Steagul Roşu, iunie 1959 (Anul 11, nr. 3098-3122)
1959-06-02 / nr. 3098
ANUL XI —Nr. 3098 Marți 2 iunie 1959 4 pagini 20 bani Primii paşi în consolidarea tinerei noastre gospodării colective V Nucleul viitoarelor ferme V Construcţii zootehnice ieftine, ridicate cu resurse proprii V Sporeşte interesul colectiviştilor pentru obţinerea de recolte bogate Cospodăria noastră colectivă este tînără. După ce am vizitat colectiva din Livedea, după ce ne-am convins de rezultatele superioare ale gospodăriei colective, noi membrii întovărăşirii „Filimon Sirbu“ am întemeiat şi în satul nostru, în Sănduliţa, o gospodărie colectivă care înmănunchează 170 familii. Din primele zile ne-am îndreptat atenţia spre rezolvarea celor mai importante probleme de care depinde întărirea organizatorică şi economică a colectivei. Ţinînd seamă de forţele de muncă de care dispunem şi de felul cum vom folosi cele 600 ha. teren, am alcătuit două brigăzi de cîmp, o brigadă legumicolă precum şi o echipă de constructori. In fruntea lor au fost aleşi oameni vrednici, cu experienţă, care se bucură de prestigiu în faţa colectiviştilor, aşa cum este comunistul Stancu R. Cristian, ca şi Dobre Mihail sau Ghiţă Ion. Din cuvîntul partidului am înţeles că aplicarea în G.A.C. a retribuţiei după muncă cit şi după rezultatele obţinute duce la sporirea interesului colectiviştilor pentru dobindirea unor recolta bogate şi a unor producţii sporite în sectorul zootehnic. De aceea, am păşit şi noi la aplicarea acordului individual. Cu ajutorul muncii politice desfăşurate de organizaţia de partid, am explicat tuturor colectiviştilor că in raport de rezultatele în producţie, de depăşirea sau neîndeplinirea planului, li se vor atribui sau se vor scădea un număr de zile-muncă. Toţi membrii gospodăriei noastre s-au declarat de acord cu aplicarea acestui principiu. In vederea obţinerii unor venituri băneşti cit mai mari, am acordat atenţia cuvenită cultivării legumelor şi plantelor tehnice, precum şi formării nucleului sectorului zootehnic. Pe cele 16 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr ne-am propus să obţinem o producţie medie de 211.000 kg. la hectar, felul cum se întreţin culturile, cum s-au aplicat îngrăşămintele suplimentare, ne dau garanţia că vom realiza producţiile propuse. De asemenea, cultivăm 60 de hectare cu floarea soarelui şi 51 ha. cu ricin, culturi de la care vom obţine importante venituri băneşti. Cit priveşte cele 7 ha. de grădină, putem spune că datorită vredniciei de care dau dovadă majoritatea membrilor brigăzii legumicole, printre care se numără Ion M. Leana, Ghiţă Ion şi alţii, de pe acum am realizat importante cantităţi de trufandale care aduc importante sume gospodăriei colective. Cu ajutorul creditelor primite de la stat, am cumpărat de curînd 20 juninci de rasă. Foarte curînd, acestora li se vor alătura 15 scroafe fătătoare şi 250 oi, care laolaltă vor forma nucleul viitoarelor noastre ferme.. Pentru a ieftini cositul construcţiilor folosim materiale locale cum ar fi lemn de salcîm, cărămidă produsă în gospodărie, chirpici, etc. Avem în construcţie un grajd cu o capacitate de 50 ca- pete, lucrare care este aproape gata, un saivan pentru 500 oi, precum şi o remiză în care vor fi adăpostite căruţele, uneltele agricole şi alte bunuri ale gospodăriei. In planul de producţie pe anul acesta am prevăzut să repartizăm cite 15 lei la zi-muncă, în afara produselor în natură, ceea ce a stimulat interesul şi elanul colectiviştilor. Nu de mult am repartizat primul avans bănesc, citem 3 lei la zi-muncă, iar curînd vom repartiza al doilea. Dragostea cu care colectiviştii noştri luptă pentru înflorirea gospodăriei se poate vedea în toate sectoarele de muncă, la grădină ca şi la culturile de cimp, unde praşilele au fost executate la timp şi de bună calitate. In rindul fruntaşilor se numără Andrei Gherman, Ivan Gh. Stelian, Coman Ştefan, Sofia Mitu, Nelu Aurel, Dumitru N. Ioana, Mihai D. Fornea şi mulţi alţi vrednici colectivişti. Bucurîndu-se de sprijinul organelor raionale şi al S.M.T. Săruleşti, care ne deserveşte, avem convingerea că vom face noi paşi în consolidarea tinerei noastre gospodării colective, aşa incit în puţină vreme să intrăm în rîndul porchivei or milionare, care asigură membrilor lor un trai îmbelşugat. GHEORGHE D. IVAN preşedintele G.A.C. ,filimon Sirbu“ din satul Sănduliţa, raionul Brăneşti 50 de ani de la apariţia operei lui V.I. Lenin „Materialism şi empiriocriticism“ Sesiunea ştiinţifică festivă a Academiei R. P. Romíné Luni a avut loc sesiunea ştiinţifică festivă a Academiei R. P. Romíné consacrată împlinirii a 50 de ani de La apariţia operei lui V. I. Lenin „Materialism şi empiriocriticism“. La lucrările sesiunii au luat parte academicieni şi membri corespondenţi ai Academiei R. P. Romíné, cercetători din institutele Academiei R. P. Romíné, cadre didactice din învăţămîntul superior. Lucrările sesiunii au fost deschise de acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R. P. Române, care a subliniat deosebita însemnătate a operei lui V. I. Lenin „Materialism şi empiriocriticism“. In şedinţa de dimineaţă au fost prezentate următoarele comunicări: acad. C. Ionescu Gulian, „însemnătatea istorică şi actualitatea operei lui V. I. Lenin „Materialism şi empiriocriticism“ ; acad. Mihail Ralea: „Importanţa teoriei leniniste a reflectării“ ; acad. Atanase Joja: „Critica empirismului logic în opera lui V. I. Lenin „Materialism şi empiriocriticism“; acad. S. Stoicov : „Teoria leninistă a cunoaşterii şi idealismul în matematică“. În şedinţa de după-amiază au fost prezentate comunicările: acad. A. Kreindler: „Importanţa lucrării „Materialism şi empiriocriticism“ pentru problemele teoretice ale neurologiei“; acad. Şerban Ţiţeica: „Unele probleme ale fizicii contemporane în lumina lucrării lui V. I. Lenin „Materialism şi empiriocriticism“ ; prof. N. Sălăgeanu, membru corespondent al Academiei R. P. Române: „Materialism şi empiriocriticism“ şi problema determinismului în biologie“ şi prof. D. Dumitrescu, membru corespondent al Academiei R. P. Române , „Critica concepţiilor reacţionare despre rolul tehnicii în lumina lucrării lui V. I. Lenin“. Comunicările au fost audiate cu deosebit interes. (Agerpres) VEŞTI DIN RAIONUL URZICENI Puţuri pentru irigarea culturilor Colectiviştii din comuna Valea Măcrişului, raionul Urziceni, comună situată la circa 20 km. distanţă de apa Ialomiţei, au hotărît să facă lucrări de irigare pe o suprafaţă de peste 10 ha. teren legumicol. In acest scop oamenii au construit două puţuri forate la o adîncime de 15—25 metri al căror debit de apă asigură zilnic irigarea culturilor respective. Asemenea puţuri forate au mai fost date de curînd în folosinţă şi la gospodăriile agricole colective din comunele Grindu, Colibia, Jilavele etc. Debitul constant al fiecărui puţ a ajuns la circa 3 vagoane de apă pe oră şi prin folosirea motopompelor sunt asigurate lucrările de irigare ale diverselor culturi, îndeosebi cele legumicole. Economii în valoare de peste 200.000 lei In acest an, colectiviştii din Grindu au început o serie de construcţii menite să ducă la consolidarea economico-organizatorică a gospodăriei respective. Folosind resursele locale la construirea celor 4 grajduri şi a celor 4 remize, colectiviştii au făcut economii la lemn în valoare de 154.000 lei, iar la cele 150.000 bucăţi cărămidă, confecţionate de colectivişti s-au realizat economii în valoare de peste 50.000 lei. PROLETARI DIN TOILTE ȚĂRILE, UNII-NA ? O delegaţie a cooperaţiei de consum a plecat în R. P. Polonă Luni dimineaţa a plecat spre Varşovia o delegaţie a cooperaţiei de consum din ţara noastră, condusă de tov. Romulus Zăroni, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale, vicepreşedinte al Uniunii centrale a cooperativelor de consum din R. P. Romina, care, la invitaţia Uniunii centrale a cooperativelor din R. P. Polonă va face un schimb de experienţă cu organizaţiile cooperatiste din ţara prietenă. ZI DE ODIHNĂ COLECTIVĂ Farmecul şi frumuseţea sărbătorii nu le-au dat nici strălucirea vreunui astru, nici măreţia vreunui cadru. Din contră, cetele de nori ce colindau ameninţătoare pe drumurile văzduhului parcă căutau să umbrească sentimentele de bucurie ce izvorau din sufletele sutelor de oaspeţi veniţi din satele şi comunele raionului Snagov pentru a petrece ziua de odihnă, de la Cocioc. Erau aici colectivişti din Corbeanca şi Brătuleşti, întovărăşiţi din Baloteşti, Creaţa Leşile, Poenarii-Vulpeşti, Fierbinţi, Căciulaţi. CHIBZUINŢĂ ŞI MĂIESTRIE „Deschiderea“ sărbătorii a revenit colectiviştilor din Cocioc. Ei au fost aceia care au dat primul semn pentru „ridicarea“ cortinei. Aşa i-am cunoscut atît pe ei, cît şi faptele lor. Deşi au trecut numai două luni de cînd peste 100 de familii în frunte cu Ştefan Lipoveanu, Nicolae Tutunaru, Ştefan Ghiţă, şi-au înfrăţit pămînturile, munca în gospodăria colectivă, totuşi roadele dobîndite, dezvăluie chibzuinţă şi dragostea cu care muncesc. Zadarnic ai căuta peste cîmpuri tarlale de grîu, porumb, căci mai falnice ca ale lor n-ai să găseşti. Acum în planul de dezvoltare al gospodăriei este prevăzută creşterea sectorului zootehnic, prin cumpărarea a 20 de vaci şi 20 de scroafe, crearea unei ferme de raţe ce va cuprinde 400 de capete. Rezultatele obţinute în scurtul timp de la inaugurare au dat îndemn altor 40 de familii de a-şi aşterne pe albul hîrtiei dorinţa de a intra în gospodăria colectivă. Şi acestea nu-s singurele, căci şi alţi ţărani muncitori păşesc pe acest drum... Gospodinele ne îndeamnă să cunoaştem şi roadele multor ore de lucru la gherghef, la războiul de ţesut. Aşa că iată-ne în sălile expoziţiei de cusături naţionale. Meşteşug purtat din bătrîni, prins din fragedă copilărie de către fetişcane, arta ţesutului este cunoscută şi pe aceste meleaguri. Este acesta un mesaj al priceperii, al frumuseţii sufleteşti a femeii de la sat, care este tot atît de vrednică şi în lucrarea pămîntului. In ţesătura gingaşă a maramei, Ioana Păun din Ciolpani, Elena Croitoru din Brătuleşti au prins o imagine a iscusinţei celui de pe ogor, în împletitura dibace a covoarelor, a carpetelor, în jocul de linii, de culori, întovărăşită Dobriţa Dumitrache, Maria F. Tofan din Gruiu, Zoia Neagu din Baloteşti, Elena Stanciu din Balamnci, au dezvăluit toată priceperea lor in oglindirea frumosului. Totul este o frintură dintr-un tezaur fără de preţ, tezaur al poporului nostru, arta naţională a ţesăturilor ÎNTRECERE Intrate în tradiţia sărbătorilor cîmpeneşti, întrecerile sportive au cunoscut şi la Cocioc disputa marilor concursuri. A fost o întrecere a dîrzeniei, a voinţei. La start, trînte, alergări îţ sac şi cu oul în lingură, curse de trotinete şi biciclete. Competiţia „vedetă“ au constituit-o însă desfăşurarea fazei raionale a campionatului republican de atletism pentru com, cit şi turneul de oină. Elevii şcolilor şi-au dat întîlnire la probele de atletism. Cele mai multe succese le-au repurtat elevii din Gruiu şi Tîncăbeşti. Oină a cunoscut aceeaşi simpatie din partea sutelor de spectatori, învingătorii, ţăranii muncitori ai asociaţiei sportive „Spic de grîu“ din Dimieni au fost protagoniştii acestei întreceri tinereşti... PARADA CINTULUI ŞI JOCULUI Nota zece — a fost spusa unui vecin aplaudînd echipa bătrînilor dansatori din comuna Corbeanca. Şi într-adevăr cu nimic nu a greşit. Degeaba sclipea argintul de la tîmplele jucăuşilor, căci vigoarea mişcărilor, farmecul interpretării vechilor dansuri — Raci, Drăculeţii Ita. — îi arătau ca pe nişte flăcăi de curând ieşiţi la horă şi buni de însurat. Alai prejos nu se lasă nici cei din Brătuleşti. Urmează apoi formaţia corală a artiştilor amatori din Baloteşti, condusă de Iulian Petcu. Se bisează piesele muzicale „Cîntec de leagăn", „Aseară vîntul batea“. Şi aşa cum după multe ore vrednice de muncă Maria Antonescu, Gheorghe Fluieraş cîntă împlinirile lor, astfel şi de astă dată au adus mesajul tuturor bucuriilor susţinînd numeroase cîntece populare. Iar acordurile vioaie ale acordeonistului Iulian Popescu, nu ştiu pe cine n-au îndemnat să se prindă în pasul unei hore... • Şi petrecerea continuă pînă tirziu. Pe uniţi, la căminul cultural, la pădurea de la hotarul comunei, unde, meşterii ogoarelor,, bărbaţi şi neveste, fete şi flăcăi, înlănţuiţi de mijloc, de brîu, joacă. Bătrînele hore, focoasele sîrbe, cuprind sutele de oaspeţi veniţi la ziua de odihnă din Cocioc, iată-i pe mecanizatorii de la G.A.S. Măineasca şi Periş, pe colectiviştii din Cocioc, Corbeanca, pe întovărăşiţii din Gruiu şi Brătuleşti, iată sutele de stăpîni ai pămîntului, sărbătorindu-şi realizările. TR. ROŞIANU Formaţia corală a artiştilor amatori din Baloteşti SĂRBĂTOAREA CELOR MICI Cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaţionale a Copilului au avut loc în regiune numeroase manifestări culturale, artistice şi sportive. In clişeu două aspecte de la concursurile sportive desfăşurate in oraşul Urziceni Foto N. SCARLET Telegramă EXCELENŢEI SALE DOMNULUI GIOVANNI GRONCHI PREŞEDINTELE REPUBLICII ITALIENE Roma Cu ocazia sărbătorii naţionale a Italiei, vă rog să primiţi, domnule Preşedinte, sincerele mele felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului italian şi pentru fericirea dv. personală. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române Conferinţă de presă Luni dimineaţa a avut loc o conferinţă de presă cu prilejul organizării unei expoziţii de maşini-unelte şi utilaje industriale ale R. P. Ungare. Reprezentantul Întreprinderii de stat ungare pentru comerţ exterior ,,tehnoimpex“ din Budapesta, ing. Kulcsár Imre, a prezentat cu acest prilej produsele expuse. Expoziţia, organizată în strada Batiştei nr. 33, este deschisă zilnic între 2—15 iunie. (Agerpres) Constituirea Comitetului Naţional de Sociologie De curînd a avut loc la Academia R. P. Român, şedinţa de constituire a Comitetului Naţional de Sociologie, din care fac parte reprezentanţi din diferite domenii ale ştiinţelor sociale. In şedinţa de constituire s-a adoptat Statutul de funcţionare şi s-a ales conducerea Comitatului, formată din : acad. A. Joja, preşedinte; academicienii; M. Rajea, V. Malinschi şi P. Constantinescu-Iaşi — vicepreşedinţi; M. Mănescu, membru-corespondent al Academiei’ R. P. Româno — secretar general; academicienii: C. lonescu-Gulian şi A. Oţetea, şi T. Bugnariu, membru corespondent al Academiei R. P. Române — membri. Comitetul Naţional de Sociologie are sarcina de a contribui la dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul sociologiei, de a intensifica relaţiile ştiinţifice dintre sociologii români şi sociologii din alte tari, urmind să se afilieze la Asociaţia Internaţională de Sociologie. FESTIVALUL RAIONAL al tineretului din Roşiori Duminică s-a desfăşurat la Roşiori cel de-al treilea Festival raional al tineretului. La deschiderea Festivalului au participat tovarăşul Lascu Alexandru, preşedintele Comisiei regionale de pregătire a Festivalului, Tudor Jean, prim-secretar al comitetului regional Bucureşti al U.T.M., reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, precum şi invitaţi ,din diferite raioane ale regiunii. Pe străzile oraşului, pavoazate sărbătoreşte, au răsunat glasurile pline de voioşie a mii de tineri muncitori, colectivişti, întovărăşiţi, elevi care şi-au manifestat in această zi prietenia faţă de tineretul din toate ţările lumii şi dorinţa de a trăi in pace, de a contribui cu forţa lor creatoare la făurirea socialismului in ţara noastră. După mitingul de deschidere a Festivalului, in cursul zilei s-au desfăşurat concursuri artistice şi sportive care s-au bucurat de o largă participare a tineretului. Seara a avut loc un frumos carnaval in parcul oraşului. In clişeu: Brigada de agitaţie din satul Merişani la concursul artiştii, Conserve din noua recoltă De cîteva zile fabrica de conserve din Buftea a început să dea producţie din noua recoltă. Fiind dotata cu noi utilaje de mare perfecţiune tehnică şi executînd în timpul iernii reparaţii de calitate, această fabrică va da în 1959, în numai 27 de zile, o producţie care echivalează cu întreaga cantitate de conserve ce s-a obţinut in 1939 socotit ca cel mai bun an. LINIE AUTOMATĂ DE FABRICARE A CONSERVELOR DE MAZARE Sezonul fabricării conservelor de legume a început cu prepararea sortimentelor de mazăre. Pentru a face faţă sarcinilor sporite de plan au intrat în funcţiune o linie automată de fabricare a conservelor de mazăre. In felul acesta toate operaţiunile — de la transportul materiei prime din depozit şi pînă la opărit — sunt mecanizate, ceea ce ridică simţitor calitatea producţiei. Decorticarea mazarei, selecţionarea boabelor pe dimensiiuni, eliminarea corpurilor străine, etc. se fac acum cu mare precizie. De menţionat că toate aceste operaţiuni altă dată se executau de 10—12 muncitori, iar azi numai de 3—4. Se înţelege că cei eliberaţi de la aceste operaţiuni au trecut în alte sectoare de activitate ale întreprinderii contribuind din plin la desfăşurarea în bune condiţiuni a procesului de producţie. Dar şi de la operaţiunea opărit şi până la depozitul de produse finite efortul fizic este înlăturat aproape complet. (Se mai face manual doar aprovizionarea meselor de lucru cu boabe de la distanţă de numai doi metri). Mesele de lucru sunt acum de metal (un loc de lemn) şi prevăzute cu benzi transportoare. Umplerea borcanelor cu boabe de mazăre şi închiderea lor se fac automat. Comparativ cu rezultatele de acum cîţiva ani la aceste operaţiuni productivitatea muncii a crescut de 5—6 ori. Sistemul de umplere a borcanelor s-a automatizat datorită inovaţiei inginerului şef, T. Petroni. Şi transportul cutiilor goale de la atelierul de confecţionat în sala de fabricaţie şi al borcanelor din depozit se face mecanic cu ajutorul unor benzi transportoare. Pe lingă faptul că s-a eliminat efortul fizic s-a micşorat la minimum procentul de spargeri de borcane. S-a ajuns pînă acolo incit chiar umplerea borcanelor şi a cutiilor cu saramură să se facă tot mecanic. Intrarea în funcţiune a liniei automate de fabricare a conservelor de mazăre permite ca zilnic să se obţină circa 40.000 kg. de conserve ceea ce înseamnă o producţie dublă faţă de cit se obţinea în aceeaşi unitate de timp in urmă cu 3—4 ani. CURĂŢENIA - PREOCUPARE A ÎNTREGULUI COLECTIV dintr-o fabrică de conserve, mai mult ca în oricare altă unitate, se impune o curăţenie desăvîrşită la fiecare loc de muncă în parte. Acest lucru îl cunoaşte şi colectivul de la fabrica din Buftea. De aceea el s-a pregătit minuţios pentru actualul sezon. In această privinţă sunt de semnalat o serie de iniţiative care s-au întreprins avînd drept scop — aşa cum au indicat documentele plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1953—• valorificarea pe scară largă a tuturor rezervelor interne. Comunistul Ion Rebegeanu, directorul întreprinderii a confecţionat, pe principiul extinsoarelor de stingerea incendiilor, un aparat pentru dezinfectarea utilajelor. MIEOVEANU (Continuare in pag. 3-a) SE PREGĂTESC PENTRU CAMPANIA DE RECOLTARE Mecanizatorii de la staţiunile de maşini şi tractoare din raionul Turnu I Măgurele, respectiv din comunele Rîioasa, Traianu şi Putineiu se pregătesc intens pentru ca zilele de seceriş şi treieriş să-i găsească gata pentru a intra cu toate forţele în lanurile de grîu şi orz. Astfel ei au reparat pînă în prezent un număr de 53 batoze, 41 secerători-legători, precum şi toate dezmiriştitoarele. Combinele S.4 sînt şi ele reparate intr-un procent de peste 50 la sută. Fruntaşi în muncile de reparaţii se situează mecanizatorii de la S.M.T. Rîioasa, care mai au de reparat 3 batoze şi 3 secerători-legători după care sunt gata pentru a aştepta declanşarea campaniei de vară. RADU MITRICA inginer agronom teivtă aten întreţinerii culturii or Execută praşila a doua la porumb DOMNEŞTI (De la corespondentul nostru). Culturile prăşitoare din raionul Domneşti, care se întind pe o suprafaţă de 23.163 ha, din care 17.625 ha. porumb, au primit prima praşilă. Unele din culturi ca floarea soarelui, cartofi, şi 10674 ha. de porumb au fost prăşite pentru a doua oară. De asemenea pe 1.025 ha. de legume s-a executat praşila IH-a. Acţiunea de întreţinerea culturilor continuă în toate comunele din raionul Domneşti. Printre coffiunele frun-taşe pe raion la întreţinerea culturilor se situează Vîrteju, Buturugeni, Bolintin Vale, Domnești și altele. Veşti de pe ogoarele raionului Slobozia • Pe ogoarele gospodăriei agricole colective ,Maxim Gorki“ din comuna Gheorghe Lazăr, raionul Slobozia, colectiviştii au executat pînă la această dată praşila II-a pe o suprafaţă de aproape 400 ha. cu floarea soarelui şi sfeclă de zahăr precum şi praşilata la porumbpe mai bine de 500 ha. Tot in această perioadă, gospodăria a insăminţat cele 48 ha. cu orez situate in lunca Ialomiţei, urmărindu-se obţinerea unei producţii de 5.000 kgr. orez la ha. Succese însemnate au obţinut colectiviştii şi in sectorul legumicol unde cartofii şi celelalte legume îngrijite din timp s-au dezvoltat frumos. • Luptind pentru obţinerea unei producţii de 30.000 kgr. o sfeclă la ha. şi 1.800 kgr. floarea soarelui, colectiviştii din Mărculeşti acordă o deosebită atenţie lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare. Ca urmare a întrecerii organizate pe brigăzi s-a reuşit ca pînă in prezent să se execute in întregime praşila II-a pe cele peste 200 ha. cu sfeclă de zahăr şi floarea soarelui, prăşind in acelaşi timp 80 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb. Presa australiană elogiază pe dirijorul C. Silvesti* î MELBOURNE, 1 (Agerpres). — Presa australiană continuă să comenteze elogios turneul dirijorului romin, Constantin Silvestri. Criticul muzical al ziarului „Melbourne Sun" scria la 31 mai următoarele : „Constantin Silvestri, în felul in care a condus orchestra simfonică „Victoria" la concertele de săptămina aceasta, s-a prezentat ca unul din cei mai străluciţi şefi de orchestră care reuşeşte să obţină cele mai fine nuanţe muzicale de la fiecare grup instrumental... Concertul de simbătă in special — se spune in continuarea articolului — a constituit una din cele mai strălucitoare demonstraţii ale virtuozităţii unui şef de orchestră, in special in interpretarea uverturii la opera „Tannhauser" de Wagner. Personal — adaugă criticul ziarului — am ascultat această uvertură in interpretarea a două din cele mai mari orchestre simfonice europene, dar niciodată n-am auzit-o mai impresionant redată decit acum." In seara de duminică, 31 mai, Constantin Silvestri a asistat la o serată organizată de Asociaţia culturală „Australia-Rominia". Guvernul R.P.R. acorda ajutor tehnic şi ştiinţific Afganistanului KABUL 1 (Agerpres). Intre 12 şi 30 mai, C. Constantinescu, însărcinat cu afaceri al Legaţiei Republicii Populare Române In Afganistan, (cu reşedinţa la Teheran), însoţit de D. Stănescu, secretar III al Legaţiei Republicii Populare Române, a făcut o vizită in Afganistan, luind contact cu specialiştii petroliferi rominl care lucrează alături de specialiştii sovietici şi cehoslovaci la prospectarea bogăţiilor petrolifere din nordul Afganistanului. Cu prilejul vizitei făcute în localitatea Ilazar — Shartasi Sar — unde se află specialiştii români, au fost organizate două gale de filme româneşti la care au luat parte specialişti străini, precum şi cei afgani. La Kabul, C. Constantinescu a avut întrevederi cu diverse personalităţi afgane, printre care ministrul Minelor şi Industriei, ministrul Presei şi Culturii, subsecretarul de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, rectorul Universităţii din Kabul şi alţii. In cadrul întrevederilor care s-au desfăşurat intr-o atmosferă cordială au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între cele două ţări. Personalităţile afgane au exprimat mulţumiri pentru ajutorul tehnico-ştiinţific acordat de către guvernuul român şi faţă de felul cum îşi desfăşoară munca specialiştii români. În ziua de 27 mai C. Constantinescu ,a oferit în saloanele hotelului guvernamental din Kabul o gală de filme ro-minești și un cocktai.