sunt de sem­nalat o serie de iniţiative care s-au întreprins avînd drept scop — aşa cum au indicat documentele plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1953—• valorificarea pe scară largă a tuturor rezervelor interne. Comunistul Ion Re­begeanu­, directorul întreprinderii a confecţionat, pe principiul extinsoa­­relor de stingerea incendiilor, un a­­parat pentru dezinfectarea utilajelor. M­IEOVEANU (Continuare in pag. 3-a) SE PREGĂTESC PENTRU CAMPANIA DE RECOLTARE Mecanizatorii de la staţiunile de­­ maşini şi tractoare din raionul Turnu I Măgurele, respectiv din comunele­­ Rîioasa, Traianu şi Putineiu se pre­gătesc intens pentru ca zilele de se­ceriş şi treieriş să-i găsească gata pentru a intra cu toate forţele în la­nurile de grîu şi orz. Astfel ei au re­parat pînă în prezent un număr de 53 batoze, 41 secerători-legători, pre­cum şi toate dezmiriştitoarele. Com­binele S.4 sînt şi ele reparate intr-un procent de peste 50 la sută. Fruntaşi în muncile de reparaţii se situează mecanizatorii de la S.M.T. Rîioasa, care mai au de reparat 3 batoze şi 3 secerători-legători după care sunt gata pentru a aştepta declanşarea campaniei de vară. RADU MITRICA inginer agronom teivtă aten întreţinerii culturii or Execută praşila a doua la porumb DOMNEŞTI (De la corespondentul nostru). Culturile prăşitoare din raionul Domneşti, care se întind pe o supra­faţă de 23.163 ha, din care 17.625 ha. porumb, au primit prima praşilă. Unele din culturi ca floarea soarelui, cartofi, şi 10674 ha. de porumb au fost prăşite pentru a doua oară. De asemenea pe 1.025 ha. de legume s-a executat praşila IH-a. Acţiunea de întreţinerea culturilor continuă în toate comunele din raio­nul Domneşti. Printre coffi­unele frun-­­taşe pe­­ raion la întreţinerea culturi­lor se situează Vîrteju, Buturugeni, Bolintin Vale, Domnești și altele. Veşti de pe ogoarele raionului Slobozia • Pe ogoarele gospodăriei agricole colective ,Maxim Gorki“ din comuna Gheorghe Lazăr, raionul Slobozia, co­lectiviştii au executat pînă la această dată praşila II-a pe o suprafaţă de aproape 400 ha. cu floarea soarelui şi sfeclă de zahăr precum şi praşila­t­a la porumb­­pe mai bine de 500 ha. Tot in această perioadă, gospo­dăria a insăminţat cele 48 ha. cu orez situate in lunca Ialomiţei, urm­ă­­rindu-se obţinerea unei producţii de 5.000 kgr. orez la ha. Succese însem­nate au obţinut colectiviştii şi in sectorul legumicol unde cartofii şi ce­­lelalte legume îngrijite din timp s-au­ dezvoltat frumos. • Luptind pentru obţinerea unei producţii de 30.000 kgr. o sfeclă la ha. şi 1.800 kgr. floarea soarelui, colec­tiviştii din Mărculeşti acordă o deo­sebită atenţie lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare. Ca­­ urmare a întrecerii organizate pe brigăzi s-a reuşit ca pînă in prezent să se execu­te in întregime praşila II-a pe cele peste 200 ha. cu sfeclă de zahăr şi floarea soarelui, prăşind in acelaşi timp 80 la sută din suprafaţa culti­­vată cu porumb. Presa australiană elogiază pe dirijorul C. Sil­vesti* î MELBOURNE, 1 (Agerpres). — Presa australiană continuă să co­menteze elogios turneul dirijorului ro­min, Constantin Silvestri. Criticul muzical al ziarului „Mel­bourne Sun" scria la 31 mai urmă­toarele : „Constantin Silvestri, în felul in care a condus orchestra simfonică „Victoria" la concertele de săptămina aceasta, s-a prezentat ca unul din cei mai­ străluciţi şefi de orchestră care reuşeşte să obţină cele mai fine nuan­ţe muzicale de la fiecare grup instru­mental... Concertul de simbătă in special — se spune in continuarea ar­ticolului — a constituit una din cele mai strălucitoare demonstraţii ale vir­tuozităţii unui şef de orchestră, in special in interpretarea uverturii la opera „Tannhauser" de Wagner. Per­sonal — adaugă criticul ziarului — am ascultat această uvertură in inter­pretarea a două din cele mai mari orchestre simfonice europene,­ dar niciodată n-am auzit-o mai impresio­nant redată decit acum." In seara de duminică, 31 mai, Con­stantin Silvestri a asistat la o serată organizată de Asociaţia culturală „Australia-Rominia". Guvernul R.P.R. acorda ajutor tehnic şi ştiinţific Afganistanului KABUL 1 (Agerpres). Intre 12 şi 30 mai, C. Constantines­­cu, însărcinat cu afaceri al Legaţiei Republicii Populare Române In Afga­nistan, (cu reşedinţa la Teheran), în­soţit de D. Stănescu, secretar III al Legaţiei Republicii Populare Române, a făcut o vizită in Afganistan, luind contact cu specialiştii petroliferi ro­minl care lucrează alături de specia­liştii sovietici şi cehoslovaci la pros­pectarea bogăţiilor petrolifere din nor­dul Afganistanului. Cu prilejul vizitei făcute în localitatea Ilazar — Shartasi Sar — unde se află specialiştii ro­­mâni, a­u fost organizate două gale de filme româneşti la care au luat parte specialişti străini, precum şi cei afgani. La Kabul, C. Constantinescu a avut întrevederi cu diverse persona­lităţi afgane, printre care ministrul Minelor şi Industriei, ministrul Presei şi Culturii, subsecretarul de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, rectorul Universităţii din Kabul şi alţii. In ca­drul întrevederilor care s-au­ desfăşu­rat intr-o atmosferă cordială au­­ fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între cele două ţări. Personalităţile afgane au expri­mat mulţumiri pentru ajutorul tehni­­co-ştiinţific acordat de către guvernuul român şi faţă de felul cum îşi desfă­şoară munca specialiştii români. În ziua de 27 mai C. Constantinescu ,a oferit în saloanele hotelului guverna­mental din Kabul o gală de filme ro-­­minești și un cocktai.

Next